Platforma Electoral A A Pnl La Alegerile Pentru Pe

Platforma electorală a PNL Alegerile pentru Parlamentul European

Noiembrie 2007

Preambul Alegerile pentru Parlamentul European reprezintă un nou pas istoric pentru ţara noastră, după ce la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată în momentele cruciale ale istoriei României, PNL a fost şi de această dată forţa motrice, contribuind decisiv în cei doi ani de guvernare 20052006 la împlinirea dezideratului european al naţiunii române – aderarea la Uniunea Europeană. Noi, liberalii, avem tăria de a merge în Europa cu fruntea sus. Împărtăşim aceleaşi principii şi valori ale familiei europene, suntem deja prezenţi activ în cadrul grupului parlamentar al liberalilor europeni şi suntem recomandaţi de o carte de vizită impresionantă pentru Europa după aproape trei ani de muncă pentru atingerea obiectivelor europene. Proiecţia politicilor liberale se fundamentează pe rezultatele pozitive înregistrate în perioada 2005-2006, care au permis României diminuarea decalajelor existente în procesul integrării europene. Eforturile noastre au fost şi sunt recunoscute în toate cancelariile europene occidentale, iar PNL - cel mai important partid de centru-dreapta veritabil din România - a reuşit să demonstreze că are capacitatea să îndeplinească Programul de guvernare pe care şi l-a asumat. Noi am ştiut ce trebuie să facem pentru a oferi românilor sentimentul libertăţii într-o Europă unită după 1 ianuarie 2007 şi vom şti ce trebuie să facem pentru a finaliza cu succes procesul integrării europene. Ne-am respectat angajamentele asumate în faţa românilor în 2004, aşa cum ne angajăm să le promovăm interesele şi tradiţiile în Parlamentul European.

2

Liberalismul – o realitate politică activă în peisajul european Uniunea Europeană este întemeiată pe principiile democraţiei liberale. Principiile constitutive ale UE, bazate pe respectarea drepturilor omului, pe libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor, libera competiţie şi promovarea liberei iniţiative constituie în acelaşi timp valorile fundamentale ale liberalismului. De aceea, mişcarea politică liberală europeană este profund ataşată valorilor reprezentate de UE şi este promotoarea acestora. Partidul Naţional Liberal, unul dintre cei mai puternici şi tradiţionali reprezentanţi ai liberalismului din Europa, a devenit un membru de prim rang al structurilor politice liberale de la nivel continental, fapt concretizat prin mandatele de vicepreşedinte ale partidului liberal european (ELDR) şi ale grupului parlamentar liberal din Parlamentul European (ALDE). În această calitate, Partidul Naţional Liberal îşi însuşeşte şi promovează viziunea marii familii liberale europene pentru o Uniune Europeană puternică şi funcţională. Modelul european, din perspectiva liberală, are următoarele valenţe: 1. reuneşte state care doresc să respecte şi să promoveze principiile democraţiei, stabilităţii, statului de drept, drepturilor omului şi economiei de piaţă funcţionale; 2. promovează o creştere economică substanţială, care să conducă la locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, mai multe oferte pentru cetăţenii europeni şi oportunităţi de afaceri pentru tinerii întreprinzători; 3. asigură libertate, suveranitate şi justiţie pentru cetăţenii săi, prin promovarea drepturilor omului şi combaterea discriminării în toate formele ei; 4. promovează stabilitatea şi dreptatea pentru cetăţenii săi, combaterea sărăciei şi cooperarea prin instituţiile europene; 5. reformează instituţiile Uniunii Europene pentru a face Europa mai transparentă, responsabilă şi eficientă pentru cetăţenii săi.

3

Cum promovăm România în Europa ¾ Priorităţile politice ale Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa Reprezentanţii PNL din cadrul Parlamentului European vor susţine o acţiune liberală comună, urmărind realizarea următoarelor obiective: UNU, promovarea păcii printr-o Uniune a popoarelor, care să respecte diversitatea identităţilor noastre culturale şi lingvistice şi care să fie deschisă tuturor statelor europene ce îndeplinesc criteriile de aderare. Susţinem o Uniune capabilă să ia eficient decizii în vederea aplicării valorilor şi obiectivelor stabilite de comun acord. În acest sens, este esenţială ratificarea şi intrarea în vigoare a unui text clar asupra împărţirii responsabilităţilor şi reforma instituţională. DOI, consolidarea UE ca actor mondial, printr-o mai bună sinergie a dimensiunilor sale politică şi economică. Europa trebuie să se exprime cu o singură voce asupra problemelor mondiale. Susţinem cu tărie o Politică Externă şi de Securitate Comună, care să aibă ca scop promovarea unei noi ere de pace, democraţie şi securitate, mai ales în regiunea de vecinătate estică şi sud-estică, dar şi în celelalte zone, un rol important în acest sens revenind acordurilor de comerţ şi cooperare cu ţări terţe. Credem că este necesară susţinerea perspectivei unei capacităţi de apărare europene, responsabilă în faţa Parlamentului European, în vederea consolidării misiunilor UE de menţinere a păcii. TREI, deschiderea, democratizarea şi responsabilizarea instituţiilor Uniunii Europene şi o mai bună explicare şl justificare a relevanţei activităţii lor pentru publicul european. Europa trebuie să se apropie mai mult de cetăţenii săi, să le explice mai bine valoarea adăugată pe care politicile Uniunii o au pentru drepturile lor, pentru prosperitatea şi securitatea lor. Credem în dreptul publicului de a avea acces la documente, precum şi într-o transparenţă maximă la nivelul procesului decizional din cadrul Comisiei, Parlamentului şi Consiliului de Miniştri. Trebuie, de asemenea, să implicăm mai mult Parlamentele naţionale, în responsabilizarea miniştrilor pentru deciziile pe care le iau în Bruxelles. Europa trebuie să tindă spre o funcţionare mai eficientă şi mai puţin birocratică, spre o strategie de 4

comunicare mai profesionistă şi mai obiectivă. Mai mult decât atât, pentru a promova experienţele europene comune şi sentimentul de apartenenţă la o singură comunitate, trebuie încurajată învăţarea limbilor străine, schimburile de studenţi, stagiari şi voluntari. PATRU, garantarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor europeni, anularea oricărei forme de discriminare, într-o Europă în care fiecare dintre noi facem parte dintr-o minoritate. În lupta noastră comună împotriva crimei organizate şi a terorismului internaţional, vom fi mereu vigilenţi împotriva oricărei erodări a libertăţii individuale. Pentru a construi o Europă a securităţii şi justiţiei, aceste drepturi trebuie garantate şi celor care vin în Europa solicitând azil în mod legitim sau dorind să înceapă o noua viaţă. În acest scop, Uniunea trebuie să consolideze protecţia graniţelor externe comune, să cadă de acord asupra unei politici comune privind azilul şi asupra unei strategii comune de gestionare a imigraţiei legale. În paralel Uniunea poate juca un rol în coordonarea acţiunilor împotriva imigraţiei ilegale, cât şi în combaterea fermă a oricărei forme de rasism şi xenofobie în Europa. CINCI, promovarea educaţiei la toate nivelele, considerând că scopul societăţii trebuie să fie realizarea deplină a potenţialului fiecărui individ. Considerăm esenţială sprijinirea, la nivel european, a oamenilor de ştiinţă şi cercetătorilor, a transferului de tehnologie, a investiţiilor în cunoaştere în tehnologii care să respecte mediul înconjurător şi în reţele de cercetare şi dezvoltare. ŞASE, consolidarea guvernării economice după introducerea monedei euro. O politică economică comună trebuie să vizeze prosperitatea, competitivitatea, crearea de noi locuri de muncă, menţinerea unui model social european viabil, prin modernizarea economiei europene şi încurajarea dezvoltării unei societăţi inovative. În această perspectivă, economia europeană trebuie restructurată pentru a garanta un mediu stabil şi competitiv, care să permită companiilor să investească în inovaţie, să creeze locuri de muncă, să faciliteze mobilitatea forţei de muncă şi care să asigure o piaţă unică pe deplin funcţională pentru bunuri, servicii, capital şi persoane. ŞAPTE, garantarea utilizării adecvate a banilor contribuabililor, combaterea fraudei, eliminarea birocraţiei excesive şi reformarea 5

sistemului de resurse proprii pentru bugetul UE pentru a-l face mai transparent, progresiv şi echitabil. Resursele bugetare ale Uniunii trebuie să fie atât realiste cât şi suficiente pentru a susţine ambiţiile politice pe care ni le-am propus împreună. Milităm pentru un sistem de luare a deciziilor mai transparent şi folosirea cât mai eficientă a resurselor bugetare comunitare pentru promovarea cercetării comune, prevenirea poluării mediului, lupta împotriva rasismului şi a discriminării, consolidarea coeziunii economice şi sociale la nivelul statelor membre. OPT, asumarea de către Europa a rolului de lider mondial în protecţia mediului. Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie să găsim împreună soluţii la problemele comune de mediu şi de sănătate publică, protecţia consumatorilor şi siguranţa alimentară. Europa trebuie să se angajeze să utilizeze surse de energie mai curate, mai sigure şi să valorifice energia regenerabilă. Uniunea Europeană trebuie să acţioneze pentru atingerea ţintelor din Protocolul de la Kyoto, ce prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi pentru lansarea unor iniţiative care să ducă mai departe procesul început la Kyoto. NOUĂ, valorificarea globalizării în folosul tuturor. Globalizarea are atât efecte negative cât şi pozitive. Pentru depăşirea efectelor negative, Europa trebuie să susţină dezvoltarea durabilă a ţărilor mai sărace atât prin promovarea unei politici de asistenţă mai generoasă şi mai bine focalizată cât şi prin deschiderea accesului Ia pieţele noastre (în special la produsele agricole) în vederea diminuării sărăciei şi dobândirea unei autonomii pe termen lung. Trebuie de asemenea eliminată guvernarea ineficientă şi corupţia în ţările ce beneficiază de ajutor din partea UE. ZECE, garantarea recunoaşterii totale şi consolidarea rolului regiunilor Europei, în special a celor ce dispun de poteri legislative, şi stabilirea unei politici structurale care să dezvolte potenţialul regiunilor europene mai slab dezvoltate. Regiunile europene ar trebui să fie implicate mai mult în procesul decizional al UE atunci când le sunt direct afectate competenţele. Resursele Uniunii ar trebui folosite pentru mobilizarea unor investiţii suplimentare şi combinate cu Fondurile de Coeziune în vederea stimulării oportunităţilor de dezvoltare ale regiunilor mai sărace ale Uniunii. Europa trebuie să îşi menţină politica sa agricolă comună dar aceasta trebuie 6

regândită, pentru a asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung pentru agricultorii mai vulnerabili şi pentru comunităţile rurale care nu pot supravieţui singure pe piaţa mondială.

¾ Proiectele European

candidaţilor

PNL

pentru

Parlamentul

Uniunea Europeană – un spaţiu al libertăţii de circulaţie a persoanelor şi al siguranţei individuale Construcţia europeană se întemeiază pe libertatea de mişcare a persoanelor în spaţiul Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că orice cetăţean dintr-un stat membru are dreptul să studieze sau să lucreze în oricare din statele Uniunii. De-a lungul timpului exercitarea acestui drept a făcut ca mulţi cetăţeni din unele state membre să îşi schimbe reşedinţa şi să lucreze ca salariaţi sau întemeindu-şi propriile afaceri în alte state. Ulterior, unii au revenit în ţările de origine, alţii au rămas în ţările “de adopţie”, iar în prezent, cetăţenia europeană face ca acest proces să fie mult mai uşor de realizat. De-a lungul timpului Uniunea Europeană s-a confruntat şi cu o importată ofertă de forţă de muncă venită din partea unor persoane din afara spaţiului comunitar. Multă vreme politica de imigraţie a fost apanajul statelor membre, dar pe măsura adâncirii procesului de unificare europeană ea a devenit de interes pentru întreaga Uniune. Din 1999 imigraţia ilegală e obiect de preocupare comună, iar astăzi asistăm la formularea unor politici comune nu doar de răspuns la migraţia ilegală, dar şi de atragere a forţei de muncă, de interzicere a discriminării pe piaţa muncii. Dar Uniunea Europeană este mai mult decât atât. Ea este un spaţiu al libertăţilor individuale. Nu doar combaterea discriminării şi promovarea unor politici a şanselor egale sunt puternic susţinute, ci şi libertăţile civile ale persoanelor, de la libertatea de exprimare la cea de conştiinţă, de la dreptul de asociere în sindicate la drepturile electorale, iar independenţa justiţiei şi funcţionarea statului de drept în ţările membre sunt garanţia respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Vom susţine întotdeauna că lupta împotriva terorismului sau a criminalităţii organizate trebuie să se facă numai cu respectarea deplină şi în egală măsură a drepturilor victimelor ca şi ale presupuşilor infractori, la standardele deja stabilite prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 7

Vom sprijini regulile comune privind imigraţia ilegală, mai ales pe cele care consideră că fiecare caz trebuie judecat de sine stătător, aşezarea persoanelor în categorii şi tratarea lor “la grămadă” fiind împotriva convingerilor noastre. Vom susţine că niciodată copiii, deja victime ale migraţiei ilegale, nu trebuie să devină victime şi ale politicilor privind combaterea imigraţiei ilegale. Lor trebuie să li se asigure pe perioada şederii, chiar şi ilegale, acces la educaţie, la asistenţa medicală, iar copiii neacompaniaţi nu trebuie să fie expulzaţi. Vom susţine o legislaţie europeană fermă care să asigure protecţia drepturilor celor care, deşi se află şi muncesc legal pe teritoriul unui stat membru, sunt trataţi şi ţinuţi de angajatorii lor într-o stare de semi-sclavie. Simpla sancţionare a acestora de către Guvernele respective nu este suficientă, fiind necesară o intervenţie mai energică şi mai fermă la nivelul întregii Uniuni. Dezvoltarea rurală – condiţia esenţială a modernizării României în Uniunea Europeană Scopul Politicii Agricole Comune (PAC) a fost şi este acela de a asigura fermierilor un standard de viaţă rezonabil, consumatorilor o hrană de calitate la un preţ rezonabil, precum şi prezervarea tradiţiilor rurale. De-a lungul timpului PAC a fost cea care a beneficiat de cei mai mulţi bani din bugetul Uniunii. PAC a evoluat o dată cu schimbările din societate astfel încât astăzi sunt de maximă importanţă siguranţa alimentară, rolul agriculturii în prezervarea şi managementul resurselor naturale, iar subvenţiile pentru produse sunt înlocuite de plăţile directe către fermieri. Această schimbare de abordare, înlocuirea subvenţiilor pe produse, care uneori încuraja supraproducţia unor anumite produse, cu plăţile directe, a avut în vedere încurajarea fermierilor de a produce produsele cerute de consumatori. Vrem ca ţăranii români să devină fermieri comparabili cu cei din alte state membre ale Uniunii. Credem că România, recent intrată în Uniunea Europeană, având o populaţie rurală de 47% din totalul populaţiei şi circa 37% din forţa de muncă în agricultură are nevoie de tipul de finanţare de care au beneficiat celelalte ţări înainte. Indiferent că vor continua subvenţiile sau plăţile directe le vor lua locul, rostul acestora va fi, într-o primă etapă, acela de a ajuta la transformarea ţăranilor agricultori români în fermieri adevăraţi, competitivi în Uniunea Europeană.

8

În acelaşi timp vom susţine proiectele care vizează dezvoltarea rurală a României, fără de care modernizarea ţării este de neconceput. Vom susţine dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea serviciilor în mediul rural, condiţii de trai decente (apă curentă, electricitate, canalizare), creşterea calităţii asistenţei medicale, creşterea calităţii educaţiei, astfel încât copiii din mediul rural să beneficieze de şanse egale cu cele ale celor din mediul urban. Credem că prezervarea tradiţiilor rurale trebuie să se îngemăneze cu folosirea pe scară largă a tehnologiilor moderne. Cultura populară, de la cântece, la dansuri, la istoria orală trebuie prezervată în paralel cu asigurarea accesului locuitorilor din zonele rurale la informaţii culturale sau ştiinţifice prin folosirea tehnologiei secolului în care trăim. Economia secolului XXI impune o dezvoltare rurală adecvată. Afirmăm că dezvoltarea rurală asigură nu doar supravieţuirea lumii satului aşa cum îl cunoaştem, ci mai ales evoluţia acestuia, proces în care fermierii au un rol esenţial de jucat în exploatarea forestieră, în promovarea biodiversităţii, în diversificarea economiei rurale pentru a crea locuri de muncă alternative, în protecţia mediului în zonele rurale. Structura bugetului european în perspectivă Având în vedere că unele ţări bogate din UE doresc să reducă fondurile structurale (ajutorul regional), resursele destinate Politicii Agricole Comune pentru a creşte ponderea celor alocate educaţiei, cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, România este interesată ca ajutorul regional, ca şi fondurile pentru agricultură, să nu fie diminuate. Dacă se doreşte mai multă coeziune în politicile “comune” este nevoie şi de finanţarea mai consecventă a unor programe comune: cercetare ştiinţifică şi educaţie, apărare şi securitate. Finanţe şi monedă Susţinem nevoia de a asigura transparenţa pe pieţele de credit; criza financiară de acum arată ce rău este dacă pieţele se opacizează, cum fuga din economiile emergente, cum este şi România, bulverseaza pieţe interne. Pieţele bancare din UE sunt, încă, fragmentate, iar legislaţiile naţionale trebuie să fie mai bine armonizate. Sunt necesare măsuri pentru a armoniza condiţiile în care se aplică activităţile de supraveghere bancară sau financiară.

9

Este de asemenea necesară examinarea criteriilor de la Maastricht în lumina tendinţei de creştere a inflaţiei, mai cu seamă că ţările nou intrate în Uniune se confruntă cu dilema inflaţie vs. creştere economică. Susţinem menţinerea prerogativelor naţionale în politici fiscale, deşi o anume convergenţă nu poate fi evitată. Viitorul Uniunii Europene Prioritatea României trebuie să fie stimularea acelor politici ale Uniunii Europene care permit crearea unei zone de stabilitate, prosperitate, democraţie în zona de vecinătate a ţării noastre. Aceasta înseamnă oferirea perspectivei de a adera la Uniunea Europeană şi/sau un sprijin constant şi substanţial în această direcţie pentru ţările care nu au această perspectivă pe termen scurt. De asemenea, problema trebuie abordată în ansamblul politicilor UE: politica externă şi de securitate comună, politica de energie, cooperarea în domeniul imigraţiei (inclusiv a forţei de muncă), vizelor, combaterea contrabandei şi a criminalităţii organizate, politica economică şi comercială. Deşi la nivel european, politica de extindere se afla în pierdere de viteză, PNL va continua să susţină includerea în UE a ţărilor vecine, cu condiţia respectării criteriilor de aderare, şi va face tot ce-i stă în putinţă să sprijine în mod direct aceste ţări pe calea reformelor şi a democratizării. Republica Moldova trebuie să aibă o perspectivă de aderare mai concretă şi să fie alăturată grupului Balcanilor de Vest din acest punct de vedere. Pentru moment însă, este importantă îndeplinirea angajamentelor asumate în planul de acţiune din cadrul Politicii de Vecinătate. PNL va sprijini direct democratizarea în Republica Moldova, europarlamentarii PNL fiind deja implicaţi în acţiuni publice în acest sens, iar utilizarea puterii mediatice şi politice a Parlamentului European poate avea un impact pozitiv. Trebuie de asemenea facilitată obţinerea vizelor de UE pentru cetăţenii Moldovei. Situaţia regiunii Transnistria trebuie urmărită îndeaproape şi orice nouă încălcare a drepturilor omului şi a angajamentelor internaţionale ale Rusiei în zonă trebuie sancţionată imediat. Trebuie acordată o atenţie deosebită Serbiei. În contextul presiunii internaţionale în vederea independenţei Kosovo (planul Ahtisaari), Serbia trebuie să primească de urgenţă sprijin pentru reforma şi democratizare pentru a o apropia tot mai mult de Uniunea Europeană. Fără o Serbie angajată ferm pe drumul aderării la Uniunea Europeană, Balcanii nu pot deveni o zonă de pace, stabilitate şi prosperitate. În acest context, PNL va continua să urmărească îndeaproape respectarea drepturilor minorităţilor 10

naţionale în Serbia, cu atenţie deosebită asupra comunităţii româneşti de pe Valea Timocului şi din alte zone. O atenţie deosebită trebuie acordată procesului democratizării Ucrainei şi respectării drepturilor omului şi a angajamentelor internaţionale ale acestei ţări. În ceea ce priveşte Rusia, Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de solidaritate şi să-şi coordoneze tot mai mult poziţiile, atât la nivel declarativ, cât şi la nivelul acţiunilor. Creşterea bugetului acţiunii externe a UE alocat acestei zone de vecinătate. În prezent o parte disproporţionată a bugetului UE este orientat către alte zone de vecinătate, inclusiv datorită abordării existente în UE înainte de aderarea ţărilor din centrul şi estul Europei. În contextul extinderii Uniunii, acţiunea externă a UE trebuie să se orienteze tot mai mult înspre vecinătatea estică, zona Mării Negre. În ceea ce priveşte Turcia, PNL consideră că, în acord cu viziunea pozitivă asupra extinderii UE, această ţară trebuie să aibă oportunitatea de a adera la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, orice ţară candidată trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga pentru a avea garanţia unei integrări de succes. Politica energetică În domeniul energiei, PNL va sprijini la nivel european eforturile de liberalizare a pieţei, de abolirea a monopolurilor companiilor din unele state mari ale UE, inclusiv prin „unbundling” (separarea activităţilor de furnizare de cele de distribuţie de electricitate). Acest lucru va favoriza concurenţa, eficienţa şi, în cele din urmă, scăderea costurilor. Europarlamentarii PNL vor susţine necesitatea diversificării surselor de energie şi a rutelor de transport. În acest sens, ne propunem să valorificăm poziţia geo-strategică a României şi să promovăm proiecte româneşti de diversificare, precum gazoductul Nabucco sau a oleoductului Constanţa-Trieste, pentru a asigura siguranţa în aprovizionare. În ceea ce priveşte diversificarea surselor de energie, vom încuraja dezvoltarea sectorului nuclear ca modalitate de creştere a securităţii aprovizionării cu energie şi de scădere a nivelului emisiilor gazelor ce produc efect de seră. În acelaşi timp, este necesară creşterea securităţii în funcţionare a centralelor nucleare şi suplimentarea fondurilor comunitare alocate cercetării în domeniul energetic. În context mai larg, este necesară intensificarea parteneriatelor cu marii producători de hidrocarburi, UE trebuie să vorbească cu o voce comună cu aceştia. În acest context, un rol important îl are includerea 11

temeiului juridic pentru o politică de solidaritate energetică a UE în cadrul Tratatului de bază, precum şi concretizarea acestui principiu în viitoarea directivă europeană privind energia. Sunt necesare preţuri convenabile pentru consumatori prin pedepsirea abuzului poziţiei de monopol. Aceasta este cu atât mai important având în vedere veniturile mici ale cetăţenilor români. UE trebuie să fie interesată ca ţări precum România, care are resurse variate de energie (epuizabile şi non-epuizabile) să le pună în valoare; aşa ceva ar diminua dependenţa UE de aprovizionarea din exterior. Nu în ultimul rând, este necesară îmbunătăţirea eficienţei energetice şi promovarea surselor regenerabile de energie, domeniu în care România are un potenţial foarte bun. Un mediu sănătos – condiţia dezvoltării durabile a României Uniunea Europeană pune mare accent pe protecţia mediului, acest subiect regăsindu-se printre priorităţile Uniunii. Uniunea Europeană a elaborat multiple standarde de mediu care au în vedere nu doar protejarea mediului în sine, ci şi a noastră ca fiinţe umane, dar şi a biodiversităţii în general. România nu a avut şi nu are nici un partid ecologist credibil care să fi elaborat politici publice privind protecţia mediului. Dar tema este astăzi prioritară pentru noi şi nici un partid politic responsabil nu o poate ignora. Ce apă bem, ce produse mâncăm, ce aer respirăm, cum răspundem dezastrelor naturale, de la seceta la inundaţii, de la alunecări de teren la supraîncălzire, sunt lucruri care ne interesează pe fiecare în parte. Credem că economia nu poate fi performantă dacă dăunează mediului. Orice câştig pe termen scurt sau mediu cu distrugerea mediului înconjurător este o pierdere mai mare pe termen lung. Construcţia viitorului trebuie să asigure un viitor nu numai nouă, celor care trăim în prezent, dar şi celor care vor trăi după noi. Credem că fiecare om are dreptul să trăiască pe o planetă sănătoasă, şi nimeni nu trebuie să pericliteze acest drept fundamental. Susţinem o economie europeană cu respectarea măsurilor de protecţie a mediului. Considerăm că Uniunea Europeană trebuie să investească în educaţia societăţii. Societatea trebuie să fie conştientă de ceea ce se petrece în mediu în acest moment şi care sunt măsurile de ameliorare a schimbărilor. Societatea trebuie să decidă în proiectele mari cu impact asupra mediului. Vom susţine acele politici fiscale care vor avea în vedere diminuarea unor taxe concomitent cu creşterea taxelor de mediu cu cel puţin 10%. Vom 12

susţine că în chestiunea alocării emisiilor poluante trebuie să avem în vedere un just echilibru între dezvoltarea economiei locale şi protecţia dreptului la un mediu sănătos, ca un drept al fiecăruia din noi. Vom susţine elaborarea la nivelul Uniunii Europene a unei legislaţii care să definească şi să impună condiţiile unui minerit responsabil. Printre altele, vom susţine interzicerea folosirii cianurilor în exploatările miniere. În cazul oraşelor şi aglomerărilor urbane trebuie să existe un anumit procent din suprafaţă alocat spaţiului verde, proporţional cu numărul de locuitori. Aceasta este o necesitate atât la nivel european, cât şi în cazul României. Fiecare spaţiu verde din Europa trebuie protejat. Ca măsură concretă de politică, vom susţine la nivel european recomandarea privind acordarea de facilităţi fiscale pe o anumită perioadă de timp atât pentru cei care utilizează energia alternativă (eoliană, solară) pentru uz casnic, cât şi pentru consumatorii mai mari. Încurajarea proiectelor care vizează promovarea acestui tip de energie este în directă conexiune cu protecţia mediului. Considerăm că este inacceptabil în România orice proiect de genul celui de la Roşia Montană, unde urmărim beneficii pe termen scurt pentru a pierde pe termen lung. Din păcate, în ce priveşte România, nu a existat niciodată o dezbatere serioasă privind mineritul responsabil, ceea ce a făcut posibil ca un proiect dezastruos cum este cel de la Roşia Montană săşi croiască drumul, profitând şi de slăbiciunile statului nostru de drept. Sănătate Deşi organizarea serviciilor de sănătate a rămas în competenţa statelor membre, instituţiile europene având puţine instrumente de intervenţie, este foarte posibil ca în viitorul apropiat Comisia Europeană să înainteze o propunere legislativă care să reglementeze unele aspecte privind serviciile de sănătate la nivelul Uniunii Europene. Parlamentarii PNL vor milita pentru adoptarea Cartei Drepturilor Pacienţilor la nivel european, astfel încât orice român aflat în străinătate la muncă, în vacanţă sau pentru tratament medical va avea dreptul la îngrijiri medicale de calitate şi la dreptul de a i se pune la dispoziţie toate informaţiile pentru a lua cea mai bună decizie în ceea ce priveşte sănătatea lui. Vom milita pentru o mai bună mobilitate a profesioniştilor din sistemul sanitar (medici, asistente, personal auxiliar) şi a pacienţilor în spaţiul european. Vom susţine îmbunătăţirea strategiilor europene de combatere şi tratare a unor boli: bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul, obezitatea. 13

Protecţia consumatorului Multe ţări din Europa şi alte ţări de pe glob au început să dezvolte o puternică societate de consum. Legile de protecţie a consumatorului au apărut să apere consumatorul de producătorii nesinceri sau neserioşi. Ele sunt menite ca să asigure un set de drepturi pentru consumători, pornind de la principiul că fiecare consumător are dreptul să primească ce a cumpărat şi nu altceva. Chiar dacă odată cu intrarea României în UE am adoptat normele europene de protecţie a consumatorului, mai este nevoie de multă muncă ca aceste legi să fie şi respectate întocmai. Nu există încă o cultură a consumatorului în România şi de foarte puţine ori consumatorii folosesc toate mijloacele legale ca drepturile lor de consumatori să nu fie încălcate. Susţinem ca orice consumator din România şi din Europa să aibă dreptul de a şti exact ce cumpără (de la compoziţia produsului, efectele acestuia asupra mediului, efectele acestuia asupra sănătăţii, până la valori nutriţionale). Susţinem legi stricte în vederea protejării consumatorului şi cu respectarea producătorului. Vom susţine de asemenea o campanie puternică de informare asupra drepturilor consumătorilor, dar şi asupra culturii de consum din România. Migraţia liberă a forţei de muncă în UE Circulaţia liberă a persoanelor a fost întotdeauna un deziderat de bază al ţărilor din Europa. Nu este numai o necesitate ci şi un drept al cetăţenilor. Regulile şi cutumele existente în UE trebuie să fie valabile în egală măsură pentru toate ţările. Nu există ţări de prim rang şi ţări secundare, ci numai ţări partenere în UE. Trebuie să trecem peste interesele pur naţionale şi să realizăm că interesul Europei unite este ca concurenţa să fie liberă pe piaţa muncii şi migraţia oamenilor necondiţionată. Susţinem o migraţie liberă şi totală a forţei de muncă în UE. Recunoaşterea diplomelor universitare în UE Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori în dezvoltarea durabilă a unei ţări. Educaţia poate transforma o economie în curs de dezvoltare în a deveni o economie performantă. 14

Ca şi în cazul migraţiei forţei de muncă, Europa este încă ezitantă să facă o deschidere spre o piaţă educaţională comună. Studenţii români întâmpină dificultăţi în obţinerea recunoaşterii diplomelor de învăţământ superior în Europa, iar câteodată studiile din străinătate a studenţilor români nu sunt recunoscute acasă. Credem că sistemul creditelor transferabile şi celelalte măsuri de compatibilizare a învăţământului superior sunt primii paşi spre o educaţie europeană. Este nevoie de o activitate de convingere în Parlamentul European dar şi la nivelul Consiliului, a statelor membre dar şi a universităţilor pentru a obţine o recunoaştere totală a diplomelor universitare din România pe piaţa de muncă a UE. Drepturile românilor din afara graniţelor ţării Vom milita pentru respectarea drepturilor comunităţilor româneşti aflate în afara graniţelor ţării, care au dreptul le identitate etnică, lingvistică, culturală (Valea Timocului, Ucraina, dar şi ţări ca Italia sau Spania). Europarlamentarii liberali vor deschide cabinete parlamentare sau se vor deplasa cu regularitate în comunităţile româneşti din străinătate şi vor susţine acordarea de consultanţă juridică. Vom susţine deschiderea unor birouri de specialitate care să ofere consiliere juridică, consiliere pentru formare profesională, pentru studii, accesare fonduri UE. Vom susţine înfiinţarea de cluburi în care să se desfăşoare diverse activităţi (culturale, dezbateri, sport), precum şi stimularea unor relaţii mai strânse între diversele comunităţi româneşti de pe glob. Vom susţine campanii de informare în rândul comunităţilor româneşti cu privire la diferitele programe de finanţare ale Uniunii Europene. Drepturile muncitorilor români în UE Strategia Lisabona revizuită promovează mobilitatea lucrătorilor în spaţiul comunitar, în vederea stimulării ocupării forţei de muncă şi găsirii unor locuri de muncă de calitate. Realizarea deplină a pieţei muncii şi libera circulaţie a lucrătorilor, obiective profund liberale, au o mare importanţă pentru lucrătorii români din Uniune. Cele mai mari dificultăţi ale românilor în străinătate, la lucru, provin însă din lipsa de informare. Românii nu ştiu încă precis în ce condiţii au acces pe piaţa muncii din statele europene. Dacă ajung pe teritoriul statelor unde există restricţii provizorii de acces pe piaţa muncii, sunt constrânşi să accepte munca la negru şi nu mai pot să-şi apere drepturile. Nu pot 15

beneficia de asigurări de sănătate când sunt bolnavi, pot fi victimele exploatării prin muncă, sunt expuşi accidentelor de muncă şi nu pot nici măcar să-şi închirieze o locuinţă legal – trebuie să apeleze la mila unui străin, care să semneze contractul pentru ei. Combaterea migraţiei ilegale şi a exploatării românilor prin munca la negru se realizează cel mai bine informând oamenii. Susţinem crearea unor instrumente de control pentru contracararea abuzurilor. Comisia să ceară statelor membre îmbunătăţirea cooperării între inspecţiile muncii, pentru ca lucrătorilor români să le fie respectate drepturile, să nu li se reţină paşapoartele, să fie plătiţi egal pentru o muncă egală, precum colegii lor europeni. Cerem Comisiei Europene să se implice în crearea unui portal comunitar internet dedicat drepturilor şi obligaţiilor pentru lucrătorii europeni migranţi. Astfel românii vor putea să se informeze de la caz la caz, pentru fiecare stat membru, concret ce presupune munca în străinătate: e vorba de accesul pe piaţa muncii, tipuri de contracte, sejur, asigurări sociale, calificări şi echivalări de diplome, informaţii practice din ţara respectivă. Fondurile structurale şi de coeziune Având în vedere că regulamentele de bază privind funcţionarea acestor fonduri pentru perioada 2007-2013 au fost deja adoptate, rolul europarlamentarilor români este acela de a comunica cetăţenilor şi întreprinderilor informaţii privind modul de accesare a acestor fonduri. Prin prezenţa lor la Bruxelles, europarlamentarii pot de asemenea să faciliteze stabilirea de parteneriate între organizaţii şi întreprinderi româneşti si din UE pentru realizarea de proiecte comune. În următoarea perioadă vor avea loc însă discuţii importante privind politicii de coeziune şi viitorul bugetului european, în ansamblu. În acest context, Parlamentul European ca autoritate bugetară are un rol foarte important. PNL va sublinia ideea că scopul politicii de coeziune trebuie să fie dezvoltarea echilibrată pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reducerea disparităţilor structurale între regiuni şi promovarea şanselor egale pentru toţi. Este nevoie de investiţii în cercetare şi dezvoltare, dar asistenţa structurală este necesară în continuare în zonele geografice care se confruntă cu probleme structurale specifice (zone în curs de restructurare economică, zonele urbane, rurale, cele dependente de pescuit şi zonele care sunt afectate de deficienţe naturale sau demografice). În cele din urmă, simplificarea şi descentralizarea instrumentelor financiare de management a politicii regionale (fonduri structurale şi de coeziune) vor trebui să fie cuvinte cheie pentru viitoarea reformă. 16

Politicile pentru tineret Mai mult ca niciodată, Europa are nevoie de oameni tineri motivaţi care vor ajuta la construcţia acesteia. În ciuda situaţiilor foarte diferite, tinerii împărtăşesc valori, ambiţii, dar şi dificultăţi asemănătoare. Dezechilibrele demografice, discrepanţele sociale, diversitatea culturală, reprezintă doar câteva probleme care îi implică direct. Tineretul trebuie privit ca o forţă în construcţia europeană şi nu ca o problemă în plus de gestionat. În contextul actual al dezvoltării societăţii româneşti, putem discuta despre un clivaj rural - urban, mai ales în ceea ce priveşte categoria tinerilor. Aderarea României la Uniunea Europeană determină noi provocări în contextul unor noi realităţi pentru tinerii din România. Astfel, se vor deschide noi perspective, dar vor apărea şi noi probleme de rezolvat. Mondializarea şi problemele pe care ea le ridică impun crearea condiţiilor pentru ca tinerii europeni să se poată afirma ca cetăţeni responsabili, activi şi toleranţi în societăţi deschise. Implicarea crescândă a tinerilor în viaţa comunităţii locale, la nivel naţional sau european, afirmarea ca "cetăţeni activi" constituie obiective-cheie, atât pentru prezentul, cât şi pentru viitorul societăţilor actuale. Un alt obiectiv european în domeniu este, susţinerea politicilor prin programe, iar astfel de proiecte trebuie dezvoltate la toate nivelele: locale, regionale şi naţionale, chiar şi la nivel european. Susţinem adoptarea unei politici europene de îmbunătăţire a educaţiei formale şi non-formale. Vom milita pentru întărirea cooperării europene în domeniul tineretului. Considerăm că ar fi necesară organizarea unor campanii de informare, printr-o abordare coordonată, resurse materiale şi umane importante şi implicarea tinerilor în conceperea şi punerea în practică a instrumentelor de comunicare. Campaniile de informare urmează a avea teme diferite dar care în mod obligatoriu ar trebui să cuprindă elemente precum: legislaţie, oportunităţi de afaceri, oportunităţi ce apar pe piaţa muncii. Campaniile de informare trebuie să vizeze în principal mediul rural, acolo unde încă informaţia ajunge mai greu. Subiecte ale unor campanii de informare ar trebui să constituie combaterea discriminărilor, în particular a rasismului şi xenofobiei, acceptarea caracterului multicultural al societăţii au ecou în rândul tinerilor, fiind capabile să-i mobilizeze. Susţinem implicarea tinerilor în diferite proiecte, pentru că vasta gamă a problemelor cu care societatea contemporană se confruntă, paleta extrem 17

de variată de preocupări - mergând de la ocuparea forţei de muncă, educaţia în cadru formal, non-formal şi informal, integrarea socială, lupta contra discriminărilor, a rasismului şi xenofobiei, asigurări de sănătate şi protecţie socială, protecţia mediului înconjurător, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi - impun o strânsă coordonare şi colaborare cu autorităţile competente, atât la nivel naţional, cât şi local. Vom milita pentru adoptarea la nivel european a unor strategii eficiente în lupta împotriva consumului şi traficului de stupefiante.

18

Cum aducem Europa la noi acasă ¾ Strategia post-aderare - A doua modernizare a României Partidul Naţional Liberal a constituit forţa politică ce a călăuzit întâia modernizare a României. Acest proces a început odată cu câştigarea independenţei de stat a ţării noastre, în 1877, s-a desfăşurat pe parcursul a peste şase decenii şi a fost curmat brusc, în anul 1938, odată cu instituirea şirului de dictaturi care aveau să dureze peste o jumătate de secol. Partidul Naţional Liberal îşi asumă acum misiunea celei de-a doua modernizări. Ca şi cel dintâi proces de modernizare şi acesta constituie un uriaş efort de democratizare şi liberalizare a ţării, pe fundalul cultural al emancipării mentalităţilor. Aceasta este provocarea noastră pentru Parlamentul European: transformarea României într-un stat puternic şi democratic care să aibă un rol hotărâtor în dezbaterile europene şi să poată contribui la dezvoltarea Uniunii Europene.

¾ 2005-2007 – o guvernare liberală de succes Datele economice demonstrează că viziunea liberală asupra modernizării şi a dezvoltării europene a României este cea corectă. În anii 2005-2007, România a avut cea mai bună evoluţie economică din ultimele decenii, în condiţiile în care a avut curajul să renunţe la asistenţa Fondului Monetar Internaţional. Rezultatele şi previziunile economice au arătat că decizia Executivului a fost viabilă, iar reprezentanţii FMI au apreciat progresele României. Aplicarea cotei unice a dus la scăderea impozitelor plătite de către agenţii economici şi de către populaţie şi a contribuit la sporirea veniturilor acestora, leul a devenit o monedă puternică, investiţiile străine, situându-se la peste 20 miliarde euro, au depăşit în perioada 2005-2007 întregul volum de investiţii străine din perioada 1991-2004, iar agenţiile de rating au îmbunătăţit substanţial calificativele acordate României. În condiţiile reducerii impozitului pe venit de la o medie de 24% la o cotă unică de 16%, veniturile bugetare provenite din acest impozit se vor dubla în perioada 2004-2008. Veniturile bugetului consolidat pe anul 2007 au atins un nivel de 42,7 miliarde de euro faţă de numai 18 miliarde euro în anul 2004, iar în 2008 veniturile sunt prognozate la 53,9 miliarde euro.

19

Economia românească este pe drumul cel bun, dar provocarea României în acest moment este de a se asigura ca proiectarea şi utilizarea resurselor publice să se facă pe baza unei viziuni coerente care să menţină stabilitatea macroeconomică, susţinând în acelaşi timp creşterea şi competitivitatea în următoarea etapă de dezvoltare a economiei româneşti. Din acest punct de vedere şi în raport cu angajamentele asumate prin Programul de guvernare, liberalii vor asigura sumele necesare continuării reformelor structurale din educaţie, sănătate, cercetare-dezvoltare şi a reformării sistemului de pensii, precum şi pentru contribuţia României la bugetul Uniunii Europene. Dezvoltarea României înseamnă de fapt atingerea standardelor europene de trai şi de civilizaţie. Investiţiile în educaţie vor continua: în anul 2006 s-a investit în acest domeniu cât s-a investit din 1990 până în anul 2005, în anul 2007 cheltuielile pentru învăţământ au fost de 6,6 miliarde euro (5,5 % din PIB), iar în 2008 aceste cheltuieli vor fi de 8,2 miliarde euro (6% din PIB). În concordanţă cu prevederile Programului de guvernare, liberalii au asigurat încă din primul an de guvernare, o creştere semnificativă a cheltuielilor publice pentru sănătate. În termeni echivalenţi, aceste cheltuieli s-au majorat, de la 2 miliarde euro în 2004 la peste 4,7 miliarde euro în 2007, pentru prima oară fiind alocat acestui domeniu peste 4% din PIB. În 2008, vor fi prevăzute pentru sănătate aproximativ 6,2 mld. euro. Investiţiile din infrastructură au fost intensificate, după ce timp de patru ani (2001-2004), bugetul României a avut o structură păguboasă, acordând pomeni electorale şi risipind banii publici în detrimentul cheltuielilor de capital. Dacă aceste investiţii nu se realizează, România va pierde din competitivitate pe plan regional şi internaţional. Este motivul pentru care alocaţiile pentru investiţii s-au dublat, în condiţiile în care media cheltuielilor de capital în perioada 2000-2004 nu a depăşit 3% din PIB. Eforturile PNL, care a deschis şi a continuat procesul de modernizare a României, nu se vor opri aici. Am încheiat procesul de integrare, a venit vremea să ne ocupăm de post-aderare. Finalizarea acestui proces va aduce România în rândul ţărilor prospere din comunitatea europeană, iar noi, liberalii avem forţa, resursele şi competenţa de a face acest lucru. Îndeplinirea angajamentelor asumate se traduce prin capacitatea şi credibilitatea de a promova interesele României la Bruxelles şi la Strasbourg şi de a influenţa politicile europene sectoriale.

20

¾ Proiecţia liberală economică pe termen mediu şi lung Prima etapă a procesului de modernizare o constituie perioada 2007 - 2013. Această perioadă coincide cu viitorul program bugetar al Uniunii Europene şi ar trebui încheiată prin trecerea la moneda euro. Păstrând în această perioadă un ritm ridicat de creştere economică, cu o medie de circa 6% din PIB, România îşi va ridica standardele de dezvoltare economică. Cu un salariu mediu net de cel puţin 500 euro în anul 2013, ceea ce înseamnă sporiri corespunzătoare la nivelul salariului mediu brut pe economie şi al pensiilor, decalajele în ce priveşte nivelul de trai se vor reduce. Cea de-a doua perioadă, 2013 – 2020, va accelera procesele de modernizare care vor duce către orizontul anului 2020 la existenţa unei economii performante, competitive. După încheierea perioadei pe care o numim „cea de-a doua modernizare a României”, societatea românească va fi cea a unei democraţii consolidate, cu o economie stabilă şi cu un nivel mediu al veniturilor salariale lunare apropiate de nivelul de 1000 de euro. Consolidarea pilonului II şi pilonului III al sistemului de pensii va permite ca, în momentul în care ambele vor fi simultan operaţionale dimpreună cu sistemul actual, pensia medie să urce până la nivelul a 6080% din veniturile salariale. • Aprofundarea la nivel naţional a procesului de integrare europeană Obiectivul convergenţei cu Uniunea Europeană impune aplicarea cât mai rapidă a acquis-ului comunitar, iar România trebuie să se afle între primele state membre care să aplice noile reglementări comunitare. În plus, România va trebui să îşi îndeplinească obiectivele asumate prin Tratatul de aderare: aplicarea integrală a acquis-ului comunitar după finalizarea perioadelor de tranziţie, aderarea la Spaţiul Schengen până în 2009, aderarea la zona Euro, cel mai probabil în anul 2013. Implementarea cu succes a modelului de dezvoltare post-aderare este condiţionată, pe de o parte, de continuarea reformelor în domenii esenţiale precum justiţia, administraţia şi afacerile interne şi, pe de altă parte, de acomodarea cu politicile comunitare, de comunicarea şi informarea publicului cu privire la valorile europene, la beneficiile şi costurile integrării pentru societatea românească.

21

• Sustenabilitatea politicilor publice Opţiunea liberală are în vedere, pe de o parte, stabilirea unor priorităţi în domeniul politicilor publice, care să concorde cu agenda publică a cetăţenilor, cu angajamentele României ca stat membru al Uniunii Europene şi cu obiectivele modernizării României, iar pe de altă parte asigurarea resurselor financiare necesare promovării acestora. În acest sens, Partidul Naţional Liberal se angajează să rămână consecvent unei politici fiscale centrate pe asigurarea unui rol stimulativ şi orientativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al dezvoltării şi întăririi clasei de mijloc. Prin efectele deja vizibile ale unei astfel de politici, resursele bugetare sunt majorate, permiţând diversificarea politicilor publice. Sporirea veniturilor bugetare va fi destinată îndeplinirii obligaţiilor ce ne revin în cadrul politicii bugetare comune a Uniunii Europene, asigurării cofinanţărilor pentru absorbţia fondurilor europene precum şi finanţării programelor de modernizare potrivit priorităţilor pe care ni le-am asumat, în domeniul educaţiei, al sănătăţii, al modernizării infrastructurilor şi al dezvoltării rurale. Aşa cum am făcut în primii trei ani ai guvernării noastre, politicile publice vor îmbina rolul investiţional al bugetului cu rolul său social, de sporire a protecţiei sociale, pe fundalul încurajării parteneriatului public – privat şi al înfiinţării şi dezvoltării de servicii sociale comunitare care să vină în sprijinul fiecărui cetăţean. • O nouă strategie fiscal-bugetară În perioada 2005-2010, PNL îşi propune ca obiectiv economic fundamental asigurarea de venituri suplimentare la bugetul statului cu 7-8% din PIB faţă de nivelul anului 2004. Deja pentru bugetul anului 2008 nivelul veniturilor bugetare va creşte la 39%, iar în anul 2010, la un produs intern brut estimat la circa 150 miliarde de euro România va avea un plus de cheltuieli bugetare de aproape 40 de miliarde de euro faţă de anul 2004. Creşterea veniturilor se va realiza pe fundalul menţinerii cotei unice de 16% pentru impozitul pe venit şi pentru impozitul pe profit, al menţinerii taxei pe valoarea adăugată la 19% şi al reducerii contribuţiilor la asigurările sociale cu zece puncte procentuale în perioada 2005-2008.

22

Managementul deficitelor publice trebuie să ţină seama de un număr de şase constrângeri ce decurg din calitatea României de membru al Uniunii Europene: menţinerea unui deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, controlul cheltuielilor publice pentru corelarea cu strategia de ţintire a inflaţiei, asigurarea contribuţiei României la bugetul comunitar, ceea ce înseamnă numai în perioada 2007-2013 peste 7 miliarde de euro, asigurarea cofinanţărilor pentru fondurile europene, ceea ce înseamnă, pentru cazul ideal al absorbţiei integrale, cel puţin 400 de milioane de euro pe an, îndeplinirea criteriilor cerute de aplicarea Strategiei de la Lisabona care presupune numai în domeniul cercetării un plus de 150 milioane de euro pe an precum şi contracararea consecinţelor ce decurg din liberalizarea contului de capital. La aceasta se adaugă anumite plăţi ce decurg din finanţările anilor trecuţi în cadrul programelor de tip ISPA (700 milioane de euro), PHARE (450 milioane euro) şi SAPARD (200 milioane euro) care vor fi efectuate până în anul 2010. • Îmbunătăţirea climatului de afaceri Încă de la începutul mandatului său, Guvernul a luat câteva măsuri liberale cu impact asupra climatului de afaceri. Legislaţia privind incompatibilităţile, conflictele de interese şi transparentizarea averilor demnitarilor au limitat intervenţia administrativă şi politicianistă, iar anulările sau eşalonările datoriilor la buget au fost eliminate. Procedurile de intrare şi ieşire de pe piaţă, începând cu procedurile de înscriere a unei firme şi până la rezolvarea cazurilor de insolvenţă, au fost mult înlesnite. Consolidarea pieţelor financiare au făcut ca situaţiile de insolvenţă în domeniul bancar, al asigurărilor şi al fondurilor de investiţii să fie, practic, eliminate. În ultima perioadă, ratingul suveran acordat României de către agenţiile de evaluare financiară s-a îmbunătăţit semnificativ. Îmbunătăţirea climatului de afaceri este demonstrată de evoluţia investiţiilor străine, care, în perioada 2005 - iulie 2007, au însemnat un total de 17,8 miliarde Euro. Susţinerea şi încurajarea iniţiativei private, a principiilor economiei de piaţă liberă, garantarea proprietăţii vor reprezenta şi în viitor pilonii acţiunii economice a PNL. Aplicarea principiului neutralităţii în domeniul fiscal precum şi înlăturarea discriminărilor în calea liberei competiţii, ca şi eliminarea intervenţionismului de stat, concomitent cu diminuarea proprietăţii private a

23

statutului constituie tot atâta garanţii pentru menţinerea, în continuarea, a unui climat de afaceri atractiv. • Întărirea sistemului public de pensii În scopul consolidării sistemului public de pensii s-a trecut la recalcularea pensiilor din sistemul public, procesul fiind finalizat la data de 31 decembrie 2005 cu păstrarea drepturilor financiare a 3.557.474 persoane din care jumătate au avut pensiile mărite. Garanţia îndeplinirii obligaţiilor asumate decurge în primul rând din modul în care Guvernul şi-a onorat angajamentele din Programul de guvernare. Produsul intern brut a crescut în anul 2006 faţă de 2005 cu 18,9% în termeni nominali, respectiv 7,7% în termeni reali. Anul 2007 este prognozat cu o creştere a PIB-ului de 14% în termeni nominali, respectiv 6,5% în termeni reali. Aplicarea cotei unice a dus la creşterea spectaculoasă a încasărilor bugetare dar şi la o sporire a câştigurilor angajaţilor şi întreprinzătorilor. Toate acestea s-au reflectat într-o creştere a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada 2005 – 2007 cu peste 40%. După cum se ştie, angajamentul din Programul de guvernare cu privire la majorarea pensiilor prevede o creştere cu 30 % în termeni reali. Efectele dezvoltării economice, a câştigurilor salariale şi a numărului de salariaţi vor permite, în anul 2008, o creştere a pensiilor cu 43%, faţă de nivelul actual şi, în consecinţă, creşterea punctului de pensie de la 396 lei la 568 lei, respectiv 37,5% din salariul mediu brut (măsură pusă deja în practică începând cu 1 noiembrie 2007). Potrivit datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză, în perioada 2009-2013 România va înregistra o creştere economică într-o medie anuală de aproape 6% pe an, iar numărul locurilor de muncă va creşte cu 400.000, ceea ce garantează majorărilor de pensii din anul 2008 un caracter sustenabil. A doua etapă a restructurării sistemului de asigurări sociale a fost implementarea în cadrul sistemului de pensii a unor noi componente, facultative şi obligatorii administrate privat în scopul furnizării unor venituri suplimentare pentru perioada de pensionare. Astfel, legea care prevede introducerea schemelor de pensii facultative administrate privat (pilonul III) a intrat in vigoare la 31 mai 2006, urmând ca, până la sfârşitul anului să se definitiveze procesul de elaborare şi avizare a legislaţiei secundare. Pilonul III va debuta la începutul anului 2007 iar în ceea ce priveşte pilonul II, transferul de contribuţii către sistemul de pensii private cu contribuţie obligatorie va începe cu luna iulie 2007.

24

• Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii Experienţa istorică a dovedit că democraţia, în accepţiunea sa modernă, liberală, nu se poate consolida decât pe un suport economic şi social capitalist. Expresia utilizării eficiente a capitalului, ca principală resursă a societăţii, o constituie modernizarea infrastructurii (infrastructura fizică – căi de comunicaţii, energie, mediu, sănătate, educaţie, pieţe financiare). Partidul Naţional Liberal consideră că dezvoltarea infrastructurilor, de la cele ce ţin de fructificarea capitalului uman şi până la cele ce privesc căile de comunicaţii, are o importanţă specială în susţinerea eforturilor de modernizare a României. Infrastructura energetică Primul obiectivul al României ca stat membru continuă să rămână recuperarea decalajului de performanţă energetică faţă de ţările dezvoltate ale UE. Pe termen mediu şi lung România va trebui să îşi asigure o alimentare diversificată cu resurse energetice şi să reducă intensitatea energetică. Va fi promovată în continuare energia nucleară pentru care se are în vedere finalizarea unităţii 2 (în 2007) şi prin realizarea unităţilor 3 şi 4 (după 2011) la Centrala Nucleară Cernavodă. Odată cu punerea în funcţiune a unităţii 2, ponderea energiei nucleare în balanţa energetică a României va creşte la circa 16%. De asemenea România îşi propune să îşi continue eforturile de promovare în ceea ce priveşte energia hidro prin definitivarea procesului de privatizare / concesionare a investiţiilor aflate în diverse etape de execuţie - în prezent au fost selectate spre privatizare un număr de 21 de centrale hidroelectrice nefinalizate - precum şi demararea lucrărilor la o unitate hidroelectrică de acumulare prin pompaj, necesară prin prisma optimizării regimurilor de funcţionare ale SEN, după intrarea în funcţiune a unităţii 2 de la Cernavodă. În scopul utilizării mai eficiente a surselor de energie primară se va promova soluţia cogenerării de înaltă eficienţă şi creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ producţie - transport - distribuţie - utilizare finală a energiei în condiţiile reducerii impactului asupra mediului. În acest context, se are în vedere continuarea programelor de eficienţă energetică, ţinând cont de potenţialul de economisire disponibil în sectorul rezidenţial (cca. 50%) şi din cel industrial (cca. 17%). Obiectivul urmărit este reducerea intensităţii energetice într-un ritm mediu anual de (2,5 – 3%) până în anul 2010 iar pentru resursele primare cu 40% (perioada 2004-2015).

25

Diversificarea mixului energetic urmăreşte reducerea ponderii resurselor clasice de energie în balanţa energetică a ţării şi se va materializa şi prin promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile. Se urmăreşte atingerea procentului de 33% energie electrică produsă din resurse regenerabile (anul 2010). Simultan se are în vedere demararea procedurilor pentru înfiinţarea pieţei de emisii de CO2 ca o extensie a produselor operatorului de piaţă în domeniul energiei electrice OPCOM (Operatorul Pieţei de energie electrică din România). O atenţie specială se va acorda utilizării biomasei şi producţiei şi utilizării biocarburanţilor (România îşi propune atingerea cotei de consum de biocarburanţi de 5,75% din totalul combustibililor consumaţi la nivel naţional până în anul 2010). Pentru asigurarea necesarului de consum intern cu resurse de petrol şi pentru asigurarea funcţionării capacităţii de rafinare din ţară, România are în vedere să facă parte din circuitul ţiţeiului din Marea Caspică către Europa de Vest. În acest sens, este vizată construirea oleoductului Constanţa – Trieste în cadrul proiectului Pan European Oil Pipeline. De asemenea se au în vedere proiecte majore de investiţii în domeniul gazelor naturale, care vor contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, la creşterea gradului de siguranţă în alimentare şi vor asigura interconectarea pieţei europene la resursele existente în afara graniţelor UE, respectiv Proiectul NABUCCO şi interconectarea la sistemul european de gaze naturale. Pentru participarea la aceste proiecte se acordă o mare atenţie reabilitării şi dispecerizării actualului sistem de transport pe conducte al gazelor naturale şi creşterii capacităţilor de stocare ale acestora (având în vedere capacitatea deosebită de stocare de care dispune România estimată deja la cca. 4200 mil. mc. în anul 2007). În ceea ce priveşte, funcţionarea pieţei de energie electrică România se află într-o etapă avansată (gradul de deschidere a pieţei fiind din iulie 2005 de 83,5%). În ceea ce priveşte piaţa gazelor naturale, a continuat liberalizarea acesteia prin majorarea gradului de deschidere la 75% (iulie 2006). Se va continua procesul de interconectare transfrontalieră şi de promovare a proiectelor de infrastructură aferente, care urmează să contribuie la diversificarea ofertei şi integrarea pieţei româneşti în pieţele regionale (Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Turcia, Ucraina). Infrastructura de transport Pentru perioada următoare dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă prima prioritate a României. Obiectivul dezvoltării transporturilor implică expansiunea infrastructurii de transport, creşterea 26

eficienţei energetice în transporturi, creşterea calităţii serviciilor precum şi deschiderea pieţei. Priorităţile de dezvoltare în sectorul transport, susţinute inclusiv prin importante fonduri comunitare post-aderare vor fi concentrate pe axele prioritare ale UE deja identificate (TEN-T nr. 7 - rutieră, TEN-T nr. 18 - calea fluvială Rin-Meusia-Main-Dunăre şi TEN-T nr. 22 - feroviară), axe care au o importanţă fundamentală pentru crearea coeziunii teritoriale în Europa şi mobilitatea bunurilor şi persoanelor. În prezent există o viziune multianuală asupra dezvoltării reţelei de transport din România conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport şi care acoperă o perspectivă de 50 de ani. Infrastructura de comunicaţii şi tehnologia informaţiei Pentru România principalul obiectiv al perioadei următoare continuă să rămână trecerea la societatea informaţională. Specific pentru domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor este necesitatea dezvoltării unei infrastructuri care să permită modificări de comportament şi schimbări de abordare atât la nivelul companiilor dar şi, mai ales, în ceea ce priveşte utilizatorii individuali. Din acest punct de vedere, dezvoltarea societăţii informaţionale implică creşterea accesului la internet şi la serviciile societăţii informaţionale. Obiectivele reformei în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) au în vedere: creşterea accesului la internet, la serviciile societăţii informaţionale şi integrarea aplicaţiilor TIC în economie. Din acest punct de vedere măsurile vizează dezvoltarea infrastructurii şi creşterea numărului de aplicaţii prezente pe piaţă, adresate atât mediului de afaceri cât şi cetăţenilor. Se va promova accesul la mijloacele de TIC în localităţile defavorizate prin programul de implementare a serviciului universal care priveşte telecentrele. O altă modalitate de sprijinire a accesului la internet va fi realizată prin intermediul Reţelelor Electronice ale Comunităţilor Locale (RECL). Pentru reducea decalajelor de dezvoltare se va dezvolta un proiect pilot de implementare a sistemului PLC (Power Line Communications), pe termen lung preconizându-se extinderea sistemului la nivelul întregii ţǎri, ca o alternativă mai ieftină de a oferi acces la internet unei largi mase a populaţiei, mai ales în zonele defavorizate (în perioada 2007-2009). Infrastructura de mediu Pentru România obiective pe termen lung privind mediul sunt: utilizarea sustenabilă a resurselor regenerabile şi neregenerabile şi protejarea biodiversităţii. În perioada următoare politicile de mediu vor avea 27

cea mai dinamică evoluţie având un rol orizontal în cadrul politicilor guvernamentale. În contextul creşterii populaţiei şi implicit a consumului precum şi a reducerii bazinului de resurse România va trebui să îşi reevalueze temelia ecologică, indicator care va contribui la fundamentarea politicilor de dezvoltare. Odată cu intrarea în UE România va trebui să pună în practică prevederile acquis-ului de mediu care, în prezent, este practic preluat în legislaţia internă. Plecând de la această realitate obiectivele politicii de mediu vor fi orientate către gestionarea durabilă a resurselor de apă şi a resurselor solului, pentru recuperarea decalajelor în ceea ce priveşte conformarea companiilor la cerinţele de mediu, protejarea biodiversităţii, dar şi gestionarea unor probleme istorice care privesc atât declinul unor industrii, întârzieri tehnologice sau evoluţii naturale ale căror soluţii nu s-au concretizat la timp prin investiţii. Estimările arată că investiţiile necesare în domeniul mediului se ridică la circa 29 de miliarde de euro. Un obiectiv care s-a impus ca prioritate recentă este reducerea riscului de dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone. Infrastructura de mediu va beneficia de resurse financiare deosebite, nivelul ridicat al investiţiilor din acest sector fiind determinat de diferenţele mari între dotarea infrastructurii municipale şi cerinţele europene de mediu (alimentarea cu apă potabilă care este furnizată în România doar pentru 65% din populaţie comparativ cu media europeană de 96-98%). În condiţiile în care disponibilul de resurse programat este insuficient (fondurile nerambursabile nu vor depăşi 35-40% din valoarea investiţiilor necesare în sectorul de mediu) va fi necesar un efort bugetar suplimentar simultan cu încurajarea dezvoltării de parteneriate public-privat (în special în domeniul managementului deşeurilor) dar şi contractarea de credite cu perioadă lungă de rambursare care să permită reducerea presiunii asupra bugetelor interne pe termen scurt. Se vor sprijini autorităţile locale pentru a pregăti proiecte şi favorizarea dezvoltării pieţei construcţiilor care să poată absorbi volumul mare de lucrări necesare. Modernizarea infrastructurii de sănătate Prin politica de achitare a datoriilor şi suplimentarea generală a resurselor consumate în sănătate, obiectivul de cheltuire pe îngrijiri de sănătate a unui procent de 6% a fost atins încă din anul 2005, 65% din aceste cheltuieli provenind din fonduri publice iar restul din fonduri private. Modificarea Codului fiscal şi aprobarea noilor reglementări privind asigurările voluntare de sănătate prevăzute în legislaţia reformei sanitare a 28

creat premisele pentru creşterea cheltuielilor deductibile pentru sănătate până la o sumă maximală ce poate fi estimată la 2% din PIB, din care cel puţin 0,5% începând cu anul 2007. S-a realizat astfel baza pentru o creştere substanţială a cheltuielilor din sănătate concomitent cu o scădere a plăţilor informale din domeniu, estimate la 15% din totalul cheltuielilor, ceea ce va permite soluţionarea unora dintre cele mai mari probleme cu care acest domeniu s-a confruntat. S-a introdus Programul naţional de evaluare a sănătăţii fiecărui cetăţean indiferent dacă este sau nu asigurat, prin implicarea medicilor de familie şi a specialiştilor şi finanţat din fondurile Ministerului Sănătăţii Publice, în special din taxa pe viciu. Se va trece la soluţionarea unei grave probleme, cea a infrastructurii medicale în mediul rural prin promovarea programului de realizare de cabinete medicale în mediul rural, conforme cu standardele internaţionale. De asemenea se vor derula programele de dotare cu ambulanţe conforme standardelor Comunităţii Europene pentru toate judeţele, demararea construirii celor opt noi spitale regionale de urgenţă, a douăzeci de noi spitale judeţene de urgenţă şi reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă. O modificare de structură în domeniul medical este redimensionarea ponderii medicinei primare de la 4,5% în 2006 la 8% în 2007 şi 15% în 2008, concomitent cu scăderea ponderii sistemului spitalicesc. Se va accentua profesionalizarea managementului spitalelor prin angajarea de manageri profesionişti, supravegherea atentă a incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, pentru a se asigura o bună gestionare a serviciilor publice de sănătate. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană vor fi demarate o seamă de acţiuni specifice cum ar fi introducerea cardului naţional şi a cardului european de asigurat, sporirea atribuţiilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în ce priveşte asistenţa medicală necesară pentru asiguraţii români care se deplasează într-un stat membru UE precum şi asigurarea accesului la asistenţă medicală necesară pentru cetăţenii statelor membre UE care se află pe teritoriul României. Dezvoltarea resursei umane În viziunea PNL resursele umane reprezintă factorul principal în asigurarea calităţii economice - competenţa superioară a forţei de muncă a unei ţări constituie motorul de dezvoltare al societăţii respective. Începând cu 1 ianuarie 2007 România beneficiază de alocările Fondului Social European care va fi prezent prin implementarea 29

Programului Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane care stabileşte în cadrul Obiectivului “Convergenţă” domenii majore de intervenţie ale României pentru perioada de programare 2007- 2013. Dezvoltarea resurselor umane se va concentra pe creşterea investiţiilor în educaţie şi formare profesională, atragerea şi reţinerea a cât mai multor persoane pe piaţa muncii, creşterea ofertei de forţă de muncă, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor şi promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. Astfel au fost alocate 3,63 miliarde euro (din care 3,05 miliarde euro din FSE + 0,580 milioane Euro cofinanţare naţională). În acest context accesul la educaţie reprezintă şansa cetăţeanului de a accede la modernizare. Aceasta înseamnă emanciparea individului şi posibilitatea acestuia de a alege pentru sine propria cale. Garanţia de natură financiară a realizării acestui drept fundamental al cetăţeanului o constituie susţinerea bănească adecvată prin politici publice. În anul 2007, finanţarea educaţiei din fonduri publice a reprezentat 5,5% din PIB, urmând să ajungă, în anul 2008, la 6% din PIB. Aceasta înseamnă, faţă de anul 2004, practic o dublare a procentului alocat în PIB iar la nivelul alocărilor efective, creşterea este de aproape trei ori. Asigurarea suportului financiar trebuie dublată de existenţa unor programe adecvate şi de o viziune calitativă cu privire la modernizarea procesului de învăţământ. a) Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie. Îndeplinirea acestui deziderat presupune în primul rând o mai bună realocare a unităţilor de învăţământ şi înlesnirea deplasării elevilor. În acest sens se are în vedere construirea sau reabilitarea de campusuri şcolare, în număr de cel puţin 80 (cu o alocare de 360 milioane euro), optimizarea transportului elevilor prin achiziţionare de microbuze şcolare (alocare anuală 1,5 milioane euro), continuarea procesului de informatizare prin achiziţionarea de 30.000 de computere cu conectările internet aferente (valoare totală 160 milioane euro), crearea unor şcoli de arte şi meserii (24 unităţi valoare totală 200 milioane euro), asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru sănătate în mediul rural (72 milioane euro pentru 500 unităţi şcolare în mediul rural), alocarea de fond de carte şi material didactic (valoare anuală 5,5 milioane euro), construirea de cămine şi cantine studenţeşti (peste 8000 de locuri de cazare şi reparaţii pentru 240 cămine, valoare totală 170 milioane euro). b) Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională. Aceasta are în vedere pregătirea continuă a resursei umane 30

şi elaborarea ghidurilor de bună practică, stimularea educaţiei permanente, construirea structurilor instituţionale ARACIS şi ARACIP, elaborarea unor standarde şi indicatori de performanţă pentru acreditarea unităţilor şcolare precum şi revizuirea sistemului naţional de evaluare şi examinare a elevilor din învăţământul preuniversitar. La acestea se adaugă construirea sau reabilitarea infrastructurii educaţionale a învăţământului superior (biblioteci, laboratoare, spaţii noi etc) în valoare totală de 360 milioane euro. c) Descentralizarea şi creşterea gradului autonomiei sistemului educativ la nivelul instituţiilor de învăţământ. Descentralizarea presupune îmbunătăţirea managementului administrativ şi financiar la nivelul unităţilor de învăţământ, gestionarea eficientă a resurselor şi responsabilizarea actorilor locali prin transferul deciziei din plan central în plan local. d) Reforma educaţiei timpurii. Această direcţie de acţiune are în vedere susţinerea învăţământului preşcolar şi modernizarea serviciilor oferite ceea ce presupune: reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii, formarea resurselor umane, crearea de servicii integrate şi alternative pentru educaţie şi intervenţie timpurie, creşterea gradului de cuprindere şi menţinerea în sistem a elevilor. Programul are o valoare totală de 100 milioane euro. e) Creşterea capacităţii instituţionale pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor. Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale este strâns legată de asigurarea unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene. Aceasta presupune formarea cadrelor în domeniul managementului privind elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor comunitare. În acest sens până în anul 2008 vor fi alocate 15 milioane de euro. f) Susţinerea în manieră integrată a educaţiei, cercetării şi inovării. Evoluţia domeniului cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării este marcată de schimburi de referinţă datorate contextului politic generat de integrarea României în Uniunea Europeană. În acest sens avem în vedere: angajamentul asumat prin Documentul de poziţie pentru capitalul „Ştiinţă şi cercetare”, realizarea unei finanţări adecvate a sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare precum şi alinierea treptată la politica Uniunii Europene prin care, conform strategiei stabilite la Consiliului European de la Lisabona din anul 2000, este recunoscut rolul esenţial al cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice pentru creşterea competitivităţii economice. În acest sens Partidul Naţional Liberal susţine majorarea cheltuielilor pentru cercetare în PIB până la 1% la orizontul anului 2010. În ceea ce priveşte modificările structurale din învăţământul universitar va fi necesară 31

reformarea curriculei în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii şi ţinând seama de realităţile pieţei interne şi documentelor de politică industrială elaborate de către CE. În plus, universităţile vor trebui să îşi concentreze activitatea pe baze voluntare ca şi institutele de cercetări care, la rândul lor vor trece în coordonarea universităţilor. Acest proces va duce la concentrarea şi alocarea eficientă a resurselor şi utilizarea competitivă a resursei umane. Este necesar ca România să îşi dubleze numărul de doctoranzi pentru a putea face faţă ritmului tehnologic din UE, fiind clar că etapa actuală prin care trece România, de preluare de tehnologie, va fi depăşită şi se va intra în etapa creării de tehnologie şi apoi producerii de cunoaştere. • Modernizarea satului românesc şi dezvoltarea rurală Suportul economic al modernizării satului românesc, în viziunea noastră, îl constituie deschiderea agriculturii către piaţă şi organizarea ei pe baze capitaliste, ceea ce presupune şi un efort de industrializare a agriculturii. Iar suportul social al modernizării rurale îl constituie extinderea politicilor publice în mediul rural. În anul 2008, întreaga gamă de măsuri europene de finanţare a agriculturii şi dezvoltării rurale va fi disponibilă pentru fermieri. 1,5 milioane de fermieri vor primi câte 50 euro/ ha începând cu 2007, bani care vor veni de la Uniunea Europeană. Această sumă va creşte treptat până în 2013, când va ajunge la nivelul mediu european. Sprijinul Naţional Complementar este Programul naţional de sprijinire a culturilor agricole, prin care se vor finanţa cu o medie de 55-60 euro/ ha principalele culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, sfeclă de zahăr etc.). Ajutoarele de stat pentru agricultură este programul destinat în cea mai mare parte către sectorul zootehnic, ca subvenţii pe cap de animal pentru susţinerea producţiei de lapte şi carne. Convertirea către piaţă şi industrializarea agriculturii româneşti sunt căile prin care se va putea produce integrarea în piaţa muncii a celor aproape trei milioane de persoane active dar care, în prezent, nu beneficiază de nici o formă stabilă de remunerare, salarială sau de altă natură. Bugetul României pierde anual între 2 şi 3 miliarde euro din cauza stării arhaice a agriculturii româneşti. Marea provocare a României este prin urmare aducerea majorităţii producţiei agricole în sfera pieţei şi diversificarea economiei rurale până la nivelul la care agricultura nu va mai constitui sursa principală de existenţă a satului, concomitent cu atragerea populaţiei rurale în sfera muncii salariate.

32

Acest proces a fost deja iniţiat de Partidul Naţional Liberal prin înlocuirea sistemelor tradiţionale şi ineficiente de subvenţionare a agriculturii cu forme noi, direcţionate pe susţinerea fermelor comerciale şi a unităţilor industriale de procesare. Împreună cu Programul SAPARD, în componenta privind susţinerea fermelor şi unităţilor de procesare, a fost derulat Programul Fermierul – primul program serios de investiţii în agricultura românească demarat după 1989 – şi care ţinteşte capitalizarea gospodăriei ţărăneşti tradiţionale şi transformarea ei în fermă familială activă pe piaţă. În anii 2005-2006, prin Programul Fermierul, circa 5.200 miliarde de lei vechi au fost acordaţi sub formă de credite, din bugetul Ministerului Agriculturii, pentru dezvoltarea unor afaceri în agricultură. Pentru 2007 şi 2008, Ministerul Agriculturii a creat şi va finanţa Programul SAPARD-ul românesc. Este vorba de 1.35 miliarde RON, prin care vor fi susţinute proiectele depuse la SAPARD şi rămase fără finanţare europeană. Primul aspect important, în ce priveşte modernizarea de ansamblu a satului românesc îl constituie finalizarea retrocedării proprietăţii funciare. Pachetul legislativ Proprietate - Justiţie (legea 247/ 2005) a permis revendicarea integrală a terenurilor agricole şi forestiere confiscate în perioada comunistă. În baza acestei legi au fost depuse cereri de retrocedare pentru circa 1 milion de hectare terenuri agricole şi 2 milioane de hectare terenuri forestiere, fiind soluţionate peste 60% din cererile de retrocedare. A fost înfiinţată, de asemenea, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), care supraveghează activitatea de retrocedare şi verifică sesizările cetăţenilor. Cea de-a doua temă importantă este aceea a dezvoltării relaţiilor de piaţă şi a formelor asociative. Capacitatea de dezvoltare a agriculturii româneşti depinde foarte mult de reuşita creării unei pieţe agricole organizate şi a unor asociaţii de fermieri aflate în strânsă legătură cu piaţa. Ministerul Agriculturii va stimula dezvoltarea formelor asociative în agricultură prin Programul de Recunoaştere şi Finanţare a Grupurilor de Producători. Fermierii care se asociază vor fi primi sprijin financiar pentru constituirea asociaţiei, vor fi recunoscuţi prin act normativ de către minister şi vor avea acces la programe de finanţare specifice. Cea de-a treia temă care, ca şi primele două, are în vedere crearea unui nou tip de mentalitate pentru producătorii agricoli este introducerea principiilor manageriale în activităţile agricole. Fermierul român şi agricultura românească vor beneficia de un sistem complex de informaţii, atât în ceea ce priveşte tendinţele de piaţă şi noile tehnologii agricole, cât şi în ceea ce priveşte fiecare fermă din România. SIAS 33

(Sistemul Informaţional pentru Agricultură şi Silvicultură) este un program al Ministerului Agriculturii prin care vom avea o evidenţă generală şi complexă a informaţiilor despre fermele şi proprietăţile agricole şi silvice din ţară. Dezvoltarea mediului rural se bazează pe consolidarea puternică a clasei fermierilor (cu ajutorul căreia va creşte rapid producţia agricolă destinată pieţei), pe creşterea accelerată a numărului de iniţiative private în sectorul serviciilor şi al industriei agro-alimentare (pentru reorientarea forţei de muncă agricole şi creşterea valorii adăugate a producţiei agro-silvice) şi pe investiţii masive în infrastructura rurală şi de fermă (în scopul creşterii standardului de viaţă şi muncă la ţară). În privinţa învăţământului din mediul rural, Partidul Naţional Liberal s-a angajat, prin Programul de guvernare, pentru alocarea, pe perioada mandatului, a unei sume de 200 milioane de euro pentru susţinerea învăţământului în mediul rural. Această sumă a fost deja alocată în 2006, urmând ca pe perioada mandatului, suma alocată să depăşească jumătate de miliard de euro. Programul de reabilitare a lăcaşurilor de cultură de la sate dispune de o finanţare de 100 milioane de euro. Peste un miliard de euro vor fi alocate programului „Poduri şi podeţe” destinat exclusiv infrastructurii din mediul rural. Totalul finanţărilor pentru sistemele de educaţie, sănătate, cultură şi infrastructură fizică din mediul rural vor fi, în perioada 2006-2008 de peste două miliarde de euro. Odată cu integrarea efectivă în Uniunea Europeană, România va deveni mai activă în formularea unei Politici Agricole Comune apropiată intereselor ei. • Asigurarea unei rate înalte a absorbţiei fondurilor structurale comunitare (Fonduri Structurale şi de Coeziune) Utilizarea eficientă a FSC va urmări în principal reducerea decalajelor dintre regiunile de dezvoltare şi atenuarea diferenţelor de ordin social şi economic. Scopurile urmărite prin finanţarea proiectelor din aceste fonduri vizează în principal promovarea unei dezvoltări durabile, echilibrate şi armonioase a ansamblului economic şi social în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai al cetăţenilor României. Utilizarea eficientă a FSC va urmări aplicarea corelată a politicii de dezvoltare regională cu celelalte politici publice, asigurându-se astfel convergenţa fondurilor pentru finanţarea obiectivelor de dezvoltare. Prin fondurile europene vor fi finanţate proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai puţin avansate, prin investiţii pentru coeziune 34

economică şi socială, în domenii cheie precum dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, servicii sociale şi servicii turistice. Se realizează astfel crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului competitivităţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii regiunilor vizate, precum şi modernizarea zonelor rurale şi regenerarea celor urbane. România urmează să primească 19,668 miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune până în anul 2013, după semnarea în iulie 2007 a Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind Cadrul Strategic Naţional de Referinţă. 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană". Comisia Europeană a aprobat de asemenea în 12 iulie 2007 Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). România va beneficia, în perioada 2007-2013, de fonduri nerambursabile de aproximativ 4,5 miliarde de euro pentru proiecte legate de protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă. POS Mediu reprezintă documentul de programare în baza căruia România va putea accesa aproximativ 4,5 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene, la care se va adăuga suma de aproximativ 1 miliard de euro cofinanţare naţională pentru susţinerea de proiecte de investiţii în domeniul mediului. Sursele de finanţare comunitare pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu sunt asigurate din Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Aceste investiţii vor fi orientate către următoarele priorităţi: • extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apa uzată (3,3 miliarde Euro) • dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea terenurilor contaminate (1,2 miliarde Euro) • modernizarea sistemelor municipale de termoficare în scopul reducerii poluării (458 milioane Euro) • acţiuni pentru asigurarea unui management corespunzător al ariilor protejate şi stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale (215 milioane Euro) • măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor şi a eroziunii costiere a Mării Negre (329 milioane Euro) • pregătirea şi planificarea proiectelor, monitorizarea implementării acestora, acţiuni de comunicare şi informare (174 milioane Euro).

35

¾ România – profil de ţară europeană • Creşterea competitivităţii societăţii româneşti în context european Prin îndeplinirea tuturor acestor obiective, România va căpăta un profil de ţară europeană, clar şi pregnant, bazat pe cel puţin două componente esenţiale: identitatea culturală naţională şi produsele economice specifice, atractive pentru piaţa europeană. Creşterea, în acest fel, a competitivităţii societăţii româneşti în context european, va permite atingerea obiectivelor de convergenţă reală între România şi Uniunea Europeană, exprimate în primul rând de diminuarea decalajelor în ce priveşte indicatorii nivelului de trai şi ai puterii de cumpărare a veniturilor. Stabilirea tuturor acestor obiective şi a direcţiilor de acţiune în vederea atingerii lor au ca principal ţel creşterea bunăstării românilor, prin consacrarea libertăţilor individuale şi prin fructificarea dreptului la liberă iniţiativă. Chiar dacă orizontul de timp, anume anul 2020, pare îndepărtat, trebuie să avem în vedere că efectele politicilor liberale cuprinse în strategie se produc pe întreg parcursul acestui efort de modernizare şi că ameliorarea condiţiilor de viaţă ale românilor va fi un proces continuu. În perioada 2004 – 2010 produsul intern brut va creşte mai mult decât de la simplu la dublu, ajungând la 7500 euro/loc. Potrivit estimărilor noastre, în anul 2020, produsul intern brut pe locuitor ar putea sa ajungă între 12.000 – 15.000 euro/locuitor. Aceste cifre îşi au o reflectare în ce priveşte veniturile populaţiei. Evaluările noastre indică faptul că în anul 2010 salariul mediu net poate ajunge la 400 euro, ceea ce înseamnă o creştere corespunzătoare a salariului minim la cca. 150 de euro. În anul 2020, cu un salariu mediu de circa 1000 de euro, condiţia muncitorului român va fi mult îmbunătăţită iar odată cu intrarea în plată a fondurilor private de pensii, pensia medie se poate situa la nivelul de 60-80% din salariul mediu. În perioada menţionată vulnerabilităţile societăţii româneşti, care se manifestau în momentul demarării procesului de integrare, adică în anul 2000, vor fi înlăturate. Vulnerabilităţile privind calitatea mediului economic pot fi considerate deja depăşite. În ce priveşte sustenabilitatea fiscală, orizontul de timp pentru compatibilizarea cu configuraţiile bugetare ale statelor europene, în primul rând în ce priveşte dimensiunea veniturilor ca pondere în PIB, este de 2010. În ce priveşte chestiunile ce ţin de dezvoltarea satului românesc, de sistemele de asigurări sociale şi de 36

competitivitatea economică, acestea sunt procese structurale care necesită perioade mai îndelungate. Se poate socoti, însă, că în anul 2020 România va fi o ţară modernă, mediu dezvoltată, un stat deja puternic al Europei. Înlăturarea acestor vulnerabilităţi se face printr-o susţinere financiară de mari proporţii. În ce priveşte veniturile bugetare, ca pondere în PIB, ele pot creşte până la 40-42%, prin lărgirea bazei de impozitare şi în baza resurselor prezentate la capitolul privind strategia fiscală. Partidul Naţional Liberal va continua politica sa privind economia ofertei, ceea ce înseamnă susţinerea în continuare a capitalului românesc şi a iniţiativei private şi asigurarea unui ritm de creştere anuală a formării brute de capital fix în jur de 10-12% pe an. Nivelul investiţiilor străine, în condiţiile în care România a devenit deja o ţară ospitalieră din punct de vedere investiţional, ar putea să se menţină la un nivel de 60-80% din deficitul de cont curent, ceea ce înseamnă, pe ansamblul perioadei un volum investiţional de cel puţin 120 miliarde euro. Capitalizarea pieţei interne a fondurilor de investiţii, prin dezvoltarea fondurilor de pensii administrate privat, a fondurilor de asigurări de sănătate private, a dezvoltării sistemelor de asigurări de viaţă şi a creditului ipotecar, poate asigura o susţinere investiţională, la nivelul anului 2020 de până la 50 de miliarde de euro. La acestea se poate adăuga un management curajos al datoriei publice. În acest moment, având în vedere nivelul scăzut al datoriei publice, are disponibilitatea de a atrage împrumuturi externe pentru dezvoltare de cel puţin 30 de miliarde de euro. În condiţiile în care managementul deficitului bugetar şi politica monetară permit acest lucru, Partidul Naţional Liberal consideră că atragerea de credite externe poate constitui o resursă importantă în susţinerea proiectelor de modernizare în domeniul infrastructurii, al educaţiei, al sănătăţii şi al dezvoltării rurale. România trebuie să-şi recapete locul demn pe care îl merită printre statele lumii. O politică externă activă, însoţită, în plan intern, de un uriaş efort de modernizare, vor avea ca rezultat îmbunătăţirea imaginii ţării noastre. „A doua modernizare a Românei” prezentată de Partidul Naţional Liberal este suportul strategic al procesului de modernizare a ţării noastre în care fiecare cetăţean este parte activă şi beneficiar al transformărilor. Finalizarea acestui proces este angajamentul nostru în faţa cetăţenilor români, cetăţeni europeni, şi misiunea pe care ne-o asumăm prin reprezentanţii noştri în Europa.

37