Consilier 3 2006

Proiect editorial ºi redactor-ºef: Adriana DOBRE Colegiul de redacþie: Alina AMZICÃ, Roxana APREUTESEI, Gina BOAJE–VYTHOULKAS, Cãtãlina CONSTANTIN, Codruþ CONSTANTINESCU, Irina CRUCERU, Cristian–Florin DÃNÃNÃU, ªtefan DRÃGAN, Augustina DUMITRAªCU, Mãdãlina ENACHE, Carmen ENESCU, Andrei HANGANU, Diana IVAN, Iulia MUNTEANU, Roxana NÃSTASE, Speranþa NEAGU, Simona PARASCHIVA, Alexandrina PETREA, Ioana POPESCU, Andreea Florina RADU, Salomeea ROMANESCU, Luciana SANDU, Roxana SAVIN Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene Direcþia Mass Media ºi Comunicare Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureºti, ROMÂNIA Tel. 021-301.13.02; Fax 021-301.15.13 E-mail. [email protected] http://www.mie.ro © Ministerul Integrãrii Europene, 2006 Reproducerea integralã sau parþialã a acestui material este permisã numai cu menþionarea sursei. Fotografiile au fost preluate de pe situl Comisiei Europene — http://ec.europa.eu/avservices/photo/index_en.cfm © Comisia Europeanã ISSN 1841-1 1118 Opiniile exprimate în articole aparþin autorilor acestora ºi nu reflectã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Integrãrii Europene.

CUPRINS CUPRINS

H G j N d D i t - T el G o ro a en ob er lo od dd ! - zd ! r ý vis ! D a a m Hy t! G or g! ob r! vä - Te oo ge - H ré o d D n ä e r Sa p e h m ! - jsa dp ob lut äiv om orn G ! - ole ré ! M - G ää! mik ing od He dne ! j or ! u ! e u s f G g T t t H t ! Ab en en erv - T oo erm al Ta e! ere d id lo! en ! d d g d G ! ! - Bo pä ay ag Ha G G njo eva ! - T ! r u u ü e u s t l t r r l e e t o ! e ! ß n n ! ! -

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

EDITORIAL

3

FONDURI COMUNITARE

4

Politici ºi fonduri la nivelul Uniunii Europene – Augustina DUMITRAªCU De la fondurile de pre-a aderare la fondurile structurale – Roxana SAVIN SAPARD – instrument financiar comunitar – Andrei HANGANU Finanþarea politicii agricole comune. Noul cadru legal european aplicabil de la 1 ianuarie 2007 – Carmen ENESCU De la ISPA la Fondul de Coeziune – Ioana POPESCU ºi Mãdãlina ENACHE Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Când? Cât? Cum? – Luciana SANDU Programul de vecinãtate România-U Ucraina – Alina AMZICÃ Fondul Social European – Codruþ CONSTANTINESCU Cooperarea transnaþionalã – programul CADSES – Irina CRUCERU Gender SF. Fonduri structurale din perspectivã de gen – Alexandrina PETREA Audit ºi control financiar al fondurilor Uniunii Europene – Gina BOAJE-VYTHOULKAS

POLITICI COMUNITARE

30

Provocãrile reformei politicii regionale a Uniunii Europene în contextul extinderii spre Est – Salomeea ROMANESCU ABC-uul dumpingului ºi taxei antidumping – Roxana APREUTESEI Erasmus, libera circulaþie a ideilor – Diana IVAN O nouã abordare a conceptului de securitate în cadrul Uniunii Europene – Andreea Florina RADU

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

42

Drumul spre Uniunea Economicã ºi Monetarã – Cãtãlina CONSTANTIN Sectorul fructe ºi legume în pragul aderãrii – ªtefan DRÃGAN Susþinerea grupurilor de producãtori de tutun. Studiu de caz – grupurile de producãtori de tutun brut – Speranþa NEAGU

1

CUPRINS

CUPRINS

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

! ! ý br bré e! llo g! ere t! n Do d Ha a - T vas Do d e ! l d n! ! - po ej! mi ay äe r! de ar od H ter d p u d é ! - ef od ere njo n T o o e az br sa d t N o ej o - G t! - B u D s ! G ! H G u o! ! - - ing ik rve - en jitr ag n! rn mm Te g! ut a e o G d o T lo! od rg m h ä! n G mo od re ä te - al v e u H ! od o - T äi ß G G p n ! ! e ü d - G ! ist ä ! g t n v o ä r l r r u l e v l o e He - T Hy Sa M Ab G PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

52

Charles de Gaulle – Cristian-Florin DÃNÃNÃU

PERSPECTIVE ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

54

Trebuie sã menþinem treaz interesul faþã de UE. Interviu cu Anders SAMUELSEN, MEP – Codruþ CONSTANTINESCU Perspective ale construcþiei europene: Modele teoretice – Roxana NÃSTASE

FORMARE EUROPEANÃ

57

Posibilitãþi de învãþare ºi perfecþionare în UE – Simona PARASCHIVA

DICÞIONAR COMUNITAR

Planul Pléven – Iulia MUNTEANU Uniunea Europei Occidentale – Iulia MUNTEANU Misiunile Petersberg – Iulia MUNTEANU Tratatul de la Maastricht – Speranþa NEAGU

2

59

EDITORIAL EDITORIAL

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

Goana dupã fonduri europene Febra obþinerii de finanþãri europene i-a cuprins de câþiva ani buni ºi pe români. Fie cã e vorba de agriculturã, educaþie ºi formare, cercetare, culturã sau alte domenii în care programele comunitare au permis participarea ºi statelor candidate, românii au prins gustul banilor europeni. Cei care reuºesc sã treacã peste bariera procedurilor stufoase aparþin de multe ori elitelor – sunt persoane cu studii superioare, lideri în domeniile lor sau cu experienþã în lucrul cu regulile europene. S-au înfiinþat firme specializate pentru furnizarea de consultanþã în conceperea ºi managementul proiectelor cu finanþare europeanã. Multã lume trãieºte cu impresia cã doar elitele pot avea acces la aceste finanþãri. Într-adevãr, pentru realizarea acestor proiecte sunt necesare competenþe specifice, iar informaþia este o armã indispensabilã. România urmeazã sã primeascã în perioada 2007-2013 fonduri nerambursabile de peste 30 miliarde euro, în timp ce contribuþia sa la bugetul Uniunii Europene va fi de aproximativ 8 miliarde euro. Aceste fonduri vor fi direcþionate în principal cãtre finanþarea agriculturii ºi dezvoltãrii rurale, dezvoltãrii regiunilor, dar ºi a politicilor interne (cercetare ºi dezvoltare tehnologicã, reþele de transport trans-europene, învãþãmânt, pregãtire profesionalã, tineret, piaþa muncii ºi inovare tehnologicã, mediu, culturã, audiovizual). Pentru România, fondurile europene reprezintã o mânã de ajutor pentru modernizarea multor domenii de activitate ºi pentru includerea acestora în circuitul european – prin integrarea în reþele specializate, prin participarea la proiecte comune în cadrul cãrora au loc schimburi de idei ºi de bune practici ºi punerea în circulaþie a unor produse noi ºi inovatoare care reprezintã rodul parteneriatelor transeuropene. Instrumentale structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã, Fondul Social European ºi Fondul de Coeziune) ºi fondurile pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã vor continua acþiunea fondurilor de pre-aderare (PHARE, ISPA ºi SAPARD). Acestea vor contribui, pe de o parte, la revitalizarea regiunilor României prin crearea sau reabilitarea infrastructurilor de transport ºi de mediu, prin inovare ºi promovarea economiei bazate pe cunoaºtere, prin investiþii în capitalul uman. Pe de altã parte, fondurile destinate agriculturii ºi dezvoltãrii rurale vor sprijini modernizarea satului românesc, vor uºura viaþa ºi munca agricultorilor români ºi vor permite produselor româneºti sã devinã competitive pe piaþa unicã europeanã.

Existenþa fondurilor europene pune pentru România douã tipuri de probleme: de gestionare ºi de accesare. Prima dintre ele este de competenþa autoritãþilor naþionale care trebuie sã creeze instituþii specializate, sã punã la punct cadrul legislativ, proceduri eficiente de monitorizare, evaluare ºi audit – aceste aspecte sunt monitorizate de Comisia Europeanã, iar concluziile sunt incluse în rapoartele periodice de monitorizare. Pentru cea de-a doua, rãspunderea revine deopotrivã potenþialilor beneficiari (administraþii locale ºi alte instituþii publice, ONG-uri, companii private) – în ceea ce priveºte constituirea unor echipe care pot concepe ºi implementa proiecte cu finanþare europeanã, dar ºi autoritãþilor – în special în domeniile formãrii ºi informãrii. Acest din urmã element beneficiazã de o atenþie mai redusã, ceea ce duce deseori la critici ºi plângeri din partea potenþialilor beneficiari cu privire la accesul la informaþii concrete despre cum se poate realiza un proiect de succes. În general, fondurile europene sunt alocate pe bazã de proiecte. Însã pentru realizarea de proiecte este nevoie de competenþe specifice. E nevoie de pragmatism ºi vizionarism în aceeaºi mãsurã. Cei care concep ºi gestioneazã proiecte pentru finanþare din fonduri europene trebuie sã cunoascã deopotrivã propriul domeniu, strategiile naþionale, dar ºi politicile ºi evoluþiile europene, tehnicile de scriere a proiectelor, dar ºi regulile de utilizare a fondurilor, procedurile de monitorizare, evaluare ºi raportare. Întrucât managementul de proiect tinde sã devinã o competenþã de bazã în perioada actualã – a organizaþiilor centrate pe proiecte – sunt necesare programe speciale de formare pentru cei deja activi pe piaþa muncii, iar pe termen lung introducerea managementului de proiect în planurile de studii la nivel universitar, indiferent de profil. În prezent, în special la nivel local, aceste competenþe sunt percepute ca fiind monopolul unui grup restrâns de specialiºti sau al firmelor de consultanþã. Pentru ca acestea sã nu rãmânã apanajul „celor iniþiaþi” ºi pentru a asigura accesul egal la fondurile europene tuturor acelora care identificã probleme ce pot fi soluþionate cu sprijin comunitar este nevoie de un efort amplu de pregãtire în domeniul managementului de proiect ºi de familiarizare cu procedurile de utilizare a fondurilor europene a specialiºtilor din diverse domenii (administraþie localã, agriculturã, educaþie, cercetare, culturã, industrie etc.). Numai aºa România va putea valorifica în modul cel mai eficient fondurile puse la dispoziþia sa ºi va recupera în timp decalajele de dezvoltare faþã de celelalte state europene. Adriana DOBRE Consilier de integrare Ministerul integrãrii Europene

3

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Politicile ºi fondurile la nivelul Uniunii Europene Politicile europene reprezintã instrumente de integrare destinate realizãrii uniunii economice între statele membre ale Comunitãþii Europene (CE). Obiectivul esenþial al Tratatului instituind Comunitatea Europeanã, precizat în art. 2 , este urmãtorul: „Comunitatea Europeanã are ca misiune, prin stabilirea unei pieþe comune ºi prin apropierea progresivã a politicilor economice ale statelor membre, sã promoveze o dezvoltare armonioasã a activitãþilor economice în ansamblul Comunitãþii, o extindere continuã ºi echilibratã, o stabilitate crescutã, o creºtere acceleratã a nivelului de viaþã ºi relaþii mai strânse între statele membre”. A. Politicile la nivelul Uniunii Europene se clasificã, în primul rând, în 3 categorii principale, din punctul de vedere al subiectului (CE sau/ºi stat membru) cãruia îi aparþine competenþa de reglementare lato sensu în cauzã: a. Politici comune = înlocuiesc politicile naþionale ale statelor membre. 1. Politica agricolã comunã; 2. Politica de transporturi; 3. Politica comercialã comunã; 4. Politica comunã de pescuit. b. Politici comunitare = susþin ºi completeazã politicile naþionale în sectoarele respective. 1. Politica industrialã; 2. Politica energeticã; 3. Politica regionalã; 4. Politica socialã; 5. Politica fiscalã etc.. c. Politici de cooperare interguvernamentalã (politici de ultimã generaþie) 1. Politica externã ºi de securitate comunã (PESC); 2. Cooperarea poliþiei ºi a justiþiei în materie penalã. 1

4

O altã clasificare este aceea în funcþie de domeniul/sectorul de activitate la care se referã/aplicã politicã respectivã: a. Politici privind cetãþenii 1. Politici relative la drepturile cetãþenilor ºi la apãrarea lor; 2. Politici legate de informare, audiovizual, culturã; 3. Politici de protecþie a consumatorilor. b. Politici orizontale (5 domenii) 1. Politica regionalã; 2. Politica socialã; 3. Politica fiscalã; 4. Politica concurenþei; 5. Politica mediului. c. Politici sectoriale 1. Politica industrialã ºi cea legatã de întreprinderi; 2. Politica de cercetare ºi tehnologie; 3. Politica energeticã; 4. Politica comunã de transporturi; 5. Politica agricolã comunã. d. Politici externe Asistenþa1 acordatã de Uniunea Europeanã statelor terþe, prevãzutã în Tratatul de la Roma ºi concentratã, iniþial, asupra vechilor colonii ale statelor membre, a atins în prezent o dimensiune mondialã ºi include forme noi de cooperare. Mecanismul este gestionat de Comisia Europeanã ºi are la bazã un dialog politic pentru menþinerea pãcii, promovarea drepturilor omului, a democraþiei ºi a statului de drept. Ajutorul acordat de Uniune are ca obiective principale: lupta împotriva sãrãciei, dezvoltarea economicã, integrarea progresivã a þãrilor în curs de dezvoltare în economia mondialã ºi lupta împotriva inegalitãþilor. Asistenþa financiarã din partea Uniunii Europene este complementarã

ajutoarelor acordate de cãtre statele sale membre. Uniunea Europeanã ºi statele membre furnizeazã 55% din ajutorul public pentru dezvoltare. Enumerarea politicilor: 1. Politica comercialã comunã; 2. Ajutorul pentru dezvoltare; 3. Relaþii externe: i. AELS – Asociaþia Europeanã a Liberului Schimb ºi SEE – Spaþiul economic european; ii. PECO – Þãrile din Europa Centralã ºi de Est; iii. Zona Mediteraneanã ºi Orientul Mijlociu; iv. Þãrile asiatice; v. Þãrile Americii de Nord; vi. Þãrile Americii Latine; vii. CSI – Comunitatea Statelor Independente. B. Categorii de fonduri comunitare Politicile enumerate mai sus sunt finanþate prin intermediul mai multor categorii de fonduri, pe care le prezentãm succint în cele ce urmeazã: Fonduri structurale - sunt folosite în cadrul politicii regionale; - sunt destinate statelor membre ale Uniunii Europene; - sunt gestionate de Comisia Europeanã; - sunt destinate atingerii urmãtoarelor obiective: • reconversia zonelor afectate de declinul industrial ºi regiunilor cu întârzieri de dezvoltare; • combaterea ºomajului de lungã duratã ºi inserþia profesionalã a tinerilor; • promovarea dezvoltãrii rurale. - enumerarea fondurilor: 1. FEDER/FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regionalã; 2. FEOGA – Fondul European de Orientare ºi Garantare pentru Agriculturã;

Informaþii preluate de pe site-ul Centrului de Informare al Delegaþiei Comisiei Europene în România - www.infoeuropa.ro.

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag 3. FSE – Fondul Social European; 4. IFOP – Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului. Fondul de coeziune - a apãrut în anul 1993; - finanþeazã politica de mediu ºi de transporturi; - iniþial a fost destinat celor 4 state membre mai puþin dezvoltate (IIrlanda, Grecia, Spania, Portugalia), în scopul reducerii diferenþelor economice dintre acestea ºi restul statelor Uniunii; în prezent sunt eligibile 13 state membre (Grecia, Spania, Portugalia ºi cele 10 noi state membre ale UE);

- practic, acest fond se încadreazã tot în obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regionalã în UE, dar are destinatari cu probleme speciale. Fonduri de preaderare - destinate statelor candidate la aderarea la Uniunea Europeanã; - se împart în: • PHARE – Poland and Hungary: Aid for Reconstruction of their Economies (pentru dezvoltare instituþionalã ºi investiþii); • ISPA 2 – Instrument for Structural Policies for Pre-A Accession (pentru transporturi ºi mediu); Accession • SAPARD3 . – Special Pre-A

Program for Agriculture and Rural Development (pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã). Fondul European de Dezvoltare (FED) - înlesneºte schimburile ºi cooperarea cu þãrile în curs de dezvoltare asociate (ACP - Africa, Caraibe ºi Pacific); - gestiunea acestui fond este autonomã, nefiind cuprins în bugetul general al UE. Mihaela Augustina DUMITRAªCU Consilier de integrare Ministerul Afacerilor Externe

Cum se obþin fondurile de la Uniunea Europeanã? Comisia Europeanã oferã finanþãri pentru implementarea politicilor Uniunii Europene. Beneficiari pot fi organizaþii publice sau private, selectate pe baza capacitãþii lor de a implementa proiecte, ºi doar în mod excepþional indivizi. Întrucât granturile acoperã o gamã foarte variatã de domenii (de la politica regionalã, agriculturã, cercetare, educaþie, tineret, culturã, sãnãtate, protecþia consumatorului la protecþia mediului, ajutor umanitar, media ºi audiovizual, energie, drepturile omului, societate informaþionalã, statisticã, transport, lupta împotriva fraudei, IMM-uri), condiþiile specifice pe care trebuie sã le îndeplineascã beneficiarii variazã de la un sector la altul. Cu toate acestea, existã câteva principii universale: ! Granturile reprezintã o finanþare complementarã – Uniunea nu finanþeazã 100% din costurile proiectelor. ! Granturile suplimenteazã finanþarea unui proiect, dar nu pot produce profit pentru beneficiari. ! Finanþãrile nu pot fi acordate retroactiv pentru activitãþi finalizate. ! Un singur grant din fonduri europene poate fi acordat pentru finanþarea unei acþiuni. Granturile nu sunt oferite pe bazã de cereri spontane, ci în urma unei programãri multianuale. Pânã la data de 31 martie a fiecãrui an, departamentele Comisiei Europene care gestioneazã programe de granturi publicã pe propriul site programul anual de lucru, care stabileºte liniile generale ale programelor de granturi planificate pentru acel an (domeniul, obiectivele, calendarul, bugetul total, condiþiile generale etc.). Consultând aceste programe de lucru, potenþialii beneficiari pot deja identifica ariile de interes. Ulterior, departamentele Comisiei Europene publicã pe siturile lor ºi în Jurnalul Oficial al Comunitãþilor Europene (JOCE) – seria C, apelurile pentru propuneri de proiecte. Prin intermediul acestora, candidaþii sunt invitaþi sã prezinte, într-un termen-limitã stabilit, propuneri de proiecte care corespund obiectivelor ºi condiþiilor programului. Aplicaþiile sunt evaluate pe baza criteriile definite în apelul pentru propuneri, asigurând tratamentul egal pentru toþi participanþii, candidaþii fiind informaþi personal despre decizia finalã referitoare la propunerea lor. În mod excepþional pot fi acordate granturi direct ºi nu prin intermediul unui apel pentru propuneri – în situaþii caracterizate de urgenþa acþiunii (ajutor umanitar) sau în care existã unici beneficiari ai anumitor acþiuni (situaþii de monopol). Întrucât granturile sunt finanþate din fonduri publice, Comisia Europeanã aplicã principiul transparenþei. Pânã la data de 30 iunie a fiecãrui an, departamentele Comisiei publicã pe propriile pagini web lista beneficiarilor de granturi, cu excepþia indivizilor beneficiari de burse de studiu. Pe lângã apelurile pentru propuneri de proiecte, Comisia Europeanã lanseazã, prin intermediul siturilor proprii ºi al JOCE, licitaþii pentru achiziþii publice pentru furnizarea de bunuri, executarea de lucrãri sau servicii. Sursa: www.europa.eu.int/grants

2 3

Similar Fondului de Coeziune existent pentru statele membre. Similar FEOGA

5

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

De la fondurile de pre-a aderare la fondurile structurale Interviu cu Gabriel FRIPTU, director general MIE identifica ce anume ºi în ce loc pot fi utilizate mai eficient aceste fonduri. Mai sunt câteva diferenþe, respectând principiile aºa cum sunt ele cuprinse în diversele reglementãri care þin de utilizarea de fonduri. Fiecare stat membru îºi construieºte propria structurã de gestionare, þinând cont, pe de o parte, de structura administrativã, de obiºnuinþa instituþionalã, dar ºi de conectarea acestor reguli de utilizare la legislaþia naþionalã. De asemenea, ca o ultimã diferenþã, putem discuta de reguli stabilite odatã de la 7 la 9 ani, depinde cum vrem sã calculãm perioada de aplicabilitate, ceea ce presupune o anumitã stabilitate a cadrului legislativ ºi a regulilor care stau la baza utilizãrii fondurilor. Pentru cei care cunosc fondurile de preaderare, acestea au la bazã documente anuale, care de multe ori pot aduce modificãri de la un an la altul. Filozofia utilizãrii fondurilor Reporter: Domnule director general, ce schimbãri vor aduce fondurile structurale în comparaþie cu fondurile de preaderare? G.F.: Evident cã vor fi câteva schimbãri pe care n-aº dori sã le pun într-o ierarhie oarecare. Însã, principala modificare este legatã de filozofia utilizãrii acestor fonduri. În general s-a cam uitat, dar trebuie sã ne aducem aminte cã fondurile de preaderare au fost concepute de Uniunea Europeanã tocmai pentru a pregãti þãrile candidate sau în curs de aderare ca sã utilizeze viitoarele fonduri structurale. Fondurile de pre-aderare au o componentã importantã în ceea ce înseamnã procesul de învãþare. Ele au fost destinate, pe de o parte, îndeplinirii unor obligaþii legate de acquis-ul comunitar, deci un sprijin financiar pentru îndeplinirea condiþiilor de a deveni stat membru, ºi în al doilea rând, pentru a crea instituþii, proceduri, obiºnuinþa de a utiliza fonduri de regulã europene, ºi nu în ultimul rând, învãþarea beneficiarilor, fie cã se cheamã administraþii locale, fie cã se cheamã societãþi private, sã utilizeze fonduri publice pe reguli europene. Deci asta ar fi, evident, diferenþa de filozofie. Mai existã ºi alte diferenþe, pe care le-aº puncta numai. Discutãm de bugete mult mai mari, discutãm de un program multianual pe 7 ani, de faptul cã obiectivele, prioritãþile, mãsurile în general – deci ceea ce se doreºte a se finanþa – sunt propunerea fiecãrui stat membru, care nu trebuie decât sãºi încadreze aceste propuneri în acele politici orizontale ale Uniunii Europene. Este la latitudinea statului membru de a

6

Reporter: Sã înþelegem cã acest lucru nu se mai poate întâmpla ºi în cazul fondurilor structurale? G.F.: ªi în cazul fondurilor structurale se poate întâmpla acest lucru, numai cã în niºte limite extrem de mici. Regulile odatã aplicate din primul an nu se modificã în partea lor de relaþie cu beneficiarul. În consecinþã, beneficiarul va avea aceleaºi reguli de aplicare ºi în primul an ca ºi în anul al ºaptelea, va trebui sã prezinte aceleaºi documente ºi în primul an ca ºi în ultimul an ºi va avea aceleaºi drepturi ºi obligaþii indiferent de momentul în care îºi face aplicaþia. E un sprijin extrem de util pentru beneficiari care îºi pot construi planuri de dezvoltare a afacerilor, dacã vorbim de mediul privat, sau planuri de dezvoltare a comunitãþilor, dacã vorbim de administraþiile locale. Transfer de responsabilitãþi cãtre statele membre Reporter: Care sunt schimbãrile care au loc în acest moment la nivelul UE în ceea ce priveºte fondurile structurale ºi politica de dezvoltare regionalã ºi care vor fi implicaþiile acestor decizii luate la nivel european asupra dezvoltãrii economice a României? G.F.: E o întrebare un pic mai complicatã. Evident cã la fiecare 7 ani, odatã cu construcþia noilor perspective financiare, Uniunea Europeanã þine cont de ceea ce s-a întâmplat în perioada anterioarã ºi încearcã sã gãseascã o modalitate de a facilita puþin acest proces de utilizare de fonduri. Trebuie plecat de la ideea cã momentul 2007 o sã gãseascã Uniunea Europeanã cu 27 de state membre. În actualele reglementãri se observã cã extrem de multe

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag responsabilitãþi, care pânã acum erau asumate de Comisia Europeanã, încep sã se transfere cãtre statele membre ºi o sã vã dau un exemplu simplu. Pânã acum existau niºte reguli un pic mai stricte cu privire la documentele de programare necesare accesãrii fondurilor structurale. Exista un Plan Naþional de Dezvoltare (PND), exista un program general, acel Cadru de Sprijin Comunitar, care trebuia negociat ºi aprobat de Comisie, existau Programele Operaþionale, care se aprobau de Comisie, existau Programele Complement, deci un set destul de mare de documente care trebuiau negociate ºi agreate între un stat membru ºi Comisie. În momentul de faþã discutãm doar de douã documente. E Cadrul Strategic Naþional de Referinþã ca un document sã spunem cu încãrcãturã politicã ºi Programele Operaþionale. Toate celelalte documente care pânã acum fãceau obiectul negocierilor cad exclusiv în sarcina statelor membre. Asta ar fi ca o primã modificare, dar evident mai sunt ºi alte modificãri care þin de partea tehnicã a lucrurilor. Nu aº aminti decât reaºezarea obiectivelor, aºa cum sunt ele concepute, ca un cadru european de accesare a fondurilor. Vorbim acum nu de cele 5 obiective ºi programe conexe, ci numai de 3 obiective : Convergenþã, Competitivitate ºi Cooperare teritorialã europeanã. De asemenea, multe din iniþiativele comunitare sunt înglobate în noþiunea de fonduri structurale. O altã diferenþiere constã în faptul cã partea de agriculturã, care pânã acum, prin FEOGA ºi prin Instrumentul de Pescuit, fãceau parte din categoria de fonduri structurale, creeazã, împreunã cu plãþile directe, un instrument specific numai pentru agriculturã, dezvoltare ruralã ºi pescuit, cu fondurile sale ºi cu reguli puþin diferite. De asemenea, Fondul de Coeziune nu mai este un fond care are în spate propria sa strategie, ci este un instrument care se gândeºte în comun cu fondurile structurale, existând numai mici departajãri în partea lor de aplicare practicã. În mare, acestea ar fi schimbãrile. Proiectele trebuie sã dovedeascã impactul economic Reporter: Care sunt domeniile de finanþare prioritare pentru România? G.F.: În ceea ce priveºte domeniile prioritare de finanþare pentru România, acestea sunt cuprinse în PND 20072013, document aprobat de Guvernul României în luna decembrie 2005. În România, domeniile de finanþare sunt chestiuni cunoscute de toatã lumea: infrastructurã – transport ºi mediu, resurse umane, agriculturã, dezvoltare ruralã, capacitate administrativã, creºterea competitivitãþii economiei româneºti ºi evident prioritatea legatã de dezvoltarea echilibratã a regiunilor. Practic, fiecare prioritate identificatã în PND s-a transformat într-un Program Operaþional, iar aceste programe operaþionale vin cu extrem de multe detalii cu privire la prioritãþi sau acte prioritare, domenii de intervenþii, tipuri de proiecte etc. Foarte generic aº aminti numai prioritãþile mari: infrastructurã, dezvoltarea capitalului uman, agriculturã ºi

dezvoltare ruralã, competitivitate. Reporter: Care va fi abordarea din punct de vedere filosofic de la care se va pleca în redactarea unui proiect pentru a putea obþine fonduri structurale? G.F.: În mod normal ar trebui sã fie aceeaºi logicã pe care noi am aºteptat-o ºi de la actualii beneficiari ai fondurilor de pre-aderare. Dar acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna. Probabil cã lucrurile trebuie un pic mai bine comunicate cãtre beneficiari. Filozofia este extrem de simplã. În primul rând un beneficiar nu trebuie sã plece în construcþia unui proiect de la sursa de finanþare. Trebuie clar sã identifice de ce anume are nevoie astfel încât, fie sã realizeze niºte obiective în interesul comunitãþii, dacã vorbim de administraþii publice locale, fie sãºi dezvolte afacerea, sã-ºi creeze o nouã afacere sau sã ºi-o perfecþioneze. Plecând de la acest punct în care îþi identifici cum anume vrei sã te dezvolþi, lucrurile încep sã intre pe calea normalã. Dupã ce þi-ai identificat nevoia, poþi afla cum sã-þi îmbunãtãþeºti performanþa, activitatea sau dezvoltarea comunitãþii, astfel încât sã-þi rezolvi aceste probleme. Abia dupã aceea ar trebui sã ne uitãm de unde se finanþeazã. Pentru cã sursele de finanþare sunt multiple. Însã, trebuie plecat de la ideea cã fondurile structurale nu finanþeazã orice. Chiar dacã vorbim de bugete mari, în mod sigur acestea nu vor acoperi absolut tot ce este nevoie de a se finanþa într-un stat membru. La urma urmelor, fondurile structurale suplimenteazã finanþãrile tradiþionale ºi uzuale. În cazul comunitãþilor putem sã ne gândim la bugetul de stat, dar sã ne gândim ºi la zona bancarã, la credite, fie cã sunt credite comerciale, fie cã sunt credite de investiþii. Deci numai plecând de la aceastã logicã putem sã avem acea sustenabilitate a proiectului. Pentru cã un lucru mai puþin înþeles de beneficiari este faptul cã orice proiect finanþat din fondurile structurale, ºi aici mã gândesc, în principal, la proiectele de investiþii de capital, trebuie sã-ºi dovedeascã impactul economic. Plecând de la aceastã logicã, relativ simplã în teorie, mai greu realizabilã în practicã, probabil zona cea mai interesantã care trebuie avutã în vedere în construcþia unui proiect este acea dovedire a impactului economic. Fondurile Structurale nu finanþeazã orice Reporter: Care vor fi elementele specifice în redactarea unui proiect pentru obþinerea de finanþare din fondurile structurale? Va mai exista un cadru la fel de rigid ca în cazul fondurilor de pre-aderare? G.F.: Lucrurile sunt un pic mai amestecate. Eu aº pune problema invers. Sau aº rãspunde începând cu a doua întrebare. Evident cã fondurile de pre-aderare au un cadru rigid prin faptul au niºte reguli stabilite de Comisia Europeanã, nu neapãrat niºte reguli negociate cu cei cãrora li s-au aplicat, adicã þãrile candidate ºi în curs de aderare. S-a încercat sã se creeze acel cadru comun pentru mai multe state ºi din pãcate acelaºi cadru comun ºi pentru mai multe tipuri de beneficiari. ªi

7

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! de aici rigiditatea acestui instrument care nu întotdeauna a reuºit sã rãspundã nevoilor unui stat membru sau ale beneficiarilor din diversele state membre. Dar fondurile de preaderare au trebuit sã îmbrace, la un nivel de detaliu suficient de ridicat, partea generalã. În cazul fondurilor structurale este evident cã, la nivelul Comisiei Europene, existã niºte reglementãri care creeazã cadrul, dar ele sunt dezvoltate pe specificul naþional, astfel încât acest cadru, fãrã a fi extrem de rigid, n-o sã ofere o marjã de flexibilitate deosebitã beneficiarilor, ºi aici mã gândesc la partea de derulare financiarã, verificare ºi control al utilizãrii fondurilor. Însã nu mai existã acea rigiditate cu privire la tipurile de proiecte. În general un beneficiar îºi va putea gãsi, în anumite limite, locul de finanþare din setul de programe operaþionale. Dar nu orice, pentru cã fondurile structurale nu finanþeazã orice. Evident cã toate regulile – cum aratã o cerere de finanþare, ce documente suportã, cum se prezintã, care este nivelul de detaliu, care sunt criteriile de eligibilitate, care sunt criteriile de evaluare – vor fi specifice fiecãrui program operaþional. Se încearcã pe cât posibil sã avem cât mai multe elemente comune, deci standardul sã fie o regulã, dar nu întotdeauna va fi posibil pentru cã existã o departajare destul de clarã între grupurileþintã, prioritãþi ºi tipurile de documente relevante. Ceea ce ar trebui reþinut este cã absolut toate aceste reguli, inclusiv formularele standard ºi orice document ajutãtor vor fi cuprinse în aceste programe operaþionale sau în documentele ulterioare elaborãrii lor, vor fi publice ºi cum spuneam la început vor fi fixe pe o perioadã de 7 ani. Va exista un sistem mai prietenos pentru beneficiari Reporter: Ce capcane ar trebui evitate de persoanele care vor concepe proiecte pentru finanþare din fondurile structurale? G.F.: Nu ºtiu dacã le putem numi capcane. Autoritãþile de management, acele structuri care se îngrijesc sã creeze cadrul de accesare ºi ulterior de gestionare a fondurilor, nu vor încerca sã facã din aceste cereri de finanþare o vânãtoare cu capcane pentru beneficiari. Sunt capcanele uzuale pentru orice finanþare din fonduri publice. Pentru cã regulile, fie cã vorbim de fonduri structurale sau de finanþãri exclusive de la bugetul de stat, vor fi comune. Capcanele þin mai degrabã de logicã. Dacã nu urmãreºti strict ceea ce ai nevoie în momentul în care îþi construieºti proiectul s-ar putea sã cazi în prima capcanã. De asemenea, s-ar putea sã ai o problemã în a înþelege cã foloseºti bani publici, în modul de utilizare a banilor. Trebuie sã aplici niºte reglementãri în domeniu. ªi aici mã refer la ajutorul de stat, la regulile de achiziþii publice, la regulile de protecþie a mediului. De asemenea, nu trebuie uitat cã, înainte de a ajunge la concluzia cã vrei sã finanþezi un anume proiect din fonduri structurale, trebuie sã înþelegi foarte bine regulile. Reguli care þin din ce în ce mai mult de acel

8

impact economic al proiectului. Fiecare beneficiar va trebui sãºi identifice clar din ce anume program vrea sã-ºi finanþeze proiectul ºi sã fie extrem de atent la ceea ce i se cere: cum anume sã prezinte proiectul, care este setul de informaþii suport, ºi nu în ultimul rând sã-ºi facã un calcul extrem de real cu privire la posibilitatea de a finanþa aceste proiecte, pentru cã se ºtie, vorbim de principiul rambursãrii - cheltuielile trebuie fãcute de beneficiar, ulterior rambursate în condiþiile în care aceste cheltuieli sunt eligibile, ºi în general nu orice cheltuialã într-un proiect este o cheltuialã eligibilã. Trebuie sã fii extrem de atent în momentul în care îþi gândeºti bugetul proiectului, dacã ai ºi resursele de a-þi acoperi aceastã derulare în timp din punct de vedere financiar. Capcane, în general, nu cred cã pot sã existe pentru cã va fi un sistem mai prietenos pentru beneficiari. În general un proiect care din diverse motive nu ajunge la finanþare beneficiazã de un “suport”, în ideea cã i se explicã beneficiarului cum anume ar trebui sã-ºi îmbunãtãþeascã proiectul astfel încât sã devinã finanþabil ºi atunci pot fi eliminate aceste aºa-zise “capcane”. Reporter: E un ajutor important pentru beneficiar. G.F.: În general, beneficiarii ºi o parte dintre cei care se ocupã de pregãtirea pentru utilizarea fondurilor structurale sunt puþin deformaþi de fondurile de pre-aderare. În cazul fondurilor structurale, trebuie plecat de la logica cã un proiect nu se comparã cu un alt proiect, ci cu anumite criterii. Evident cã nu existã acea rigiditate legatã de termene, extrem de dure, în ideea cã dacã nu îmi depun proiectul pânã la un anume termen, probabil cã voi accesa o altã finanþare peste nu ºtiu câþi ani. Aici lucrurile sunt cursive. Un proiect bun, dar care prezintã aceste mici capcane de construcþie a proiectului pot fi îmbunãtãþite, astfel încât acesta sã devinã finanþabil. Iar lucrurile se repetã cu o anumitã ritmicitate, încât nu devine o obsesie pentru beneficiar “acum ori niciodatã”. Reporter: Are România capacitatea de absorbþie a fondurilor structurale în primii ani dupã aderare? G.F.: Lucrurile acestea pot fi judecate în termeni absoluþi de-abia dupã ce începi sã utilizezi fondurile structurale. Capacitatea de absorbþie este probabil prima bãtãlie în planul utilizãrii fondurilor ºi probabil unul dintre indicatorii cei mai relevanþi. Toate statele membre îºi propun sã aibã o capacitate de absorbþie cât mai mare a fondurilor structurale. Depinde de n ive lu l de pr e g ãt ir e , de c apac it at e a adm in is t r at ivã º i de capacitatea de co-ffinanþare naþionalã, indiferent cã vine buget de stat în buget local sau în buget privat ºi depinde ºi de gradul în care fiecare program operaþional are deja în aºteptare proiecte finanþabile. Acestea ar fi, sã spunem, premisele. Mai departe rãmâne sã vedem. Reporter: Este bine ºtiut faptul cã acum se stabilesc

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag programele operaþionale pentru 2007–2013. Se pot concepe încã de pe acum proiecte care sã obþinã finanþare din fondurile structurale sau trebuie sã aºteptãm momentul aderãrii? G.F.: Proiectele pot fi dezvoltate oricum. Dacã un beneficiar simte cã are nevoie de un proiect nu se gândeºte de unde îl finanþeazã. Acel proiect va trebui sã-l facã oricum din banii lui pentru cã-i trebuie. Plecând de la aceastã logicã poþi sã-þi pregãteºti un proiect. La 1 ianuarie 2007 sau chiar mai repede poþi afla dacã proiectul este finanþabil ºi de unde, dar proiectele pot fi pregãtite de acum. În general, toþi cei care pregãtesc programe operaþionale îºi pun pe siturile lor diverse versiuni, tocmai pentru a aduna ºi a pune la dispoziþia potenþialilor beneficiari cât mai multe informaþii. Versiunile diferã prin nivelul de detaliu, astfel încât urmãrind puþin axele prioritare, domeniile de intervenþie din fiecare program operaþional, poþi sã-þi dai seama dacã proiectul tãu deja identificat se potriveºte undeva. E adevãrat cã nu avem formatul standard al cererii de finanþare, documentele conexe, dar a completa o cerere de finanþare nu e un lucru extraordinar dacã ai deja proiectul gata pregãtit. Probabil cã va exista într-un viitor, sperãm noi, extrem de scurt, toatã informaþia astfel încât un beneficiar sã-ºi poatã identifica clar unde este eligibil proiectul sãu, în ce program operaþional ºi sub ce mãsurã, ºi sã poatã identifica dacã proiectul corespunde criteriilor de eligibilitate sau criteriilor de evaluare. Deci o bucãtãrie care mai dureazã la cei care pregãtesc programele operaþionale ºi care rãspund exact la acele întrebãri foarte concrete ale beneficiarilor. Mai avem foate puþin de aºteptat. Reporter: Când vor trebui definitivate aceste programe operaþionale? Care este termenul limitã pentru forma lor finalã? G.F.: Forma lor definitivã va fi gata începând cu luna septembrie.

MIE?

Reporter: Ce fonduri structurale vor fi gestionate de

G.F.: MIE gestioneazã douã tipuri de programe. Setul de programe gestionat de MIE va fi finanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, fond destinat cu precãdere investiþiilor de capital. Vorbim aici de Planul Operaþional Regional în care ministerul este deja stabilit ca Autoritate de Management ºi va lucra la nivel regional cu cele 8 ADR-uri. Va exista ºi un set de programe aflate sub obiectivul de cooperare teritorialã europeanã. Spun set pentru cã aici discutãm de câte un program operaþional pe fiecare frontierã. Urmeazã a se stabili cine va fi Autoritate de Management pentru programul pentru Marea Neagrã. Aici fac un singur comentariu – cu excepþia programului România-Ungaria care are stabilitã Autoritatea de Management la partenerul nostru din Ungaria, pentru toate celelalte frontiere, România, respectiv

MIE, este Autoritate de Management. MIE va concura cu celelalte autoritãþi de management Reporter: Ce va face MIE pentru a facilita conceperea ºi aplicarea proiectelor pe fonduri structurale? G.F.: Într-o opinie strict personalã vã spun cã MIE va intra într-o bãtãlie cu celelalte autoritãþi de management. Odatã programele operaþionale finalizate sau în faza lor finalã, fiecare dintre cei care gestioneazã fonduri vor încerca sã-ºi atragã beneficiarii sã aplice în programul lor ºi nu în altul. Va fi o bãtãlie în a gãsi modalitãþile cele mai eficiente de a comunica cu beneficiarii, de a le transfera informaþiile concrete legate de ce anume ar trebui sã pregãteascã un beneficiar pentru a accesa fonduri. Partea aceasta de comunicare este o chestiune care trebuie dezvoltatã. În general autoritãþile de management sunt structuri tehnice. Structura tehnicã pãcãtuieºte prin acel limbaj extrem de tehnic, extrem de închis, astfel încât noi va trebui sã gãsim formula cea mai potrivitã ca lucrurile sã ajungã cât mai repede ºi cât mai uºor de înþeles la beneficiari. Practic, în spatele oricãrui plan operaþional, pentru fiecare schemã de finanþare, va exista un ghid cu informaþia completã, cât mai apropiatã de limbajul uzual. Evident cã noi încã de pe acum începem ºi avem deja întâlniri cu potenþialii beneficiari ºi aici mã gândesc atât la administraþii publice locale, cât ºi la mediul de afaceri. Încercãm într-o primã fazã sã obiºnuim aplicanþii cu limbajul, cu regulile generale, încercãm sã intrãm în câteva detalii legate de gestionarea unui contract pe fonduri structurale, iar pe mãsurã ce lucrurile vor evolua ºi putem sã prezentãm criteriile de eligibilitate, criteriile de evaluare, vom face cu siguranþã acest lucru. În general, pe lângã materialele scrise pe care vom încerca sã le distribuim cât mai repede ºi cât mai aproape de beneficiar, vom continua practica întâlnirilor, seminariilor, a dezbaterilor. Va fi o campanie de informare extrem de agresivã ºi vã spun cã fiecare autoritate de management din cele 7 va avea propria campanie. La un moment dat beneficiarii sã se aºtepte sã fie bombardaþi cu invitarea la diverse evenimente organizate de diverse instituþii. Va fi o concurenþã pentru cã beneficiarii au de regulã o capacitate limitatã atât din punct de vedere al posibilitãþii de co-finanþare ºi din punct de vedere al capacitãþii de a genera proiecte noi ºi, de ce nu, ºi din punct de vedere al capacitãþii de a gestiona viitoarele contracte. ªi atunci se justificã aceastã bãtãlie pentru atragerea ºi identificarea cât mai multor proiecte astfel încât sã poþi sã atingi acea capacitate de absorbþie. Cine gãseºte modalitatea cea mai rapidã ºi mai uºoarã de a ajunge la inima beneficiarului va avea de câºtigat. A consemnat Roxana SAVIN Consilier de integrare Ministerul Integrãrii Europene

9

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

SAPARD – instrument financiar comunitar Programul SAPARD este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeanã pentru a ajuta statele candidate (þãrile care ºi-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeanã) în procesul de pre-aderare în domeniul agriculturii ºi dezvoltãrii rurale. Asistenþa este oferitã pânã în momentul integrãrii în Uniunea Europeanã. Programul SAPARD sprijinã financiar o gamã largã de proiecte agricole ºi pentru dezvoltare ruralã prin care se realizeazã investiþii în mediul rural (se pot face investiþii în mediul urban doar pentru modernizarea unitãþilor din industria agroalimentarã ºi pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, în general, 50% din costurile implementãrii unui proiect. Beneficiarul finanþãrii trebuie sã gãseascã o sursã de cofinanþare, pentru a acoperi restul costurilor. SAPARD este un program operaþional din anul 2000. În perioada 2000-2006, României i-au fost alocate 150 milioane euro/an, fiind cel de-al doilea mare beneficiar dupã Polonia. SAPARD a luat fiinþã prin Regulamentul Consiliului nr. 1268 din iunie 1999, la propunerea Comisiei Europene, ca parte a programului Agenda 2000 privind creºterea asistenþei de pre-aderare în perioada 2000-2006. În România, autoritatea naþionalã responsabilã de implementarea financiarã ºi tehnicã a Programului Special de Pre-aderare pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã este Agenþia SAPARD. Aceasta a fost înfiinþatã prin Ordonanþa de Urgenþã nr. 142 din septembrie 2000, aprobatã prin Legea nr. 309 /2001 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare (O.U.G. nr. 140 din 25 octombrie 2001, O.U.G. nr. 14 din 13 martie 2003, Legea nr. 240 din 6 iunie 2003, O.U.G. nr. 11 din 23 martie 2004, Legea nr. 165 din 14 mai 2004, Hotãrârea nr. 1115 din 15 iulie 2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naþional de Dezvoltare, O.U.G. nr. 116 din 24 noiembrie 2004). Conform Ordonanþei de Urgenþã nr. 142 din septembrie 2000, Agenþia SAPARD este o instituþie publicã cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale. Agenþiei SAPARD i s-a conferit managementul financiar al fondurilor SAPARD prin Decizia Comisiei Europene 200/638/EC din 31 iulie ºi 2003/846 din 5 decembrie 2003. Agenþia SAPARD are în structurã 8 birouri regionale de implementare a programului, amplasate în cele opt regiuni de dezvoltare constituite conform Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România. Programul SAPARD pune în aplicare prevederile Planului Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã. România a identificat ºase mãsuri prioritare care urmeazã sã fie finanþate în cadrul Programului SAPARD prin intermediul agenþiei: - Îmbunãtãþirea activitãþilor de prelucrare ºi comercializare a produselor agricole ºi piscicole – SAPARD 1.1. Aceastã mãsurã este destinatã finanþãrii proiectelor de investiþii pentru înfiinþarea ºi/sau modernizarea capacitãþilor de producþie în domeniul marketingului produselor agricole ºi piscicole pe sectoarele de interes ale programului SAPARD: lapte ºi produse lactate; carne, produse din carne ºi ouã; legume, fructe ºi cartofi; vin; peºte ºi produse piscicole; cereale; seminþe oleaginoase; zahãr. În cadrul acestei mãsuri se finanþeazã proiecte a cãror valoare totalã eligibilã este de 10.000 – 4.000.000 euro. - Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii rurale – SAPARD 2.1. Aceasta se referã la finanþarea proiectelor de investiþii pentru înfiinþarea ºi/sau modernizarea elementelor de infrastructurã în mediul rural cu prioritate pe zonele defavorizate: construcþia ºi modernizarea drumurilor ºi podurilor locale comunale, construcþia ºi modernizarea sistemelor de alimentare cu apã potabilã, construcþia de sisteme de canalizare a apei prin investiþii legate de staþii de tratare a apei. În cadrul acestei mãsuri se finanþeazã proiecte a cãror valoare totalã eligibilã este de 100.000 – 1.000.000 euro. - Investiþii în exploataþii agricole – SAPARD 3.1. Aceastã mãsurã vizeazã susþinerea proiectelor de investiþii pentru înfiinþarea

10

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag ºi/sau modernizarea fermelor vegetale ºi animale pe sectoarele de interes ale programului SAPARD: culturi de cereale, horticulturã, viticulturã, pomiculturã, sere, ferme de vaci de lapte/bivoliþe, creºtere ºi îngrãºare taurine, ferme de oi/capre, ferme de porci ºi de pãsãri, alte ferme vegetale ºi de creºtere a animalelor ºi pãsãrilor. În cadrul acestei mãsuri se finanþeazã proiecte a cãror valoare totalã eligibilã este de 5.000 - 500.000 euro. - Dezvoltarea ºi diversificarea activitãþilor economice care sã genereze activitãþi multiple ºi venituri alternative – SAPARD 3.4. Prin aceastã mãsurã se finanþeazã proiecte de investiþii pentru dezvoltarea de activitãþi alternative în domeniul agricol pe sectoarele de interes ale programului SAPARD: servicii agricole, turism rural, ecoturism, activitãþi meºteºugãreºti, acvaculturã, alte activitãþi (sericiculturã, apiculturã, creºterea ciupercilor, procesarea arbuºtilor fructiferi ºi plantelor medicinale). În cadrul acestei mãsuri se finanþeazã proiecte a cãror valoare totalã eligibilã este de 5.000 – 200.000 euro. - Îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale – SAPARD 4.1. Prin aceastã mãsurã se urmãreºte organizarea de cursuri de formare profesionalã pentru îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale a producãtorilor agricoli, piscicoli, silvici ºi de acvaculturã, precum ºi a angajaþilor unitãþilor de procesare a produselor agricole ºi piscicole. În acest caz contribuþia SAPARD este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. - Asistenþã tehnicã – SAPARD 4.2. Aceastã mãsurã vizeazã finanþarea asistenþei tehnice pentru implementarea ºi monitorizarea programului SAPARD, mai precis a materialelor promoþionale (pliante, broºuri etc.) pentru informarea generalã a tuturor pãrþilor interesate; a campaniilor de informare ºi publicitate; a atelierelor de lucru, conferinþelor, seminariilor; a studiilor privind pregãtirea ºi implementarea mãsurilor din program; a rapoartelor de evaluare a programului SAPARD. Alte patru mãsuri SAPARD, pentru care sunt alocate fonduri de 220 milioane euro, au fost recent acreditate de Comisia Europeanã: - Îmbunãtãþirea structurilor în vederea realizãrii controlului de calitate, veterinar ºi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare ºi pentru protecþia consumatorilor – SAPARD 1.2. În cadrul acestei mãsuri vor putea fi finanþate proiecte a cãror valoare totalã eligibilã este cuprinsã între 50.000 - 2.000.000 euro. - Constituirea grupurilor de producãtori – SAPARD 3.2. Aceastã mãsurã vizeazã stimularea constituirii grupurilor de producãtori prin acordarea unui ajutor financiar în sumã fixã, destinat susþinerii activitãþii de înfiinþare ºi funcþionare a grupurilor recunoscute conform legislaþiei naþionale. - Metode agricole de producþie proiectate sã protejeze mediul ºi sã menþinã peisajul rural – SAPARD 3.3. Mãsura vizeazã un numãr de activitãþi–pilot voluntare la care fermierii vor fi invitaþi sã participe în schimbul unor plãþi anuale pe o perioadã de minim cinci ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fiecare fermier ºi Agenþia SAPARD. - Silvicultura – SAPARD 3.5. Prin aceastã mãsurã se doreºte extinderea suprafeþei împãdurite a þãrii, o mai bunã valorificare a suprafeþelor cu potenþial agricol scãzut. De asemenea, se urmãreºte o mai bunã exploatare a masei lemnoase ºi înfiinþarea unor asociaþii profesionale de proprietari. În ceea ce priveºte programul privind managementul resurselor de apã (20 de milioane de euro), acesta nu va urma procedura de acreditare, fondurile fiind realocate pentru lucrãri de protecþie împotriva inundaþiilor. În urma inundaþiilor de anul trecut, cele mai grave din ultimii 20 de ani, afectând 3748 de sate ale þãrii ºi producând pagube de aproximativ 5.975 milioane RON, în urma solicitãrilor României ºi a numeroaselor întâlniri de negociere între reprezentanþii Ministerului Agriculturii ºi cei ai Comunitãþilor Europene, a fost stabilitã o nouã submãsurã în cadrul mãsurii de infrastructurã, aceasta vizând lucrãrile de prevenire ºi protecþie împotriva inundaþiilor. Andrei HANGANU Consilier de integrare Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor

11

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Finanþarea Politicii Agricole Comune Noul cadru legal european aplicabil de la 1 ianuarie 2007

Politica Agricolã Comunã (PAC) reprezintã politica Uniunii Europene în domeniul agriculturii, fiind adoptatã în anul 1962. Politica Agricolã Comunã are 2 piloni: organizaþiile comune de piaþã ºi plãþile directe, pe de o parte, ºi dezvoltarea ruralã, pe de altã parte. Un aspect important al acestei politici este finanþarea acesteia din bugetul Uniunii Europene. În prezent, bugetul pentru agriculturã reprezintã 46% din totalul bugetului Uniunii Europene. Noul regulament adoptat în anul 2005, Regulamentul Consiliului nr. 1290/2005 privind finanþarea politicii agricole comune1, abrogã Regulamentul Consiliului nr. 1258/1999 privind finanþarea politicii agricole comune, însã acesta din urmã rãmâne aplicabil pânã la 15 octombrie 2006 pentru cheltuielile efectuate de statele membre ºi pânã la 31

decembrie 2006 pentru cele efectuate de Comisie. Pentru a atinge obiectivele politicii agricole comune definite prin Tratat ºi pentru finanþarea mãsurilor din cadrul acesteia, sunt constituite urmãtoarele fonduri: – Fondul European de Garantare pentru Agriculturã (FEGA), pentru finanþarea mãsurilor de piaþã ºi a plãþilor directe în agriculturã; – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã (FEADR), pentru finanþarea programelor de dezvoltare ruralã. Aceste fonduri sunt alimentate din bugetul general al 1 2

12

Jurnalul Oficial al Comunitaþilor Europene L 209 din 11 august 2005. Jurnalul Oficial al Comunitãþilor Europene L 248 din 16 septembrie 2002.

Uniunii Europene. Bugetul Uniunii Europene finanþeazã cheltuielile politicii agricole comune, inclusiv cele pentru dezvoltare ruralã, prin fondurile sus-menþionate, în douã moduri: fie centralizat la nivel de Uniune, fie printr-un management comun cu statele membre, în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comunitãþilor Europene2. Astfel, art. 3 paragraful 1 din Regulamentul nr. 1290/2005 prevede cã FEGA finanþeazã, pe baza unui management comun între statele membre ºi Uniune, urmãtoarele cheltuieli, care vor fi efectuate conform reglementãrilor Uniunii Europene: (a) restituþiile pentru exportul cãtre þãrile terþe pentru produsele agricole; (b) mãsurile de intervenþie pentru reglarea pieþelor agricole; (c) plãþile directe cãtre fermieri în cadrul politicii agricole comune; (d) contribuþia financiarã a Comunitãþii la mãsurile de informare ºi promovare pentru produsele agricole pe piaþa internã a Comunitãþii ºi în þãrile terþe, asumate de cãtre statele membre pe bazã de programe, altele decât programele de dezvoltare ruralã, ºi selectate de Comisie. În continuare, art. 3 paragraful 2 din regulament prevede cheltuielile FEGA finanþate în mod centralizat, de cãtre Comunitate, ºi în conformitate cu legislaþia comunitarã: (a) contribuþia financiarã a Comunitãþii pentru mãsuri veterinare specifice, mãsuri de inspecþie veterinarã, mãsuri de control (inspecþie) pentru alimente ºi hranã a animalelor, eradicarea bolilor la animale ºi programele de control (mãsuri veterinare) ºi mãsuri pentru sãnãtatea plantelor (fitosanitare); (b) promovarea produselor agricole, fie direct de cãtre Comisie, fie prin intermediul organizaþiilor internaþionale; (c) mãsuri luate în concordanþã cu legislaþia comunitarã pentru a asigura conservarea, caracteristicile, colectarea ºi utilizarea resurselor genetice în agriculturã; (d) înfiinþarea ºi întreþinerea sistemelor de informaþii

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag contabile în agriculturã; (e) sistemele de monitorizare agricole, inclusiv monitorizarea structurii exploataþiilor agricole; (f) cheltuielile referitoare la piaþa produselor din peºte.

Art. 4 din regulament prevede cã FEADR finanþeazã, printr-un management comun al Comunitãþii ºi al statelor membre, contribuþia financiarã a Comunitãþii la programele de dezvoltare ruralã, implementatã în conformitate cu legislaþia comunitarã privind sprijinul pentru dezvoltare ruralã din FEADR. Noul regulament, ca ºi cele anterioare, stabileºte obligaþii atât în sarcina statelor membre ale Uniunii Europene, cât ºi pentru Comisie. În primul rând, statele membre au obligaþia de a elabora dispoziþii legale privind acreditarea agenþiilor de plãþi, de a stabili procedurile pentru obþinerea declaraþiilor de asigurare necesare ºi pentru certificarea sistemelor de management ºi control, ca ºi de a certifica conturile anuale de cãtre organisme independente. Astfel, articolul 6 paragraful 1 din regulament defineºte agenþia de plãþi, astfel: „Sunt agenþii de plãþi departamentele sau organismele din statele membre, care, în ceea ce priveºte plãþile efectuate de ele ºi modul de comunicare ºi stocare a informaþiilor, prezintã suficiente garanþii pentru: (a) eligibilitatea cererilor ºi, în contextul dezvoltãrii rurale, procedura de alocare a sprijinului, precum ºi în ceea ce priveºte conformitatea cu regulile comunitare a cãror aplicare este verificatã înainte ca plãþile sã fie autorizate; (b) plãþile efectuate sunt înregistrate în registre contabile corecte ºi complete; (c) sunt efectuate verificãrile prevãzute de legislaþia comunitarã; (d) documentele necesare sunt depuse în termenele ºi în formatul stipulate de regulile comunitare; (e) documentele sunt accesibile ºi pãstrate într-o formã

care sã asigure integralitatea, valabilitatea ºi legitimitatea de-a lungul timpului, inclusiv pentru documentele pe suport electronic în conformitate cu regulile comunitare. Cu excepþia plãþii sprijinului comunitar, executarea acestor activitãþi poate fi transferatã altor organisme.” Statele membre vor acredita ca agenþii de plãþi departamentele sau organismele care îndeplinesc condiþiile de mai sus. Când un stat membru acrediteazã mai mult de o agenþie de plãþi, trebuie sã desemneze un organism coordonator care sã asigure unitatea/consecvenþa managementului fondurilor, legãtura între Comisie ºi agenþiile de plãþi acreditate ºi sã transmitã cu celeritate informaþiile solicitate de Comisie privind operaþiunile agenþiilor de plãþi. Acest departament sau organism va face obiectul unei acreditãri speciale a statului membru în ceea ce priveºte procesarea informaþiilor financiare prevãzute în regulament. O altã obligaþie a statelor membre, în contextul gestionãrii celor douã fonduri, este de a desemna organismul de certificare . Regulamentul prevede la articolul 7 cã: „organismul de certificare este o persoanã juridicã publicã sau

privatã desemnatã de statul membru în scopul certificãrii veridicitãþii, completitudinii ºi corectitudinii conturilor agenþiilor de plãþi acreditate, având în vedere sistemele de administrare ºi control implementate”. Toate aceste obligaþii trebuie îndeplinite ºi de România pânã la data aderãrii, pentru a putea derula fondurile europene în agriculturã potrivit regulilor comunitare. Carmen ENESCU Consilier de integrare Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale

13

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

De la ISPA la Fondul de Coeziune Protecþia mediului este o prioritate-cheie pentru Uniunea Europeanã. În acest sens, pentru facilitarea integrãrii þãrilor candidate în Uniunea Europeanã au fost create Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) ºi Fondul de Coeziune pentru perioada de postaderare. Scopul pentru care Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare a fost constituit pentru perioada 2000-2006 este acela de a acorda asistenþã financiarã þãrilor candidate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate pentru îmbunãtãþirea infrastructurii în domeniul protecþiei mediului (protecþia calitãþii apei, managementul deºeurilor, calitatea aerului) ºi transporturilor. Dupã aderare, ISPA va fi înlocuit de Fondul de Coeziune al cãrui scop va consta în „întãrirea coeziunii economice, sociale ºi teritoriale a comunitãþii în vederea promovãrii dezvoltãrii durabile”1. Altfel spus, Fondul de Coeziune urmãreºte accelerarea convergenþei economice a regiunilor slab dezvoltate cu un Produs Intern Brut mai mic de 90% din media Comunitãþii. Pentru Fondul de Coeziune rãmân prioritare domeniile eligibile ISPA ºi, pe lângã acestea, proiecte majore din alte domenii cum ar fi monitorizarea solului, prevenirea inundaþiilor, îndiguiri, energie recuperabilã etc. Obiectivele generale ale programului ISPA sunt sprijinirea alinierii la standardele de mediu ale Uniunii Europene ºi familiarizarea þãrilor beneficiare cu politicile ºi procedurile specifice fondurilor structurale ale UE. În acest context, Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelor a elaborat în 2000 Strategia ISPA, reactualizatã în anul 2003, care cuprinde portofoliul de proiecte de investiþii în infrastructura de mediu din România. Documentele de referinþã care au stat la baza elaborãrii strategiei sunt, pe de o parte, strategia pentru protecþia mediului, strategia de gospodãrire a apelor ºi strategiile sectoriale de armonizare legislativã, iar pe de altã parte, diferitele planuri de acþiune care vizeazã gospodãrirea apelor ºi protecþia mediului la nivel naþional. În perioada 2007 – 2013 Fondul de Coeziune va acþiona pentru atingerea obiectivului Convergenþã printr-o serie de acþiuni printre care se numãrã ºi protecþia mediului. În acest sens, Ministerul Mediului a început elaborarea în 2005 a proiectului Programului Operaþional Sectorial Mediu (POS Mediu), document ce urmeazã a fi trimis spre aprobare la Comisia Europeanã. Prioritatea POS Mediu va fi dezvoltarea sistemelor regionale de management al utilitãþilor de apã ºi deºeuri ºi va viza dezvoltarea sistemelor de infrastructurã de apã ºi apã uzatã ºi dezvoltarea sistemelor integrate de management al deºeurilor. Astfel, se va asigura o infrastructurã corespunzãtoare de apã ºi deºeuri ºi servicii aferente de bunã calitate, la preþuri accesibile pentru populaþia din aglomerãrile urbane din România. Pentru a fi eligibile în cadrul ISPA, proiectele trebuie sã aibã înainte de toate, un impact semnificativ asupra protecþiei mediului, valoarea totalã minimã sã fie 5 milioane euro2 ºi, nu în ultimul rând, sã aibã în vedere numãrul locuitorilor deserviþi de viitoarea investiþie. De asemenea, trebuie sã existe capacitatea de cofinanþare ºi sã stabileascã mecanismele adecvate de garantare a co-finanþãrii. Grantul ISPA reprezintã pânã la 75% din costul proiectului, diferenþa urmând a fi asiguratã de beneficiarii locali – de la bugetul de stat sau local – sau de instituþii financiare internaþionale3. În cazul Fondului de Coeziune, valoarea proiectului nu trebuie sã fie mai micã de 10 milioane euro, iar grantul va reprezenta pânã la 85% din costul total. Criteriile de acordare a asistenþei financiare vor fi: gravitatea problemelor, în special cele de naturã economicã, socialã ºi teritorialã, importanþa fiecãrei prioritãþi pentru prioritãþile Comunitãþii; protecþia ºi îmbunãtãþirea mediului, în special prin aplicarea principiilor precauþiei, acþiunii preventive ºi poluatorul plãteºte; rata mobilizãrii finanþãrii private, în special în cadrul parteneriatelor public – privat. Obþinerea finanþãrii se face numai pe baza întocmirii unei aplicaþii de cãtre beneficiarii finali. Atât în cazul ISPA, cât ºi în cazul Fondului de Coeziune, beneficiarii finali ai proiectelor sunt autoritãþile locale ºi centrale (ministerul de resort, consiliile judeþene, primãriile) ºi 1 2 3

14

Art.1 (1) din Propunerea de Regulament privind Fondul de Coeziune. Art. 2 din Regulamentul Consiliului CE 1267/1999 privind crearea Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-Aderare. BERD, BEI ºi KfW.

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag regiile autonome. În elaborarea atât a aplicaþiei ISPA cât ºi a aplicaþiei pentru Fondul de Coeziune, beneficiarii trebuie sã demonstreze compatibilitatea proiectului cu strategia naþionalã ISPA pentru sectorul respectiv; sã prezinte o analizã financiarã completã, care sã conducã la evaluarea viabilitãþii proiectului, a capacitãþii acestui proiect de a genera venituri ºi, prin urmare, sã fie un instrument credibil de justificare a bugetului solicitat pentru finanþare nerambursabilã prin ISPA; sã prezinte o analizã cost-beneficiu care sã releve impactul proiectului asupra sectoarelor economic ºi social; sã elaboreze un Master Plan ºi un Studiu de Fezabilitate; sã demonstreze capacitatea instituþionalã a beneficiarului de a gestiona proiectul ISPA; sã asigure cofinanþarea de minim 25%; sã se asigure cã proiectul a primit acordul de mediu în conformitate cu procedurile UE. Odatã obþinutã asistenþa financiarã, o atenþie deosebitã trebuie acordatã implementãrii proiectului pentru a nu risca anularea finanþãrii datoritã întârzierilor înregistrate. În cazul în care, în 2 ani de la semnarea Memorandumului de Finanþare nu s-a lansat contractul de lucrãri, asistenþa ISPA va fi anulatã (regula „n+2”)4. Banii alocaþi pentru un proiect de coeziune nou trebuie cheltuiþi în termen de 2 ani de la data aferentã alocãrii (noua regulã „n+2”). În cazul în care banii nu sunt cheltuiþi conform acestei reguli, banii vor fi realocaþi altui proiect sau vor fi pierduþi5. Distribuþia fondurilor ISPA aratã cã România a primit anual între 208 ºi 270 milioane euro, din care 104–135 milioane euro au fost alocate proiectelor pentru infrastructura de mediu. În perioada 2000 – 2005 au fost aprobate 40 de proiecte finanþate din fonduri ISPA, 28 în domeniul apã potabilã/apã uzatã, 7 în domeniul managementului integrat al deºeurilor ºi 5 proiecte de asistenþã tehnicã6. Valoarea totalã a proiectelor aprobate se ridicã la 1,38 miliarde euro, din care cca 1,01 miliarde euro grant ISPA, diferenþa reprezentând împrumuturi de la BEI, BERD, KfW ºi bugetul de stat sau bugetele locale. Prin urmare, aºa cum afirma domnul Eugen Teodorovici, Director al Autoritãþii de Management pentru Fondul de Coeziune “ceea ce am realizat pânã în prezent pentru Programul ISPA constituie o premisã favorabilã pentru trecerea la Fondul de Coeziune. Totodatã, aceastã premisã trebuie valorificatã începând de ACUM, prin eforturile susþinute ºi conjugate ale tuturor actorilor implicaþi, în vederea pregãtirii de proiecte viabile, identificãrii resurselor financiare pentru cofinanþare ºi formãrii unor echipe de specialiºti care sã gestioneze viitoarele proiecte.” Mãdãlina Enache ºi Ioana-V Veronica Popescu Consilieri de integrare Ministerul Mediului ºi Gospodãriri Apelor

Fondul European de Dezvoltare Regionalã Când? Cât? Cum? Asistenþã comunitarã, fonduri de pre-aderare, fonduri comunitare... putem deja vorbi de o istorie „recentã” ºi de o istorie „îndepãrtatã” a politicii comunitare de coeziune economicã ºi socialã, deºi ne rezumãm la un interval de timp de numai jumãtate de secol. Crearea celor douã fonduri sectoriale – Fondul Social European (FSE) ºi Fondul European de Orientare ºi Garantare Agricolã (FEOGA) în 1958 a constituit un moment important deoarece, dupã semnarea Tratatului de la Roma din 1958, se concretizau primele instrumente ale solidaritãþii europene. Anul 1975 aduce cu sine înfiinþarea celui mai important instrument al politicii comunitare de dezvoltare regionalã – Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR), în vederea redistribuirii unei pãrþi a contribuþiilor bugetare ale Statelor Membre cãtre 4 5 6

regiunile defavorizate. Scopul FEDR este de a furniza asistenþã pentru întãrirea coeziunii economice, sociale ºi teritoriale prin reducerea disparitãþilor ºi susþinerea dezvoltãrii ºi ajustãrii structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor industriale în declin. În acest sens, de o mare importanþã sunt investiþiile pentru stimularea competitivitãþii ºi a inovãrii, pentru crearea de locuri de muncã stabile ºi pentru promovarea protecþiei mediului. În primii zece ani, sfera de acþiune a fondului a fost supusã dezbaterii de douã ori – în 1975 ºi 1984. La Summitul de la Paris din 1974 s-a stabilit alocarea unei sume de 1300 milioane unitãþi de cont (u.c.) pentru perioada 1975-1977, sumã ce includea ºi un transfer din FEOGA. Din 1979, alocãrile au

Art. 8 (2) din Regulamentul CE nr. 1267/1999 privind crearea Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-Aderare. Articolul C (5) al Amendamentului la propunerea de Regulament privind Fondul de Coeziune (din data de 16.01.2006). Asistenþa tehnicã presupune activitãþi de pregãtire, management, monitorizare, evaluare, informare ºi control ºi activitãþi de întãrire a capacitãþii administrative.

15

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! crescut, ajungând la 3175 ECU în 1986. Iniþial, cea mai mare parte din FEDR era alocatã statelor care întâmpinau probleme socio-economice fie din punct de vedere al mãrimii populaþiei afectate, fie din punct de vedere al gravitãþii problemelor. Sprijinul financiar se acorda mãsurilor de politicã regionalã adoptate de cãtre Statele Membre în cadrul unei secþiuni numite „quota”. 5% din alocarea financiarã era utilizatã pentru finanþarea unor mãsuri comunitare specifice (de exemplu pescuit sau construcþia de nave º.a., în cadrul unei secþiuni numite „non-quota”). Regulamentul din 1984 a reprezentat un compromis: nu mai existau distincþii între secþiunile „quota” ºi „non-quota”; resursele financiare urmau sã fie utilizate în funcþie de plafoane pe baza cãrora se decideau minimum ºi maximum de eligibilitate pentru Statele Membre, alocarea resurselor depinzând de implementarea prioritãþilor ºi criteriilor menþionate în regulament. Noua abordare prevedea douã tipuri de programe: cele comunitare ºi cele naþionale de interes comunitar.1 Regiunile erau invitate sã participe la pregãtirea programelor ºi se introduceau plãþile în avans. Prin mãsurile suport („quota”) ºi prin cele specifice („nonquota”) s-au acordat în perioada 1975-1985 sume de 104,278 ECU. Granturile pentru infrastructurã au reprezentat 80,8%, pentru activitãþi economice 17,6 %2, iar restul pentru elaborarea de studii. Fostele regulamente FEDR prevedeau ca regiunile eligibile pentru asistenþã sã fie cele susþinute de înseºi Statele Membre prin sisteme proprii de ajutor regional. Aceasta presupunea însã riscul unui efort de concentrare insuficient. În practicã, s-a acordat prioritate investiþiilor localizate în zone naþionale prioritare ºi în particular în zonele prioritare din punct de vedere comunitar (Mezzogiorno-Greenland, Eire, Irlanda de Nord, departamentele franceze de peste mãri ºi Grecia (cu excepþia Atenei). Aceste regiuni au primit 57% din asistenþa FEDR în perioada 1975-1985. Dupã adoptarea Actului Unic European (AUE) ºi odatã cu lansarea Programelor Mediteraneene Integrate, au început sã se punã bazele unei autentice politici de coeziune menite sã compenseze taxele impuse de piaþa unicã ºi resimþite în þãrile din sud ºi în regiunile defavorizate. Politica regionalã era structuratã pe baza resurselor combinate ale unor fonduri structurale existente (FEDR, FSE ºi FEOGA–Garantare), iar Comisia avea rolul de a formula regulile ºi regulamentele

pentru managementul programelor de dezvoltare. Reforma a fost pusã în practicã prin intermediul a cinci Regulamente ale Consiliului ºi prin Regulamentele de implementare ale Comisiei – care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 19893. Noua abordare a politicilor de dezvoltare regionalã în cadrul CE se baza pe programe integrate multianuale care nu mai acordau importanþã rolului exclusiv al unui nivel instituþional (spre exemplu, cel naþional). În schimb, noile regulamente prevedeau participarea unei multitudini de nivele – cel comunitar, naþional ºi regional/local. Scopul era realizarea unui program–cadru, numit Cadrul de Sprijin Comunitar (CSC) – care urma sã fie tradus în programe operaþionale multi–fond, implementarea lor având loc la nivel regional. Primul ciclu de programare (1989–1993)4 a fost implementat diferit la nivelul fiecãrei þãri. Italiei ºi Greciei le-a fost cel mai dificil, în timp ce Irlanda, Portugalia ºi Spania s-au adaptat rapid procedurilor introduse de reformele din 1988. Prin FEDR s-au alocat 30,1 miliarde euro, iar fondul a contribuit la finanþarea a trei din cele cinci obiective urmãrite la nivel comunitar: ! ajustarea economicã ºi structuralã a regiunilor rãmase în urmã; ! reconversia economicã a regiunilor aflate în declin industrial; ! promovarea dezvoltãrii rurale. De asemenea, fondul a contribuit ºi la finanþarea unor iniþiative comunitare5 specifice, pentru realizarea unor obiective prioritare (Konver, Rechar, Resider, INTERREG, SME, Urban6 etc.). Al doilea ciclu de programare (1994–1999) dubleazã alocãrile din Fondurile Structurale (162 mld ECU pentru cele 12 state). Din 1995 acestea se alocau ºi noilor intrate – Austria, Finlanda ºi Suedia. Au fost formulate 6 obiective prioritare, FEDR contribuind la finanþarea a 4 dintre acestea cu 71,5 mld. euro, excluzând Iniþiativele Comunitare: ! ajustarea economicã ºi structuralã a regiunilor rãmase în urmã; ! reconversia economicã a regiunilor aflate în declin industrial; ! promovarea dezvoltãrii rurale; ! ajustarea structuralã a regiunilor slab populate din zonele nordice ale Suediei ºi Finlandei.

1 La începutul lui 1986, Consiliul a aprobat primele douã programe comunitare: programul Valoren (dezvoltarea unor regiuni dezavantajate prin exploatarea potenþialului energetic endogen) ºi programul Star (dezvoltarea unor regiuni dezavantajate prin îmbunãtãþirea accesului la servicii de telecomunicaþii avansate). 2 Regulamentele prevedeau alocarea unui minim de 30% pentru activitãþi economice însã dezvoltarea infrastructurii a constituit o prioritate de necontestat. 3 Acestea urmând sã fie renegociate pentru fiecare nouã perioadã de programare. 4 La Consiliul European de la Hanovra se decide alocarea a 4% din PIB-ul comunitar pentru dezvoltarea economicã comunitarã. Aceasta semnificã practic o creºtere a alocãrilor prin intermediul fondurilor structurale de la 7,2 mld ECU (1987) la 14,5 mld ECU (1993) ºi la un total de 58 mld ECU în 1989. 5 Iniþiativele comunitare sunt programe elaborate la nivel comunitar care au rolul de a completa operaþiunile întreprinse prin intermediul Fondurilor Structurale pentru anumite probleme specifice. Sunt coordonate ºi implementate la nivel naþional ºi absorb în medie 5% din bugetul Fondurilor Structurale. O iniþiativã poate fi finanþatã numai de un singur fond. 6 Acestea furnizau ajutor pentru restructurarea fostelor baze militare, pentru sprijinirea zonelor miniere, industriei metalurgice, cooperare interregionalã ºi transfrontalierã, stimularea comerþului internaþional prin intermediul întreprinderilor mici ºi mijlocii, susþinerea dezvoltãrii economice în zone urbane dezavantajate.

16

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag 700 de programe au fost finanþate din FEDR pe parcursul acestei perioade de programare. Formularea celei de-a treia programãri a Cadrului de Sprijin Comunitar a fost dominatã de o alocare geograficã a resurselor pe baza unei planificãri integrate. FEDR contribuie în cadrul acestei perioade de programare la finanþarea a douã dintre cele trei obiective de dezvoltare la nivel comunitar, respectiv: ! ajustarea economicã ºi structuralã a regiunilor rãmase în urmã; ! reconversia economicã ºi socialã a regiunilor cu dificultãþi structurale. Iniþiativele comunitare la care a participat FEDR pe parcursul acestei perioade de programare au fost INTERREG III7 ºi URBAN II8. De asemenea, Fondul finanþeazã ºi acþiuni inovative9 , care în 2000-2006 se concentreazã pe 3 teme strategice: ! economii regionale bazate pe cunoaºtere ºi inovare tehnologicã; ! eEuropeRegio: societatea informaþionalã în sprijinul dezvoltãrii regionale; ! identitate regionalã ºi dezvoltare durabilã. Alocãrile din FEDR se concentreazã cu precãdere pe investiþii productive care permit crearea sau menþinerea locurilor de muncã, pe investiþii în infrastructurã, precum ºi pe investiþii pentru dezvoltarea localã ºi a IMM-urilor. Cea de-a patra perioadã de programare prezintã un interes deosebit pentru România, în calitate de viitor stat membru al Uniunii Europene ºi, prin urmare, participant activ la elaborarea ºi implementarea politicilor comunitare. Regulamentele propuse pentru perioada de programare 2007-2013, respectiv proiectul perspectivei financiare urmãresc simplificarea abordãrii fondurilor. Propunerea este ca fiecare program sã poatã fi finanþat prin intermediul unui singur fond, permiþând finanþarea unor acþiuni specifice domeniului de activitate al altui fond prin alocarea unei marje. Fondul European de Dezvoltare Regionalã va contribui la finanþarea celor trei obiective promovate în cadrul politicii de coeziune economicã ºi socialã în aceastã nouã perioadã: Convergenþã; Competitivitate regionalã ºi ocupare; Cooperare teritorialã europeanã. FEDR va furniza asistenþã pentru investiþii productive, infrastructurã, iniþiative de dezvoltare, precum ºi asistenþã tehnicã, în cadrul fiecãruia dintre cele trei obiective. Dacã pânã acum România putea beneficia de finanþare din FEDR numai prin intermediul unor Iniþiative ºi programe comunitare, dupã aderare va fi eligibilã pentru finanþare prin

intermediul tuturor fondurilor comunitare. FEDR va finanþa 4 din cele 7 Programe Operaþionale prin intermediul cãrora se va implementa asistenþa financiarã din Fondurile Structurale: Programul Operaþional Regional (POR), Programul Operaþional Sectorial (POS) Creºterea Competitivitãþii Economice, POS Infrastructura de Transport, POS Infrastructura de Mediu, POS Asistenþã Tehnicã. În perioada 2007–2013, România va beneficia de o sumã totalã estimativã de 17 mld. euro prin fonduri structurale ºi de coeziune, iar prin FEDR de aproximativ 8 mld. euro. FEDR va putea finanþa în România investiþii în infrastructura de transport, de mediu, în infrastructura pentru sãnãtate, pentru educaþie, pentru servicii sociale, turism, pentru susþinerea afacerilor ºi a iniþiativelor productive, dezvoltarea afacerilor, certificarea calitãþii, pentru investiþii în turism, precum ºi pentru dezvoltare urbanã ºi chiar pentru amenajarea locuinþelor în scop social/comunitar în cadrul proiectelor urbane integrate10. În perioada imediat urmãtoare, România va trebui sã facã faþã unor importante provocãri, în special în ceea ce priveºte capacitatea de a alege cea mai bunã modalitate de a absorbi fondurile rapid, pentru a respecta regula n+2/n+311, având însã în vedere atingerea impactului estimat prin programare. Aceste aspecte aduc în discuþie problematica stabilirii sistemelor de implementare adecvate pentru diferitele programe operaþionale. Evoluþia Cadrului de Sprijin Comunitar, alocarea financiarã, sistemul de implementare ºi eligibilitatea în cadrul programelor operaþionale româneºti vor face însã subiectul unor articole viitoare. Bibliografie:

• Vanhove, N. – Regional Policy: A European Approach, Aldershot: Ashgate, 1999; • Regulamentele generale ºi ale Fondului European de Dezvoltare Regionalã pe diferite perioade de programare; • http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/index_en.htm; • http://europa.eu.int/comm/employment_social/esf/en/overview/chapter3.htm; • http://europa.eu.int/comm/employment_social/esf/en/overview/chapter2.htm; • Materiale elaborate în cadrul cercetãrilor pentru elaborarea lucrãrii de doctorat cu titlul „Perspectivele dezvoltãrii regionale în România în condiþiile integrãrii în Uniunea Europeanã”

7 Încurajeazã dezvoltarea armonioasã, echilibratã ºi viabilã a întregii UE prin sprijinirea cooperãrii transfrontaliere (mãsura A), transnaþionale (mãsura B) ºi interregionale (C). 8 Sprijinã implementarea strategiilor inovatoare în oraºe ºi în zonele urbane. 9 Acestea sprijinã elaborarea de noi strategii ºi faze experimentale ale proiectelor elaborate de organismele administrative regionale în domeniul societãþii informaþionale ºi pentru stimularea creºterii economice. 10 Discuþii la nivelul Consiliului UE în vederea stabilirii noilor regulamente ºi a perspectivei financiare 2007-2013. 11 Conform proiectului perspectivei financiare, pânã în 2010, Statelor Membre cu PIB/loc în perioada 2001-2003 mai mic de 85% din media comunitarã li se permite o extensie de un an de la regula de contractare a alocãrilor în maximum 2 ani, dupã care suma este dezangajatã automat.

17

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Programul de Vecinãtate România-U Ucraina Generalitãþi Politica Europeanã de Vecinãtate (PEV) a fost elaboratã în contextul extinderii UE (2004), având la bazã ideea prevenirii apariþiei unor noi disparitãþi între o Uniune Europeanã lãrgitã ºi vecinii sãi, precum ºi implicarea acestora din urmã în diferite acþiuni iniþiate de Uniune, într-un cadru lãrgit de cooperare la nivel politic, de securitate, economic ºi cultural. Prin contribuþia adusã la întãrirea stabilitãþii, securitãþii ºi prosperitãþii pentru toate pãrþile implicate, este impulsionatã, de asemenea, realizarea obiectivelor definite în cadrul Strategiei de Securitate Europeanã (decembrie 2003). PEV contribuie la consolidarea modalitãþilor existente de cooperare la nivel regional ºi sub-regional, furnizând, în acelaºi timp, un cadru solid pentru dezvoltarea ulterioarã a acestora. Documentul Strategic referitor la Politica Europeanã de Vecinãtate, publicat în mai 2004 (COM [2004] 373), include recomandãri privind dezvoltarea cooperãrii ºi integrãrii regionale, prin mãsuri ce vizeazã, spre exemplu, cooperarea transfrontalierã, cu implicarea autoritãþilor locale ºi regionale, precum ºi a celor non-guvernamentale, ca mijloc de abordare a diverselor probleme de la graniþele externe ale UE. În prezent, asistenþa financiarã acordatã þãrilor est-europene, Rusiei sau þãrilor sud-mediteraneene este asiguratã prin intermediul diferitelor programe pe criterii geografice (TACIS, MEDA) sau concentrate pe specificul unui domeniu (precum Iniþiativa Europeanã pentru Democraþie ºi Drepturile Omului – EIDHR). Începând cu anul 2007, ca parte a reformei privind instrumentele de asistenþã financiarã ale CE, Instrumentul European de Vecinãtate ºi Parteneriat (European Neighbourhood and Partnership Instrument) va înlocui programele existente (TACIS, MEDA), în þãrile partenere ºi Rusia. Pânã la acel moment, coordonarea instrumentelor existente în domeniul cooperãrii transfrontaliere este intensificatã în cadrul oferit de “Programele de Vecinãtate”. Conceptul a fost introdus odatã cu adoptarea, la data de 1 iulie 2003, a documentului intitulat “Paving the way for a New Neighbourhood Instrument” (COM [2003] 393). Prima etapã a acestei abordãri, dupã cum am precizat, implicã utilizarea într-o manierã sporitã de coordonare a instrumentelor existente (INTERREG, PHARE CBC, TACIS, MEDA). Programele de Vecinãtate iniþiazã un cadru ce permite un singur proces de înscriere pentru finanþare, o unicã solicitare a propunerilor de proiecte, acoperind ambele pãrþi ale frontierei (pentru þãrile participante) ºi implicã, de asemenea, un proces comun de selecþie a proiectelor. Principalele obiective ale Programului de Vecinãtate, aºa cum sunt prevãzute în Comunicarea adoptatã de Comisie, sunt urmãtoarele: oPromovarea dezvoltãrii economico-sociale durabile în regiunile de frontierã; oCooperarea în vederea abordãrii eficiente a problemelor de ordin comun în domenii precum mediul, sãnãtatea, prevenirea ºi lupta împotriva crimei organizate etc.; oAsigurarea securitãþii frontierelor ºi a eficienþei activitãþii în domeniu; oPromovarea acþiunilor de tip “people to people”, desfãºurate la nivel local. Strategia aferentã Programului de Vecinãtate România-Ucraina a fost dezvoltatã în cooperare de cãtre pãrþile românã ºi ucraineanã. Au fost constituite grupuri de lucru, în cadrul unui exerciþiu comun, scopul fiind identificarea factorilor de unitate ºi a celor de divergenþã între regiunile eligibile. Acest exerciþiu a constituit baza de elaborare a unei strategii performante ºi coerente, în conformitate cu necesitãþile la nivel local ºi cu cerinþele autoritãþilor din domeniul colaborãrii transfrontaliere. Stimularea procesului integrãrii transfrontaliere în zonele de frontierã, concomitent cu edificarea unor baze solide de susþinere a dezvoltãrii economice durabile, reprezintã obiectivul general al Programului. În acest sens, domeniile vizate în mod specific se referã la: extinderea ºi creºterea calitãþii ofertei din sectorul turistic din perspectivã transfrontalierã ºi asigurarea dezvoltãrii durabile a acestui sector în ambele pãrþi ale graniþei, intensificarea procesului de dezvoltare economicã transfrontalierã, înlesnirea operaþiunilor de întãrire a capacitãþii instituþionale a organizaþiilor ce acþioneazã în zonele de frontierã pentru a face faþã

18

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag provocãrilor generate de managementul acestor zone, realizarea/îmbunãtãþirea infrastructurii de graniþã, precum ºi îmbunãtãþirea activitãþilor de management ºi de protecþie a mediului în regiunile transfrontaliere. Au fost identificate prioritãþile ºi mãsurile pentru abordarea eficientã a problemelor regionale cu caracter transfrontalier. În acest sens, este necesar ca fiecare dintre propunerile de proiecte sã se adreseze unei mãsuri din cadrul prioritãþilor stabilite: Prioritatea 1 – Promovarea dezvoltãrii socio-eeconomice durabile la nivel local, având ca mãsuri: extinderea ºi consolidarea sectorului turistic ºi cooperarea economicã transfrontalierã. Acestea sunt orientate în principal spre întãrirea sectoarelor-cheie locale cu potenþial competitiv avantajos în contextul pieþei globale ºi corelarea creºterii economice cu acþiuni relevante pe piaþa muncii. Prioritatea 2 – Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructurã în zona transfrontalierã, având ca mãsuri: dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de transport ºi de graniþã ºi îmbunãtãþirea activitãþilor de management a mediului în zona transfrontalierã. Acestea vizeazã în principal probleme specifice infrastructurii de graniþã, scopul pe termen lung fiind realizarea unui sistem integrat de infrastructurã de transport, de graniþã ºi de mediu. Prioritatea 3 – Acþiuni People to people – Fondul comun al proiectelor mici, prioritate menitã sã încurajeze contactele între oameni, în toate sectoarele de activitate (de exemplu: dezvoltare economicã, reformã administrativã, mediu, activitãþi cu caracter social, cultural) sub forma proiectelor de micã amploare. Prioritatea 4 – Asistenþã tehnicã, având ca mãsuri managementul ºi implementarea programului ºi evaluare ºi publicitate pentru program; pregãtirea proiectelor. Aceastã prioritate este menitã sã sprijine mãsuri privind asigurarea unui management eficient, o bunã monitorizare ºi control ale acestui program, precum ºi acþiuni de publicitate ºi informare pentru potenþialii aplicanþi, incluzând promovarea rezultatelor obþinute. Acþiunile propuse trebuie sã fie în concordanþã cu politicile naþionale, sã ateste în mod clar caracterul transfrontalier, prin implicarea unei instituþii partenere din aria eligibilã a þãrii vecine ºi sã fie implementate în aceastã arie. Din punct de vedere instituþional, elementele-cheie ale Programului de Vecinãtate sunt reprezentate de finanþarea combinatã – PHARE CBC ºi TACIS, exerciþiul de programare, solicitarea propunerilor de proiecte ºi procesul de selecþie a acestora, toate comune. Dispoziþiile privind implementarea acestui program ilustreazã principiul egalitãþii în parteneriat a celor douã þãri, ambele având roluri egale în cadrul structurilor de management ale Programului de Vecinãtate. Aceste structuri sunt în numãr de trei: Comitetul Comun de Cooperare – având ca obiectiv supervizarea politicii programului ºi supervizarea, din punct de vedere financiar, a desfãºurãrii acestuia; Comitetul Comun de Coordonare – organismul operaþional al Programului; Secretariatul Tehnic Comun – structurã ce rãspunde de activitãþile de ordin administrativ aferente Programului. Managementul comun al acestui program asigurã un grad sporit de implicare a þãrilor participante, precum ºi o planificare mai eficientã, constituind, în acelaºi timp, un cadru favorabil desfãºurãrii activitãþilor de cooperare transfrontalierã. Pentru România, rolul de Autoritate Contractantã va fi îndeplinit de Ministerul Integrãrii Europene, prin Direcþia Cooperare Transfrontalierã, iar pentru Ucraina, Delegaþia Comisiei Europene în Ucraina, Belarus ºi Moldova. “Proiectele comune”, având impact transfrontalier, ce vor fi sprijinite în cadrul programului, sunt definite dupã cum urmeazã: 1. Proiecte simple, cu efect transfrontalier, care au loc în cea mai mare mãsurã sau exclusiv pe o parte a graniþei, dar în beneficiul ambilor parteneri; 2. Proiecte complementare, în care activitatea ce se desfãºoarã pe o parte a frontierei este însoþitã de o activitate identicã de cealaltã parte; 3. Proiecte integrate, în care partenerii de pe fiecare parte a frontierei contribuie cu diferite elemente la un singur proiect.

19

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Programul va fi implementat prin mecanismul schemelor de grant, cuantumul finanþãrilor fiind de pânã la 50,000 euro pentru proiectele din cadrul Prioritãþii 3, iar pentru cele aferente Prioritãþilor 1 ºi 2, începând de la 50,000 de euro. În sfera aplicanþilor eligibili se înscriu organizaþii nonprofit ºi non-guvernamentale, organizaþii profesionale, camere de comerþ, instituþii de educaþie ºi cercetare, fundaþii, asociaþii, agenþii pentru dezvoltare regionalã etc. Regulile de cofinanþare sunt diferite pentru PHARE CBC ºi TACIS, în primul caz procentul de minimum 10% urmând a fi asigurat din resursele proprii ale beneficiarilor. Contribuþia PHARE ºi cofinanþarea naþionalã totalizeazã peste 7 milioane de euro, la nivelul anului 2004, sumã ce poate fi contractatã de cãtre viitorii beneficiari români în cursul anului 2006, iar sumele aferente programelor 2005 ºi 2006 au un cuantum mai ridicat. Alina AMZICÃ Consilier de integrare europeanã Ministerul Integrãrii Europene

Licitaþie de proiecte în cadrul Programului de Vecinãtate România–Ucraina În data 3 mai 2006, Ministerul Integrãrii Europene a lansat prima licitaþie de propuneri de proiecte ce vor beneficia de finanþare în cadrul Programului de Vecinãtate România–Ucraina (schema de granturi pentru 2004). Peste 7 milioane de euro sunt disponibili pentru finanþarea de proiecte în domeniul dezvoltãrii economice ºi sociale în zona de graniþã dintre România ºi Ucraina, dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructurã în zona transfrontalierã ºi acþiuni de tip People to people. Data-limitã pentru depunerea proiectelor este 1.08.2006, ora 16.00. Informaþii suplimentare: Biroului Regional de Cooperare Transfrontalierã Suceava – Secretariatul Tehnic Comun Str. Mihai Eminescu nr. 8, cod 720 183, Suceava, jud. Suceava Telefon/fax: 0230 53 00 49 E-mail: [email protected]; www.mie.ro

Fondul Social European Fondul Social European este cel mai vechi fond structural comunitar, prevãzut în Tratatul de la Roma (art. 123125) ºi creat în 1960. Iniþial i s-au încredinþat douã misiuni: sã acopere jumãtate din cheltuielile statelor membre pentru a asigura muncitorilor o reconversie productivã prin reintegrare profesionalã ºi cu indemnizaþii de reinstalare ºi sã acorde ajutoare salariaþilor afectaþi de restructurarea întreprinderilor unde lucreazã. Administrat de Comisia Europeanã ºi asistat de un Comitet condus de un comisar european, Fondul Social European a venit în ajutorul unui numãr de 35 de milioane de persoane din 1960 pânã în 1997 cu o sumã de aproape 30 de miliarde de ecu.

! ! ! ! ! !

20

Prioritãþile Fondului Social European pentru perioada 2007-2 2013: Educaþie, ocupare ºi sisteme de suport social Investiþii în capitalul uman Întãrirea capacitãþii instituþionale Adaptabilitatea muncitorilor Oferta de muncã Populaþia dezavantajatã

Principalele obiective ale Fondul Social European vizeazã sprijinirea politicilor active ale pieþei muncii prin promovarea ocupãrii ºi incluziunii sociale, a politicilor în domeniul educaþiei ºi formãrii (prin învãþare pe parcursul întregii vieþi ºi mobilitate), promovarea adaptabilitãþii ºi spiritului antreprenorial, precum ºi a politicilor specifice pentru femei. Principalele acþiuni promovate de Fondul Social European se referã la investiþiile în capitalul uman având ca scop îmbunãtãþirea ocupãrii prin intermediul unor mãsuri pentru ºomeri sau pentru angajaþii ameninþaþi de ºomaj, a mãsurilor pentru întreprinderi ºi angajaþi, dar ºi investiþii în infrastructurã, legate însã tot de formarea profesionalã (clãdiri etc.). În cadrul mãsurilor pentru ºomeri pot fi promovate proiecte referitoare la consilierea în carierã ºi formarea profesionalã, pentru obþinerea unui loc de muncã, consultanþa antreprenorialã. Se mai urmãreºte calificarea iniþialã, recalificarea, perfecþionarea în meseria dobânditã. Se oferã indemnizaþii la angajare ºi alte tipuri de sprijin pentru angajare, de exemplu indemnizaþii la mutarea în alt oraº, dar ºi mãsuri de ocupare temporarã. Se sprijinã ºi iniþierea unei activitãþi independente, de exemplu prin ajutorul acordat pentru

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag întreþinere în etapa iniþierii unei afaceri. În cadrul mãsurilor pentru angajaþii ameninþaþi de ºomaj pot fi promovate proiecte care au ca scop consilierea în cazul riscului ºomajului în ceea ce priveºte schimbarea meseriei ºi a domeniului, instruirea în procedura de cãutare a unui loc de muncã, dar ºi posibilitatea iniþierii unei afaceri proprii. În cadrul mãsurilor destinate întreprinderilor ºi

Rolul Camerelor de Come rþ ºi Industrie va fi de a promova activitãþile în reþea, de a oferi expertizã ºi informaþii despre firme ºi de a informa cu privire la procedura de finanþare ºi de a pune la dispoziþie bazele de date pe care le deþin. Prin Fondul Social European pot fi finanþate proiecte care nu sunt finanþate direct de la bugetul naþional. Pentru proiectele finanþate prin FSE, contribuþia naþionalã se va ridica la cel puþin 25% din costurile eligibile. Vor trebui elaborate Planuri Regionale de Acþiune pentru Ocupare în care sã fie stabilite prioritãþile la nivel regional, identificate iniþiativele ºi partenerii de ocupare la nivel local ºi vor fi înfiinþate 8 unitãþi regionale de implementare. În perioada 2007-2013, României i s-a alocat suma de 1-1,3 miliarde euro anual prin Fondul Social European, cu condiþia de a avea capacitatea de a pregãti proiecte viabile. Se estimeazã cã FSE va putea fi accesat în România în perioada iulie-august 2007.

angajaþilor poate fi incluse acþiuni de consultanþã acordatã întreprinderilor în vederea asigurãrii competitivitãþii ºi locurilor de muncã prin modernizarea fluxurilor de lucru (în special dezvoltarea organizaþiei ºi a personalului), calificarea ºi instruirea managementului ºi angajaþilor, consultanþã în vederea consolidãrii afacerii ºi asistenþã pentru întreprinderile nou înfiinþate. Fondul Social European are ºi o componentã de investiþii în infrastructurã în cadrul cãreia pot fi acoperite costurile materiale ºi de personal în vederea înfiinþãrii ºi extinderii instituþiilor de formare profesionalã ºi consiliere, investiþii în construcþii ºi dotarea instituþiilor de formare ºi consiliere, dar ºi extinderea administraþiei muncii. Fondul Social European se adreseazã administraþiilor din domeniul muncii (Agenþii Judeþene de Ocuparea Forþei de Muncã), furnizorilor de servicii, Camerelor de Comerþ ºi Industrie, asociaþiilor sociale, ONG-urilor, unitãþilor de învãþãmânt ºi de formare profesionalã, precum ºi altor furnizori de la nivelul comunelor. Rolul ONG-uurilor va fi de a identifica nevoile de la nivel local, de a realiza baze de date, studii, analize, de a propune metodologii, de a contribui la implementare pe baza unui parteneriat activ, de a oferi expertizã. Rolul autoritãþilor regionale ºi locale va fi de a contribui la o mai mare implicare a partenerilor sociali (sindicatele ºi patronatul), de a pune la dispoziþie baze de date, de a se asocia în parteneriate cu centrele de formare a funcþionarilor publici pentru îmbunãtãþirea performanþelor acestora.

Managementul FSE în România dupã 2007 1. Autoritatea de Management – activeazã pe lângã Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei; trebuie sã asigure controlul a cel puþin 5% din proiecte. 2. Autoritatea de Platã – înfiinþatã pe lângã Ministerul Finanþelor, va primi banii de la Comisia Europeanã, va derula plãþile efective ºi va trimite banii pânã la cele mai mici nivele. 3. Organism Independent – va verifica Autoritatea de Management. Cele trei instituþii trebuie sã funcþioneze separat. Terþii vor fi: MMSSF, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã prin oficiile judeþene. Curtea Europeanã de Conturi, OLAF ºi Controlul Financiar din cadrul Comisiei Europene vor controla corectitudinea alocãrii ºi utilizãrii fondurilor. Codruþ CONSTANTINESCU Consilier de integrare Prefectura Prahova Bibliografie: 1. Sesiune de instruire – Proiect de Twinning România (Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei) – Germania (Ministerul Muncii din landul Renania de Nord – Westfalia), Cãlãraºi, 23-25 martie 2005; 2. Gilles Ferréol (coord.) – Dicþionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaºi, 2001

21

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Cooperarea transnaþionalã – programul CADSES Dintre spaþiile de cooperare INTERREG III B, Spaþiul Central Adriatic Danubian Sud-Est European (Central Adriatic Danubian South Eastern European Space– CADSES) este cel mai extins ºi complex incluzând 9 state membre: Austria, Republica Cehã, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Slovacia ºi Slovenia, 7 state nemembre: Albania, Bosnia ºi Herþegovina, Croaþia, Fosta Republicã Iugoslavã Macedonia, Moldova, Serbia ºi Muntenegru ºi Ucraina ºi 2 state în curs de aderare: România ºi Bulgaria (fig.1). Obiectivul principal al programului INTERREG III B CADSES este acela de a dezvolta cooperarea transnaþionalã între autoritãþile naþionale, regionale ºi locale, cooperare esenþialã pentru creºterea gradului de integrare teritorialã în Europa. Cele 4 prioritãþi în care se transpune obiectivul principal sunt prevãzute în Documentul de Program astfel: ! Prioritatea 1 – Promovarea abordãrii dezvoltãrii spaþiale ºi a acþiunilor referitoare la coeziunea economicã ºi socialã; ! Prioritatea 2 – Sisteme eficiente ºi sustenabile de transport ºi accesul la societatea informaþionalã; ! Prioritatea 3 – Promovarea ºi managementul patrimoniului natural ºi cultural; ! Prioritatea 4 – Protecþia mediului, managementul resurselor ºi prevenirea riscurilor. Structura de management a programului este una tipicã programelor transnaþionale, fiind constituitã din: Autoritatea de Management ºi Autoritatea de Platã stabilite în Italia, Secretariatul Tehnic Comun de la Dresda, Comitetul de Coordonare, Comitetul de Monitorizare, Comitetele Naþionale ºi Punctele Naþionale de Contact din fiecare stat partener la program (fig.2). Deºi eligibile pentru a participa la acest program, statele în curs de aderare ºi statele ne-membre nu au avut în trecut fonduri alocate pentru finanþarea proiectelor partenerilor CADSES. Abia la cea de-a patra cerere de propuneri de proiecte Comisia Europeanã a permis utilizarea fondurilor PHARE, Tacis ºi Cards, în paralel cu fondul FEDR, pentru finanþarea proiectelor. Coordonarea celor patru instrumente financiare a constituit una dintre cele mai mari provocãri din punct de vedere al gestiunii programului, al cãrui caracter transnaþional îl fãcea ºi aºa suficient de greu de coordonat, chiar ºi fãrã a lua în considerare aspectele privitoare la finanþare. Fiind în primul rând un exerciþiu al comunicãrii ºi cooperãrii, programul CADSES a trezit interesul diferitelor instituþii din statele extracomunitare, care, deºi nu beneficiau de finanþare, au participat în mod activ, ca parteneri în proiecte. România a avut între 2002 - 2005 aproximativ 90 de parteneri CADSES, un numãr impresionant având în vedere faptul cã programul nu a beneficiat de mediatizare în þara noastrã. La ultima cerere de propuneri de proiecte România a alocat din fondurile PHARE 1.590.000 euro finanþãrii proiectelor partenerilor români la acest program. Rezultatul imediat a constat în creºterea majorã a numãrului de parteneri români în proiecte, ºi creºterea interesului faþã de CADSES. Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeanã a decis împãrþirea spaþiului CADSES în douã noi spaþii de cooperare: Spaþiul SudEst European, din care face parte ºi România, ºi Spaþiul Est-Central European. Împãrþirea nu poate avea decât o justificare ºi anume aceea cã din punct de vedere spaþial CADSES acoperea o arie mult prea mare pentru a putea asigura dezvoltarea integratã ºi coerenþa Fig. 1

22

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag proiectelor. Fig. 2 Urmãtorul exerciþiu de programare (2007-2013) va gãsi þara noastrã într-o cu totul altã posturã ºi anume aceea de stat membru ce beneficiazã de alocãri financiare din fondurile structurale, respectiv din FEDR. România va beneficia de fonduri în valoare de aproximativ 70 de milioane de euro în decurs de ºapte ani pentru finanþarea programului Sud-Est European. Prioritãþile programului, aºa cum apar ele în Proiectul de Regulament FEDR, vor fi: a) Inovaþie: crearea ºi dezvoltarea de reþele ºtiinþifice ºi tehnologice, îmbunãtãþirea capacitãþilor de cercetare ºi dezvoltare tehnologicã la nivel regional precum ºi a capacitãþilor de inovaþie, unde acestea contribuie în mod direct la dezvoltarea economicã echilibratã a zonelor transnaþionale. Acþiunile pot include: crearea de reþele între instituþii de învãþãmânt universitar, instituþii de cercetare, întreprinderile mici ºi mijlocii; legãturi pentru îmbunãtãþirea accesului la transferul de informaþii ºtiinþifice ºi tehnologie între instituþiile din domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice ºi centrele internaþionale de excelenþã în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii; înfrãþirea instituþiilor în vederea transferului de tehnologie; ºi dezvoltarea instrumentelor comune de inginerie financiarã având ca rol susþinerea dezvoltãrii cercetãrii ºi tehnologiei în cadrul întreprinderilor mici ºi mijlocii; b) Mediu: activitãþi în domeniul managementului apelor, eficienþei energetice, prevenirii riscurilor ºi protecþiei cu caracter transnaþional. Acþiunile pot include: managementul ºi protecþia bazinelor fluviale, a zonelor de coastã, a resurselor marine etc.; prevenirea inundaþiilor; promovarea securitãþii maritime ºi protecþia împotriva riscurilor naturale ºi tehnologice; c) Accesibilitate: activitãþi cu caracter transnaþional legate de îmbunãtãþirea accesului la serviciile de transport ºi telecomunicaþii ºi creºterea calitãþii acestora. Acþiunile pot include: investiþii în sectoarele transnaþionale ale reþelelor de transport ºi telecomunicaþii; îmbunãtãþirea accesului local ºi regional la reþelele naþionale ºi transnaþionale; creºterea inter-operabilitãþii sistemelor naþionale ºi regionale; promovarea sistemelor avansate de informaþii ºi tehnologii de comunicaþii; d) Dezvoltarea urbanã: întãrirea dezvoltãrii policentrice la nivel transnaþional, naþional ºi regional. Acþiunile pot include: crearea sau îmbunãtãþirea reþelelor urbane ºi a legãturilor urban-rurale; strategii de atingere a obiectivelor comune urban-rurale; protejarea ºi promovarea patrimoniului cultural ºi integrarea strategicã a zonelor de dezvoltare transnaþionale. Programul Sud-Est European va beneficia începând cu anul 2007 de o mult mai largã mediatizare în România, iar în procesul de programare vor fi implicaþi partenerii sociali pentru a evita în acest fel pierderile de fonduri care ar putea sã aparã în cazul în care proiectele cu implicare româneascã nu ating gradul de calitate necesar pentru finanþarea lor. Circuitul fondurilor este urmãtorul: toate fondurile alocate programului de cãtre Comisia Europeanã ºi de cãtre statele partenere (cofinanþãrile naþionale) se transferã în contul Autoritãþii de Management (AM) de la Budapesta. Suma tuturor fondurilor transferate reprezintã bugetul programului. În urma selecþiei celor mai bune proiecte, banii sunt transferaþi în continuare de AM partenerilor principali ai acestor proiecte. Dacã bugetele proiectelor selectate, la care participã partenerii dintr-un stat, nu acoperã suma pe care respectivul stat a transferato cãtre AM, restul sumei se distribuie cãtre celelalte state. Aºadar, un stat poate pierde întreaga sumã alocatã dacã partenerii din statul respectiv nu furnizeazã proiecte de calitate, cu ºanse de finanþare. Principiul calitãþii proiectelor ºi nu acela al finanþãrilor din partea statelor este cel care va ghida fondurile cãtre diferite zone ale spaþiului programului. Irina CRUCERU Consilier de integrare Ministerul Integrãrii Europene

23

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Gender SF Fonduri structurale din perspectivã de gen Europa diversitãþii, toleranþei ºi respectului reciproc celebreazã în 2007 anul egalitãþii de ºanse sau al oportunitãþilor egale pentru toþi, indiferent de vârstã, gen, etnie, orientare sexualã ºi pot sã enumãr multe alte criterii de categorisire a oamenilor, deºi doar 17 dintre ele constituie pâinea ºi cuþitul Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. De ce am menþionat aceastã instituþie? Pentru cã societatea, inclusiv România, se împarte în bãrbaþi ºi femei, bogaþi ºi sãraci, puternici ºi slabi ºi pot continua sã prezint o societate polarizatã, însã este suficient pentru o primã ipotezã de lucru. Chiar dacã egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi, egalitatea de gen, a fost consfinþitã în tratate, a devenit obiectul unor acte comunitare, în baza ei se înfiinþeazã instituþii de promovare a egalitãþii de ºanse în statele membre, diferenþe, mai mult, discriminãri existã, se practicã, sunt încurajate de politici, programe ºi alocãri bugetare oarbe la gen. Decizii ale autoritãþilor centrale ºi locale discrimineazã, sã spunem involuntar, considerând cã ele au acelaºi impact asupra femeilor ºi bãrbaþilor, ºi nu iau în considerare nevoile, aspiraþiile diferite ale femeilor ºi bãrbaþilor, ceea ce legea egalitãþii de ºanse ºi de tratament între femei ºi bãrbaþi obligã, dar o face foarte subtil ºi, în lipsa unor monitorizãri ºi implementãri conºtiincioase, fãrã putere. Dacã instituþiile publice nu au reuºit, organizaþiile nonguvernamentale care au desfãºurat programe pentru femei cu finanþare externã (majoritar europeanã) au construit în mentalitatea româneascã conceptul de egalitate de ºanse, cu semnificaþie firavã printre români, dar foarte puternicã printre militantele din România. Mass-media a pus umãrul ºi, astfel, majoritatea românilor ºi româncelor pot recunoaºte cã au auzit aceastã expresie. Am reuºit sã conturez un mini-scenariu în care românii – bãrbaþi ºi femei – sunt egali. Reprezentanþi ai societãþii civile, le fac cunoscute drepturile, le explicã ºi îi îndrumã spre instituþiile publice, acolo unde trebuie sã ajungã dacã au probleme: nu li se recunoaºte egalitatea în drepturi, sunt discriminaþi. Statul român îºi cunoaºte bine responsabilitãþile, s-a pregãtit cu instituþii specializate în egalitate de ºanse ºi combaterea discriminãrii, e adevãrat nu cu foarte mulþi specialiºti ºi resurse financiare, dar sunt acolo, funcþioneazã ºi reacþioneazã la plângeri sau sesizãri.

24

Da, România a fost întotdeauna o þarã cu resurse, dar sãracã, care investeºte în primul rând în drumuri ºi mai apoi în români, bineînþeles, în urma unei decizii politice. Noroc cã neam asumat angajamente, inclusiv în domeniul egalitãþii de gen, suntem pe cale sã le îndeplinim, iar instituþiile europene ne ajutã cu fonduri din bugetul comunitar, buget la care contribuie femei ºi bãrbaþi europeni. Am depãºit statutul de þarã candidatã, pentru încã foarte puþin timp mai suntem þarã în curs de aderare, în curând vom deveni stat membru ºi vom beneficia de fonduri de postaderare sau structurale. Aceste fonduri structurale finanþeazã în proporþie de 43% Planul Naþional de Dezvoltare pentru perioada 2007–2013, în timp ce 48 % din suma necesarã

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag implementãrii este alocatã de la bugetul de stat, iar 9% din surse private. Aceste procente sunt estimative, ele se vor negocia cu Comisia Europeanã în 2006. Planul Naþional de Dezvoltare 2007–2013 (PND) reprezintã documentul de planificare strategicã ºi programare financiarã multianualã, aprobat de Guvern ºi elaborat într-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio-economicã a României, în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene1. PND nu se substituie unei strategii de dezvoltare economicã, reprezintã o componentã a acesteia. Obiectivul global al PND 2007–2013 constã în reducerea cât mai rapidã a disparitãþilor de dezvoltare socialã ºi se bazeazã pe trei obiective specifice: - creºterea competitivitãþii pe termen lung - dezvoltarea infrastructurii de bazã la standarde europene - perfecþionarea ºi utilizarea mai eficientã a capitalului uman autohton. În vederea atingerii obiectivului general ºi a celor specifice, s-au formulat ºase prioritãþi naþionale în cadrul cãrora sunt abordate numeroase domenii/sectoare de intervenþii specifice ºi s-au conturat sub-prioritãþi: 1. creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaºtere 2. dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de transport 3. protejarea ºi îmbunãtãþirea calitãþii mediului 4. dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupãrii ºi incluziunii sociale, întãrirea capacitãþii administrative 5. dezvoltarea economiei rurale ºi creºterea productivitãþii în sectorul agricol 6. diminuarea disparitãþilor de dezvoltare între regiuni. Astfel, politica naþionalã de dezvoltare se aliniazã la prioritãþile comunitare de dezvoltare, diferite pentru bãrbaþi ºi femei. Pentru a se þine cont de aceastã perspectivã diferitã, la nivel comunitar s-a stabilit o abordare dualã: acþiuni specifice în favoarea femeilor (datoritã faptului cã, în anumite contexte, reprezintã un grup defavorizat) ºi gender mainstreaming – abordare integratoare2. Cele douã abordãri sunt complementare, prima reuºeºte sã reducã diferenþe punctuale, creând oportunitãþi similare, dacã nu egale, cea de-a doua

atacã inegalitãþile structurale existente între femei ºi bãrbaþi ºi care se datoreazã alocãrilor reduse de la bugetul public pentru sectoare economice feminizate, feminizarea sãrãciei, rãspândirea fenomenului violenþei sub toate aspectele ei etc. Încã din 1996 s-a adoptat Rezoluþia 96/C 386/01 a Consiliului privind introducerea perspectivei de gen în fondurile structurale. Aceastã rezoluþie constituie un rãspuns la nevoia de a reduce inegalitãþile dintre femei ºi bãrbaþi cu privire la angajare, nivel de pregãtire, acces la piaþa muncii, implicare în procesul decizional, Fondurile Structurale fiind un instrument important în atingerea acestui obiectiv. Astfel, rezoluþia solicitã statelor membre: - sã promoveze folosirea consolidatã a fondurilor structurale pentru a sprijini acþiunile ce aduc o contribuþie pozitivã la promovarea egalitãþii de ºanse; - sã asigure o participare echilibratã a femeilor ºi bãrbaþilor la nivelul comitetelor de monitorizare a Fondurilor Structurale; - sã coopereze în producerea statisticilor genizate (datele statistice sunt analizate pe sexe pentru a se observa cele douã perspective asupra problematicilor analizate); - sã evalueze impactul acþiunilor finanþate prin fondurile structurale; - sã diminueze ºomajul pe termen lung la nivelul fiecãrui sex; - sã ia în considerare alocarea sumelor rezultate din reprogramarea anualã a creditelor neconsumate pentru promovarea egalitãþii de ºanse. Egalitatea de gen în perioada de programare a Fondului Social European 2000–2006 a inclus prevederi noi pentru egalitatea de gen între femei ºi bãrbaþi. Promovarea egalitãþii de gen între femei ºi bãrbaþi devine obligatorie prin Tratatul de la Amsterdam3 ºi prin Regulamentele privind fondurile structurale care includ mãsuri de îmbunãtãþire a accesului ºi participãrii femeilor pe piaþa muncii, pentru incorporarea dimensiunii de gen în toate domeniile de activitate. Dincolo de obligaþiile legale, promovarea egalitãþii de gen este importantã pentru a elimina inegalitãþile care persistã, iar procentele comunitare sunt relevante în acest sens: - sub-reprezentare pe piaþa muncii: doar 52% dintre

1 Guvernul României, Ministerul Finanþelor Publice – Planul Naþional de Dezvoltare 2007–2013, http://fonduriue.mfinante.ro/pnd/documente/Sinteza_PND2007_2013.pdf, pg. 1 2 Abordarea integratoare se referã la utilizarea expertizei de gen în elaborarea ºi planificarea politicilor, utilizarea analizei privind impactul de gen în acest proces, includerea consultãrilor ºi a participãrii grupurilor ºi organizaþiilor relevante. Numai când aceste (pre)condiþii sunt îndeplinite se poate afirma cã procesul abordãrii integratoare este în curs de realizare. (Gender Mainstreaming. Metode ºi instrumente, CPE, 2004) 3 Art. 2: “Comunitatea va avea ca îndatorire (…) promovarea egalitãþii între femei ºi bãrbaþi”, art. 3: “În activitãþile sale, Comunitatea îºi va propune sã elimine toate inegalitãþile ºi sã promoveze egalitatea dintre femei ºi bãrbaþi”.

25

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! femeile apte de muncã lucreazã, cu 19% mai puþin decât bãrbaþii; - rata ºomajului feminin este în medie cu 3% mai mare decât a bãrbaþilor; - preponderenþa femeilor în regimurile de lucru parttime: 80% dintre angajaþii part-time sunt femei; - persistenþa inegalitãþilor de remunerare: plata pe orã pe care o primeºte o angajatã reprezintã în medie 83% din plata pe orã a bãrbaþilor; - femeile se implicã mai mult în activitãþi domestice ºi activitãþi familiale: în 1998, 71,6% dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 ºi 50 de ani, fãrã copii, lucrau, în timp ce doar 51,6% dintre femeile cu un copil mai mic de ºase ani lucrau. Pe 20 decembrie 2002 Comisia Europeanã a adoptat o Comunicare cu privire la utilizarea perspectivei integratoare de gen în documentele de programare a Fondurilor Structurale, în perioada 2000 – 2006. Din pãcate gender mainstreaming a reprezentat o prioritate exclusiv a Fondului Social European. Chiar ºi aºa, acestei prioritãþi – accesul femeilor ºi participarea acestora pe piaþa muncii – i sa alocat doar 6% din bugetul total al FSE. Doar 3 state membre au alocat 10%. Comunicarea adoptatã de Comisia Europeanã cu privire la utilizarea gender mainstreaming în Fondurile Structurale4 a înaintat ºi o serie de recomandãri cu privire la: acordarea unor puncte adiþionale pentru mãsurile care contribuie la egalitatea de gen în procedura de selecþie a proiectelor; alocarea transparentã a finanþãrilor pentru gender mainstreaming; implementarea mãsurilor de conºtientizare ºi pregãtire în gender mainstreaming pentru a se folosi expertiza de gen; folosirea datelor genizate/segregate pe sex; fiecare stat membru ar trebui sã numeascã un reprezentant în Grupul la Nivel Înalt cu privire la gender mainstreaming5 pentru a sprijini implementarea abordãrii integratoare în Fondurile Structurale. Trecând în revistã doar o foarte micã parte din documentele programatice comunitare, ne putem întoarce la Planul Naþional de Dezvoltare care abordeazã egalitatea de ºanse ca ºi obiectiv orizontal, alãturi de dezvoltarea durabilã ºi promovarea societãþii informaþionale. Astfel, fiecare prioritate din strategie include ºi un paragraf – douã despre egalitatea de ºanse, perspectiva de gen fiind succint prezentatã în Tabel. Bineînþeles, este vorba de egalitatea de ºanse per se ºi nu doar

egalitatea între femei ºi bãrbaþi. Pentru aceste prioritãþi, egalitatea de ºanse în general, egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi, în special, a fost gânditã ca un obiectiv orizontal, mai exact un criteriu pe care trebuie sã îl respecte toate proiectele ce vizeazã finanþarea prin fonduri structurale. Respectarea criteriului de gen presupune evaluarea impactului de gen în faza de planificare (cum vor fi afectaþi bãrbaþii ºi femeile ºi dacã vor fi afectaþi diferit), identificarea factorilor care genereazã inegalitãþi ºi eliminarea acestora, monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de gen ºi, nu în ultimul rând, producerea datelor genizate. Toate acestea sunt la rândul lor obiective specifice, cuantificabile care pot fi îndeplinite pornind de la o foarte precisã evaluare a condiþiei femeilor ºi a bãrbaþilor în domeniul în care aplicantul doreºte sã implementeze proiectul.

Existã date segregate pe gen la Institutul Naþional de Statisticã, ele sunt cu siguranþã de folos aplicanþilor în întocmirea proiectului. De asemenea, autoritãþile de management, interesate sã aibã cât mai multe proiecte finanþabile la 1 ianuarie 2007, pot ajuta aplicanþii sã întocmeascã proiecte de succes, gender-friendly, publicând pe site-urile de specialitate baze cu contacte ale specialiºtilor de gen, fiºe-standard de evaluare cuprinzând indicatori de evaluare a impactului de gen în toate domeniile prioritare. Foarte valoroase ar fi training-urile, schimburile de experienþã cu unitãþile de egalitatea de ºanse existente la nivelul celorlalte state membre, publicarea unor manuale de bune practici, ºi lista ingeniozitãþilor de gen ar putea continua.

4 COM (2002) 748 final 5 Grupul este prezidat de Comisia Europeanã care stabileºte, în strânsã colaborare cu Preºedinþia, douã reuniuni anuale. De fapt, una din principalele atribuþii este sprijinirea pro-activã a preºedinþiilor în procesul de identificare a politicilor ºi subiectelor care urmeazã sã fie dezbãtute în cadrul Consiliului European. De asemenea, Grupul este principalul forum de planificare a implementãrii Platformei de la Beijing.

26

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag Tabel: Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2 2013 Prioritãþi 1. Competitivitate ºi dezvoltare economicã bazatã pe cunoaºtere 2. Infrastructura de transport

Subprioritãþi Componenta de gen 1.1 creºterea accesului pe piaþã al IMM-urilor - respectarea egalitãþii de ºanse – criteriu de selecþie 1.2 economie bazatã pe cunoaºtere - indicatori de monitorizare a impactului de gen 1.3 eficienþã energeticã, resurse regenerabile 2.1 infrastructurã trans-europeanã prin reþele - bãrbaþii sunt avantajaþi în gãsirea unui loc de muncã în domeniul de legãturã transporturilor 2.2 infrastructurã de interes naþional ºi servicii - acþiuni pentru menþinerea principiului egalitãþii de ºanse „nu doar aferente între femei ºi bãrbaþi”, dar ºi în privinþa persoanelor cu handicap, 2.3 dezvoltarea sectorului transporturi a minoritãþilor ºi a imigranþilor

3. Mediu

3.1 accesul la utilitãþi la standarde de cantitate ºi calitate în sectoarele apã ºi deºeuri 3.2 sisteme sectoriale de management al mediului

- reprezentarea egalã a sexelor în comitetele de planificare ºi monitorizare - asigurarea egalitãþii în faza de planificare - raportarea mãsurilor în vederea eliminãrii obstacolelor existente - stabilirea unor obiective la nivel de proiect - monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de gen - colectarea de date segregate pe gen 4.1 dezvoltarea capitalului uman - crearea unei culturi a egalitãþii de ºanse prin efortul cumulat în 4. Resurse umane, 4.2 promovarea ocupãrii depline sectorul public, privat ºi al societãþii civile incluziune socialã, - femeile vor fi încurajate sã munceascã în domenii considerate capacitate administrativã 4.3 incluziune socialã masculine 4.4 capacitate administrativã ºi bunã guver- - acþiuni de prevenire ºi combatere a discriminãrii pe criterii de gen, nare a hãrþuirii sexuale la locul de muncã, a violenþei în familie ºi societate, a traficului ºi exploatãrii sexuale 5. Economie ruralã ºi productivitate agricolã

5.1 competitivitate agro-alimentarã ºi silvicã 5.2 standarde de viaþã ridicate prin diversificarea activitãþilor rurale 5.3 dezvoltarea fermelor ºi exploataþiilor forestiere 5.4 stimularea iniþiativelor locale 5.5 pescuit durabil ºi acvaculturã 6.1 infrastructurã regionalã ºi localã 6.2 mediu de afaceri regional ºi local 6.3 turism regional ºi local 6.4 dezvoltare urbanã durabilã

6. Diminuarea disparitãþilor între regiuni

- stabilirea tinerilor în mediul rural pentru revitalizarea economiei rurale - sprijinirea populaþiei vârstnice pentru a-ºi asigura traiul fãrã a presta muncã agricolã, mai ales prin pensionarea anticipatã - mãsuri pentru zonele defavorizate pentru diminuarea riscului de depopulare - încurajarea participãrii femeilor la activitãþi socio-economice - sprijinirea firmelor - reabilitarea infrastructurii ºi serviciilor care contribuie la reconcilierea vieþii familiale ºi a celei profesionale - asigurarea accesului egal la noi tehnologii permite grupurilor dezavantajate sã participe la societatea bazatã pe cunoaºtere

Bineînþeles, pentru ca toate acestea sã devinã realitate, perspectiva de gen în fondurile structurale ar trebui introdusã de societatea civilã pe agenda publicã, ºi de ce nu, politicã. Pentru ca femeile ºi bãrbaþii din România sã poatã afirma cã au ºanse egale, este nevoie de un angajament politic serios în sprijinul acestui demers care sã aloce resurse umane ºi financiare unei analize riguroase a condiþiilor femeilor ºi bãrbaþilor, iar efortul cumulat al sectorului public, privat ºi al societãþii civile sã genereze o realã creºtere a nivelului de trai ºi accesul egal la progresele pe care aderarea la Uniunea Europeanã le va aduce României. Alexandrina PETREA Consilierã de integrare Ministerul Integrãrii Europene

27

FONDURI COMUNITARE

FONDURI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Audit ºi control financiar al fondurilor Uniunii Europene Curtea Europeanã de Conturi, „Conºtiinþa Financiarã a Uniunii Europene”: istoric ºi prerogative Într-o societate democraticã modernã, responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice este esenþialã, acest proces îmbrãcând de regulã, douã forme separate, dar complementare: controlul intern ºi auditul extern. Managementul financiar al sectorului public nu poate funcþiona optim fãrã un audit extern adecvat. La nivel comunitar, expresia acestei raþiuni o constituie Curtea Europeanã a Auditorilor (CEA), instituþie a UE cu sediul la Luxemburg, înfiinþatã prin Tratatul de la Bruxelles (iulie 1975) ºi funcþionalã din octombrie 1977, al cãrei rol în evaluarea ºi îmbunãtãþirea managementului financiar al fondurilor europene a fost puternic argumentat încã din 1973, de cãtre Heirich Aigner, Preºedintele Comitetului de Control Bugetar din Parlamentul European. Responsabilitatea implementãrii bugetului UE ºi a utilizãrii acestor fonduri într-un mod corect, legal ºi în conformitate cu regulamentele aplicabile, îi revine Comisiei Europene. Managementul ºi controlul financiar al fondurilor este asumat în cooperare cu statele membre, fãcând obiectul mai multor nivele de control, între Comisia Europeanã ºi administraþiile statelor membre ºi beneficiare. La rândul sãu, Comisia Europeanã are un serviciu de audit intern care asigurã implementarea ºi funcþionarea eficientã a sistemelor de control intern. Curtea Europeanã de Conturi (CEC), ca auditor extern, evalueazã managementul financiar al fondurilor ca un întreg, de la toate structurile de administrare pânã la beneficiarul final ºi atribuirea acestui rol a coincis cu stabilirea a douã aspecte importante: - finanþarea în totalitate a bugetului UE din sursele proprii; - extinderea puterii Parlamentului European în sfera controlului bugetar, prin exercitarea procedurii de „descãrcare” – expresie politicã a controlului extern al implementãrii bugetului (al treilea nivel de control al bugetului UE), definitã ca decizia prin care Parlamentul European, la recomandarea Consiliului UE, descarcã Comisia Europeanã de gestiune ºi astfel „închide” exerciþiul bugetar. Tratatul de la Maastricht (februarie 1992) a avansat CEC la statutul de instituþie comunitarã, alãturi de: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeanã ºi Curtea de Justiþie, sporindu-i independenþa ºi autoritatea, conferindu-i ca principalã atribuþie verificarea conturilor ºi a execuþiei bugetului UE, cu dublul scop de a îmbunãtãþi gestionarea resurselor financiare ºi informarea cetãþenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de cãtre autoritãþile cu responsabilitãþi de gestiune. Astfel, Tratatul instituind Comunitatea Europeanã mandateazã Curtea: • sã auditeze conturile ºi execuþia bugetului UE, sã controleze financiar instituþiile UE ºi toate celelalte organisme care aparþin de UE; • sã verifice dacã toate aceste venituri ºi cheltuieli UE au fost executate legal ºi corect ºi dacã managementul financiar a fost bine fundamentat în privinþa economicitãþii, eficacitãþii ºi eficienþei; • sã publice un raport anual conþinând observaþii cu privire la execuþia bugetarã a UE, la închiderea fiecãrui an financiar, cu includerea declaraþiei de asigurare ”Statement of Assurance” (DAS) asupra bonitãþii conturilor UE, legalitãþii ºi regularitãþii tranzacþiilor care stau la baza înregistrãrilor contabile; • sã transmitã opinii ºi observaþii cu privire la diverse teme specifice sub forma unor rapoarte speciale, propuneri de naturã financiarã în legãturã cu legislaþia UE; • sã raporteze neregulile sau suspiciunile legate de fraudã, detectate în decursul activitãþilor de audit, precum ºi sã propunã

28

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag mãsuri de luptã împotriva fraudei; • sã asiste, prin punerea la dispoziþie a publicaþiilor ºi rapoartelor de audit, Parlamentul European în exercitarea autoritãþii de control asupra implementãrii bugetului UE, privind procedura de descãrcare. Tratatul de la Amsterdam (octombrie 1997) recunoaºte ºi confirmã încã o datã CEC ca instituþie UE ºi prin intrarea în vigoare în mai 1999, extinde competenþa acesteia ºi asupra pilonilor doi ºi trei ai UE: Politica Externã ºi de Securitate Comunã, respectiv Justiþie ºi Afaceri Interne. Sporeºte, de asemenea, rolul CEC în lupta împotriva fraudei ºi ilegalitãþii, conferindu-i dreptul de apel la Curtea de Justiþie pentru a-ºi proteja prerogativele, în raport cu celelalte instituþii ale UE. Legat de activitãþile sale, CEC nu are atribuþii jurisdicþionale. În cazul în care auditorii descoperã nereguli, inclusiv fraudã, informeazã organismele comunitare competente (OLAF – Oficiul European de Luptã Antifraudã). Tratatul de la Nisa (februarie 2001) a stabilit principiul de reprezentare la nivelul CEC, astfel cã, în prezent, sunt 25 de membri câte unul din fiecare stat al UE, numiþi pentru un mandat de 6 ani. Consiliul UE, dupã consultarea Parlamentului European, adoptã în unanimitate lista membrilor nominalizaþi de fiecare stat în parte. Preºedintele este ales de membri pentru un mandat de 3 ani la sfârºitul cãruia poate fi reales. În cadrul CEC îºi desfãºoarã activitatea 550 de profesioniºti proveniþi din statele UE, dintre care circa 250 sunt auditori. Tratatul acordã o importanþã deosebitã cooperãrii CEC cu instituþiile supreme de audit (SAI) ale statelor membre ºi candidate, de regulã prin intermediul grupurilor de lucru ale structurii Comitetului de Contact al UE. Din 1997, pentru a le facilita integrarea în UE dupã aderare, CEC a dezvoltat cooperarea cu statele candidate atât din punct de vedere formal cât ºi practic, prin asigurarea schimbului de informaþii, dezvoltarea unor metodologii de audit ºi a unui training profesionist. Un partener valoros sub acest aspect a fost SIGMA (Suport pentru Îmbunãtãþirea Managementului ºi Guvernãrii), o iniþiativã comunã a UE ºi OECD (Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã) creatã în 1992 ºi finanþatã în principal de UE. Dupã aderarea la 1 mai 2004 a grupului celor 10, cooperarea cu România, Bulgaria, Croaþia ºi Turcia a continuat. Independenþa ºi obiectivitatea activitãþii Curþii Europene de Conturi Independenþa Curþii în raport cu celelalte instituþii ºi state membre garanteazã obiectivitatea activitãþii sale de audit, având deplinã libertate în ceea ce priveºte organizarea ºi planificarea activitãþii ºi publicarea rapoartelor, potrivit politicilor ºi standardelor proprii adaptate la contextul UE, dar aliniate la standardele internaþionale (stabilite de Federaþia Internaþionalã a Contabililor). Management eficient în beneficiul cetãþenilor Europei Curtea Europeanã de Conturi acordã o deosebitã atenþie valorii adãugate a managementului financiar, îmbunãtãþindu-i performanþa prin observaþiile ºi recomandãrile sale, atât prin aprecierea riscurilor, erorilor, deficienþelor, cât ºi prin identificarea modalitãþilor prin care politicile UE pot fi mai bine implementate, iar fondurile UE mai bine gestionate, cu respectarea principiilor transparenþei ºi normelor financiare: economicitate, eficacitate, eficienþã. Aºadar, Curtea Europeanã de Conturi, „Conºtiinþa financiarã a UE”, garanteazã cã bugetul UE a fost gestionat ºi executat legal, corect ºi în modul cel mai eficient posibil, la toate nivelele de administrare, astfel încât sã fie asigurat maximum de valoare pentru bani, în beneficiul cetãþenilor Europei. Gina BOAJE – VYTHOULKAS Consilier de integrare Ministerul Integrãrii Europene

29

POLITICI COMUNITARE POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Provocãri are reformei politicii regionale a UE în contextul extinderii spre Est Introducere Articolul porneºte de la ipoteza cã politica de coeziune are drept scop realizarea unei societãþi mai egalitariste ºi mai juste, capabilã sã creeze oportunitãþi pentru toþi cetãþenii UE, fãrã deosebire de locul unde se aflã. Acest scop a servit, încã din 1986, la schimbarea cursului integrãrii prin extinderea obiectivelor sale, fãcând posibilã definirea uniunii politice ca scop final al procesului de integrare. Într-o manierã asemãnãtoare, coeziunea a ajutat schimbarea semnificaþiei conceptului de „convergenþã economicã”. Convergenþa nu este numai un proces economic. Este procesul prin care se ajunge la o formã de echitate mai mare în societatea europeanã. Importanþa cunoaºterii noilor provocãri ale politicii regionale Cunoaºterea provocãrilor reformei fondurilor structurale, în general, ºi a capacitãþii de absorbþie a acestor fonduri de cãtre autoritãþile naþionale, regionale ºi locale din România, în special, reprezintã o prioritate deoarece1: • Miza pentru România nu o mai reprezintã integrarea, ci capacitatea de a absorbi instrumentele structurale dupã integrare. • România se aflã într-un moment critic, deoarece la capitolul 21 ºi-a asumat angajamente pe vechiul acquis, iar acum trebuie sã se adapteze cu repeziciune schimbãrilor introduse de noile regulamente. • Acest domeniu necesitã nu numai un limbaj, dar ºi cunoºtinþe specifice.2 • Din momentul în care vor deþine bugetul, regiunile vor fi puternice, ºi implicit, importanþa lor va creºte ca ºi entitãþi politice. • Capacitatea administrativã a autoritãþilor naþionale, regionale ºi locale, în special a celor care vor gestiona instrumentele structurale în România, trebuie întãritã prin cursuri de formare în domeniul politicii regionale ºi al instrumentelor structurale. Geneza ºi contextul reformei politicii regionale Reforma politicii regionale a apãrut în contextul dezbaterii asupra bugetului UE. Dezbaterea nu a vizat exclusiv agricultura ºi fondurile structurale. Celelalte politici (vezi agenda de la Lisabona, care ºi-a propus sã facã din Europa cea mai avansatã economie bazatã pe o societate a cunoaºterii pânã în 2010), au început sã suscite din ce în ce mai mult interesul, iar pentru cercetaredezvoltare trebuie politici comune puternice. În cadrul perspectivelor financiare 2007-2013, Comisia a propus re-orientarea politicii de coeziune, cu scopul de a o pune în serviciul creºterii economice ºi a ocupãrii (Strategia de la Lisabona), precum ºi al dezvoltãrii durabile (Strategia de la Göteborg). În lipsa unui acord asupra bugetului în cadrul Consiliului European din iunie anul trecut, în luna iulie au fost redactate Orientãrile Comunitare Strategice pentru politica de coeziune. Conþinutul reformei regionale „Reforma menþine obligativitatea programãrii multianuale (pe o perioadã de 7 ani), dar aduce o viziune strategicã pronunþatã ºi pune accent pe prioritãþile Strategiei Lisabona, solicitând elaborarea a doar douã documente programatice: unul strategic 1 Acest aspect a fost discutat în cadrul Simulãrii UE din decembrie 2004, organizatã de ECONOSOFIA (club al organizaþiei studenþeºti VIP), cu participarea domnului Nicolae Idu, director IER. 2 Institutul European din România – seria Studii de impact III, studiul nr. 1 Analiza capacitãþii de absorbþie a fondurilor comunitare în România, pg. 61

30

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag Cadrul Naþional Strategic de Referinþã (armonizând atât prioritãþile naþionale, cât ºi pe cele comunitare, cuprinse în Orientãrile Comunitare Strategice pentru politica de coeziune) ºi unul operaþiional – Programele Operaþionale. Dispare astfel necesitatea elaborãrii Planului Naþional de Dezvoltare, a Programelor Complement, precum ºi caracterul operaþional al Cadrului de Sprijin Comunitar.”3 Actualele obiective (1, 2 ºi 3) ºi cele 4 iniþiative comunitare vor fi reorganizate dupã 2007 în doar 3 obiective: Convergenþã; Competitivitate Regionalã ºi Ocupare; ºi Cooperare Teritorialã Europeanã. România este eligibilã doar pentru obiectivul Convergenþã ºi Cooperare Teritorialã Europeanã. Este indicatã alegerea acelor proiecte care sã creeze o convergenþã economicã, dar ºi premisele unei societãþi mai egalitariste ºi mai juste, capabilã sã creeze oportunitãþi pentru toþi cetãþenii UE, fãrã deosebire de locul unde se aflã (vezi obiectivul Cooperare Europeanã Teritorialã). Cele cinci fonduri vor fi reduse la trei: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Fondul Social European ºi Fondul de Coeziune. România va beneficia de toate trei. În domeniul managementului, noþiunea de Autoritate de Platã dispare ºi este înlocuitã cu Autoritatea de Certificare pentru obiectivul Convergenþã. Acelaºi lucru se întâmplã ºi pentru obiectivul Cooperare Europeanã Teritorialã. În acest caz apare ºi o Autoritate Unicã de Control ºi un grup de controlori financiari (format din câte un controlor numit de fiecare stat membru participant cu rolul de a sprijini Autoritatea de Control). La data realizãrii studiului IER s-a ajuns la concluzia cã, chiar dacã „noile structuri aferente obiectivului Convergenþã au fost preluate de cãtre autoritãþile române, existã întârzieri semnificative în crearea noilor structuri aferente obiectivului Cooperare Teritorialã Europeanã”.

Politica regionalã 2007–2013 Instrumente de finanþare

Eligibilitate

Prioritãþi

Obiectivul Convergenþã: Susþinerea creºterii ºi crearea de locuri de muncã în cele mai slab dezvoltate þãri membre ºi regiuni Fondul European de - Inovare ºi economia bazatã pe cunoaºtere Dezvoltare Regionalã - Protecþia mediului ºi prevenirea riscurilor (FEDR) - Transporturi, telecomunicaþii, reþele energetice Regiuni cu PIB <75% din media - Întãrirea capacitãþii instituþionale în managementul instrumentelor structurale EU25 Fondul Social European - Educaþie, ocupare ºi sisteme de suport social (FSE) - Investiþii în capitalul uman - Întãrirea capacitãþii instituþionale Fondul de Coeziune State membre cu PNB <90% din - Reþele de transport (FC) - Infrastructura de mediu media comunitarã Obiectivul Competitivitate regionalã ºi ocupare: Anticiparea ºi promovarea schimbãrilor FEDR - Inovare ºi economia bazatã pe cunoaºtere (nivel regional) - Accesul la servicii de interes economic general Regiunile care nu sunt elibibile pentru - Protecþia mediului ºi prevenirea riscurilor Obiectivul Convergenþã FSE - Adaptabilitatea muncitorilor (nivel naþional) - Oferta de muncã - Populaþia dezavantajatã

FEDR

3

Obiectivul Cooperare teritorialã europeanã: Promovarea, armonizarea ºi dezvoltarea echilibratã a teritoriului Uniunii - Inovare Regiuni de graniþã ºi transfrontaliere - Protecþia mediului - Culturã, educaþie

% din buget

78,5

17,2

3,94

ibidem, pg. 6

31

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Provocãrile politicii regionale Principala provocare a fondurilor structurale ale UE constã în faptul cã statele contribuabili neþi nu mai sunt dispuse sã plãteascã, deoarece, în final nu vor primi banii înapoi de la fondurile structurale, drept urmare, prin noile perspective financiare acestea vor primi 50% din suma totalã pentru obiectivul Competitivitate ºi Cooperare Europeanã Teritorialã. De asemenea s-a propus o generalizare a “mecanismului de corecþie” sau rabat, pentru toate cele ºase state contributoare nete. De acest rabat s-a bucurat numai Marea Britanie, din 1984. Provocarea statelor beneficiari neþi ai fondurilor structurale, aºa cum va fi ºi România dupã aderare la UE, este capacitatea de absorbþie, determinatã de impunerea unui anumit procent al cofinanþãrii ºi imposibilitatea asigurãrii acestui procent al cofinanþãrii la nivel local ºi regional. În contextul reformei politicii regionale o provocare o reprezintã încurajarea studiilor ºi cercetãrilor de cãtre Institutul European din România pentru atingerea urmãtoarelor obiective: • analiza criticã a actualei politici regionale a UE reformate; • analiza cauzelor care au determinat reformarea politicii regionale a UE din diferite perspective: cea a birocraþilor europeni, cea a mediului academic ºi cea a politicienilor; • explicarea conceptului de coeziune economicã ºi socialã cu care opereazã UE ºi punerea lui în discuþie printr-o serie de întrebãri. Cercetãrile viitoare ar trebui sã rãspundã unui set de întrebãri provocatoare cum ar fi: În ce mãsurã regiunile converg sau diverg ºi ce înseamnã acest lucru pentru coeziunea economicã ºi socialã a UE? Care este definiþia conceptului de coeziune economicã ºi socialã cu care opereazã UE? Politica regionalã actualã duce la crearea coeziunii economice ºi sociale de facto? Pentru absorbþia fondurilor, regiunile au ales cele mai uºoare cãi, cum sunt refacerea drumurilor naþionale, dar este aceasta cea mai bunã direcþie de intervenþie? • Cum putem combina abordarea de sus în jos, cu abordarea de jos în sus a politicii regionale pentru a armoniza interesele comune ale învingãtorilor ºi perdanþilor integrãrii? • Putem imagina noi instrumente pentru politica regionalã care sã creeze o solidaritate ºi o prosperitate reale aºa cum este stipulat în preambulul tratatului? Care sunt potenþialii actori ai schimbãrii în aceastã direcþie? • Ar putea China, în calitate de viitor actor global, sã ajute la regândirea conceptului modern al bunãstãrii împreunã cu UE? • Poate fi consideratã reformata politicã regionalã a UE un instrument pentru redistribuþia economicã în Europa, dupã ce vor fi create noi locuri de muncã ºi creºtere economicã? • Ar putea fi aplicat acest model de cãtre alte blocuri regionale ca un model durabil al coeziunii comprehensive? • Ar putea UE ºi China sã colaboreze în domeniul ºtiinþelor sociale pentru a gãsi un model social adecvat care poate rezolva provocãrile politicii regionale, ca pe o bunã oportunitate pentru a crea o coeziune comprehensivã în societate? • • • •

Concluzii În concluzie, aceste provocãri ne readuc la chestiunea bugetului, dar ºi a stimulãrii cercetãrii ºtiinþifice, pentru a clarifica concepte precum: coeziunea, convergenþa ºi integrarea pornind de la urmãtorul raþionament. Primul concept – coeziunea – reprezintã obiectivul politic, al doilea concept – convergenþa – este mijlocul prin care poate fi atins obiectivul politic. Convergenþa rãspunde întrebãrii cum poate fi atinsã coeziunea. Dacã nu poate fi atinsã convergenþa economico-socialã, atunci obiectivul politic al coeziunii nu poate fi realizat, cu alte cuvinte coeziunea este rezultatul procesului de convergenþã. Pe termen mediu ºi lung, convergenþa nu este sustenabilã dacã nu existã un proces paralel de integrare. Cel de-al treilea concept – integrarea – se referã la construcþia supranaþionalã sub forma noilor instituþii ºi adoptarea noilor legi care permit

32

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag atingerea obiectivelor coeziunii. Chestiunea bugetului scoate în evidenþã faptul cã anii 2007-2013 vor reprezenta câmpul de luptã pentru stabilirea plafonului contribuþiei. Limita superioarã de 1,27% din PNB a „resurselor proprii”– veniturile alocate de cãtre UE pentru bugetul intern – a fost fixatã la Edinburgh, în septembrie 1992. Pentru 2007-2013, cele ºase state membre contributori neþi au propus un plafon de maxim 1%, iar propunerea luxemburghezã a fost de 1,06% din PNB, plafon ce nu acoperã nevoile reale: “Nu respectã promisiunile fãcute noilor state membre. Se vede cã, dincolo de pretenþia de soliditate a construcþiei europene stã sã se verse un tsunami de probleme create de inevitabile cutremure interne ºi internaþionale.“4 De buget depinde nu doar funcþionarea normalã a Uniunii, ci ºi dinamica procesului de extindere, inclusiv admiterea României ºi a Bulgariei in 2007. În final se poate prevedea faptul cã fãrã un “centru politic de gestiune a dezastrelor sau a crizelor, plaja, adicã periferia Uniunii, va fi cea maturatã de toate furtunile ºi uraganele lumii, plãtind preþul cel mare al inadecvãrii instituþionale.“5 Salomeea ROMANESCU Consilier de integrare Ministerul Finanþelor Publice

ABC-uul dumpingului ºi taxei antidumping (AD) Opþiunea identitarã comercialã a UE Concurenþa la nivel exclusiv european a încetat sã mai reprezinte unicul motor al dezvoltãrii ºi a dobândit un caracter mondializat; concurenþa pe piaþa internaþionalã capãtã o nouã dimensiune pentru o Europã cu o masã monetarã unicã ºi o piaþã comunã imensã ce permite în consecinþã realizarea unor beneficii la scarã. Concluzia acestei realitãþi nu trebuie însã sã degenereze într-o confruntare protecþionistã a Europei cu celelalte zone economice; dimpotrivã, „blocurile comerciale („trading blocs”) vor constitui mai degrabã fundamentul („building blocs”) decât obstacolul („stumbling blocs”) drumului spre liberalizarea globalã”6. Problema are o perspectivã mai largã ce vizeazã identitatea economicã pe care Uniunea Europeanã este dispusã sã ºi-o asume: de la finalul anilor ’50 (mai precis a afacerii marii zone de liber schimb din 1958) construcþia europeanã a oscilat între douã direcþii de evoluþie: afirmarea ca un ansamblu specific7 (prin politici comune) potrivit concepþiei franceze sau zonã de liber schimb cât mai deschisã (o Europã non-comunitarã) potrivit concepþiei britanice8. Controversa se

tranºeazã evident în favoarea primei direcþii, celei comunitare; problema deschiderii ºi a politicilor concurenþiale cu exteriorul rãmâne însã una deschisã; la 1 ianuarie 1993 Spaþiul Economic European (SEE) aprofundeazã zona de liber schimb între AELS ºi Comunitate. Mondializarea schimburilor ºi deschiderea spre exterior sunt de naturã sã formeze o economie europeanã puternicã9, capabilã sã contrabalanseze implicarea SUA ºi a Japoniei în comerþul internaþional. Dumpingul în comerþul mondial Dumpingul, o formã de concurenþã neloialã pe care OMC-ul nu o blameazã ideologic, dar o sancþioneazã în anumite limite (variabile în funcþie de progresul negocierilor multilaterale în ultimã instanþã), determinã ca reacþie aplicarea taxelor AD, considerate în cea mai mare parte a literaturii un mijloc legitim de protecþie a producþiei interne împotriva distorsionãrii competiþiei. Legitimã sau nu, taxa AD rãmâne însã o formã de protecþie, deci un obstacol în calea comerþului liber. Dreptul GATT dã aviz pozitiv exercitãrii drepturilor

4 Cornel Codiþã - Euro-dezastru, editorial apãrut în cotidianul Bursa din 20 ianuarie 2006. 5 ibidem 6 Romano Prodi – op. cit., pg.132. 7 Negocierile GATT au afectat specificitatea comunitãþii prin coborârea tarifelor vamale (de la 40% la sfârºitul anilor ’40 la 4% în 1994), mijloc tradiþional de protecþie a producãtorilor interni, ºi extinderea unor reguli comune. 8 Concepþie care a condus la crearea în 1959 a Asociaþiei Europene a Liberului Schimb (AELS), o alternativã la Comunitatea Europeanã. 9 Gilles Ferréol – Dicþionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, 2001, pag. 157.

33

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! vamale care sã permitã ridicarea nivelurilor preþurilor produselor din import percepute ca fiind în mod artificial scãzute. Nivelul scãzut al preþului derivã, ca regulã generalã, fie din opþiunea de politicã comercialã a firmei care îºi promoveazã producþia prin dumping , fie din politica comercialã naþionalã a unui stat care promoveazã subsidiile, protecþia internã, în anumite domenii de producþie – efectul pe piaþa externã este acelaºi, cu menþiunea cã un comerþ stimulat prin mãsuri statale capãtã o amploare mai mare ºi deci efectul va fi cantitativ net superior.

Tehnic, comerþul internaþional trateazã uneori ca dumping doar comportamentul firmelor ºi nu politica statelor10 cu toate cã rezultatul, accesul pe un segment major de piaþã externã, reprezintã ºi într-un caz ºi în altul expresia

comercializãrii unui produs al cãrui preþ este susþinut artificial: într-un caz pierderea se suportã conºtient de o firmã privatã, în cel de-al doilea de un buget de stat; raþiunea ºi mecanismul politicii este însã identic. Pentru aceastã identitate de raþiune vom putea considera dumpingul stricto sensu ca cel practicat pe filierã privatã ºi lato sensu practicat pe filierã publicã. Din perspectiva sancþionãrii, în vreme ce prima situaþie este guvernatã de legislaþii naþionale ºi OMC, fiind instituitã o procedurã strictã de investigare, cea de-a doua, mult mai importantã ca pondere în comerþul internaþional, devine obiectul controversat al rundelor de negociere GATT care, de la runda Uruguay pânã la Hong Kong, s-au finalizat cu reduceri substanþiale ale unor subvenþii practicate de statele dezvoltate în special în agriculturã. În urma negocierilor, UE a pus pe masa tratativelor oferta de a reduce substanþial protecþionismul manifestat faþã de agricultura comunitarã în schimbul deschiderii pieþei statelor în curs de dezvoltare. Putem concluziona cã atunci când existã o discriminare de preþ practicatã la nivel internaþional suntem în prezenþa unui dumping. Opþiunea de a vinde în afarã la un preþ inferior celui practicat în þara exportatoare este însã adesea expresia unei mai bune dominaþii, a unei mai mari puteri pe piaþa naþionalã proprie. Totuºi, în ciuda faptului cã competitorii din þara importatoare ar putea fi lezaþi, atâta timp cât nu existã o diferenþã realã între costul de producþie ºi preþul de comercializare, în literaturã se considerã cã distorsiunea care trebuie îndreptatã este preþul mai mare de pe piaþa exportatorului ºi nu preþul mai mic de pe piaþa importatorului, rezultând astfel o bunãstare mãritã a consumatorului. Dumping ºi anti-d dumping (AD) în Organizaþia Mondialã a Comerþului Dumpingul ºi AD au fãcut obiectul a numeroase negocieri ºi acorduri în cadrul OMC (cele mai importante fiind cele desfãºurate în cadrul rundei Uruguay ºi Acordul Antidumping propriu zis), fiind însã în continuare o arie preferatã de critici ºi nemulþumiri din partea statelor membre. Regulile GATT considerã drept concurenþã neloialã douã circumstanþe distincte: mãrfuri exportate care beneficiazã de subvenþii ºi mãrfurile vândute în exterior la preþ de dumping. În limbajul general se utilizeazã termenul “dumping” pentru a denumi toate importurile la preþuri scãzute. Acordul asupra practicilor AD prevede însã criterii stricte de definire

10 Jaime de Melo, Jean Marie Grether – Commerce International. Théories et applications, De Boeck & Larcier, Paris, Bruxelles, 1997, pg. 442.

34

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag (respectiv raportul de neconcordanþã între preþul practicat pe piaþa externã ºi cel de pe piaþa naþionalã). Complementar în materie este Acordul asupra Mãsurilor Compensatorii ºi subvenþiilor. Statele nu pot invoca aplicarea nici unuia din aceste acorduri decât dacã în urma anchetei preliminare fac dovada unui prejudiciu substanþial adus unei ramuri de activitate naþionale, constatat în urma unei plângeri înaintate de un numãr minim de firme naþionale. Procedurile de aplicare a unui drept de AD sau a unei mãsuri compensatorii sunt similare, graþie identitãþii raþiunii lor de a fi. Acorduri internaþionale anti-d dumping Specificul ºi avantajul rundelor de negociere OMC este unanimitatea de poziþie, ceea ce asigurã ulterior uniformitatea de aplicare a unei prevederi convenite. În materie de anti-dumping, OMC dispune de reglementãri specifice: art. VI GATT, Codul Anti-dumping din 1969 ºi cel mai detaliat instrument juridic multilateral în materie, Acordul Anti-dumping negociat în cadrul Rundei Uruguay (Acord de punere în aplicare a art. VI). Prima abordare a conceptului de anti-dumping s-a realizat prin GATT în art. VI; proliferarea dumpingului a impus reglementarea mai detaliatã. În cadrul Rundei Kennedy (1969) s-a realizat Codul Anti-dumping reluat pentru perfecþionare în Runda Tokyo când a fost semnat ºi un acord în domeniu care nu implicã însã participarea obligatorie a tuturor membrilor OMC (spre deosebire de Acordul Anti-dumping care are incidenþã generalã ºi obligatorie). Acordul Anti-dumping al OMC, bazat pe art. VI GATT (care defineºte dumpingul ca practicã de a comercializa un produs pe piaþa de export la un preþ mai mic decât cel practicat pe piaþa naþionalã)11 nu apreciazã caracterul de moralitate al unui astfel de comportament, asigurând doar o monitorizare tehnicã a modului în care statele pot reacþiona în mod legitim ºi fãrã a distorsiona comerþul internaþional prin mãsuri abuzive. Dreptul OMC prevede existenþa unor capitole speciale de subsidii în raport cu compatibilitatea lor cu exigenþele

competiþiei corecte ºi liberalizãrii treptate a pieþelor, cunoscute sub denumirea de “boxes”12. Taxa AD Prima taxã anti-dumping aplicatã vreodatã a fost în Canada la începutul secolului. Efectul de dumping resimþit de firmele interne este acuzat de acestea în cadrul unei proceduri reglementate relativ diferit de la þarã la þarã, având ca finalitate cuantificarea prejudiciului astfel creat ºi implicit repararea lui prin impunerea unei taxe AD. În UE existã posibilitatea depunerii unei garanþii din partea exportatorului prin care se evitã astfel taxa AD, precum ºi instituþia taxelor provizorii. Taxa AD propriu-zisã reprezintã diferenþa de preþ în plus pe care statul importator o impune produsului importat in condiþii de dumping pentru a restabili astfel competiþia corectã între firme (preþul este adus la nivelul pieþei). Oportunitatea de viitor a taxei AD este controversatã datoritã caracterului sãu de mãsurã protecþionistã, nu însã ºi caracterul 100% legitim al aplicãrii sale în prezent. Acest lucru face ca un calcul concret al acesteia ºi identificarea situaþiilor în care este legal aplicabilã sã fie de maximã relevanþã pentru fluxurile comerciale mondiale. Taxele AD sunt adesea folosite în mod abuziv ºi uneori în alte scopuri decât cele clasice; o parte din aceste scopuri sunt legitime, precum folosirea lor ca urmare a imposibilitãþii folosirii unei legislaþii anti-trust adecvate din lipsã de organe internaþionale de monitorizare în acest sens. Cu toate cã taxa AD exceleazã în dezavantaje, existã totuºi un raport real între impunerea taxei AD ºi procesul de liberalizare a comerþului. Mãsuri compensatorii Pentru a contracara efectele subvenþiilor, statele membre OMC au dreptul, sub incidenþa GATT, sã impunã mãsuri compensatorii care refac echilibrul concurenþial. Justificarea acestei mãsuri protecþioniste este deci refacerea optimalitãþii concurenþiale.13 Una din dificultãþile majore ale OMC este rãspândirea utilizãrii subvenþiilor ºi efectele indirecte ale acestora asupra exporturilor14, generând numeroase controverse si conflicte

11 Articolul 2: „For the purpose of this Agreement, a product is to be considered as being dumped, i.e. introduced into the commerce of another country at less than its normal value, if the export price of the product exported from one country to another is less than the comparable price, in the ordinary course of trade, for the like product when destined for consumption in the exporting country.” 12 „Green box” (subsidiile specifice agriculturii, politici neprohibite de acordurile comerciale pentru cã sunt prezumate a nu denatura concurenþa), „amber box” (toate tipurile de protecþie internã a agriculturii considerate ca distorsionând competiþia) ºi „blue box” (plãþile în sistem de subvenþie neincluse în “amber box” pentru cã sunt plãþi directe aferente unui program de limitare a producþiei). 13 Jaime de Melo, Jean Marie Grether – Commerce International. Théories et applications, De Boeck & Larcier, Paris, Bruxelles, 1997, pg. 442. 14 Ibidem, pg. 443.

35

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! comerciale. Uniunea Europeanã, promovând subvenþii, mai ales în domeniul agricol, a fost unul din principalii actori ai acestor diferende. Salvgardarea. Clauzele de salvgardare Salvgardarea în comerþul internaþional este incidenþa în circumstanþele de excepþie în care statele sunt îndreptãþite sã reacþioneze la creºterea bruscã ºi masivã a unor importuri prin diverse mãsuri pe care le considerã oportune ºi care nu sunt contrare prevederilor GATT. În cadrul OMC negocierile de la Uruguay s-au finalizat ºi cu adoptarea unui Acord privind Salvgardarea, întemeiat ca raþiune pe art. XIX GATT. Prejudiciul cauzat þãrii importatoare trebuie sã fie grav ºi se calculeazã potrivit unor coeficienþi specifici. Elementele de noutate ale Acordului privesc interzicerea mãsurilor din aºa-numita “zonã-gri”, “clauzelor de stingere” pentru toate mãsurile de salvgardare, mãsurilor de autolimitare a exporturilor sau de comercializare “ordonatã” ca politicã de export-import. Durata de aplicare a acestora nu trebuie sã depãºeascã 4 ani, dar se poate prelungi pe încã maxim 8 cu condiþia sine qua non a demonstrãrii necesitãþii ei. O mãsurã de salvgardare nu poate fi în principiu aplicatã de 2 ori pentru acelaºi produs.15 În literatura de specialitate16se apreciazã cã mãsurile de salvgardare ar trebui îmbunãtãþite pentru a deveni mai atractive decât taxele AD, pe care eventual le-ar putea substitui. Acest lucru ar putea fi obþinut numai prin stabilirea unui prag

mai scãzut al mãsurilor de salvgardare decât cel admis în prezent. În acest sens o soluþie este reducerea perioadei la un Cazuri antidumping 1995-2 200218 Cele mai active 10 state din lume

Sursa: Organizaþia Mondialã a Comerþului

singur an ºi indicarea prejudiciului efectiv realizat în loc de cuantificarea probabilitãþii acestuia în viitor. În mod invers, pragul de anti-dumping ar trebui ridicat, asigurându-se un cadru de acþiune mai larg prin ridicarea minimului.

Tabel 1: Evoluþia protecþiei 1980-1 199517

Australia Canada UE Mexic SUA Alte þãri Total

1980 0 92 6 0 90 0 188

Anti-Dumping 1985 1990 167 20 132 103 146 151 0 na 112 196 0 11 557 481

1995 86 91 178 42 305 119 821

Drepturi vamale compensatorii 1980 1985 1990 1995 0 1 1 13 0 3 9 6 0 4 0 1 0 na 0 na 48 86 86 103 0 0 0 4 48 94 106 123

Sursa: OMC 15 Existã ºi excepþii, menþionate expres. Detalii: Dumitru Miron – Comerþul internaþional, ASE, Bucureºti, 2003, pg. 69. 16 I. Guasch – Antidumping and Competition Policies in Latin America and Caribbean: Total Strangers or Soul Mates?, aprilie 1998, http://www.worldbank.org/html/dec/Publications/Workpapers/WPS1900series/wps1958/wps1958.pdf, pg. 11. 17 Articolul 2: „For the purpose of this Agreement, a product is to be considered as being dumped, i.e. introduced into the commerce of another country at less than its normal value, if the export price of the product exported from one country to another is less than the comparable price, in the ordinary course of trade, for the like product when destined for consumption in the exporting country.” 18 http://www.sice.oas.org/antidumping/charts_e.asp

36

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

,

Instrument de politicã comercialã Mãsurile de AD au devenit un instrument de politicã comercialã în protejarea firmelor naþionale de dezechilibrele fluxului mondial. Ca o consecinþã a influenþei devalorizãrii monedei asupra dumpingului în anumite circumstanþe ºi a efectului de domino care determinã globalizarea crizelor (cea asiaticã, de exemplu), se constatã o amplificare a procesului

Fostul comisarul Pascal Lamy, reprezentantul Uniunii Europene în negocierile cu OMC, rãspunzând dilemei dacã impunerea anti-dumpingului are o justificare economicã solidã sau este doar un instrument protecþionist facil, afirma:20 “Est-ce que l’anti-dumping est parfois justifié ou un outil protectionist? Je pense que parfois c’est justifié. C’est la maniere de fonctionnement du systeme de l’UE. Parfois on reagit, parfois pas – mais on examine toujours prudemment les argumentations […] nous allons appliquer la Régulation d’une maniere juste et juridiquement appropriée”21. Apelul la mãsurile AD prin raportare la fluxurile comerciale mondiale apare ca un fenomen periodic, corelat în mod necesar cu ciclurile economice ale diferitelor pieþe22, fiind ºi un instrument indirect de reglare a crizelor globale. ,

Amplificarea practicilor de dumping în comerþul mondial. Motivaþii posibile Activitatea de AD s-a amplificat semnificativ în ultimele decade. Statisticile GATT indicã în perioada 1985–1992, 1.148 de cazuri, cu o medie de 150 pe an, în timp ce în perioada 1947–1968 nu se înregistrau anual mai mult de 12. Între 1985 ºi 1992, SUA a furnizat 300, Australia 282, UE 242, Canada 129, Mexic 84 ºi Brazilia 13 cazuri. Creºterea se asociazã în general cu liberalizarea regimurilor naþionale aplicabile comerþului. În þãrile care au adoptat strategii nominale stabile în materie monetarã, aprecierile monetare în variaþia cursului de schimb au transformat AD într-un instrument atractiv de a reduce competiþia externã în sectoarele sensibile ale economiei ºi de a gestiona deficitele mãrite rezultate din ºocurile economice mondiale.

de petiþionare AD în principalele þãri importatoare din aceste regiuni, dintre care o pondere foarte mare o are Uniunea Europeanã19.

,

În acest fel, se vor cuantifica mai corect eforturile fãcute de economia importatoare nu în baza unor costuri medii, ci a unor costuri marginale.

Roxana APREUTESEI Consilierã de integrare Ministerul Economiei ºi Comerþului

19 A. Vass – Proliferarea mãsurilor antidumping la nivel mondial, în Tribuna Economicã nr. 14, 13 aprilie 2002, pg. 71. 20 Transcrierea chat-ului cu Pascal Lamy (versiunea francezã), 5 aprilie 2000, pg.4. 21 „Este anti-dumpingul justificat sau reprezintã doar o mãsurã protecþionistã? Cred cã uneori este justificat. Este modalitatea de funcþionare a sistemului UE. Câteodatã reacþionãm, câteodatã nu – dar examinãm de fiecare datã cu prudenþã argumentarea [...] vom aplica reglementarea în mod just ºi adecvat din punct de vedere juridic”. 22 A. Vass – op. cit., pg. 71.

37

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Erasmus, libera circulaþie a ideilor În timp ce construcþia europeanã a avut ca linie directoare aspectele economice, cooperarea la nivel european în domeniul educaþiei a început relativ târziu, dupã 20 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Cu toate acestea, încã de la început, combinarea acþiunilor comunitare cu politicile naþionale a oferit o exemplificare a principiului subsidiaritãþii chiar înainte de definirea conceptului în sine. În februarie 1976 a fost adoptat primul program de cooperare în domeniul educaþiei, iar sfârºitul anilor ’80 a adus în viaþa europenilor o intensificare a acestei cooperãri, cu mare impact la nivel naþional. Noile programe (Comett, Erasmus, Petra, Lingua, Force, Tempus) au reprezentat vectorii acestei evoluþii. Prin Tratatul de la Maastricht, educaþiei i-a fost confirmat rolul în dezvoltarea dimensiunii europene, în principal prin promovarea multilingvismului, a mobilitãþilor ºi a cooperãrii. Mai mult, a fost definit principiul subsidiaritãþii, astfel fiind fundamentat cadrul legal pentru programele ulterioare. În prezent, obiectivul realizãrii unei Europe a Cunoaºterii pânã în 2010 se bazeazã pe contribuþia istoricã a educaþiei: “Cãutarea cunoaºterii a fost întotdeauna în inima aventurii europene. A ajutat definirea identitãþii ºi a valorilor noastre ºi este forþa motricã pentru competitivitatea noastrã viitoare”23, iar educaþia are un rol central în Strategia Lisabona: “Europa trebuie sã îºi întãreascã cei trei poli ai triunghiului cunoaºterii: educaþia, cercetarea ºi inovaþia. Universitãþile sunt esenþiale pentru fiecare dintre aceste trei domenii”24. Învãþãmântul superior este, la rândul lui, implicat într-o reformã majorã. Procesul Bologna care a demarat în 1999 are ca obiectiv crearea, pânã în 2010, a Spaþiului European al Învãþãmântului Superior. 45 de state sunt, în prezent, parte a acestui amplu proces. Anul 2006 reprezintã însã mai mult decât un an crucial în implementarea reformelor în vederea atingerii obiectivelor 2010: anul 2006 marcheazã împlinirea a 30 de ani de educaþie la nivel european. Comisia Europeanã dedicã acestui moment publicaþia “Istoria cooperãrii europene în educaþie ºi formare”. Privit retrospectiv, intervalul februarie 1976 - februarie 2006 poate fi definit prin: mobilitate, proiecte trans-naþionale ºi reþele de cooperare. Susþinerea mobilitãþilor a generat “libera circulaþie a ideilor”25. Iar aceastã “libertate” este, poate mai mult decât celelalte dimensiuni ale construcþiei europene, sursa sentimentului de apartenenþã la familia europeanã. Libera circulaþie a ideilor este intrinsec legatã de tradiþia universitarã. Premisã sau consecinþã, programul Erasmus, componenta Socrates pentru învãþãmântul superior, a avut cel mai mare impact, contribuind, alãturi de Leonardo da Vinci, Tempus ºi celelalte componente ale programului Socrates, la consolidarea integrãrii europene. Programul ERASMUS (European Community Action for the Mobility of University Students) are ca obiectiv încurajarea cooperãrii inter-universitare, în principal prin mobilitatea studenþilor ºi cadrelor didactice. Acþiunile “curriculare” din cadrul programului vizeazã crearea de noi cursuri ºi programe intensive, implementarea mãsurilor necesare unei facilitãri a recunoaºterii, activitãþi de analizã a impactului Erasmus, sprijin instituþional ºi crearea de reþele tematice. Erasmus a fost lansat în 1987, cu 12 þãri participante. În anul 1995 a devenit componentã a programului Socrates I (1995-1999), iar în anul 2000 a devenit componentã a programului Socrates II (2000-2006). Pentru perioada 2007-2013, Erasmus va fi parte a Programului Integrat de Acþiune în domeniul Învãþãrii de-a lungul Întregii Vieþi. În anul 2001 a fost sãrbãtoritã mobilitatea studenþeascã cu numãrul 1 milion. În anul universitar 2003/2004, numãrul studenþilor participanþi la programul Erasmus a înregistrat o creºtere cu 9,4% faþã de anul anterior, în timp ce reþelele de cooperare Erasmus cuprind 87% dintre universitãþile din cele 31 de þãri participante la program (cele 25 de state membre, Bulgaria, România, 23 Mid-Term Review of the Lisbon Strategy, COM(2005) 24, 2.2.2005 (3.3.2). 24 Mobilising the brainpower of Europe: enabling universities to make their full contribution to the Lisbon Strategy, COM(2005) 152, 24.4.2005. 25 1976-2006: Thirty years of European cooperation in education, 2006.

38

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

Sursa: UK Socrates Erasmus Council (2005)

Turcia, Lichtenstein, Islanda, Norvegia). Peste 1.400.000 de studenþi au beneficiat de burse de mobilitãþi Erasmus. Programul Erasmus este un succes demonstrat atât de creºterea numãrului de mobilitãþi cât ºi de creºterea numãrului de universitãþi participante. În ceea ce priveºte mobilitãþile – partea cea mai vizibilã a programului – mãrturiile studenþilor Erasmus sunt de o nepreþuitã valoare ºi pun în evidenþã, în marea lor majoritate, progresele academice ºi dezvoltarea personalã în medii interculturale.

Sursa: UK Socrates Erasmus Council (2005)

Importanþa programului Erasmus ºi rolul major al acestuia în “circulaþia ideilor” depãºesc mediile academice ºi ale politicilor educaþionale. În ianuarie 2006, la Conferinþa “Sunetul Europei”, Vicepreºedinta Comisiei Europene, Margot Wallström, implicatã în relansarea procesului de comunicare în UE, externalizeazã analiza construcþiei europene, privind-o din perspectiva lui Mozart: “Care este sunetul Europei astãzi? Este muzica unor interpreþi aflaþi în perfectã armonie sau zgomotul discordant al unor instrumente neacordate? I-ar plãcea lui Mozart, dacã ar fi aici? Un lucru pe care în mod sigur l-ar aprecia la Europa de astãzi este viteza cãlãtoriei fãrã frontiere, pentru cã Mozart a fost un mare cãlãtor. De fapt, ºi-a petrecut aproape o treime din viaþã cãlãtorind. A fost cel mai bun mod de a întâlni persoane creative, de a învãþa de la ele ºi de a se inspira. Deci cu siguranþã ar aplauda programul Erasmus”26. Diana IVAN Consilier de integrare Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii 26 The sound of citizens – Let’s hear the chorus!, The Sound of Europe Conference, Salzburg, 27 ianuarie 2006

39

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

O nouã abordare a conceptului de securitate în Uniunea Europeanã Tratatele fondatoare ale UE nu conþineau prevederi referitoare la cooperarea în domeniul Justiþie ºi Afaceri Interne. În consecinþã, din necesitatea realizãri unui cadru adecvat de cooperare referitoare la chestiuni de interes comun a fost creat, în 1975, aºa-numitul cadru TREVI („Terrorisme, radicalisme et violence internationale”), ca structurã de cooperare pur inter-guvernamentalã, ce s-a dovedit a fi un real succes în combaterea terorismului, în ciuda unor limitãri de conjuncturã. Apariþia unor noi provocãri în domeniul azilului, imigraþiei ºi al crimei organizate, ca rezultat al schimbãrilor politice din fostele þãri comuniste ale Europei de Est, a determinat statele membre ale Uniunii Europene sã creeze o bazã a cooperãrii în domeniul Justiþie ºi Afaceri Interne prin Tratatul de la Maastricht27, care a declarat în mod oficial azilul, imigraþia, combaterea criminalitãþii organizate, cooperarea judiciarã în materie civilã ºi penalã ºi cooperarea poliþieneascã, ca fiind „chestiuni de interes comun”28. Momentul oportun al unei reforme substanþiale în domeniul Justiþie ºi Afaceri Interne (Pilonul al III-lea al UE) a apãrut în cadrul Conferinþei Interguvernamentale din 1996–1997 care a convenit în iunie 1997 asupra Tratatului de la Amsterdam. De la intrarea în vigoare a Tratatului, la 1 mai 1999, Justiþia ºi Afacerile Interne au devenit domeniul cel mai dinamic al UE. În prezent, ambiþiosul „Spaþiu al libertãþii, securitãþii ºi justiþiei”, care intrã sub incidenþa titlurilor IV TEC ºi VI TEU, a devenit un obiectiv major al procesului de integrare, reprezentând în acelaºi timp ºi o preocupare tot mai importantã a cetãþenilor UE. De aceea, domeniul Justiþie ºi Afaceri Interne trebuie privit ca o arie fundamentalã pentru dezvoltarea viitoare a UE. Un eºec în aceastã privinþã s-ar traduce printr-o ameninþare realã la adresa stabilitãþii ºi securitãþii interne a Uniunii ºi a statelor sale, concomitent cu pierderea credibilitãþii politice a acesteia. Nu îi este nimãnui strãin faptul cã atacurile teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, ºi cele din Spania, de la 11 martie 2004, au schimbat radical percepþiile asupra conceptului de securitate în Uniunea Europeanã. Fãrã îndoialã cã aceste evenimente tragice au reprezentat un nou impuls pentru extinderea competenþelor „Spaþiului libertãþii, securitãþii ºi justiþiei”, odatã ce guvernele statelor membre, agenþiile responsabile cu asigurarea securitãþii ºi opinia publicã au conºtientizat mãsura în care diferitele forme internaþionale de criminalitate pot afecta securitatea internã. De la Consiliul European de la Tampere din octombrie 1999 (care a furnizat temeiul de avansare cãtre un sistem european comun în domeniul azilului, al recunoaºterii reciproce în domeniul justiþiei penale ºi de instituire a unitãþii transfrontaliere de anchetã Eurojust), la Consiliul European de la Sevilla din iunie 2002 (care a stabilit o orientare cu precãdere în direcþia combaterii imigraþiei ilegale ºi cooperãrii consolidate în privinþa controalelor la frontierele Uniunii ºi includerea tuturor elementelor „Spaþiului libertãþii, securitãþii ºi justiþiei” – inclusiv sistemul Schengen – în acquis-ul comunitar) ºi la Consiliul European de la Haga din noiembrie 2004 (unde s-a adoptat „Programul Haga”), Comisia Europeanã a fãcut paºi importanþi în elaborarea de mãsuri specifice în domeniul JAI, menite sã facã faþã provocãrilor actuale. „Programul Haga”, bazat pe o analizã a progreselor înregistrate în perioada 1999-2004 prin punerea în practicã a 27 Semnat în 1991 ºi intrat în vigoare în 1993. 28 Articolul K 1, Titlul VI – Prevederi cu privire la cooperarea în domeniul justiþiei ºi afacerilor interne.

40

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag obiectivelor convenite la Consiliul European de la Tampere, stabileºte prioritãþile ºi obiectivele UE pentru perioada 2005-2010, în ceea ce priveºte intensificarea cooperãrii în domeniul libertãþii, securitãþii ºi justiþiei.

Cele zece prioritãþi asupra cãrora Comisia a decis concentrarea eforturilor sunt urmãtoarele: 1. Consolidarea drepturilor fundamentale ºi a cetãþeniei; 2. Mãsuri anti-teroriste; 3. Definirea unei abordãri echitabile în ceea ce priveºte imigraþia29; 4. Stabilirea unei proceduri comune în materie de azil30; 5. Maximizarea impactului pozitiv al imigraþiei; 6. Dezvoltarea unui sistem de management integrat al graniþelor externe ale UE 31; 7. Atingerea unui echilibru în schimbul de informaþii între latura privatã ºi asigurarea securitãþii; 8. Dezvoltarea unui concept de strategie în abordarea criminalitãþii organizate; 9. Crearea unui spaþiu exclusiv european al justiþiei; 10. Împãrþirea responsabilitãþii ºi a solidaritãþii. Marea provocare constã în a beneficia de avantajele liberei circulaþii a persoanelor, concomitent cu minimizarea potenþialelor ameninþãri la adresa securitãþii ºi continuarea luptei de combatere a criminalitãþii organizate ºi a terorismului. Securitatea în interiorul UE nu trebuie ºi nici nu poate fi pãstratã cu preþul unei Uniuni „închise”. De aceea, modul de abordare a politicilor UE se îndreaptã tot mai mult cãtre intensificarea securitãþii interne într-o manierã coordonatã ºi polivalentã, prin promovarea securitãþii ºi stabilitãþii în afara graniþelor externe. Andreea Florina RADU Consilier de integrare Ministerul Administraþiei ºi Interrnelor Bibliografie: " " " " "

Anderson M.& Apap J.– Striking a balance beetwen Freedom, Security and Justice in an Enlarged EU, 2002 Tanuschev, Eva & Lang – Entwicklung, Stand und Perspektiven eines freien Personenverkehrs in Europa, 2001 Institutul European din România – Romanian Journal of European Affairs, vol. 3, no. 3, septembrie 2003 http://ue.eu.int/comm/justice home/index en.htm www.eu.int/comm/justice_home/index_en.htm

29 Cooperarea proceduralã amelioratã în privinþa emiterii vizelor; mãsuri de facilitare a expulzãrii ºi repatrierii imigranþilor ilegali. 30 Instituirea pînã în 2010 a unei proceduri de azil comune ºi a unui statut uniform în privinþa azilului. 31 Crearea unui instrument financiar comun pentru sprijinirea cooperãrii în ceea ce priveºte securizarea frontierelor externe pânã în 2006; modernizarea operaþionalã a SIS II pânã în 2007.

41

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Drumul spre Uniunea Economicã ºi Monetarã Scurt istoric al conceptului de Uniune Economicã ºi Monetarã1(UEM) Dezideratul de a realiza integrarea monetarã a statelor europene dateazã din anii 1950, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, sugestivã în acest sens fiind aserþiunea lui Jacques Rueff, care spunea: „L’Europe se fera par la monnaie ou elle ne se fera pas”2, sprijinind ideea cã integrarea monetarã este mai mult decât un scop în sine, ea reprezentând totodatã un important pas în realizarea unui deziderat mult mai ambiþios ºi anume unificarea politicã a statelor europene. Cu toate acestea, confirmarea obiectivului de realizare a unei uniuni economice ºi monetare (UEM) a venit mult mai târziu, în data de 28 iunie 1988, în cadrul Consiliului European de la Hanovra. Cu aceastã ocazie, a fost constituit un Comitet sub îndrumarea Preºedintelui Comisiei de la acea vreme, Jacques Delors, cu scopul de a studia ºi propune paºii necesari pentru atingerea acestui obiectiv. În data de 24 aprilie a aceluiaºi an a fost publicat Raportul Delors ce prezenta un plan de realizare a UEM în trei etape dupã cum urmeazã: - Etapa I – Sporirea cooperãrii între bãncile centrale naþionale în domeniul politicii monetare, înlãturarea obstacolelor în calea integrãrii financiare, monitorizarea politicilor economice naþionale, coordonarea politicii bugetare; - Etapa II – Etapa pregãtitoare pentru faza finalã de introducere a euro, înfiinþarea Sistemului European al Bãncilor Centrale, transferul politicii monetare cãtre instituþiile europene, îngustarea marjelor de fluctuaþie din cadrul mecanismului cursului de schimb3; - Etapa III – Fixarea ratelor de schimb între monedele naþionale ºi înlocuirea lor cu moneda unicã europeanã, transferarea responsabilitãþii politicii monetare cãtre Sistemul European al Bãncilor Centrale. Acest Raport a fost adoptat în data de 27 iunie 1989 în cadrul Consiliului European de la Madrid. Tot atunci, s-a decis lansarea primei etape a UEM începând cu data de 1

1 2 3

42

iulie 1990. Urmãtorul pas important în crearea UEM a fost marcat la Consiliul European de la Strasbourg din data de 8-9 decembrie 1989, când statele membre au decis sã organizeze o Conferinþã Interguvernamentalã pentru pregãtirea modificãrilor ce urmau sã fie aduse Tratatului de la Roma pentru dezvoltarea Uniunii Economice ºi Monetare. Ca rezultat al acestei Conferinþe, în data de 7 februarie 1992, a fost semnat Tratatul de la Maastricht care a stabilit ca obiectiv crearea Uniunii Economice ºi Monetare. Tratatul de la Maastricht a stabilit criteriile de

convergenþã economicã pentru statele membre care urmau sã participe la UEM. Acestea au în vedere rata inflaþiei, finanþele publice, stabilitatea cursului de schimb ºi dobânda pe termen lung, dupã cum urmeazã: - stabilitatea preþurilor, ce urma sã fie asiguratã prin menþinerea ratei inflaþiei în statele membre la un nivel care sã nu depãºeascã cu mai mult de 1.5 puncte procentuale media ratelor de inflaþie a celor mai performante trei state membre din punctul de vedere al nivelului ratei inflaþiei; - poziþia financiarã ce trebuie susþinutã prin menþinerea ratei între deficitul bugetar ºi PIB la un nivel mai mic de 3% ºi a unei rate a datoriei publice raportatã la PIB

www.europa.eu fr. Europa se va uni prin moneda unicã sau nu se va uni deloc în Dumitru Miron (coord.) – Economia Uniunii Europene, Editura Luceafãrul, Bucureºti, 2002. Exchange Rate Mechanism (ERM).

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag Grafic 1. Produsul intern brut în preþuri curente de piaþã4 (în milioane EURO) 12 000 000 10 000 000 8 000 000 6 000 000 4 000 000 2 000 000 1994

1995

1996

1997

1998

EU-25

1999

2001

2000

EU-15

2002

2003

Japan

2004

2005

United States

devalorizare a monedei naþionale din proprie iniþiativã. Este inferioarã nivelului de 60%; important de menþionat faptul cã, aºa cum vom vedea mai - cursul de schimb, din punctul de vedere al cãruia un stat membru trebuie sã fi participat la Sistemul Monetar târziu, odatã cu lansarea fazei a treia a creãrii UEM, Sistemul European timp de doi ani fãrã întrerupere, înainte de a face Monetar European a fost înlocuit cu noul mecanism al ratelor obiectul examinãrii capacitãþii sale de a face parte din UEM. de schimb5; De asemenea, statul respectiv trebuie sã nu fi luat mãsuri de - rata dobânzii nominale pe termen lung nu trebuie Tabel 2. Evoluþia PIB/locuitor în preþuri curente de piaþã6

Grafic 3. Evoluþia PIB/locuitor în zona euro 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Anii 1994-2005 4 5 6 7

Eurostat Yearbook 2004 –The Statistical Guide to Europe, cap. 3, http://epp.eurostat.cec.eu.int/cache/. Exchange Rate Mechanism II (ERM II) Date preluate din Eurostat Yearbook 2004 –The Statistical Guide to Europe, cap. 3. Date previzionate.

43

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! sã depãºeascã cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzii celor mai performante trei state membre din punct de vedere al inflaþiei. În analiza situaþiei unui stat membru se ia în considerare situaþia existentã la sfârºitul anului anterior celui în care are loc examinarea. Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 1993. Data de 1 ianuarie 1993 marcheazã începutul celei de-a doua etape a UEM, prin crearea Institutului Monetar European cu scopul de a duce la îndeplinire condiþiile necesare trecerii la etapa a treia a UEM, prin „întãrirea coordonãrii politicilor monetare astfel încât sã se asigure stabilitatea preþurilor ºi sã se realizeze pregãtirea înfiinþãrii Sistemului European al Bãncilor Centrale ºi pentru derularea politicii monetare ºi crearea monedei unice în faza a treia”8. Aceasta presupunea: - întãrirea coordonãrii între bãncile centrale ale statelor membre; - întãrirea coordonãrii politicilor monetare cu scopul asigurãrii stabilitãþii preþurilor; - supravegherea pregãtirilor tehnice pentru emiterea bancnotelor ECU. Doi ani mai târziu, în cadrul Consiliului European de la Madrid , din data de 16 decembrie, au fost stabilite urmãtoarele elemente definitorii ale creãrii UEM: - denumirea monedei unice europene „eeuro”; - stabilirea datei de 1 ianuarie 1999 ca datã de trecere la etapa finalã a UEM; - scenariul de derulare a urmãtorilor paºi: - decizia cu privire la statele care vor face parte din zona euro (la data de 3 mai 1998 numãrându-se în aceastã categorie 11 state: Austria, Belgia, Franþa, Germania, Olanda, Italia, Luxemburg, Finlanda, Portugalia, Spania, Irlanda); - crearea Bãncii Centrale Europene; - o perioadã de tranziþie de trei ani între data creãrii euro ºi introducerea monedelor ºi bancnotelor. - principiul „nici o constrângere, nici o obligaþie”, conform cãruia, în timpul perioadei de tranziþie, statele membre erau libere sã deruleze tranzacþii în moneda euro dar nu erau obligate sã facã acest lucru; - o perioadã de maximum 6 luni pentru circulaþia atât a monedei unice cât ºi a monedelor naþionale înainte de 8

44

www.europa.eu

retragerea din circulaþie a acestora (ulterior, aceastã perioadã a fost redusã la 2 luni). Un pas foarte important în evoluþia Uniunii Economice ºi Monetare, precum ºi a Uniunii Europene în ansamblul ei, o constituie adoptarea Pactului de Stabilitate ºi Creºtere, în cadrul Consiliului European de la Amsterdam din data de 1617 iunie 1997. Acesta era menit sã asigure disciplina bugetarã a Statelor Membre dupã crearea euro. Cu aceastã ocazie, a fost stabilit ºi noul mecanism al ratelor de schimb (ERM II) pentru asigurarea stabilitãþii între euro ºi monedele naþionale ale statelor membre neparticipante la zona euro. Conform ERM II, pentru fiecare stat membru neparticipant la zona euro va fi definitã o ratã centralã de schimb faþã de euro, în jurul cãreia este acceptatã o marjã de fluctuaþie de +/- 15%, intervenþia pentru menþinerea în marjã fiind în principiu automatã ºi nelimitatã. Aceastã intervenþie poate fi suspendatã de cãtre BCE sau de cãtre bãncile centrale naþionale în cazul în care se pericliteazã obiectivul de stabilitate a preþurilor. De asemenea, BCE ºi bãncile centrale naþionale pot conveni asupra mãsurilor de intervenþie intra-marjã. Ce a însemnat UEM pentru dezvoltarea economicã a UE? Aºadar, începând cu data de 1 ianuarie 1999, euro a început sã circule liber în cele 11 state mai sus menþionate, ºi în Grecia începând cu anul 2001. Au existat mulþi sceptici printre analiºtii economici în privinþa impactului economic al introducerii monedei unice europene. Dupã cum se poate observa din graficele alãturate, zona euro a înregistrat evoluþii importante atât faþã de EU-15 cât ºi faþã de EU-25 din punctul de vedere al produsului intern brut.) Pe lângã evoluþia liniarã a produsului intern brut pe perioada analizatã (1994-2005), zona euro a înregistrat progrese ºi în ceea ce priveºte nivelul PIB/locuitor, dupã cum se poate observa din nivelurile atinse de acest indicator ºi prezentate în Tabelul 2: Introducerea monedei unice europene a dus la reducerea costurilor de preschimbare a monedelor naþionale, impulsionând schimburile comerciale intra-comunitare. Totodatã, este important de menþionat faptul cã moneda unicã europeanã a dus la o comparabilitate mai mare a preþurilor între statele membre, fapt ce a generat un impact

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag pozitiv asupra economiei europene, permiþând creºterea competiþiei între producãtori, cu efecte pozitive pentru consumatori. De asemenea, din punct de vedere al stabilitãþii macroeconomice, este important sã menþionãm faptul cã o monedã unicã eliminã posibilitatea de înregistrare a atacurilor speculative asupra monedelor naþionale, încurajate de o eventualã diferenþã între cele douã monede – euro ºi moneda naþionalã. Totodatã, ca urmare a politicilor de consolidare bugetarã, aplicabile în statele participante la UEM, dobânda pe termen scurt ºi cea pe termen lung au fost reduse. Pieþele financiare, de produse ºi de forþã de muncã au devenit mai flexibile, sprijinind îmbunãtãþirea condiþiilor de investire. România ºi UEM Începând cu data de 1 ianuarie 1999, care marcheazã lansarea monedei unice europene, Sistemul Monetar European fost înlocuit de Noul Mecanism al Ratelor de Schimb (ERM II), aplicabil þãrilor candidate la uniunea economicã ºi monetarã. Aceasta înseamnã cã oricare stat european care doreºte sã devinã membru al zonei euro va trebui sã fie capabil sã îndeplineascã condiþiile impuse de ERM II cu cel puþin doi ani înainte de a putea sã atingã acest obiectiv. Tabel 4. Evoluþia cursului de schimb ROL/euro 9

Sursa: www.bnro.ro

Condiþia principalã ce trebuie îndeplinitã de acestea, aºa cum am precizat anterior, constã în menþinerea cursului de schimb al monedelor lor naþionale într-o marjã de fluctuaþie faþã 9

de euro de +/- 15%. Aceastã condiþie trebuie sã fie îndeplinitã, prin urmare ºi de cãtre þara noastrã. Grafic 5. Evoluþia cursului de schimb ROL/euro (1991-2 2005) 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0

1991 1993

1995 1997 1999

2001 2003 2005

ROL / euro

De altfel, atunci când analizãm capacitatea României de a trece la zona euro, este important sã luãm în considerare urmãtoarele aspecte: - implementarea acquis-ului în domeniul uniunii economice ºi monetare; - adaptarea politicilor economice ºi monetare, astfel încât sã asigure coordonarea ºi facilitarea procesului de aderare la zona euro. a) În domeniul acquis-uului comunitar, luând în discuþie doar acquis-ul ce trebuie adoptat pânã la data aderãrii, România a înregistrat progrese importante în urmãtoarele direcþii: (i) interzicerea finanþãrii directe a sectorului public. Aceasta se referã la interzicerea facilitãþii privind creditarea pe termen scurt sau a oricãrei alte forme de creditare a sectorului public de cãtre Banca Naþionalã. (ii) interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la instituþiile financiare. Aceastã prevedere este esenþialã din punct de vedere al complementaritãþii cu interzicerea finanþãrii directe, al întãririi liberei circulaþii a capitalului (care reprezintã o pre-condiþie a Uniunii Economice ºi Monetare) ºi al prevenirii distorsiunilor principiilor economiei de piaþã. (iii) asigurarea independenþei Bãncii Naþionale . Obiectivul fundamental al acesteia trebuie sã fie asigurarea stabilitãþii preþurilor. Aceste condiþii sunt îndeplinite de România, prin adoptarea Legii privind Statutul Bãncii Naþionale a României ce a intrat în vigoare la data de 31 iulie 2004 cu excepþia anumitor articole care au devenit aplicabile începând cu data

ECU pânã la 31 decembrie 1998.

45

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! de 1 ianuarie 2005. Prin aceastã nouã lege, România ºi-a îndeplinit angajamentul asumat prin documentele de negociere, de a modifica pânã la data de 31 decembrie 2004, Statutul Bãncii Naþionale a României pentru a transpune prevederile Tratatului privind înfiinþarea Comunitãþii Europene, ale Protocolului privind Statutul Sistemului European al Bãncilor Centrale ºi al Bãncii Centrale Europene, precum ºi ale celorlalte reglementãri comunitare privind activitatea bãncilor

indicatorilor supuºi analizei, respectiv rata inflaþiei, a cursului de schimb ºi a dobânzii. Din punct de vedere al cursului de schimb, conform datelor furnizate de Banca Naþionalã a României, se poate observa o puternicã volatilitate a acestuia în raport cu euro (ECU pânã în anul 1999). Cu toate acestea, evoluþiile de pe parcursul anului 2005 (TTabel 6) indicã o revenire a monedei naþionale atât faþã

Tabel 6. Evoluþia lunarã a cursului de schimb ROL / euro ºi respectiv ROL/USD

*Sumele sunt exprimate în RON ** Date preluate din statisticile Bãncii Naþionale a României, www.bnro.ro

centrale din statele membre ale Uniunii Europene. b) În domeniul politicilor economice, România se confruntã cu foarte multe provocãri. În primul rând, þara noastrã trebuie sã se pregãteascã pentru îndeplinirea criteriilor de convergenþã ºi a condiþiilor impuse de intrarea în ERM II. În acest sens, este interesant de analizat evoluþia

de euro cât ºi faþã de dolarul american, aceasta în condiþiile unei stricte politici monetare a Bãncii Naþionale. Din punctul de vedere al inflaþiei, analizând datele din tabelul de mai jos, se remarcã o tendinþã de scãdere pe parcursul anilor 2000 - 2005, iar prognozele puse la dispoziþie de cãtre Comisia Naþionalã de Prognozã prevãd atingerea

Tabel 7. Evoluþia preþurilor ºi a ratei inflaþiei – valori istorice ºi prognoze (decembrie faþã de decembrie an anterior – %)

,

Sursa datelor: www.cnp.ro/prognoze.html - Evoluþia principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2003-2009 (Prognoza de toamnã 2005) * prognozã

46

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag nivelului de 3% în anul 2009. Faþã de previziunile Comisiei Naþionale de Prognozã, Raportul asupra inflaþiei, dat publicitãþii de cãtre Banca Naþionalã a României în luna februarie10, aratã cã rata anualã a inflaþiei a atins, pentru luna decembrie a anului 2005, valoarea de 8,6%, fiind peste nivelul proiectat iniþial. Cu toate acestea, þinta de inflaþie este pãstratã de cãtre BNR la nivelul

de 5% +/- 1 punct procentual pentru anul 2006, ºi respectiv la nivelul de 4 % +/- 1punct procentual pentru 2007. Interesant este sã urmãrim ºi evoluþia deficitului bugetar, a celui de cont curent ºi respectiv a datoriei externe, de la introducerea euro în zona euro ºi pânã în 2004 (TTabel 8).

Tabel 8. Evoluþia deficitului bugetar ºi de cont curent ºi a datoriei externe pe termen mediu ºi lung11

Sursa: adaptare dupã statisticile BNR * prognozã

Cu toate acestea, modificãrile ce au fost aduse politicilor fiscale ºi monetare în ultima perioadã de timp, ºi ne referim aici în primul rând la introducerea cotei unice de impozitare, pot determina anumite abateri de la prognozele realizate pânã în prezent. Este sugestivã în acest sens evoluþia soldului bugetului general consolidat ºi a soldului contului curent în ultima perioadã de timp, dupã cum rezultã din Tabelul 9.

Cota unicã de impozitare, al cãrei principal scop este acela de sporire a veniturilor bugetare prin scoaterea la suprafaþã a economiei subterane, poate duce, în eventualitatea în care aºteptãrile specialiºtilor sunt infirmate de realitatea economicã, la sporirea deficitului bugetar, fapt ce ar duce la neîndeplinirea angajamentelor asumate de România în relaþia cu instituþiile Uniunii Europene.

Tabel 9. Evoluþia principalilor indicatori economici M

Sursa: Comisia Naþionalã de Prognozã – Evoluþii înregistrate în pregãtirea pentru aderarea la Uniunea Europeanã în perioada 30 septembrie 2005 – 28 februarie 2006, februarie 2006, www.mie.ro

10 www.bnro.ro 11 Centrul Român de Politici Economice – România ºi Agenda Lisabona – aderarea la UE ºi competitivitatea economicã, noiembrie 2004.

47

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Totodatã, presiunile exercitate de instituþiile internaþionale în sensul creºterii veniturilor bugetare reprezintã o problemã foarte sensibilã, ºi aceasta deoarece orice sporire a taxelor va produce efecte negative la nivelul indicatorilor macroeconomici. Dacã luãm numai cazul unei eventuale creºteri a TVA, aceasta ar conduce la sporirea preþurilor, cu impact negativ asupra ratei inflaþiei. Aceeaºi situaþie poate fi indusã ºi de sporirea accizelor mai mult decât este deja prevãzut pentru anul în curs.

De asemenea, continuarea liberalizãrii contului de capital prin deschiderea accesului non-rezidenþilor la conturi curente ºi de depozit în moneda naþionalã la instituþiile financiare româneºti începând cu data de 11 aprilie 2005 ºi continuând cu liberalizarea accesului rezidenþilor la conturi curente ºi de depozit la instituþii financiare strãine, la doar câteva luni distanþã, au avut deja un impact puternic asupra contului curent, în condiþiile în care riscul atragerii fondurilor pe termen scurt ºi de naturã speculativã a fost destul de important. Cu siguranþã cã la acest rezultat negativ asupra balanþei contului curent au contribuit mai mulþi factori, printre care, pe lângã cei mai sus menþionaþi, se numãrã de asemenea ºi creºterea deficitului balanþei comerciale (în special în al doilea semestru al anului 2005).

48

Concluzii Luând în considerare cele de mai sus, putem spune cã drumul spre Uniunea Economicã ºi Monetarã, deºi greu ºi sinuos, ºi-a atins scopul final, acela de creare a unei zone – zona euro – care se îndreaptã spre obiectivul final ce constã în realizarea unei economii capabile sã concureze statutul de supremaþie deþinut de economia americanã. În prezent, euro reprezintã un competitor puternic pentru dolarul american, supus unor numeroase încercãri în ultima perioadã. Dacã zona euro va reuºi sã devinã cea mai competitivã economie mondialã, rãmâne de vãzut, mai ales în contextul unor importante evoluþii ale economiei mondiale, a unor economii ce devin tot mai puternice, cum este cazul economiei chineze, care ameninþã poziþia deþinutã de multe economii europene. În orice caz, UE se aflã pe un drum sigur ºi anume acela de creºtere ºi stabilitate. Este firesc sã existe distorsiuni. De altfel, acestea au fost anticipate de experþii comunitari. Ele sunt induse, fãrã doar ºi poate, ºi de procesul de extindere spre est, cu efecte atât pozitive cât ºi negative asupra stabilitãþii economice, financiare ºi de ce nu ºi sociale la nivel european. Schimbãrile produse de aderarea a noi membri la UE – cele 10 state în anul 2004, precum ºi aderarea României ºi Bulgariei, prevãzutã a avea loc în anul 2007 – vor necesita revizuirea unora din principiile care au stat la baza creãrii UEM cu 11, apoi 12 state, însã aceste ajustãri nu trebuie privite ca o stagnare sau rãmânere în urmã a procesului de creare a Uniunii Economice ºi Monetare, ci ca un proces firesc de evoluþie în îndeplinirea obiectivului de creare a unei zone europene competitive la nivel mondial. În acelaºi timp, capacitatea României de a îndeplini condiþiile economice precum ºi criteriile de convergenþã în vederea trecerii la euro depinde foarte mult de coordonarea politicilor monetare ºi fiscale în vederea atingerii þintelor propuse pentru principalii indicatori macroeconomici. Cãtãlina CONSTANTIN Consilier de integrare Ministerul Integrãrii Europene

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

Sectorul fructe ºi legume în pragul integrãrii

Activitatea productivã în sectorul fructe ºi legume se desfãºoarã în prezent pe aproximativ 430 mii ha din care peste 90% în regim privat. La prima vedere am fi tentaþi sã credem cã datoritã proporþiei covârºitoare a proprietãþii private, mediul de afaceri, instalat în anii ’90, a avut o influenþã pozitivã asupra dezvoltãrii acestui sector. Studiind însã îndeaproape, acest sector frapeazã prin slaba sa organizare, tentaþia promovãrii intereselor mãrunte în defavoarea intereselor generale ºi lipsa unei viziuni strategice unitare a operatorilor din sector. Toate acestea sunt consecinþa unei obiºnuinþe, a unei reacþii involuntare provocatã de conservatorismul pieþei libere în etapele sale primitive, care favorizeazã individualismul ºi lipsa unei viziuni comune pe termen mediu ºi lung. Interesele egoiste fac ca în acest moment presiunea pieþei comunitare în domeniu sã fie practic imposibil de contracarat. Probleme ca siguranþa ºi securitatea alimentarã, EurepGAP, supravieþuirea fãrã “bonã” pe piaþa liberã, standarde de comercializare pentru fructe ºi legume proaspete sau organizarea de piaþã a sectorului fructe ºi legume în Uniunea Europeanã sunt noþiuni bizare, care provoacã cel puþin repulsie. De fapt, implementarea acestor noþiuni au menirea de a stimula competitivitatea ºi transparenþa pieþei, iar prin concentrarea ofertei, controlul fermierilor asupra pieþei ºi creºterea încrederii consumatorului în calitatea produselor puse în vânzare. În urma studierii evoluþiei pieþei mondiale ºi pentru a nu ne pierde speranþa, aº putea aminti cã în sectorul fructe ºi legume, fermierul din Uniunea Europeanã nu este încã suficient pregãtit pentru presiunea pieþei mondiale, însã din pãcate practicile fermierilor români fac destul de dificilã reuºita acestora în competiþia liberã pe piaþa comunitarã. Factorii de decizie din România fac eforturi susþinute pentru revenirea sectorului pe terenul competiþiei, însã individualismul ºi lipsa de unitate a operatorilor din sector fac aproape imposibilã apariþia unei competitivitãþi reale în sector. Crearea Consiliului pe produs pentru sectorul fructe ºi legume este, în aceastã etapã, o mãsurã înþeleaptã care ar putea aduce beneficii însemnate sectorului, însã lipsa exerciþiului democratic al membrilor acestuia face ca întâlnirile lunare sã fie de multe ori lipsite de substanþã. Membrii consiliului nu au înþeles cã secretul reuºitei constã tocmai în promovarea intereselor comune, atât în relaþia cu ministerul de resort, cât ºi, în viitorul apropiat, ºi în relaþia cu instituþiile comunitare, ºi cã schimbul de informaþie, tãlmãcirea, învãþarea ºi pânã devenim stat cu drepturi depline al Uniunii Europene, acceptarea necondiþionatã a regulilor “jocului” statuat prin Politica Agricolã Comunã sunt vitale. Aspecte de interes comun cum sunt concurenþa neloialã prin neplata TVA-ului de cãre unii fermieri, creºterea competitivitãþii sectorului prin implementarea standardelor de comercializare a fructelor ºi legumelor proaspete, creºterea investiþiilor autohtone în sector prin apariþia structurilor organizatorice ale fermierilor ºi accesarea în comun a fondurilor SAPARD, rezolvarea problemei desfacerii producþiei prin stabilirea unei platforme contractuale comune între marile magazine ºi producãtori, apariþia unei structuri de reprezentare la nivel naþional ºi dobândirea statutului de organizaþie interprofesionalã conform art. 19 din Regulamentul 2200/96 privind organizarea ºi funcþionarea sectorului de fructe ºi legume sau stabilirea de contacte cu organizaþii similare din statele membre ºi realizarea de parteneriate cu organizaþii care fac lobby pe lângã Parlamentul European (Copa/Cogeca, Freshfel, OEITFL, AIJN etc.) sunt pentru moment subiecte nedescoperite sau lipsite de importanþã.

49

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! În aceastã etapã, eludarea principiilor privind organizarea comunã de piaþã în sectorul fructe ºi legume ºi a principiilor privind recunoaºterea organizaþiilor de producãtori sau a grupurilor de producãtori recunoscute preliminar ar face ºi mai dificilã revenirea acestui sector pe ringul de box. Sigur, sunt mecanisme ºi reguli noi dar absolut necesare de la care, pentru moment, nu putem face rabat, iar dacã prin absurd în acest an recunoaºterea acestor forme organizatorice s-ar realiza conform unor reguli “originale”, sfidând regulamentele specifice domeniului, acceptate, transpuse ºi implementate de cele 25 de state ale Uniunii Europene, riscãm ca cel puþin un an de zile, fermierii români care activeazã în sectorul fructe ºi legume sã fie în imposibilitatea accesãrii programelor operaþionale ºi a formelor de sprijin caracteristice pentru grupurile de producãtori recunoscute preliminar. Sper ca aceste informaþii sã trezeascã interesul celor vizaþi ºi sã-i determine sã urmeze un exemplu poate mai apropiat nouã decât PBH din Olanda sau FruitVeb din Ungaria, cel al ONIV-ului, care a reuºit în domeniul sãu de activitate sã se impunã ca un partener redutabil de dialog atât în þarã cât ºi în strãinãtate. ªtefan DRÃGAN Consilier de Integrare Ministerul Agriculturii, Apelor ºi Dezvoltãrii Rurale

Susþinerea grupurilor de producãtori de tutun Cazul grupurilor de producãtori de tutun brut Comisia Europeanã a adoptat la 14 iulie 2004 propunerea de modificare a politicii de dezvoltare ruralã a UE, vizând consolidarea ºi simplificarea actualului sistem de acordare a fondurilor pentru perioada 2007-2013, prin crearea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã (FEADR). Noul Fond urmeazã sã înlocuiascã FEOGA, având rolul de a rãspunde exigenþelor impuse de o Uniune extinsã. Acest fapt îi influenþeazã pozitiv ºi pe producãtorii agricoli europeni organizaþi în grupuri. Un ajutor specific – ca mãsurã provizorie pentru noile state ale Uniunii Europene (mãsurã care se va aplica ºi României dupã aderare) – este acordat grupurilor de producãtori, deci ºi pentru cultivatorii de tutun brut asociaþi, în vederea eficientizãrii producþiei, protecþiei mediului ºi managementului grupului. Organizarea comunã de piaþã (OCP) a tutunului stabileºte reguli în vederea stabilizãrii pieþei tutunului ºi pentru a se garanta venituri echitabile producãtorilor de tutun la nivel european prin stabilirea unui sistem de prime, mãsuri de orientare a producþiei ºi acorduri comerciale cu þãri terþe. Grupul de producãtori reprezintã orice persoanã juridicã înfiinþatã la iniþiativa cultivatorilor de tutun. Conform Regulamentului 1698 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare ruralã prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã (FEADR) (publicat în JOCE nr. L 277 din 21 octombrie 2005) producãtorii asociaþi în grupuri pot obþine bani pentru crearea ºi funcþionarea grupurilor de

50

producãtori pentru: ! adaptarea producþiei la cerinþele pieþei; ! plasarea produselor pe piaþã, inclusiv pregãtirea pentru vânzare, centralizarea vânzãrilor ºi ajutor pentru achiziþii en-gros; ! stabilirea regulilor comune privind informaþiile referitoare la producþie, în special legate de recoltã ºi disponibilitate. Ajutorul poate fi acordat în ratã fixã anualã în primii cinci ani de la recunoaºterea grupurilor de producãtori. Rata trebuie calculatã pe baza producþiei comercializate anual de cãtre grup, cu respectarea plafoanelor din Anexa regulamentului. Ajutorul trebuie acordat grupurilor de producãtori recunoscute oficial de cãtre autoritãþile competente ale statelor membre pânã la 31 decembrie 2013. Conform regulamentelor UE, un grup de producãtori

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag poate fi recunoscut, la cererea sa, de cãtre autoritãþile statului membru pe teritoriul cãruia grupul îºi are înregistrat sediul.

dar unitãþile prim-procesatoare pot încheia contracte ºi cu producãtori nemembri ai unui grup de producãtori. Acest fapt este posibil ºi datoritã specificului sectorului unde cultura se preteazã a fi obþinutã de pe suprafeþe mici sau foarte mici. Fiecare grup de producãtori de tutun actualizeazã datele relevante anual, pânã la 15 noiembrie, ºi notificã statului membru orice modificare intervenitã.

Statul membru decide recunoaºterea grupului de producãtori de tutun în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii. Grupul de producãtori de tutun nu poate desfãºura activitãþi de prim-procesare. Producãtorii de tutun nu pot aparþine mai mult decât unui singur grup de producãtori. Cerinþele legalitãþii pentru constituirea unui grup de producãtori de tutun sunt urmãtoarele: sã fie înfiinþat la iniþiativa membrilor sãi; sã fie constituit în scopul adaptãrii producþiei colective a membrilor la cerinþele pieþei; sã determine aplicarea regulilor comune de producere ºi comercializare de cãtre membrii sãi, în special cele legate de standardele de calitate ºi de bunele practici de cultivare, de achiziþionare de seminþe, îngrãºãminte ºi alte mijloace de producþie; operaþiunile efectuate în cadrul activitãþii grupului pot fi reglementate în statul care poate restricþiona activitatea grupului la un anumit prag de tutun brut; membrii grupului sunt obligaþi sã comercializeze întreaga producþie prin grup ºi sã se conformeze regulilor comune de pe piaþa tutunului; grupul obþine atestat de cote, în tone, în procent fixat anual în funcþie de pragul statului membru în care este stabilit grupul. Retragerea din grup În statut este stipulat faptul cã membrii grupului nu pot ieºi din grup cel puþin un an dupã recunoaºtere ºi, oricum, doar dupã notificarea, cel mai târziu la 31 octombrie, a intenþiei de a se retrage pentru anul urmãtor. Recunoaºterea nu se restabileºte în mai puþin de 12 luni de la data retragerii. Dupã ce recunoaºterea a fost retrasã, asociaþia de producãtori trebuie sã depunã din nou cerere pentru recunoaºtere. Producãtorii sunt organizaþi în grupuri de producãtori,

Actul normativ care guverneazã regimul tutunului în þara noastrã este Legea nr. 236 din 2 iunie 2003 privind organizarea pieþei tutunului brut în România, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 408 din 11 iunie 2003. Ultimul act normativ apãrut în sector este Hotãrârea nr. 786 din 14 iulie 2005 privind sprijinul direct al statului care se acordã pentru producþia de tutun brut, în anul 2005, în scopul creºterii producþiei ºi a calitãþii tutunului brut românesc. Cum se vede chiar din textul hotãrârii de guvern, se urmãreºte creºterea producþiei ºi a calitãþii, pânã în momentul aderãrii þãrii noastre la Uniunea Europeanã – alin.1 ”Producãtorii agricoli de tutun, persoane fizice sau juridice, beneficiazã de sprijinul direct al statului, sub formã de prime de producþie, în scopul îmbunãtãþirii creºterii producþiei ºi calitãþii tutunului”. Anul acesta, prin politica naþionalã, au fost luate în calcul pentru acordarea de subvenþii urmãtoarele varietãþi de tutun care se cultivã cu succes la noi în þarã: - flue cured – Virginia - sun cured, tutun oriental – Djebel, Molovata - tutun semioriental – Ghimpaþi - tutun mare consum – Bãrãgan - air cured – Burley. La 7 iulie a.c. a fost constituit Consiliul pe produs “Tutun ºi Produse din Tutun”. A fost stabilit numãrul membrilor Consiliului, precum ºi cel al Comitetului director. A fost adoptat Regulamentul pentru organizarea ºi funcþionarea Consiliului. Consiliul pe produs este un organism instituþional la nivel naþional, cu caracter public-privat, fãrã personalitate juridicã, cu atribuþii în elaborarea, adoptarea ºi implementarea politicilor pe piaþa produselor agricole. Are ca scop promovarea la nivelul autoritãþilor de reglementare, centrale ºi locale a intereselor producãtorilor, care trebuie sã rezulte din consultarea democraticã a tuturor membrilor consiliului. Acesta urmãreºte în special: · îmbunãtãþirea comerþului ºi a calitãþii produselor agricole; · introducerea progresului tehnic ºi cercetarea ºtiinþificã; · menþinerea unor contacte permanente cu producãtorii în scopul informãrii ºi promovãrii intereselor sectoriale. Speranþa Liliana NEAGU Consilier de integrare Ministerul Agriculturii, Apelor ºi Dezvoltãrii Rurale

51

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞ

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Charles de Gaulle: portretul unui preºedinte Una din marile personalitãþi ale istoriei ºi una din figurile reprezentative ale construcþiei europene a fost fãrã îndoialã generalul ºi omul politic francez Charles de Gaulle (1880-1970). Deºi nu este considerat în genere unul dintre “pãrinþii fondatori” ai Uniunii Europene, prin concepþia economicã ºi viziunea geopoliticã, el a avut un rol esenþial în relaþiile internaþionale din secolul al XX-lea. Personalitatea sa multipolarã, adesea imprevizibilã, a adus Franþa în prim-planul politicii internaþionale, într-o epocã ale cãrei atribute indubitabile au fost date de rãzboaie, reconstrucþii ºi reaºezarea relaþiilor internaþionale. Charles-André-Joseph-Marie de Gaulle a vãzut lumina zilei la 22 noiembrie 1890, la Lille, fiind al treilea copil al unei familii catolice burgheze. Tânãrul de Gaulle a absolvit în 1912 celebra Academie Militarã de la Saint-Cyr, iar în 1916 cãpitanul de Gaulle a fost rãnit în timpul bãtãliei de la Verdun, unde a fost luat prizonier. În timpul celui de-al doilea rãzboi mondial a fost promovat la gradul de general ºi a comandat o divizie blindatã, încercând sã contraatace. În momentul când Franþa capitula, Charles de Gaulle citea la radio BBC, la 18 iunie 1940, faimosul sãu apel cãtre francezi, cerându-le sã continue lupta ºi asumându-ºi, prin aceastã declaraþie, conducerea forþelor franceze libere. “Franþa a pierdut o bãtãlie; ea nu a pierdut rãzboiul”, au fost cuvintele care au rãsunat atunci în eter ºi au întãrit forþele demoralizate ºi dezorientate ale unei þãri ocupate. Astfel, Charles de Gaulle a intrat pe scena politicii ca militar prin formaþie; el a devenit însã un mare om politic, care a ºtiut, în momente istorice cruciale pentru þara sa, sã dovedeascã profundul, organicul sãu patriotism. În perioada postbelicã a fost prim-ministru între septembrie 1944 ºi ianuarie 1946, demisionând, deoarece nu a fost de acord cu proiectul de constituþie. În anul urmãtor a fondat propriul sãu partid, Adunarea Poporului Francez, dar timp de 12 ani s-a retras temporar din politicã ºi s-a ocupat de redactarea memoriilor. Totuºi, a pãstrat în tot acest timp unele contacte cu vechii sãi susþinãtori ºi simpatizanþi, ani în care cea de-a IV-a republicã francezã se clãtina serios, datoritã eºecului din Indochina ºi inabilitãþii de a gãsi o soluþie problemei algeriene. În 1958 a devenit din nou prim-ministru, ca urmare a apelului adresat de preºedintele Franþei de atunci, René Coty. În decembrie anul urmãtor, la 68 de ani, a fost ales preºedinte al celei de a V-a republici, cu 78% la sutã din voturile Parlamentului; ºi-a pãstrat funcþia în urma alegerilor din 1965. A demisionat la 28 aprilie 1969, datoritã eºecului unui referendum asupra regionalizãrii ºi asupra reformei Senatului. La puþin timp dupã retragerea sa, la 9 noiembrie 1970, omul care fusese port-drapelul unei mari naþiuni timp de treizeci de ani, omul care fãcuse încã o datã cunoscute lumii politica, puterea ºi strãlucirea Franþei, murea la reºedinþa sa de la Colombey-llesdeux-EEglises. Potrivit ultimelor dorinþe, nu a fost însoþit pe ultimul drum decât de membrii familiei ºi tovarãºii sãi din Compagnons de France; nici un ºef de stat sau de guvern nu a putut fi prezent. Nu a vrut ca pe mormântul sãu sã fie gravat decât: “Charles de Gaulle, 1890-1 1970”. Care a fost rolul sãu în istoria începuturilor Uniunii Europene? Care au fost relaþiile sale cu ceilalþi lideri mondiali? Care sunt consecinþele viziunii sale economice ºi geopolitice asupra stãrii actuale a Europei ºi a lumii? Desigur, un rãspuns complet nu poate fi dat aici; vom încerca însã sã punctãm ceea ce a fost esenþial ºi determinant în acea perioadã (1958-1969). Patru mari decizii privind integrarea europeanã au jalonat politica Franþei în timpul preºedinþiei sale: -decizia de a rãmâne în Piaþa Comunã în 1959; -propunerea “planului Fouchet” la începutul anilor ‘60; -veto-ul la aderarea Marii Britanii; -politica “scaunului gol” din anii 1965-1966.

52

IEI EUROPENE

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

,

Motivaþiile complexe ºi încã incomplet clarificate ale acestor decizii sunt de naturã mai degrabã economicã decât geopoliticã. În ciuda faptului cã de Gaulle nu a fost vãzut ca un promotor necondiþionat al integrãrii europene, decizia sa ca Franþa sã rãmânã în Piaþa Comunã nu pare, privitã din perspectiva unei jumãtãþi de veac, una surprinzãtoare. Motivele acceptãrii ideii de integrare economicã au fost multiple: necesitatea împãcãrii istorice franco-germane; “deschiderea” economiei franceze spre exterior, dupã sute de ani de protecþionism; contrabalansarea influenþei economice a SUA prin tariful vamal comun ºi principiul “preferinþei comunitare”. Nu în ultimul rând, Charles de Gaulle a înþeles rolul esenþial pe care l-ar fi putut avea uniunea politicã ºi economicã a statelor europene ca factor de echilibru între cele douã “blocuri” rivale, conduse de Statele Unite ºi Uniunea Sovieticã. Încercare nereuºitã de elaborare a unui tratat de uniune politicã a “celor ºase” – ”Planul Fouchet” – a fost propus în anii 1961-62, dar a întâmpinat opoziþia Belgiei, Olandei ºi Luxemburgului. Planul prevedea o separare clarã între uniunea politicã ce urma sã fie creatã ºi Comunitatea Europeanã. Respingerea sa a fost generatã de teama cã Franþa ar fi urmat sã capete un rol dominant în relaþiile externe ale “celor ºase”. Istoria veto-uului francez la aderarea Marii Britanii la Comunitatea Europeanã începe în anul 1963, când de Gaulle s-a opus integrãrii acestei þãri, dupã doi ani de negocieri; veto-ul s-a repetat în 1967. Totuºi, poziþia lui de Gaulle s-a schimbat doi ani mai târziu, în 1969, când au fost iniþiate discuþii privind cooperarea economicã; Marea Britanie a aderat în 1973, dupã dispariþia sa. Principalele motive ale deciziei sale au fost strânsele relaþii anglo-americane ºi poziþia economicã privilegiatã a Marii Britanii în cadrul Commonwealth-ului, care ar fi destabilizat Piaþa Comunã. Politica “scaunului gol” a fost iniþiatã de Charles de Gaulle pentru a se opune regulii majoritãþii calificate în Consiliul de Miniºtri. Franþa a refuzat sã-ºi ocupe locul între 24 martie 1965 ºi 30 ianuarie 1966. În cadrul politicii agricole comune, un proiect al lui Walter Hallstein de finanþare a Fondului European de Orientare ºi Garantare Agricolã (FEOGA) a stârnit opoziþia Franþei, care a blocat procesul decizional, cerând aplicarea principiului unanimitãþii. Impasul a fost depãºit ulterior prin “compromisul de la Luxemburg”, care a prevãzut ca orice decizie cu privire la interesele vitale ale unui stat membru sã fie luatã cu unanimitate de voturi. Nu se poate vorbi despre de Gaulle fãrã a sublinia contribuþia adusã la redefinirea din temelii a relaþiilor þãrii sale cu Germania. Cu maturitatea omului politic ºi experienþa militarului, a înþeles cã Europa unitã nu poate exista fãrã reconcilierea francogermanã ºi cã trebuie construitã gradual. Astfel, întâlnirile sale cu cancelarul german Konrad Adenauer, primele dintre liderii celor þãri foste inamice, au avut menirea de a netezi drumul spre Uniunea Europeanã de azi, atenuând animozitãþile reciproce ºi eliminând rivalitatea politicã ºi militarã, determinatã istoric. Fãrã îndoialã, nu este întâmplãtor ºi lipsit de semnificaþie faptul cã Charles de Gaulle german a fost semnat de cei a fost primul ºef de stat francez care a vizitat Germania, dupã Napoleon I. Tratatul de prietenie franco-g doi în ianuarie 1963 la Paris. Experienþa celor peste patru decenii scurse de atunci ne îngãduie sã afirmãm cã acest tratat, rezultatul viziunii geopolitice a celor doi mari oameni, a fost una din “pietrele de temelie” ale evoluþiei integrãrii europene. Astãzi, când Uniunea Europeanã se extinde spre estul Europei, aducând stabilitate politicã, instituþii democratice ºi prosperitate economicã, se vorbeºte pe bunã dreptate de “motorul franco-german” al Uniunii Europene, “nucleul” în jurul cãruia “graviteazã” liniile de forþã ale construcþiei pan-europene – un rezultat incontestabil al acestei reconcilieri. Sã ne reamintim în încheiere cuvintele rostite în 1959, definitorii pentru crezurile sale: “Oui, c’est l’Europe, depuis l’Atlantique jusqu’a l’Oural, c’est l’Europe, c’est toute l’Europe, qui décidera du destin du monde!” Cristian-FFlorin DÃNÃNÃU Consilier de integrare Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie Surse de informare: 1) Gilles Ferréol (coord.) – Dicþionarul Uniunii Europene, Editura Polirom 2001 2) www.charles-de-gaulle.org 3) www.wikipedia.org

53

PERSPECTIVE ALE CONSTRUCÞIEI

PERSPECTIVE ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Trebuie sã menþinem treaz interesul faþã de UE Interviu cu domnul Anders SAMUELSEN, Membru al Parlamentului European din partea Danemarcei

Anders Samuelsen este membru al Partidului Social–Liberal Danez. Nãscut în anul 1967 în oraºul Aarhus, absolvent al masterului în ªtiinþe Politice al Universitãþii din Aarhus, este membru al Parlamentului Danez (Folketing) din anul 1998. În 2001 a fost reales în circumscripþia West Zeeland. În anul 2004 a decis sã candideze pentru Parlamentul European din partea Partidului Social - Liberal Danez, obþinând mandatul. Este membru al Comitetului pentru Buget ºi al Comitetului pentru Afaceri Externe ºi adeptul întãririi Politicii Externe ºi de Securitate Comunã a UE: „Europa ar trebui sã contrabalanseze influenþa Statelor Unite”, afirmã el.

Reporter: Care credeþi cã este cel mai mare câºtig pe care l-a avut Danemarca în urma participãrii la structurile UE în ultimii treizeci de ani? Credeþi cã balanþa este mai degrabã pozitivã sau negativã? A.S.: În mod sigur UE a adus mari schimbãri pozitive atât în Danemarca cât ºi în întreaga Europã. Sunt ºi voi continua sã fiu un susþinãtor înfocat al Uniunii Europene. Cred cã Danemarca în mod special a câºtigat în urma participãrii la acest proiect în mai multe privinþe. Fiind o þarã micã, Danemarca a fost dependentã întotdeauna de vecinii sãi, dar ºi de climatul politic general din Europa. Nu uitaþi cã Danemarca a fost ocupatã de cãtre Germania de-a lungul celui de-al doilea rãzboi mondial. Cel mai mare câºtig pentru noi l-a reprezentat stabilitatea ºi prosperitatea din Europa ce a permis þãrii sã-ºi transforme cu succes economia pentru a face faþã provocãrilor globalizãrii.

Reporter: Ce sfaturi credeþi dumneavoastrã cã ar putea oferi Danemarca României dupã treizeci de ani de participare în UE? A.S.: În Danemarca existã de mult timp un curent eurosceptic, în ciuda tuturor câºtigurilor aduse de UE. În mai multe referendumuri cetãþenii danezi au respins schimbãrile venite de la Bruxelles, la fel cum au fãcut-o anul trecut francezii ºi olandezii. Cred cã e important sã menþinem treaz interesul faþã de UE chiar ºi în viaþa politicã normalã a statelor membre. Sfatul meu ar fi ca politicienii sã fie oneºti ºi deschiºi cãtre cetãþeni în discursul lor legat de UE. ªi mai ales ar trebui sã existe afirmaþii realiste tocmai pentru a evita dezamãgirea ºi deziluziile. Mai mult, ar trebui sã-i facã pe oameni sã înþeleagã cã aderarea la UE afecteazã suveranitatea naþionalã, dar nu o eliminã, dimpotrivã, întãreºte posibilitãþile de manevrã politicã într-o lume globalizatã.

Reporter: Care credeþi cã va fi cea mai mare ºi durã provocare pentru România, dupã aderarea ei la UE? A.S.: Pentru a deveni membru al UE nu este nevoie doar sã implementezi ºi sã transpui acquis-ul comunitar în legislaþia ta naþionalã. Este de asemenea obligatoriu sã adopþi anumite principii în cultura politicã, ca de exemplu adoptarea ºi respectarea unei politici pro-active faþã de minoritãþi sau eliminarea corupþiei. Acestea sunt chestiuni care nu pot fi implementate doar prin intermediul legii, ci trebuie sã fie însoþite de o schimbare generalã în viaþa de zi cu zi a cetãþenilor României.

Reporter: Credeþi cã Tratatul Constituþional mai are vreun viitor? Cum ar vota danezii? Care ar fi poziþia dumneavoastrã în cazul în care s-ar þine un referendum în Danemarca? A.S.: Pentru moment Constituþia Europeanã este în standby. Nu am nici o îndoialã în legãturã cu necesitatea adoptãrii unor proceduri instituþionale noi sau a unei carte a drepturilor civice în viitorul apropiat dar, pe de altã parte, nu putem ignora rezultatele a douã referendumuri. Dupã cum am menþionat ºi mai înainte, în Danemarca existã organizaþii foarte puternice care militeazã împotriva UE ºi care au mobilizat ºi în trecut electoratul danez pentru a vota împotriva tratatelor propuse de

54

EUROPENE

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag Bruxelles. Rezultatul referendumului danez care deocamdatã a fost anulat va depinde de capacitatea politicienilor de a discuta deschis atât despre avantajele cât ºi despre provocãrile ºi greutãþile pe care le implicã UE.

Reporter: V-aþi întâlnit cu observatorii români din Parlamentul European? A.S.: Da, unii dintre ei sunt observatori în cadrul grupului meu politic, Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor pentru Europa.

Reporter: Credeþi cã Turcia ar trebui acceptatã cu drepturi depline în Comunitate? Dar celelalte þãri din fosta Iugoslavie? A.S.: Da, sper cã atât Turcia cât ºi celelalte state balcanice sã îndeplineascã într-o zi criteriile de aderare ºi sã fie admise în Uniune. Consider cã extinderea Uniunii este un instrument–cheie al politicii externe a UE în vederea consolidãrii unui climat paºnic în Europa.

Reporter: Vã mulþumesc foarte mult pentru amabilitatea de a rãspunde acestor întrebãri. A consemnat Codruþ CONSTANTINESCU Consilier de integrare Prefectura Prahova

Perspective ale construcþiei europene: modele teoretice Extinderea spre Est a Uniunii Europene reprezintã cea mai bunã provocare pentru a analiza relaþia dintre coeziunea Uniunii ºi diversitatea pãrþilor sale constitutive, aºa-numita alegere: extindere vs. adâncire (“widening versus deepening”). Luând în considerare faptul cã în cazurile anterioare extinderea a fost întotdeauna acompaniatã de o adâncire a procesului de integrare, problema care se pune odatã cu noua extindere este legatã de forma de integrare care ar trebui adoptatã în continuare. Având în vedere diferenþele majore dintre noile state membre ºi cele vechi, în special din punct de vedere economic ºi social, dacã Uniunea Europeanã doreºte sã-ºi continue adâncirea procesului de integrare, rezultatul va fi, mai mult decât probabil, o formã diferenþiatã de integrare. În literatura de specialitate1 au fost evidenþiate diferite modele de integrare diferenþiatã: 1. Europa cu mai multe viteze (ca rezultat al incapacitãþii de a implementa politicile pe termen scurt); geometriei variabile” (ca rezultat al incapacitãþii de a implementa politicile pe 2. Cercuri concentrice sau modelul “g termen lung; presupune existenþa mai multor niveluri – constituite din Statele membre – în jurul unui nucleu; astfel, ar exista un fel de ierarhie între centru ºi periferie); A la carte” (statut de membru diferit în funcþie de politici). Conform literaturii de specialitate2, integrarea cu mai multe 3. “A viteze permite þãrilor sã progreseze în raport cu propriile capacitãþi. Statele membre definesc împreunã scopurile comune ale integrãrii, care mai apoi sunt acceptate ºi implementate de cãtre toate þãrile. Cu toate acestea, existã diferenþe obiective, mai ales în termeni economici care împiedicã statele sã atingã aceleaºi obiective în acelaºi timp. Aºadar, existenþa acestor diferenþe de integrare este doar temporarã ºi se datoreazã mai degrabã incapacitãþii decât lipsei de voinþã politicã. S-a vorbit mult despre acest model teoretic înainte de extinderea Uniunii spre Est, având în vedere presupusa incapacitate 1 2

Alex Warleigh – Flexible Integration. Which Model for the European Union, Sheffield, Sheffield Academic Press, 2002, pg. 10. Kerstin Junge – Differentiated Integration în M. Cini (ed) – European Union Politics, Oxford UP, pg. 383.

55

PERSPECTIVE ALE

PERSPECTIVE ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! a þãrilor aflate atunci în curs de aderare de a recupera diferenþele din anumite domenii. În timpul negocierilor, astfel de probleme au fost parþial rezolvate sub forma “perioadelor de tranziþie” care au fost garantate acestor state. ªi celelalte douã scenarii sunt de asemenea posibile. De fapt, cel de-al treilea funcþioneazã deja în cadrul uniunii monetare sub forma posibilitãþii de a nu participa la aceasta (“opt-out”). Acest drept a fost recunoscut mai întâi prin Tratatul de la Amsterdam, care a instituþionalizat conceptul de “flexibilitate” în art. 11 ºi mai apoi adaptat prin Tratatul de la Nisa (prin folosirea conceptului de “cooperare consolidatã”). Alþi teoreticieni, printre care Sedelmeier, iau în discuþie alte posibile scenarii pentru viitorul Uniunii lãrgite3: a) un scenariu optimist, conform cãruia extinderea va avea drept rezultat, pe termen mediu, o relansare, ºi va crea un nou dinamism; b) un scenariu pesimist, în care “rezistenþa opusã de actorii afectaþi în mod negativ” de integrare4 poate conduce la un grav impas, punând în pericol însãºi construcþia europeanã. În literaturã un loc special îl ocupã cele douã modele extrem de interesante propuse de cãtre Jan Zielonka5. Acesta ia în considerare douã posibilitãþi: fie crearea unui supra-stat (un supra-stat de tip “westfalian”) sau a unui imperiu (un imperiu neomedieval). Principalele trãsãturi ale acestor modele sunt prezentate în tabel6: Supra–statul de tip westfalian Graniþe externe clare ºi fixe Omogenitate socio-economicã ridicatã Prevalenþa unei identitãþi culturale pan-europene Suprapunerea regimurilor administrative, economice ºi militare O structurã ierarhicã clarã, cu un singur centru de putere Distincþia între membrii UE ºi cei care nu sunt membri este clarã ºi are o mare importanþã Un singur tip de cetãþenie O singurã Armatã Europeanã ºi o singurã Poliþie

Imperiul Neo-m medieval Graniþe externe mobile Discrepanþe socio-economice care persistã Identitãþi culturale multiple care coexistã Disocierea dintre aceste regimuri Întrepãtrunderea mai multor tipuri de autoritate politicã Este importantã distincþia dintre centrul european ºi periferie Tipuri diferite de cetãþenie Mai multe instituþii de acest tip

Indiferent de scenariul care va fi ales pentru viitor, în cazul în care va fi necesar, Uniunea Europeanã va fi pregãtitã sã facã faþã unui model de integrare flexibilã, deoarece acest proces a fost deja recunoscut în tratate ºi pus în practicã în diferite domenii de activitate, dovedindu-se eficient pânã în prezent. Rãmâne însã de vãzut dacã relaþia despre care vorbeam la început, cea dintre coeziunea Uniunii ºi diversitatea pãrþilor sale constitutive, va rãmâne la fel de puternicã în urma acestor transformãri. Roxana NÃSTASE Consilier de integrare Consiliul Concurenþei

3 Uli Sedelmeier – Eastern Enlargement: Risk, Rationality and Role Compliance, în M. Green Cowles & M. Smith (eds). – The State of the European Union: Risks, Reform, Resistance and Revival, vol. 5, Oxford, Oxford UP, 2000, pg. 164-185. 4 Ibid. 5 Jan Zielonka – Enlargement and the finality of European Integration, Jean Monnet Working Paper, No. 7/00, Symposium: Responses to Joschka Fischer, http://www.jeanmonnetprogram.org/papers 6 Ibid.

56

FORMARE EUROPEANÃ FORMARE EUROPEANÃ

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

Posibilitãþi de învãþare ºi perfecþionare în UE În Uniunea Europeanã existã multiple oportunitãþi de formare ºi perfecþionare pentru tineri, precum ºi diverse instrumente care faciliteazã schimburile la nivel european. Printre acestea se numãrã ºi urmãtoarele situri: www.europass.cedefop.eu.int www.europa.eu.int/ploteus www.europa.eu.int/youth www.cedefop.eu.int www.trainingvillage.gr www.estia.educ.goteborg.se www.elearningeuropa.info. Haideþi sã aflãm împreunã câteva din tainele lor, urmând sã le aprofundaþi pe acelea pe care le consideraþi necesare. PLOTEUS (www.europa.eu.int/ploteus) este Portalul Ofertelor de Educaþie din Spaþiul European, prin intermediul cãruia puteþi gãsi toate informaþiile relevante despre învãþarea permanentã în Europa, respectiv: • oferte de studiu ºi posibilitãþi de formare • sisteme de educaþie ºi formare • programe de schimburi ºi burse (Erasmus, Leonardo da Vinci, Socrates, Tempus) • o serie de informaþii generale despre þara în care doriþi sã mergeþi.

• munca cu tinerii ºi informaþii europene • cum sã .... ! rãspunzi întrebãrilor europene ! cauþi informaþii europene ! aplici pentru finanþare ! gãseºti parteneri • focusuri lunare despre organizaþii ºi programe de finanþare • discuþii on-line profesioniste Portalul European pentru Tineret (www.europa.eu.int/youth) este o iniþiativã a Comisiei Europene. La baza creãrii lui a stat Cartea Albã a Comisiei „Un nou imbold pentru tineretul european”. Obiectivul portalului este sã asigure pentru mulþi tineri, repede ºi uºor, accesul la informaþiile relevante privind

PLOTEUS este administrat de Directoratul General pentru Educaþie ºi Culturã al Comisiei Europene în colaborare cu Centrele Naþionale de Resurse pentru Orientare Profesionalã (Euroguidance). Centrul de Sprijin Eurodesk (www.eurodesk.org) s-a constituit ca o resursã de sprijin pentru cei care lucreazã cu tinerii, facilitând accesul ºi folosirea informaþiilor europene relevante. Acest Centru de Sprijin se adreseazã tuturor profesioniºtilor care lucreazã cu tinerii în orice context– organizaþii, ºcoli, librãrii, cluburi de sport, centre sociale de lucru, proiecte regionale, organizaþii de formare. Prin intermediul acestui nou serviciu, Eurodesk oferã sprijin on-line acelora care doresc sã-i ajute pe tineri sã acceseze informaþiile europene. Puteþi gãsi urmãtoarele informaþii ºi instrumente:

Europa, iar obiectivul final este sã identifice gradul de participare a tinerilor la viaþa publicã. Grupul–þintã este

57

FORMARE EUROPEANÃ

FORMARE EUROPEANÃ

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! reprezentat de tinerii cu vârste între 15 ºi 25 de ani. Portalul satisface ºi nevoile acelora care lucreazã cu tinerii. Cedefop (www.cedefop.eu.int) – Centrul European pentru Dezvoltarea Formãrii Vocaþionale (CEDFV) înfiinþat în 1975 prin Regulamentul Consiliului 337/1975 este o agenþie europeanã non-profit care sprijinã promovarea ºi dezvoltarea educaþiei vocaþionale ºi formarea în Uniunea Europeanã. Cedefop ºi-a stabilit urmãtoarele prioritãþi pe termen mediu pentru perioada 2003–2006, îndreptându-ºi activitãþile ºi informaþiile pentru a asigura: • îmbunãtãþirea accesului la învãþare, mobilitate ºi incluziune socialã • acreditarea ºi evaluarea învãþãrii • sprijinirea reþelelor ºi parteneriatului în Uniunea Europeanã extinsã. ETV (www.trainingvillage.gr) – Formarea Europeanã Comunã furnizeazã informaþii la zi privind educaþia vocaþionalã ºi formarea în Europa. Website-ul este structurat în jurul unor zone ca: “ªtiri ETV”, “Resurse”, “Proiecte ºi reþele” ºi “Schimb de experienþã”. ESTIA (www.estia.educ.goteborg.se) este o sursã de informaþii despre educaþie, profesiuni ºi piaþa muncii în diferite þãri europene. eLearningEuropa (www.elearningeuropa.info) este un portal despre modul în care putem utiliza informaþiile ºi tehnologiile comunicãrii pentru îmbunãtãþirea învãþãrii. eTwinning (www.etwinning.net) reprezintã cadrul prin intermediul cãruia ºcolile din Europa colaboreazã între ele prin Internet. El reprezintã principala acþiune a programului eLearning al UE, promovând folosirea tehnologiilor informatice ºi de comunicare (ICT) în ºcolile europene. Profesori ºi studenþi folosesc Internetul pentru a lucra împreunã fãrã a þine cont de frontiere. La program pot participa: • profesori, precum ºi alte persoane implicate în procesul de învãþãmânt; • ºcoli din UE, Norvegia ºi Islanda; • ºcoli primare, generale ºi licee. Ce poþi face în cadrul programului eTwinning? Nu existã cerinþe cu privire la scopul ºi durata activitãþilor, exceptând relevanþa pedagogicã a proiectului pentru ºcoalã ºi

58

elevii ei ºi folosirea tehnologiilor informatice ºi de comunicare. Europass (www.europass.cedefop.eu.int) este o nouã cale de a ajuta cetãþenii Uniunii Europene: • sã îºi facã cunoscute în mod clar ºi uºor de înþeles aptitudinile ºi calificãrile lor în Europa (UE ºi þãrile candidate); • sã cãlãtoreascã oriunde în Europa. Europass-ul este format din 5 documente: • 2 documente (Europass–CV ºi Europass-paºaport lingvistic) pe care le poate completa oricine doreºte; ºi • 3 alte documente (Europass–atestate ºi calificãri dobândite, Europass–diplome ºi Europass–mobilitate) completate ºi eliberate de cãtre autoritãþile competente. paºaport lingvistic permite descrierea Europass –p cunoºtinþelor lingvistice care sunt esenþiale pentru învãþarea ºi munca în Europa. anexã mobilitate reprezintã o evidenþã a tuturor Europass–a perioadelor pe care o persoanã le-a petrecut într-o þarã europeanã în scop de învãþare ºi formare. anexã atestate ºi calificãri dobândite este oferit Europass–a persoanelor care deþin un certificat de pregãtire vocaþionalã ºi educaþionalã; conþine informaþii care deja au fost incluse în certificatul original, fãcându-le mai uºor de înþeles, în special de cãtre angajatorii sau instituþiile din afara þãrii de origine. anexã diplome este eliberat pentru a arãta Europass–a gradul de pregãtire împreunã cu diplomele sau gradele obþinute. Acesta ajutã la înþelegerea de cãtre instituþiile din afara þãrii de origine a gradului de pregãtire atins de cãtre o persoanã. Europass-ul este sprijinit de o reþea de Centre Naþionale Europass. Simona PARASCHIVA Consilier de integrare Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei

DICÞIONAR COMUNITAR DICÞIONAR COMUNITAR

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

Uniunea Europei Occidentale (UEO)

Planul Pléven Dorinþa americanilor de a contribui la reînarmarea Republicii Federale Germane ºi atragerea acesteia în NATO, pe fondul rãzboiului din Coreea, a provocat puternice emoþii în Europa, mai ales în Franþa, care a devenit contestatarul principal al ideii. Dacã RFG trebuia sã se alãture unui proiect militar, atunci era datoria Europei sã o integreze într-unul. Primul pas în vederea reconcilierii istorice dintre Franþa ºi Germania a fost fãcut pe 9 mai 1950 odatã cu Declaraþia Schuman prin care cele douã þãri anunþau intenþia de aºi pune în comun rezervele de cãrbune ºi de oþel ºi invitau toate statele interesate sã li se alãture. Mergând mai departe, la 24 octombrie 1950, prim-ministrul francez René Pléven lansa „Planul pentru o Comunitate Europeanã pentru Apãrare” (European Defence Community) pe care l-a prezentat Adunãrii Naþionale a Franþei. „Contribuþia germanã la apãrarea comunã trebuie cãutatã fãrã amânare în acelaºi timp cu posibilitãþile unei acþiuni imediate ºi din perspectiva viitorului unei Europe unite”. La Paris, pe 18 aprilie 1951, ºase þãri (Belgia, Olanda, Luxemburg, RFG, Franþa, Italia) au semnat actul de constituire a Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului – CECO. Tratatul de constituire a Comunitãþii Europene pentru Apãrare a fost semnat de statele CECO la Paris, la 25 mai 1952. Noul proiect trebuia sã ia forma unei Comunitãþi Politice Europene care urma sã atragã jumãtate din ajutoarele militare europene. Tratatul Comunitãþii Europene de Apãrare a fost ratificat pânã în august 1954 de cinci state membre (Belgia, Germania, Luxemburg, Italia ºi Olanda). Spre surprinderea tuturor, Franþa a fost cea care a dat lovitura fatalã proiectului: distanþându-se de propriul executiv, Parlamentul francez a respins Planul Pléven; s-a pierdut astfel un moment excelent de a oferi Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului o structurã politicomilitarã. Proiectul european a intrat într-un impas care a fost depãºit abia în 1957 prin semnarea la Roma a Tratatelor de constituire a Comunitãþii Economice Europene ºi a Comunitãþii Europene a Energiei Atomice. Iulia MUNTEANU Consilier de integrare Ministerul Integrãrii Europene

În plin rãzboi rece, pe 17 martie 1948, cinci state ale Europei Occidentale (Belgia, Franþa, Luxemburg, Marea Britanie ºi Olanda) semneazã Tratatul de la Bruxelles, denumit ºi Tratatul asupra colaborãrii economice, sociale ºi culturale ºi privind autoapãrarea colectivã, menit a le uni în faþa unui posibil atac al URSS-ului ºi al Germaniei (iniþial). În acei ani de instabilitate politicã, pe fondul divizãrii continentului prin „cortina de fier”, era imperios necesar ca þãrile europene sã colaboreze în domeniul securitãþii ºi al apãrãrii reciproce. Preambulul actului stipula garantarea reciprocã a securitãþii statelor semnatare ºi angajamentul ferm al acestora „de a lua toate mãsurile necesare în cazul revenirii Germaniei la putere”. Evoluþia ulterioarã a acestui Tratat a fost influenþatã decisiv de apariþia la 4 aprilie 1949 a Organizaþiei Atlanticului de Nord. În 1954, la Paris, Tratatul a fost modificat ºi adnotat, ceea ce a permis aderarea Italiei ºi a RFG-ului, în ciuda apartenenþei lor la tabãra inamicã în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial. Denumirea organizaþiei a fost schimbatã în Uniunea Europei Occidentale. Ulterior UEO a intrat într-o stare letargicã, majoritatea obiectivelor sale fiind asumate de NATO, de Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã ºi de Consiliul Europei. Abia în anii ‘80 UEO este reactivatã: la început prin cuvintele preºedintelui francez François Mitterand care spunea cã UEO este „singura instanþã europeanã competentã în apãrare”, apoi prin Declaraþia de la Roma din 26-27 octombrie 1984 prin care UEO primeºte noi obiective politice ºi de apãrare ºi, ulterior, în 1987, prin „Platforma intereselor europene în materie de apãrare” semnatã la Haga prin care se stabileºte cã UEO va deveni pilonul european al NATO. „Construcþia unei Europe integrate va rãmâne neterminatã atâta timp cât ea nu va include securitatea ºi apãrarea” se specifica în preambulul documentului de la Haga. UEO a cunoscut un proces de consolidare în prima jumãtate a anilor ‘90, prin aderarea la organizaþie a Spaniei, Portugaliei (în 1990) ºi a Greciei (în 1992). Tratatul de la Amsterdam (1 mai 1999) a consfinþit rolul UEO de „braþ înarmat al UE” în implementarea deciziilor de politicã externã ºi securitate comunã. UEO are 28 de membri cu 4 statute diferite: ! 10 state sunt membri activi; ! 5 state au statut de observator (Irlanda, Austria, Suedia, Finlanda, Danemarca); ! 3 state sunt membri asociaþi (Turcia, Islanda ºi Norvegia) permiþându-li-se sã voteze când se decid chestiuni referitoare la NATO; ! 10 state au statut de parteneri asociaþi (Bulgaria, Republica Cehã, Slovacia, Slovenia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România). Iulia MUNTEANU Consilier de integrare Ministerul Integrãrii Europene

59

DICÞIONAR COMUNITAR

DICÞIONAR COMUNITAR

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Misiunile Petersberg În iunie 1992, la trei ani de la cãderea comunismului în þãrile Europei de Est, ºi în plinã evoluþie post rãzboi rece, a avut loc la Bonn Consiliul European în care s-a hotãrât extinderea misiunilor Uniunii Europei Occidentale dincolo de limitele stabilite de articolul V referitor la apãrare reciprocã. Cu acest prilej a fost semnatã la 19 iunie Declaraþia de la Petersberg (dupã numele hotelului unde a avut loc evenimentul) în urma cãreia au apãrut aºa-numitele Misiuni Petersberg. Ele reprezentau rãspunsul pe care statele UE înþelegeau a-l da în direcþia menþinerii securitãþii europene prin operaþiuni umanitare ºi de peace-making. Declaraþia de la Petersberg se constituie într-un element principal în hotãrârea de a dezvolta Uniunea Europei Occidentale drept componenta de apãrare a UE ºi ca mijloc de întãrire a pilonului european al NATO. În acest scop statele membre ale Uniunii Europei Occidentale îºi pun la dispoziþie unitãþi militare din întregul spectru al forþelor lor armate convenþionale pentru misiuni militare conduse sub autoritatea UEO. Misiunile Petersberg acþioneazã ca: - misiuni umanitare ºi de evacuare a resortisanþilor, - misiuni de menþinere a pãcii, - misiuni ale forþelor combatante în administrarea crizelor, inclusiv de impunere a pãcii. Aceste misiuni au fost confirmate ºi înscrise în Tratatul Uniunii Europene (art. 17). Cum se întâmplã deseori în diplomaþia occidentalã, traducerea textului în diferitele limbi ale statelor membre a lãsat loc la ceea ce, în limbajul cancelariilor, se poate numi „ambiguitate constructivã”. Unii experþi au considerat participarea þãrilor europene la Rãzboiul din Golf din 1991 ca fiind misiuni Petersberg; la fel au fost considerate ºi misiunile de peace-making inclusiv unele care includeau mãsuri coercitive. Iulia Munteanu Consilier de integrare Ministerul Integrãrii Europene

Tratatul de la Maastricht - Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE) Tratatul a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht (Olanda) ºi a intrat în vigoare la 1 noiembrie 19931, datã de la care „Uniunea Europeanã” este noua denumire a Comunitãþilor Europene. Ratificarea tratatului nu a fost rectilinie deoarece iniþial a fost respins în Danemarca. La rândul sãu Marea Britanie a condiþionat ratificarea tratatului de rãspunsul definitiv al danezilor, dat în cursul unui al doilea referendum, iar în Germania procesul ratificãrii a fost întârziat. TUE are un preambul ºi 7 titluri: (I) Dispoziþii comune, (II) Dispoziþii modificatoare cu privire la Comunitatea Economicã Europeanã, în vederea stabilirii Comunitãþii Europene2 (principii, cetãþenie europeanã, politicile Comunitãþilor Europene, în sensul realizãrii Uniunii Europene, asocierea þãrilor ºi teritoriilor de peste mãri, instituþii ºi dispoziþii generale); (III) Dispoziþii modificatoare cu privire la CECA3, (IV) Dispoziþii modificatoare ale EURATOM4, (V) Dispoziþii privind politica externã ºi de securitate comunã, (VI) Dispoziþii privind cooperarea în domeniul justiþiei ºi afacerilor interne; (VII) Dispoziþii finale. Au fost anexate 17 protocoale ºi 33 de declaraþii. Acest Tratat a adus schimbãri esenþiale în construcþia europeanã. Principalele elemente de noutate aduse de Tratatul de la Maastricht sunt: – instituirea cetãþeniei europene, de care va beneficia „orice persoanã având naþionalitatea unui stat membru”; – baza pentru dezvoltarea unei politici externe ºi de securitate comune; – stabilirea cooperãrii în domeniul justiþiei ºi afacerilor interne; – un calendar în trei etape pentru introducerea monedei unice; – competenþe noi pentru Uniune – în domeniul vizelor pentru strãini, al creãrii reþelei de comunicaþii transeuropene, al intensificãrii protecþiei consumatorilor, pentru politica de sãnãtate, industrialã, culturalã, a mediului, de cercetare, politica socialã (cu excepþia Marii Britanii). Prin TUE cooperarea pentru dezvoltare, care era de competenþã naþionalã, a devenit de competenþã comunitarã. Speranþa NEAGU Consilier de integrare Ministerul Agriculturii, Apelor ºi Dezvoltãrii Rurale

1 A doua zi dupã intrarea în vigoare a TUE, premierul nipon de atunci, Morihiro Hosokawa, a adresat felicitãri conducãtorilor Comunitãþii Europene pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, exprimând totodatã speranþa cã “Uniunea Europeanã deschisã spre exterior îºi va îndeplini total rolul sãu, iar o Europã democraticã, prosperã ºi stabilã este indispensabilã pentru formarea unei noi ordini mondiale” ºi a exprimat “dorinþa Japoniei de a coopera deplin cu Uniunea Europeanã în spiritul concurenþei loiale ºi al cooperãrii constructive”. 2 Uniunii Europene. 3 Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului, înfiinþatã prin Tratatul de la Paris semnat în 1951, intrat în vigoare în 1952, pentru o perioadã de 50 de ani. 4 EURATOM sau CEEA – Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice ºi Comunitatea Economicã Europeanã (CEE) au fost înfiinþate prin Tratatele de la Roma semnate în 1957 ºi intrate în vigoare în 1958.

60

LINKURI UTILE Ministerul Integrãrii Europene – www.mie.ro Ministerul Afacerilor Externe – www.mae.ro Misiunea României pe lângã UE – www.ue.mae.ro Centru Român de Informare de la Bruxelles - www.roinfocentre.be Institutul European din România – www.ier.ro Delegaþia Comisiei Europene în România – www.infoeuropa.ro Consiliul Europei, Biroul de Informare Bucureºti – http://www.coe.ro Situl Uniunii Europene – www.europa.eu Instituþii europene Parlamentul European – http://www.europarl.europa.eu Consiliul Uniunii Europene – http://www.consilium.europa.eu Preºedinþia austriacã a Consiliului UE – http://www.eu2006.at Comisia Europeanã – http://ec.europa.eu Curtea Europeanã de Justiþie ºi Tribunalul de Primã Instanþã – http://www.curia.europa.eu Curtea Europeanã de Conturi – http://www.eca.europa.eu Mediatorul European – http://www.ombudsman.europa.eu Alte situri dedicate problematicii europene: www.euractiv.com www.euractiv.ro www.europeana.ro www.euobserver.com http://www.pontweb.ro http://europe.org.ro/euroatlantic_club http://www.ClubE.ro www.15-25.ro www.9mai.ro www.euromoneda.ro

Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene Direcþia Mass Media ºi Comunicare Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureºti, ROMÂNIA Tel. 021-301.13.02; Fax 021-301.15.13 E-mail. [email protected] http://www.mie.ro