Consilier European Nr. 6 Din 2006

Extinderea UE

nr. 6 / 2006

Proiect editorial ºi redactor-ººef: Adriana DOBRE Colegiul de redacþie: Teodora BONÞOI, Diana BOTESCU, Cãtãlina CONSTANTIN, Codruþ CONSTANTINESCU, Mihaela Augustina DUMITRAªCU, Diana HANGIU, Roxana Gabriela HODOROGEL, Diana IVAN, Iulia MUNTEANU, Daniel NÃSTASE, Mircea S. OPRESCU, Andreea Florina RADU, Salomeea ROMANESCU, Luciana SANDU, Ilinca ULMANU, Lorena VÂLCEANU Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene Direcþia Mass Media ºi Comunicare Str. Apolodor nr. 17, Sector 5 Bucureºti, ROMÂNIA Tel. 021-301.15.20, Fax 021-301.15.13 E-mail. [email protected] http://www.mie.ro © Ministerul Integrãrii Europene, 2006 Reproducerea integralã sau parþialã a acestui material este permisã numai cu menþionarea sursei. Fotografiile au fost preluate parþial de pe situl Comisiei Europene - Audiovisual Library, http://ec.europa.eu/avservices/photo/index_en.cfm, © Comisia Europeanã ISSN 1841-1 1118 Opiniile exprimate în articole aparþ in autorilor acestora ºi nu reflectã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Integrãrii Europene.

CUPRINS

CUPRINS

H G j N d D i t - T el G o ro a en ob er lo od dd ! - zd ! r ý vis ! D a a m Hy t! G or g! ob r! vä - Te oo ge - H ré o d D n ä e r Sa p e h m ! - jsa dp ob lut äiv om orn G ! - ole ré ! M - G ää! mik ing od He dne ! j or ! u ! e u s f G g T t t H t ! Ab en en erv - T oo erm al Ta e! ere d id lo! en ! d d g d G ! ! - Bo pä ay ag Ha G G njo eva ! - T ! r u u ü e u s t l t r r l e e t o ! e ! ß n n ! ! -

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

EDITORIAL

3

EXTINDEREA UE

4

Beneficii ºi compromisuri ale integrãrii Andreea Florina RADU, Ilinca ULMANU Posibile repere teoretice pentru elaborarea unei noi paradigme umaniste a integrãrii Salomeea ROMANESCU Armonizarea cadrului juridic bilateral al României cu acquis-uul comunitar Mihaela Augustina DUMITRAªCU Securizarea viitoarei frontiere externe a UE, factor stabilizator în regiune Andreea Florina RADU

POLITICI COMUNITARE

19

Taxa pe valoarea adãugatã în Uniunea Europeanã Daniel NÃSTASE Regimul fiscal al societãþilor în Uniunea Europeanã Daniel NÃSTASE Politica de comunicare a Uniunii Europene cu cetãþenii sãi Lorena VÂLCEANU Zona euro - un obiectiv greu de atins Cãtãlina CONSTANTIN

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

31

Consideraþii privind implementarea în România a Cardului european de asigurãri de sãnãtate Ilinca ULMANU, Mircea S. OPRESCU, Andreea Florina RADU Stadiul cercetãrii ºtiinþifice ºi al dezvoltãrii tehnologice în România Teodora BONÞOI, Andreea Florina RADU Întreprinderile mici ºi mijlocii în contextul integrãrii în UE Roxana Gabriela HODOROGEL Cãlãtorind se învaþã Iulia MUNTEANU

1

CUPRINS

CUPRINS

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

! ! ý br bré e! llo g! ere t! n Do d Ha a - T vas Do d e ! l d n! ! - po ej! mi ay äe r! de ar od H ter d p u d é ! - ef od ere njo n T o o e az br sa d t N o ej o - G t! - B u D s ! G ! H G u o! ! - - ing ik rve - en jitr ag n! rn mm Te g! ut a e o G d o T lo! od rg m h ä! n G mo od re ä te - al v e u H ! od o - T äi ß G G p n ! ! e ü d - G ! ist ä ! g t n v o ä r l r r u l e v l o e He - T Hy Sa M Ab G EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

48

Coordonarea afacerilor europene în Germania Diana BOTESCU Experienþa implementãrii fondurilor structurale în noile state membre Luciana SANDU

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

54

Pãrinþii fondatori ai UE Augustina DUMITRAªCU Bertie Ahern – scurt portret al unui prim-m ministru irlandez Codruþ CONSTANTINESCU

ACTUALITATEA EUROPEANÃ

58

Preºedinþia germanã a UE Diana BOTESCU

DICÞIONAR COMUNITAR

NUTS Diana HANGIU

2

60

EDITORIAL

EDITORIAL

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Împreunã, din 2007 Dupã un 2006 mai degrabã reflexiv, 2007 se anunþã a fi anul aniversãrilor la nivel european. Serbãrile vor începe chiar din prima zi a noului an odatã cu dobândirea de cãtre România ºi Bulgaria a calitãþii de state membre ale Uniunii. O Uniune a cãrei populaþie se apropie vertiginos de jumãtate de miliard ºi cu aspiraþii de a ajunge cea mai competitivã economie bazatã de cunoaºtere din lume. Tot din aceastã zi Germania preia preºedinþia Consiliului UE, încercând sã rezolve pe parcursul mandatului de ºase luni mai multe chestiuni spinoase pe plan european dintre care iese în evidenþã tranºarea viitorului tratatului constituþional. Noul an aduce noutãþi ºi în ce priveºte celelalte instituþii comunitare: doi noi comisari – Leonard Orban ºi Meglena Kuneva, ºi un nou preºedinte pentru Parlamentul European – cel mai probabil Hans-Gert Poettering, preºedintele popularilor europeni. Iar cele douã nou-venite vor organiza alegeri pentru desemnarea europarlamentarilor lor legitimi. Iar, odatã cu atingerea numãrului de 27 de comisari, va fi pusã în discuþie procedura pentru alcãtuirea viitoarelor Comisii Europene. Tot de la 1 ianuarie zona euro se va extinde, înglobând ºi primul stat din al cincilea val de extindere care a reuºit sã îndeplineascã criteriile de convergenþã de la Maastricht – Slovenia. În luna martie o serie de manifestãri paneuropene vor marca, sub sloganul „Împreunã din 1957”, împlinirea a jumãtate de secol de la constituirea Comunitãþii Economice Europene, motorul integrãrii europene. Cu aceastã ocazie, liderii Uniunii vor da publicitãþii o declaraþie politicã cu privire la viitorul UE. Iar în luna iunie vor fi aniversaþi 20 de ani ai celui mai popular program comunitar – ERASMUS, un exemplu incontestabil al succesului celor 50 de ani de integrare europeanã. 2007 reprezintã un reper important ºi din punct de vedere bugetar, marcând debutul unei noi perioade de programare. Aºadar, un nou buget pentru concretizarea unor obiective mai ambiþioase ºi o nouã generaþie de programe comunitare: FP7 – pentru cercetare; programul integrat pentru învãþare pe tot parcursul vieþii, Cultura 2007, Youth in action, Europe for citizens – pentru educaþie ºi formare, tineret, culturã, cetãþenie; MEDIA 2007 – pentru domeniul audiovizual; Intelligent Energy Europe II (IEE II) – pentru domeniul energetic; Instrumentul de Asistenþã

de Pre-aderare (IPA) – pentru þãrile candidate la aderare; LIFE+ – pentru protecþia mediului; Daphne III – pentru combaterea violenþei împotriva copiilor, tinerilor ºi femeilor etc. Cu un buget de 12 mil. euro, 2007 – Anul European al Egalitãþii de ªanse pentru Toþi îºi propune sã conºtientizeze europenii cu privire la dreptul lor de a nu fi discriminaþi, sã promoveze ºansele egale în domenii care variazã de la muncã la sãnãtate ºi sã demonstreze cã diversitatea face Uniunea Europeanã mai puternicã. În acest context, România îºi începe cu aplomb parcursul european – de la 1 ianuarie Sibiu devine capitalã culturalã a Europei, împreunã cu Luxemburg, prilej pentru România de a se poziþiona dintru început în percepþia publicului european prin ceea ce este cu adevãrat – o þarã în care identitatea româneascã s-a îmbogãþit primind influenþele celorlalte naþionalitãþi conlocuitoare (unguri, saºi, romi, ucraineni, bulgari, greci, sârbi, slovaci, polonezi, italieni, armeni) ºi în care acestea din urmã au gãsit un mediu favorabil pentru a-ºi pãstra tradiþiile ºi cultura. Iar dacã pe plan cultural nu o sã ne putem plânge de apatie sper ca acelaºi lucru sã se întâmple ºi în ceea ce priveºte participarea civicã, iar România sã nu urmeze exemplul vechilor „noi state membre” în care, la o lunã de la aderare, participarea la vot la alegerile europene a fost în medie de 40%, atingând în Slovacia un nivel alarmant de 16,96%. ªi sper ca problemele Uniunii Europene sã devinã treptat chestiuni de afaceri interne ºi nu de relaþii externe ºi sã fie dezbãtute corect ºi pertinent nu doar în preajma summit-urilor europene. Iar curentele eurosceptice care au început sã aparã nu pot face decât sã determine punerea în discuþie publicã a acestor teme astfel încât fiecare român sã-ºi poatã crea o opinie argumentatã cu privire la apartenenþa la Uniune. ªi sã poatã spune, acum ºi din propria-i experienþã, dacã aderarea este o afacere profitabilã sau un rãu necesar… Adriana DOBRE Ministerul Integrãrii Europene

3

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Beneficii ºi compromisuri ale integrãrii Interviu cu ªerban Nicolae, senator, observator la Parlamentul European pânã în mai 2006

În ce mãsurã existã riscul ca România sã-ººi piardã identitatea odatã cu intrarea în UE? ª.N.: O asemenea evaluare sau apreciere depinde foarte mult de modul în care România îºi va intra în noul rol, acela de stat membru. Experienþele anterioare ale altor þãri aratã cã nu existã o regulã certã care sã determine notorietatea ori influenþa unui stat, sau, în orice caz, aceasta nu depinde de aderare. Dupã criteriul populaþiei, România este al ºaptelea stat în ordinea mãrimii. Este cea mai importantã poziþie, pentru cã dacã le luãm în calcul pe celelalte – forþã economicã, P.I.B., venit pe cap de locuitor etc. – lucrurile nu mai stau aºa grozav. De aceea eu cred cã va fi important, poate decisiv, modul în care România va ºti sã-ºi valorifice punctele tari ºi sã le diminueze pe cele slabe. Acestea din urmã sunt, din pãcate mai multe ºi mai vizibile. De aceea, se poate spune cã identitatea României nu se va pierde dupã intrarea în UE, dar esenþial va fi modul în care aceastã identitate se afirmã ºi se impune în conºtiinþa europeanã. Având în vedere cã aþi fost observator în Parlamentul European, ne puteþi spune ce se va întâmpla cu actualii observatori începând cu data de 01.01.2007? Se vor face alegeri pentru euro-p parlamentari? ª.N.: Opinia mea este puþin diferitã de majoritatea celor vehiculate pânã acum în mass-media. Dupã 1 ianuarie 2007, observatorii români la Parlamentul European vor beneficia de toate drepturile parlamentarilor aleºi la alegerile europene din anul 2004, inclusiv cele pe care nu le au acum – dreptul de vot în comisii ºi în plen, dreptul de a iniþia proiecte ºi de a formula amendamente, ca ºi dreptul de a lua cuvântul în plen. Este adevãrat cã, din interpretarea legii române, rezultã cã parlamentarul naþional este incompatibil cu parlamentarul european. Dar observatorii de astãzi nu devin, dupã 1 ianuarie 2007, parlamentari europeni. Principalul aspect rezultã din faptul cã aceºtia nu au fost aleºi pentru Parlamentul European, ci pentru cel naþional. În concluzie, cei care sunt observatori la data de 31 decembrie 2006 rãmân ºi în parlamentul naþional ºi în Parlamentul European, dupã aceastã datã ºi pânã la alegerile ce se vor organiza special pentru acesta din urmã.

4

Doar cã vor avea drepturi în plus faþã de momentul actual. Altminteri, pânã la data alegerilor euro-parlamentare, dacã nu eºti membru al Parlamentului României, mandatul de la Parlamentul European înceteazã de drept.

În ce mãsurã ºi în cât timp va fi România capabilã sã recupereze decalajele faþã de noile state membre care au aderat în 2004? ª.N.: Nu cred cã se poate face o estimare foarte precisã. Conjunctura economicã este esenþialã, iar aceasta poate sã sufere modificãri neaºteptate nu doar la noi, ci ºi în celelalte state UE. De aceea, pentru o politicã de reducere a decalajelor economico-sociale care ne despart de noii noºtri parteneri, este necesar sã ne impunem un ritm anual de creºtere de aproximativ 5%, adicã de circa douã ori mai mult faþã de media de creºtere din Uniunea Europeanã. Corelat ºi cu o creºtere a veniturilor populaþiei cu aceiaºi indicatori se poate spera la atingerea nivelului celor mai „slabe” state de la momentul 2004 în aproximativ 5-10 ani.

Implicaþiile datei de 1 ianuarie 2007 pentru IMM-uurile din România: int e grare a în U niune a Europe anã va surprinde neplãcut întreprinzãtorii care nu ºi-a au pus la punct sistemele de management al calitãþii sau standardele de mediu. Potrivit unui sondaj IMAS privind gradul de pregãtire pentru aderarea la UE, 36% dintre instituþiile chestionate ºi 49% dintre companii nu au început încã pregãtirile de implementare a directivelor europene. Credeþi cã în aceste condiþii, la data de 1 ianuarie 2007, acestea vor fi în mãsurã sã respecte prevederile în vigoare?

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! ª.N.: Dacã nu o vor face vor fi mãturaþi de competiþia pieþei. Bineînþeles nu tot ce înseamnã întreprinzãtor în România trebuie sã fie preocupat de directivele europene sau de standardele de management. Dar toþi cei care intrã în concurenþa pieþei libere cu competitori din statele UE ar trebui sã ºtie cã nu mai existã practic nici o protecþie pentru cei care nu-ºi iau mãsuri. Din acest punct de vedere rolul auto-regulator al pieþei va fi decisiv. Regulile sunt egale pentru toþi.

Suntem în grafic cu implementarea acquis-uului comunitar (articolul 87 din TCE) în ceea ce priveºte ajutoarele de stat ºi legea ajutorului de stat? ª.N.: Cred cã da. Aici sunt douã aspecte relevante. Pe de o parte, acest capitol de negociere (6 – Concurenþa) a fost unul dintre cele douã încheiate ultimele, fiind deosebit de dificil. Consiliul Concurenþei a reuºit „pe ultima sutã”, cum se spune, sã confirme cã a impus ºi menþinut o exigenþã sporitã în acest domeniu, care sã se bucure de încredere la Bruxelles. În privinþa legislaþiei suntem, de asemenea, aliniaþi standardelor. Pe de altã parte, monitorizarea Comisiei Europene în aceastã privinþã este foarte uºor de realizat ºi foarte strictã. Practic, nu poþi sã faci nimic în afara normelor pentru cã imediat se aflã. Vechile state membre UE se tem de un nou val de imigranþi în 2007, motiv pentru care multe dintre acestea au impus restricþii în ceea ce priveºte piaþa muncii. Sunt justificate aceste temeri? ª.N.: Categoric nu. Eu nu m-am sfiit sã o spun ºi în Parlamentul European. Este o ipocrizie absolut nefolositoare. Pe de o parte, aceste restricþii îi afecteazã doar pe cei corecþi care încearcã sã intre legal pe piaþa muncii. Cei care o fac ilegal o vor face în continuare, cu acelaºi risc. Pe de altã parte, toate

scopurile nobile pe care s-a ridicat Uniunea Europeanã sunt ºubrezite de asemenea amânãri. Dacã libera circulaþie, piaþa de muncã liberã, libera alegere a domiciliului ºi toate celelalte sunt puse între paranteze, Uniunea, în esenþa ei de solidaritate ºi libertate, este pusã între paranteze. Ipocrizia este cu atât mai vizibilã cu cât vorbim de restricþii la forþã de muncã necalificatã, în timp ce pentru cea calificatã sau înalt calificatã sunt chiar stimulente. Eu chiar mi-am permis sã spun cã probabil la proºti stau bine ºi doar la deºtepþi au de recuperat. E cam dur dar în materie de demnitate n-avem de fãcut concesii ºi nu intrãm pe domeniul acquis-ului comunitar.

Cea mai vizibilã componentã a politicilor comunitare din domeniul justiþie ºi afaceri interne este acquis-uul Schengen. Þinând cont de faptul cã la data de 24 octombrie a.c. a fost aprobat proiectul Strategiei naþionale privind aderarea la spaþiul Schengen, este anul 2012 un termen real pentru aderarea la spaþiul Schengen, în condiþiile în care România are aproximativ 2000 km graniþã externã a UE de securizat? ª.N.: Vizibilitatea de care vorbim este datã de impactul direct pe care spaþiul Schengen îl are asupra cetãþenilor. Decizia adoptãrii unei strategii naþionale de cãtre autoritãþile române a venit destul de târziu. Alãturi de finalizarea procesului de securizare a frontierelor, important este ºi regimul acordãrii de cetãþenie ºi de rezidenþã de cãtre autoritãþile române. Mai sunt multe de fãcut pentru a-i convinge pe noii noºtri parteneri cã „sita” României este cel puþin la fel de deasã ca ºi cea din statele parte la Acord. De aceea, deºi ca român îmi doresc ca 2012 sã fie termenul maxim, cred cã acesta va mai fi amânat. Cum vedeþi România peste 10 ani? ª.N.: Cum o vãd sau cum mi-aº dori sã o vãd? Îmi pãstrez optimismul ºi cred cã România va ieºi din zona „codaºã” a Europei. Suntem totuºi o þarã dintre cele mai mari, iar dacã economia româneascã va începe sã funcþioneze, în zece ani am putea sã ne comparãm cu Spania sau Grecia. Iar dacã se poate ºi mai rãu, adicã sã rãmânem sã ne „batem” cu Bulgaria pentru ultimul loc, eu zic cã se poate ºi mai bine. Mai mult decât orice îmi doresc ca România de peste 10 ani sã fie o þarã în care cei care trãiesc sã aibã sentimentul de mulþumire pe care l-am vãzut prin statele occidentale. Au consemnat Andreea Florina RADU Ministerul Administraþiei ºi Internelor Drd. Ilinca ULMANU

5

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Posibile repere teoretice pentru elaborarea unei noi paradigme umaniste a integrãrii Articolul doreºte sã identifice principalele probleme teoretice, perspective, întrebãri ºi concepte-cheie ale unei paradigme a integrãrii europene pornind de la concluzia lansãrii “cãrþiiproiect de cercetare” a autoarei acestui articol1. 1. O nouã teorie a integrãrii, bazã a unei noi paradigme a extinderii Cel mai important element al cercetãrii româneºti constã în nevoia inventãrii unei noi teorii a integrãrii întrucât actualele abordãri teoretice ale explicãrii integrãrii europene sunt depãºite; atât neo-funcþionalismul cât ºi inter-guvernamentalismul nu þin seama de contextul mai larg al integrãrii ºi anume schimbarea structuralã globalã ºi contextul post-Rãzboi Rece.

! Schimbarea structuralã globalã ºi efectele ei Globalizarea este caracterizatã de douã procese interconectate, transnaþionalizarea finanþelor ºi a producþiei la nivel material ºi o trecere de la keynesianism la monetarism la nivel ideologic. Nu sunt de neglijat nici efectele globalizãrii asupra democraþiei: globalizarea adesea pare sã fi înlocuit vechea dictaturã a elitelor naþionale cu una a finanþei internaþionale ºi aceasta constituie o puternicã ameninþare pentru suveranitatea naþionalã ºi cea individualã. Cum poate fi acoperit acest paradox al democraþiei (lãrgirea spaþiului democratic într-un mod foarte nedemocratic) rãmâne deocamdatã o enigmã, însã potenþialitatea Europei –

putere femininã, plinã de valori umaniste, dar ºi de resurse materiale – sã dezlege aceastã enigmã este mare. ! Un posibil model euristic Pentru a acoperi aceastã incapacitate avem nevoie de un nou model teoretic care sã explice implicaþiile relaþiilor dintre România ºi UE în cadrul procesului post-aderare ºi sã deschidã noi drumuri pentru cercetare, în vederea gãsirii de soluþii care sã ducã la democratizarea actualei geo-guvernãri. Articolul de faþã este un îndemn de a investiga în perspectiva teoriei critice relaþiile României cu Uniunea Europeanã. Modelul euristic utilizat pentru a înþelege schimbarea structuralã care a dus la aºezarea pe baze noi a relaþiilor dintre România ºi UE este lupta de clasã, în termeni neo-gramscieni: lupta dintre actorii transnaþionali agregaþi la nivel european, ERT2, în coaliþie cu marile puteri din cadrul UE – constituind puterea hard sau societatea politicã – puterea în stat, ca un balansor între cele douã coaliþii în formare, cea a puterii hard ºi cea a puterii soft, cea din urmã reprezentatã de puterea socialã, aºanumita societate civilã, în termeni neogramscieni.3

2. Aspecte importante ale cercetãrii Importanþa cercetãrii va consta în principal în abordarea teoreticã care va ajuta la o înþelegere mai bunã a legãturii 1 Salomeea Romanescu – Perspectives on the challenges and opportunities of EU Enlargment, Editura Lumen, Iaºi, 2006, concluzia lansãrii cãrþii a fost cã un asemenea proiect vast de cercetare ar trebui sprijinit ºi ar putea da de lucru unei echipe de cercetãtori din Europa, pentru cel puþin zece ani. 2 ERT – Masa Rotundã a Industrialiºtilor Europeni, creatã la început pentru a proteja interesele industriei europene dupã ºocul petrolier din anii ’70, ºi-a lãrgit spaþiul protecþionist la cel global, astfel, mai târziu facþiunea globalistã a devenit dominantã în raportul de puteri din cadrul ERT. 3 Vezi capitolul introductiv ºi capitolul 1 din Salomeea Romanescu, op.cit.

6

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! care existã între problematica lãrgirii UE, globalizare, regionalizare ºi a proceselor de restructurare implicite, cercetarea fiind un exerciþiu al modului cum poate fi dezvoltat studiul relaþiilor internaþionale, pentru a reflecta relaþia dintre teoria politicã ºi relaþiile internaþionale, legând aceste aspecte de studiul integrãrii europene. Al doilea aspect important al cercetãrii va fi cel legat de scoaterea în evidenþã a naturii asimetrice ºi unilaterale a relaþiei dintre România ºi UE, în favoarea celei din urmã, ºi a consecinþelor acestui fapt pentru percepþia conform cãreia integrarea ar fi avantajoasã tuturor membrilor. Al treilea aspect important al cercetãrii va fi modul original al abordãrii relaþiilor dintre România ºi UE sau mai general, relaþiile dintre UE ºi þãrile din Europa Centralã ºi de Rãsãrit, abordare diferitã de majoritatea studiilor academice fãcute de cãtre cercetãtori români ºi strãini, studii empirice ºi care au în centru statul. 3. O posibilã întrebare principalã O întrebare principalã a studiilor ar putea fi dacã România a reuºit sau va reuºi sã-ºi identifice în detaliu ºi sã-ºi promoveze interesul naþional pe parcursul negocierilor sale cu UE ºi în context post-aderare, în actualele condiþii interne ºi internaþionale ºi þinând cont de poziþia sa asimetricã de putere ºi de noul concept de suveranitate multietajatã abordat de UE în relaþiile sale cu aceasta. Cercetarea ar trebui sã ia în calcul implicaþiile faptului cã statele candidate din grupul Luxemburg nu au adoptat o poziþie precautã în cadrul negocierilor: au redus pe cât posibil numãrul de cereri pentru perioade de tranziþie, pentru a 4 5 6

grãbi încheierea negocierilor, identificând în acest sens interesul naþional cu integrarea cât mai rapidã în UE. Fãrã îndoialã, o astfel de poziþie a comportat riscuri, însã nu a exclus solicitarea unor derogãri ori perioade de tranziþie în anumite sectoare cum ar fi: politica de concurenþã, mediu, agriculturã, politica socialã etc. 4. Dezbateri despre adevãratul impact al aderãrii ºi definirea interesului naþional Un alt factor determinant de luat în considerare ar fi faptul cã în România, ca ºi în alte state, nu au existat dezbateri publice serioase cu privire la impactul aderãrii ºi definirea interesului naþional, mai ales din lipsa unor grupuri de interese puternice care sã exercite o presiune constantã asupra factorilor de decizie. Conferinþele despre impactul aderãrii de la Institutul European din România au fost de multe ori un monolog, iar cercetãtorii ºi decidenþii nu au avut cu cine dialoga, cu mici excepþii. Cu ocazia lansãrii cãrþii editate de David Phinnemore, „Uniunea Europeanã ºi România”4, Nicolae Idu, directorul IER,5 a propus sprijin în organizarea unor astfel de dezbateri cu societatea civilã, definitã în sens larg, care sã aibã ca teme definirea interesului naþional ºi promovarea lui în toate structurile ºi instituþiile UE. Tot în acest context, premisa de cercetare de la care se va porni va dori sã demonteze o viziune prea rãspânditã în cercurile politice, ºi anume cã problemele legate de procesul de integrare europeanã ºi extindere sunt în mod exclusiv de naturã tehnicã, fãrã conotaþii normative ºi etice. Semnificaþia politicã a procesului de extindere rezidã mai puþin în mecanismul de negociere,

adoptare de acquis, dezvoltare instituþionalã etc., cât în redefinirea contururilor normative ale comunitãþii politice aspirante. Concentrarea pe aspectele exclusiv tehnice ale integrãrii va duce la griparea procesului postaderare ºi chiar la blocarea instrumentelor de decizie comunitare.

5. Perspective ºi întrebãri-ccheie Aºadar, o încercare de definire a interesului naþional prin dezambiguizarea definiþiei date în dicþionarul de conceptecheie în relaþiile internaþionale6 ar trebui sã înceapã cu democratizarea procesului de definire a interesului naþional, aºa cum s-a propus de curând ºi în Germania. De ce acest demers? Deoarece s-a constatat cã acest concept al interesului naþional este cel mai vag definit ºi prin urmare cel mai uºor de abuzat de cãtre politicieni în detrimentul societãþii civile. În concluzie, nu putem ºti ce este interesul naþional dacã nu este definit prin proceduri democratice.. Prezervarea interesului naþional este deterioratã de implicaþiile faptului cã guvernele duc politici de eliberare a pieþei de sub controlul guvernelor,

Lansatã pe 21 noiembrie 2006, la MAE. IER, Institutul European din România. M. Griffiths and T. O’Callaghan – International Relations. The key concepts, Routledge, Londra, 2002, p. 203-205.

7

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! deoarece libera circulaþie a capitalului, dereglementarea pieþelor bunurilor ºi forþei de muncã ºi a altor politici consistente cu neo-liberalismul au devenit norma, iar mobilitatea capitalului face din ce în ce mai dificil pentru guverne acel gen de politici tipice anilor 195060. Indiferent de coloratura politicã, guvernele occidentale urmeazã politici similare de asigurare a aprobãrii pieþelor financiare globale.

Acest proces de definire a interesului comun al tuturor actorilor sociali va fi un proces foarte dificil, stabilirea unei agende comune de jos în sus nu va fi un lucru uºor gãsirea numitorului comun va fi posibilã, dar cu un efort imaginativ. Poate soluþia ar fi sã fie gãsite toate acele valori comune cum ar fi: dezvoltarea durabilã umanistã incluzând guvernare ºi securitate umanã însoþite de un comportament ºi o culturã cooperativã. Continentul nostru are tradiþie în împãrtãºirea mesajului creºtin ºi aceasta reprezintã o importantã valoare care probabil va transforma integrarea 7

8

într-un scenariu cu sumã pozitivã, ca un model “soft” de rezolvare a conflictelor. Înþelepciunea va consta în diminuarea numãrului perdanþilor integrãrii pânã la transformarea lor în învingãtori ºi pãstrarea învingãtorilor actuali. Acest lucru nu va fi posibil pânã când nu se vor produce transformãri matriciale, axiologice. În structura de adâncime este necesar sã se treacã treptat de la o axiologie orizontalã a dreptei ºi stângii la una verticalã, a valorilor ecologice, feministe, spirituale ºi ale dezvoltãrii durabile, echitabile ºi democratice, care sunt deja în procesare la nivel de discurs teoretic. Dezvoltarea nu înseamnã a ajuta pe câþiva sã devinã bogaþi sau sã se creeze o industrie protejatã în mod selectiv, de care sã beneficieze numai o elitã, bogaþii oraºelor, ºi sã lase sãrãcimea ruralã în mizerie. Dezvoltarea umanistã este descrisã ca acea transformare a societãþii care îmbunãtãþesc viaþa sãracilor, capacitând pe fiecare sã aibã ºansa succesului ºi acces la serviciile de sãnãtate ºi la învãþãmânt. Acest gen de dezvoltare nu se va produce atâta timp cât o minoritate dicteazã politicile, asemenea unor “înþelepþi”, iar o þarã trebuie sã le urmeze. La nivel european, pentru a se asigura cã deciziile au fost luate în mod democratic ar trebui asigurat un cadru european larg, în care economiºti, academici, oficiali ºi experþi din toate þãrile Europei Centrale ºi de Rãsãrit sã fie antrenaþi în dezbaterea noului model de guvernare pentru o dezvoltare umanistã ºi asigurarea unei securitãþi individuale umane. Acest proces de democratizare a geo-guvernãrii implicã o largã participare a altor categorii7. În condiþiile în care cetãþenii din þãrile occidentale încã ocolesc responsabilitatea lor susþinând cã þãrile în

tranziþie trebuie sã se descurce singure este nevoie de un anumit timp pentru reactualizarea tradiþiei umaniste europene într-o nouã ideologie. În cazul UE “neo-liberalismul încetãþenit” este ideologia care a revitalizat proiectul hegemonic de extindere a UE, cu toate cã mulþi cercetãtori argumenteazã cã era postrãzboi a “neo-liberalismului încetãþenit” este sfârºitã. Întrebarea este dacã actuala deviere de la direcþie poate fi susþinutã sau dacã guvernele trebuie sã construiascã un alt sistem Bretton Woods pentru secolul XXI, în cazul în care economia globalã va întâmpina probleme severe în viitor. Care sunt oare laboratoarele cercetãtorilor – înþelepþi europeni care pregãtesc scenariile viitorului ºi pun bazele unui nou proiect contrahegemonic, care va permite structurarea de blocuri la nivelul sistemului internaþional, în termeni neo-gramscieni, care sã contrabalanseze „neoliberalismul încetãþenit”, actualul motor al integrãrii UE, diminuând astfel tendinþa de polarizare excesivã a intereselor diverºilor actori europeni? Va putea Uniunea Europeanã sã se transforme dintr-un actor global în superputere soft, numai prin obþinerea unui loc în Consiliul de Securitate al ONU? Ce alte transformãri, de profunzime vor fi necesare pentru a putea contrabalansa super-puterea hard, SUA? Alte întrebãri se deschid pentru o cercetare viitoare: Când interesul privat va merge prea departe cine va fi avocatul interesului public? Cine va fi vinovat de slãbirea statelor?

Vezi modelul Comitetului Economic ºi Social, unde participã mai multe categorii ale societãþii civile, sindicate, patronate.

Salomeea ROMANESCU Ministerul Finanþelor Publice

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Armonizarea cadrului juridic bilateral al României cu acquis-uul comunitar Potrivit Capitolului 26 de negociere – Relaþii externe8 ºi articolului 6.10 din Tratatul de aderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã, existã obligaþia pentru cele douã þãri în curs de aderare de a se retrage din acordurile de liber schimb cu þãri terþe, inclusiv CEFTA. De asemenea, în cazul în care existã acorduri încheiate de România ºi/sau Bulgaria cu una sau mai multe þãri terþe care nu sunt compatibile cu obligaþiile ce decurg din Tratatul de aderare, cele douã state trebuie sã ia mãsurile necesare pentru a elimina incompatibilitãþile respective. Dacã sunt întâmpinate dificultãþi în a compatibiliza un astfel de acord înainte de momentul aderãrii, România ºi Bulgaria trebuie sã se retragã din acordul în cauzã. Articolul 6 din Tratatul de aderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã (1) Acordurile sau convenþiile încheiate sau aplicate provizoriu de cãtre Uniune cu unul sau mai multe state terþe, cu o organizaþie internaþionalã sau cu un resortisant al unui stat terþ sunt obligatorii pentru Bulgaria ºi România în condiþiile stabilite prin Constituþie ºi prin prezentul protocol. (2) Bulgaria ºi România se angajeazã sã adere, în condiþiile stabilite prin prezentul protocol, la acordurile sau convenþiile încheiate sau semnate de Uniune ºi de actualele state membre, hotãrând în comun. Aderarea Bulgariei ºi a României la acordurile sau convenþiile încheiate sau semnate de Uniune ºi de actualele state membre, hotãrând în comun, cu anumite þãri terþe sau organizaþii internaþionale se aprobã prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenþii între Consiliu, hotãrând în unanimitate în numele statelor membre, ºi þara ori þãrile terþe sau organizaþia internaþionalã în cauzã. Comisia negociazã aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotãrãºte în unanimitate ºi cu consultarea unui comitet format din reprezentanþii statelor membre. Comisia prezintã Consiliului proiectele protocoalelor care urmeazã a fi încheiate. Prezenta procedurã nu aduce atingere exercitãrii de cãtre Uniune a competenþelor sale ºi nici repartizãrii competenþelor între Uniune ºi statele membre în ceea ce priveºte încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificãri care nu sunt legate de aderare. (3) Aderând la acordurile ºi convenþiile prevãzute la alineatul (2), Bulgaria ºi România dobândesc, în temeiul acestor acorduri ºi convenþii, aceleaºi drepturi ºi obligaþii ca ºi actualele state membre. (4) De la data aderãrii ºi pânã la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevãzute la alineatul (2), Bulgaria ºi România aplicã dispoziþiile acordurilor sau convenþiilor încheiate în comun de cãtre Uniune ºi actualele state membre înaintea aderãrii, cu excepþia acordului privind libera circulaþie a persoanelor încheiat cu Elveþia. Aceastã obligaþie este valabilã ºi în cazul acordurilor sau convenþiilor pe care Uniunea ºi actualele state membre au convenit sã le aplice provizoriu. Pânã la intrarea în vigoare a protocoalelor prevãzute la alineatul (2), Uniunea ºi statele membre iau orice mãsurã adecvatã, hotãrând în comun conform competenþelor lor respective. (5) Bulgaria ºi România aderã la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe ºi Pacific, pe de o parte, ºi Comunitatea Europeanã ºi statele membre ale acesteia, pe de altã parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000. (6) Bulgaria ºi România se angajeazã sã adere, în condiþiile stabilite prin prezentul protocol, la Acordul privind Spaþiul Economic European, în conformitate cu articolul 128 din acest acord. (7) De la data aderãrii, Bulgaria ºi România aplicã acordurile ºi înþelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu þãri terþe. Restricþiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile ºi de îmbrãcãminte se adapteazã pentru a þine seama de aderarea Bulgariei ºi a României la Uniune. În acest sens, modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale prevãzute mai sus pot fi negociate de Uniune cu þãrile terþe respective înainte de data aderãrii. În cazul în care modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intrã în vigoare pânã la data aderãrii, Uniunea efectueazã adaptãrile necesare regulilor sale care se aplicã importului de produse textile ºi de îmbrãcãminte din þãrile terþe pentru a þine seama de aderarea Bulgariei ºi a României. (8) Restricþiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de oþel ºi produse siderurgice se adapteazã în funcþie de importurile de produse siderurgice, provenind din þãrile furnizoare în cauzã, efectuate de Bulgaria ºi România în decursul ultimilor ani.

8 Acquis-ul comunitar aferent Capitolului 26 – Relaþiile externe acoperã relaþiile economice ºi comerciale ale Comunitãþii Europene cu þãrile terþe în ceea ce priveºte regimul de import, regimul de export, mãsurile de apãrare comercialã, Organizaþia Mondialã a Comerþului ºi cadrul comerþului multilateral, precum ºi cooperarea economicã ºi asistenþa pentru dezvoltare. România este deja asociatã politicii comerciale comune a Comunitãþii Europene prin Acordul European de Asociere ºi coopereazã strâns cu Comunitatea Europeanã în cadrul Organizaþiei Mondiale a Comerþului ºi al altor foruri internaþionale. Angajamente asumate în negocieri: asigurarea deplinei compatibilitãþi dintre legislaþia naþionalã ºi acquis privind regimul de control al exporturilor de produse ºi tehnologii cu dublã utilizare, adoptarea în permanenþã a mãsurilor pentru monitorizarea ºi implementarea politicii textile comunitare ºi consultarea Comisiei Europene înainte de întreprinderea mãsurilor de integrare a produselor sau cotelor prevãzute de Acordul ATC; compatibilizarea tuturor acordurilor ºi tratatelor bilaterale ale României cu obligaþiile de membru al UE, în special cele referitoare la comerþ, cooperare economicã ºi tehnicã – termen: data aderãrii.

9

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! În acest sens, modificãrile necesare care trebuie aduse acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Uniune cu þãri terþe se negociazã înainte de data aderãrii. În cazul în care modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale nu intrã în vigoare pânã la data aderãrii, se aplicã dispoziþiile primului paragraf. (9) Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu þãri terþe sunt gestionate de Uniune. În decursul perioadei în care dispoziþiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile ºi obligaþiile care revin Bulgariei ºi României conform acestor acorduri. De îndatã ce este posibil ºi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevãzute la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptã în fiecare caz în parte deciziile adecvate pentru continuarea activitãþilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadã de cel mult un an. (10) Cu efect de la data aderãrii, Bulgaria ºi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu þãri terþe, inclusiv din Acordul central european de comerþ liber. În mãsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouã aceste state, pe de o parte, ºi una sau mai multe þãri terþe, pe de altã parte, nu sunt compatibile cu obligaþiile care decurg din prezentul protocol, Bulgaria ºi România iau toate mãsurile necesare pentru a elimina incompatibilitãþile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România întâmpinã dificultãþi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe þãri terþe înainte de aderare, trebuie sã se retragã din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului. (11) Bulgaria ºi România aderã în condiþiile stabilite de prezentul protocol la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în aplicare a acordurilor sau convenþiilor prevãzute în alineatele (2), (5) ºi (6). (12) Bulgaria ºi România iau mãsurile necesare pentru a-ºi adapta, dacã este cazul, poziþia faþã de organizaþiile internaþionale ºi faþã de acordurile internaþionale la care Uniunea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile ºi obligaþiile care decurg din aderarea lor la Uniune. În special, ele se retrag, la data aderãrii sau cât mai repede posibil dupã aceastã datã, din acordurile ºi organizaþiile internaþionale din domeniul pescuitului la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu excepþia cazurilor în care calitatea acestora de membru se referã la alte domenii decât pescuitul. (13) Trimiterile din prezentul articol la convenþiile ºi acordurile încheiate sau semnate de Uniune le includ pe cele prevãzute la articolul IV-438 din Constituþie.

Baza legalã din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã (CE) este reprezentatã de articolul 307, care prevede urmãtoarele: Articolul 307 din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã Dispoziþiile prezentului tratat nu aduc atingere drepturilor ºi obligaþiilor care rezultã din convenþiile încheiate pânã la 1 ianuarie 1958 sau, pentru statele membre aderente, înainte de data aderãrii acestora, între unul sau mai multe state membre, pe de o parte, ºi unul sau mai multe state terþe, pe de altã parte. În mãsura în care aceste convenþii nu sunt compatibile cu prezentul tratat, statul sau statele membre în cauzã recurg la toate mijloacele corespunzãtoare pentru a elimina incompatibilitãþile constatate. La nevoie, statele membre îºi acordã reciproc sprijin în vederea atingerii acestui scop ºi adoptã, dacã este cazul, o poziþie comunã. În aplicarea convenþiilor menþionate la primul paragraf, statele membre iau în considerare faptul cã avantajele consimþite prin prezentul tratat de fiecare dintre statele membre fac parte integrantã din instituirea Comunitãþii ºi, din aceastã cauzã, sunt inseparabil legate de crearea instituþiilor comune, de atribuirea de competenþe în favoarea acestora ºi de acordarea aceloraºi avantaje de cãtre toate celelalte state membre.

Articolul 6.10 – paragraful 2 (acorduri incompatibile cu acquis-uul comunitar) Având în vedere obligaþiile asumate de România în vederea aderãrii, þara noastrã se aflã în proces de finalizare a demersului aducerii în conformitate cu acquis-ul comunitar a cadrului juridic bilateral cu þãrile terþe, cu respectarea Legii nr. 590/2003 a tratatelor. Menþionãm cã în categoria de þãri terþe nu intrã cele 25 de state membre ºi nici Bulgaria, stat în curs de aderare ca ºi România. Aºadar, procesul de compatibilizare are loc în relaþiile cu celelalte þãri, deoarece în relaþia cu cele 25 de state, acordurile respective vor deveni automat caduce din momentul în care România va deveni membrã a Uniunii Europene. Se observã, astfel, din redactarea articolului 6.10, cã sunt avute în vedere douã situaþii principale: 1. cazul acordurilor de liber schimb cu state terþe, România având obligaþia de a se retrage, cu efect de la data aderãrii la UE (a se vedea supra); 2. cazul acordurilor incompatibile cu legislaþia comunitarã ºi cu obligaþiile asumate de stat în cadrul negocierilor de aderare, pe care îl vom analiza în continuare, unde pot fi întâlnite mai multe situaþii: A. statul în curs de aderare contacteazã statul terþ ºi organizeazã consultãri pentru amendarea acordului în scopul compatibilizãrii cu dreptul comunitar, în mãsura în care prin amendare nu este afectatã însãºi substanþa acordului ºi se justificã pãstrarea sa în forma modificatã (cu condiþia sã fie vorba despre un domeniu aflat în competenþa exclusivã a Comunitãþii Europene (CE), caz în care acordul trebuie sã îºi înceteze valabilitatea); B. dacã însãºi substanþa acordului este contrarã cu legislaþia comunitarã sau este un domeniu de competenþa doar a CE, atunci el va trebui sã-ºi înceteze valabilitatea; în aceastã ipotezã, sunt posibile douã variante: ieºirea din vigoare de la data aderãrii

10

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! prin acordul pãrþilor sau, dacã nu se ajunge la un acord ori statul terþ nu rãspunde în timp util solicitãrii, denunþarea acordului, potrivit clauzelor finale ale acordului ºi Convenþiei de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969. În cazul denunþãrilor sau al încetãrii valabilitãþii prin acordul de voinþã al pãrþilor, relaþia României cu statul terþ va avea loc numai prin intermediul acordurilor încheiate de Comunitatea Europeanã (în numele statelor membre, inclusiv România) cu statul respectiv. Aceasta datoritã faptului cã, în domeniile respective, CE are o competenþã exclusivã de a încheia acorduri, statele pierzând, din momentul aderãrii, dreptul de a pãstra/încheia noi acorduri bilaterale. Aºa cum am menþionat anterior, acquis -ul aferent Capitolului 26 – Relaþiile externe acoperã relaþiile economice ºi comerciale ale Comunitãþii Europene cu þãrile terþe. Aºadar, potrivit documentului de poziþie, România are obligativitatea compatibilizãrii tuturor acordurilor ºi tratatelor bilaterale cu obligaþiile de membru al UE, în special cele referitoare la comerþ, cooperare economicã ºi tehnicã. Acordurile care sunt avute în vedere în contextul art. 6.10 sunt, în consecinþã, cele din domeniile : comercial ºi economic, investiþii, sanitarveterinare ºi fito-ssanitare, transporturi ºi pescuit. Aºa cum se observã, sunt domeniile în care CE are o competenþã exclusivã sau va avea o astfel de competenþã (cum este cazul investiþiilor, dacã intrã în vigoare Tratatul instituind o Constituþie pentru Europa). Abordãrile sunt nuanþate, dupã cum vom vedea, pentru fiecare tip de acord în parte. Domeniul comercial ºi economic În conformitate cu obligaþiile asumate la Capitolul 26 – Relaþii externe, ”pânã la data aderãrii, România va aduce în conformitate cu dreptul comunitar toate acordurile sale bilaterale, în special cele comerciale, de cooperare economicã ºi tehnicã ºi acordurile privind investiþiile”. A fost elaborat un acord-cadru privind cooperarea în domeniul economic, care va înlocui, dupã data aderãrii, acordurile comerciale incompatibile cu dreptul comunitar, servind, în acelaºi timp, drept model pentru renegocierea acordurilor comerciale ºi de cooperare economicã, ce conþin clauze incompatibile cu dreptul comunitar. Au fost identificate douã tipuri de situaþii: ! Ipoteza în care între România ºi statul terþ exista încheiat doar un acord comercial – în aceastã situaþie, România a propus partenerilor convenirea ieºirii din vigoare a acordurilor comerciale, începând cu 1 ianuarie 2007, ºi agrearea unui nou acord de cooperare economicã, în vederea menþinerii relaþiilor

CEFTA9

Constituire ºi participanþi CEFTA reprezintã cel mai important acord multilateral de liber schimb din Europa Centralã ºi de Sud-Est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia (Polonia) ºi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori urmãtoarele þãri: Cehoslovacia – ulterior Cehia ºi Slovacia, Polonia ºi Ungaria. Celor 4 membri ai Grupului de la Viºegrad li s-au alãturat ulterior Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999), ºi Croaþia (1 martie 2003). CEFTA ºi-a modificat componenþa de la 1 mai 2004, având în vedere cã cinci dintre þãrile membre (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia ºi Ungaria) au aderat la UE, rãmânând în Acord Bulgaria, Croaþia ºi România. La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în proces de ratificare. CEFTA este considerat o ‘‘anticamerã’’ ºi o etapã de pregãtire a participãrii la piaþa internã comunitarã, UE fiind de la început în favoarea formãrii ºi funcþionãrii CEFTA. Principalul obiectiv urmãrit de CEFTA a fost crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea gradualã a comerþului reciproc cu produse industriale ºi agricole ºi prin eliminarea barierelor tarifare ºi netarifare din calea comerþului în perioada de tranziþie. Preºedinþia CEFTA se asigurã prin rotaþie. În anul 2006 preºedinþia este asiguratã de România. Preocuparea pentru viitorul CEFTA Principala preocupare a þãrilor membre CEFTA în ultima perioadã a fost viitorul acestui Acord, având în vedere faptul cã de la 1 ianuarie 2007, odatã cu integrarea în UE, România ºi Bulgaria vor trebui sã se retragã din CEFTA. La reuniunea primilor miniºtri ai þãrilor membre CEFTA din 29 noiembrie 2005 de la Zagreb, sub preºedinþia Republicii Croaþia, ºefii delegaþiilor au acordat o atenþie deosebitã viitorului Acordului, subliniind în mod unanim, ca mesaj politic al summit-ului, faptul cã viitorul CEFTA poate fi asigurat numai prin extinderea sa. Negocierile din cadrul summit-ului primilor miniºtri s-au concentrat pe redefinirea criteriilor de aderare, astfel încât sã se asigure o bazã mai largã de aderare la acest Acord. Rezultatele reuniunii au fost influenþate ºi de întâlnirea trilateralã a primilor miniºtri din Bulgaria, Croaþia ºi România care a avut loc la Barcelona, la 28 noiembrie 2005 (cu prilejul summit-ului euro-mediteranean), ocazie cu care s-a transmis un mesaj privind menþinerea CEFTA ºi dupã aderarea României ºi Bulgariei la UE, sens în care se va da posibilitatea þãrilor din Balcanii de Vest ºi Republicii Moldova de a participa la Acord. Declaraþia primilor miniºtri de la Zagreb a inclus un nou set de criterii de aderare la CEFTA, mai flexibile ºi mai cuprinzãtoare ºi a creat premizele pentru realizarea unui acord unic de liber schimb în regiune, pornind de la CEFTA. În acelaºi timp, în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de SudEst exista iniþiativa creãrii unui acord de comerþ liber în sud-estul Europei, a cãrui realizare sã aibã loc, în conformitate cu voinþa exprimatã în Declaraþia ministerialã de la Sofia, adoptatã la reuniunea Mesei Regionale a Pactului de Stabilitate (10 iunie 2005), în cursul anului 2006. Existau, astfel, douã iniþiative în regiune pentru crearea unui acord de liber schimb, care trebuiau armonizate pentru a se obþine rezultatul dorit, ºi anume un acord unic10.

9 Sursã: Ministerul Afacerilor Externe (15 mai 2006) (http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=7269). 10 În calitatea sa de Preºedinte al CEFTA în anul 2006, România acordã o mare importanþã continuãrii, ºi pe viitor, a Acordului fiind, convinsã de rolul decisiv deþinut de acesta în dezvoltarea relaþiilor comerciale în regiune, ca ºi în pregãtirea statelor membre pentru aderarea lor la Uniunea Europeanã.

11

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! economice bilaterale. Acordul-cadru de cooperare economicã menþionat mai sus respectã principiul competenþei exclusive a Comunitãþii Europene în ceea ce priveºte politica comercialã ºi are drept obiectiv principal stabilirea unui mecanism bilateral de cooperare, prin intermediul unei comisii mixte. Sarcinile comisiei mixte vizeazã evaluarea ºi propunerea de domenii prioritare pentru proiectele specifice în domeniul economic; evaluarea periodicã a implementãrii acordului; identificarea oportunitãþilor de afaceri contribuind la dezvoltarea relaþiilor bilaterale economice ºi de investiþii. Acordul-cadru conþine, de asemenea, o clauzã finalã referitoare la non-interferenþa acestui acord cu alte obligaþii asumate de pãrþile contractante pe plan internaþional, inclusiv obligaþiile ce decurg pentru România din apartenenþa la Uniunea Europeanã sau, pentru statul partener, din oricare alt acord încheiat cu Comunitatea Europeanã sau cu Comunitatea Europeanã ºi statele membre. ! A doua situaþie este aceea în care între România ºi statul terþ a fost încheiat un acord comercial ºi, de asemenea, un acord de cooperare economicã – România a propus partenerilor respectivi convenirea ieºirii din vigoare a acordului comercial, începând cu 1 ianuarie 2007, ºi agrearea unui protocol de amendare a acordului de cooperare economicã. Protocolul vizeazã eliminarea clauzelor comerciale (cum ar fi clauza naþiunii celei mai favorizate, clauza referitoare la tranzitul bunurilor) ºi, atunci când este necesar, îmbunãtãþeºte mecanismul de cooperare bilateralã, prin adãugarea unor noi atribuþii comisiei mixte. Protocolul include, de asemenea, clauza finalã referitoare la non-interferenþa acestui acord cu alte obligaþii asumate de pãrþile contractante pe plan internaþional, inclusiv obligaþiile ce decurg pentru România din apartenenþa la Uniunea Europeanã sau, pentru statul partener, din oricare alt acord încheiat cu Comunitatea Europeanã sau cu Comunitatea Europeanã ºi statele membre. La sfârºitul lui 2006 – începutul anului 2007 va fi publicatã în Monitorul Oficial lista tuturor acordurilor care îºi vor înceta valabilitatea prin denunþare sau prin acordul pãrþilor (în conformitate cu articolul 54 din Convenþia de la Viena privind dreptul tratatelor). Domeniul sanitar-vveterinar ºi fito–sanitar România s-a angajat, atât în cadrul negocierilor de aderare (Capitolul 26 – Relaþii externe), cât ºi prin articolul 6 (10) din Protocolul/Actul anexat Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeanã, sã aducã în conformitate cu dreptul comunitar toate acordurile sale bilaterale, regionale ºi multilaterale, inclusiv, acordurile din domeniul sanitar-veterinar ºi fito-sanitar. Obligaþia privind armonizarea acordurilor fito-sanitare ºi sanitar-veterinare cu dreptul comunitar rezultã nu numai din prevederea generalã, conþinutã în articolul 6(10) al Protocolului/Actului anexat Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeanã, ci ºi din Poziþia Comunã a Uniunii Europene la Capitolul 7 – Agricultura, în care se menþioneazã cã UE ia notã de faptul cã România se angajeazã ca, pânã la data aderãrii, sã aducã în conformitate cu dreptul comunitar acordurile fito-sanitare ºi sanitar-veterinare încheiate cu statele terþe. Conform unei abordãri generale comunicate de Comisia Europeanã, acordurile care conþin prevederi cu privire la comerþul dintre cele douã state sau cu privire la controlul la frontierã trebuie sã-ºi înceteze valabilitatea, având în vedere cã aceste aspecte sunt de competenþa UE ºi România va fi reprezentatã în viitor de Comisie. De asemenea, sunt incompatibile acordurile în domeniul agricol care cuprind prevederi referitoare la stabilirea, ulterior încheierii acordului, a unui regim privind comerþul între pãrþi11. În ceea ce priveºte acordurile sanitar-vveterinare, acestea sunt incompatibile cu dreptul comunitar, deoarece conþin prevederi referitoare la condiþii de import ºi la efectuarea controlului la frontierã. În cazul acordurilor fito-ssanitare, acestea cuprind prevederi cu privire la certificatul fito-sanitar. Acesta este, însã, reglementat de 11 Pot fi însã menþinute dispoziþiile referitoare la notificarea bolilor sau acordurile de cooperare generalã în scop ºtiinþific, educaþional sau referitoare la schimbul de experienþã (a se vedea ºi Directiva 2000/29/EC cu privire la mãsurile de protecþie împotriva intrãrii în Comunitate a organismelor dãunãtoare plantelor sau produselor din plante ºi împotriva rãspândirii lor în interiorul Comunitãþii ºi Convenþia internaþionalã pentru protecþia plantelor din 1951, FAO).

12

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! Directiva nr. 2004/105/CE din 15 octombrie 2004 pentru stabilirea modelelor certificatelor fitosanitare oficiale sau ale certificatelor fitosanitare pentru re-exportare, care însoþesc plantele, produsele din plante ºi alte obiecte din þãri terþe prezente în lista anexatã Directivei nr. 2000/29/CE12. În consecinþã, statele membre nu pot stabili, prin convenþii bilaterale, un alt model de certificat. Din acest motiv, acest tip de acorduri trebuie sã iasã din vigoare. Partea românã are în vedere ºi posibilitatea ca acordurile care vor ieºi din vigoare sã fie înlocuite cu acorduri de cooperare generalã. Domeniul investiþiilor În ceea ce priveºte domeniul investiþiilor, menþionãm cã existã o diferenþã importantã între Tratatul instituind Comunitatea Europeanã ºi textul Tratatului instituind o Constituþie pentru Europa. Astfel, potrivit TCE, domeniul investiþiilor aparþine competenþei statelor membre, însã, potrivit Constituþiei UE, domeniul investiþiilor va fi parte a politicii comerciale comune. Din perspectiva TCE, precizãm cã singura referire este prezentã în Titlul III – Libera circulaþie a persoanelor, serviciilor ºi capitalurilor, Capitolul 4 – Capitalurile ºi plãþile, art. 57. Constituþia UE preia formularea din art. 57 TCE (care devine art. III-157 al. 1 ºi 2): „Legi europene sau legi cadru europene vor prevedea mãsuri referitoare la miºcãrile de capital înspre sau dinspre state terþe, rezultate din investiþii directe, inclusiv investiþii imobiliare.” Prin urmare, potrivit noii redactãri, UE va avea competenþã în ceea ce priveºte circulaþia capitalurilor rezultate din investiþii. O altã dispoziþie importantã este ºi aceea din art. III-314 (Titlul V - Acþiunea externã a Uniunii, Capitolul III - Politica comercialã comunã), care prevede stabilirea unei uniuni vamale între statele membre, în vederea contribuirii, în interes comun, la dezvoltarea armonioasã a comerþului mondial, la abolirea progresivã a restricþiilor în comerþul internaþional, precum ºi în materia investiþiilor strãine directe ºi diminuarea tarifelor vamale ºi a altor bariere. În urma introducerii investiþiilor strãine directe în cadrul politicii comerciale comune, care are la bazã principii uniforme (art. III-315) pentru încheierea de acorduri comerciale relative la aspectele comerciale ale investiþiilor directe strãine, concluzia care se desprinde în mod evident este cã domeniul investiþiilor va intra în competenþa exclusivã a UE. Revenind la stadiul armonizãrii cadrului juridic bilateral în domeniul investiþiilor, precizãm cã executivul comunitar a indicat o serie de clauze-tip incompatibile, referitoare, în principal, la existenþa în cadrul acordurilor încheiate de statele candidate la UE cu þãri terþe a clauzelor de acordare a tratamentelor preferenþiale – tratamentul naþiunii celei mai favorizate, naþional ºi/sau nediscriminatoriu, clauza transferului liber al capitalului rezultat din investiþiile strãine directe, inexistenþa posibilitãþii de modificare sau ieºire din vigoare a acordului, în eventualitatea evoluþiei acquis-ului comunitar de o manierã incompatibilã cu aplicarea permanentã a acordului bilateral în cauzã. Din momentul aderãrii, tratamentul naþional (care va deveni tratament comunitar), va fi acordat numai persoanelor juridice care au calitatea de „companie comunitarã” (art. 48 TCE), ºi anume „companiile sau firmele constituite în conformitate cu dreptul unui stat membru ºi având sediul înregistrat, administraþia centralã sau locul principal de desfãºurare a afacerii în interiorul Comunitãþii”. Domeniul transporturilor Domeniul transportului aerian este foarte important, în cadrul politicilor UE, Curtea de Justiþie de la Luxemburg dezvoltând o jurisprudenþã numitã Open Sky, care declarã incompatibile cu legislaþia comunitarã anumite prevederi din acordurile internaþionale încheiate cu state terþe. Principala clauzã incompatibilã este clauza de desemnare, care rezervã beneficiul desemnãrii de cãtre o parte contractantã doar companiilor naþionale ale acelei pãrþi contractante, ceea ce vine în contradicþie cu prevederile TCE în materia libertãþii de stabilire ºi de prestare a serviciilor (art. 43 TCE). În consecinþã, acordurile bilaterale trebuie modificate în sensul precizãrii cã partea contractantã (în speþã România) poate desemna una sau mai multe companii aeriene din CE ca beneficiare ale acordului bilateral. 12

JOUE nr. L319/20.10.2004.

13

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! În domeniul transportului rutier, articolul 70 din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã prevede cã acþiunile statelor membre în acest domeniu se vor încadra în „politica comunã în domeniul transporturilor”. Principalele reglementãri comunitare în domeniul transporturilor rutiere sunt reprezentate de: Regulamentul Consiliului nr. 684/92 privind regulile comune referitoare la transportul internaþional de pasageri cu autobuze ºi autocare, cu modificãrile ulterioare, ºi Regulamentul Consiliului nr. 881/92 privind accesul pe piaþa transportului rutier de bunuri în interiorul Comunitãþii sau pe teritoriul unui stat membru sau prin traversarea teritoriului unuia sau mai multor state membre, cu modificãrile ulterioare. Având în vedere cã aceste acte normative comunitare reglementeazã regimul liberei circulaþii a serviciilor în interiorul Comunitãþii, acestea nu impun modificarea prevederilor existente în acordurile bilaterale, referitoare la emiterea de autorizaþii de transport pentru transportatorii care opereazã servicii între România ºi un stat terþ – întrucât transportatorii comunitari au acces la aceastã procedurã de autorizare în temeiul dreptului de stabilire pe teritoriul României (articolul 43 din Tratatul privind instituirea Comunitãþii Europene). Singura incompatibilitate ar fi referitoare la prevederile acordurilor bilaterale care reglementeazã scutirea de orice taxe a transportatorilor statului partener ºi a vehiculelor acestora, care ar veni în contradicþie cu prevederile Directivei nr. 1999/62 („Eurovignette Directive”). Prin urmare, va fi necesarã stipularea în cadrul acordurilor bilaterale a unei excepþii de la regulile referitoare la scutirea de taxe („without prejudice to measures adopted by the European Community”). În materia transportului maritim, principalul document relevant în dreptul comunitar este Regulamentul Consiliului nr. 4055/86 privind aplicarea principiului liberei circulaþii a serviciilor la transportul maritim între statele membre ºi între statele membre ºi statele terþe. În principiu, acordurile bilaterale în materia transportului maritim între România ºi statele terþe sunt conforme cu acest Regulament, deoarece acestea nu afecteazã regimul liberei circulaþii a serviciilor între România ºi statul respectiv. În ceea ce priveºte transportul feroviar, nu au fost identificate prevederi incompatibile cu acquis-ul comunitar. Domeniul pescuitului Acordurile în domeniul pescuitului intrã sub incidenþa articolului 6(9) din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã, care prevede urmãtoarele: „Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu þãri terþe sunt gestionate de Uniune. În decursul perioadei în care dispoziþiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile ºi obligaþiile care revin Bulgariei ºi României conform acestor acorduri. De îndatã ce este posibil ºi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevãzute la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptã în fiecare caz în parte deciziile adecvate pentru continuarea activitãþilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadã de cel mult un an.” Politica de pescuit este o politicã comunã a UE, ceea ce înseamnã cã, în acest domeniu, competenþa decizionalã aparþine exclusiv Comunitãþii Europene (CE). În consecinþã, CE va fi cea care va gestiona acordurile bilaterale în domeniu ºi va stabili, astfel, printre altele, cotele de pescuit. Dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, modificãrile care vor trebui operate cu privire la acordurile bilaterale ale României cu þãri terþe, în domeniul pescuitului, vor fi stabilite de cãtre instituþiile comunitare. Mihaela Augustina DUMITRAªCU Ministerul Afacerilor Externe

14

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Securizarea viitoarei frontiere externe a UE, factor stabilizator în regiune Experienþa statelor care au aderat la Uniunea Europeanã în 2004 demonstreazã cã simpla calitate de membru al Uniunii nu reprezintã un adevãrat beneficiu, dacã nu este însoþitã de o organizare instituþionalã care sã permitã un înalt nivel de performanþã ºi de exploatare la cote maxime a tuturor resurselor umane ºi materiale disponibile. Cooperarea în materie de justiþie ºi afaceri interne la nivelul statelor membre UE dateazã încã din 1975 prin apariþia unui cadru juridic referitor la migraþie, la azil, la cooperarea judiciarã ºi poliþieneascã. Dacã la început libera circulaþie se referea doar la circulaþia liberã a persoanelor, în special la imigranþii în cãutarea unui loc de muncã, începând cu anii ’70, aceastã cooperare a cãpãtat noi valenþe, cuprinzând domenii importante precum: reþele transfrontaliere de crimã organizatã, trafic de droguri ºi persoane, imigraþie ilegalã ºi terorism. Anul 1986 a fost un an crucial în ceea ce priveºte cooperarea interguvernamentalã în domeniul justiþiei ºi afacerilor interne. Datã fiind reþinerea unor state membre faþã de cele patru principii majore: libera circulaþie a capitalului, mãrfurilor, serviciilor ºi persoanelor, s-a conturat pentru prima datã ideea întãririi progresive a controlului la frontiera externã ºi formularea unor politici comune în domeniul azilului ºi imigraþiei. Acordului Dupã semnarea Schengen13 de cãtre cinci state membre, s-a convenit asupra eliminãrii controalelor

la frontierele interne ºi întãrirea controlului la frontiera externã, precum ºi asupra armonizãrii reglementãrilor în materie de vize, dreptul la azil, cooperarea în domeniul judiciar ºi poliþienesc. Cu toate acestea, cooperarea în acest sens s-a dovedit dificilã mai ales la nivel instituþional deoarece se baza în primul rând pe înþelegeri, rezoluþii, concluzii ºi recomandãri. Astfel, în 1993, Tratatul Uniunii Europene adaugã „al treilea pilon” structurii comunitare: cooperarea în probleme de justiþie ºi afaceri interne. Acest nou pilon a cuprins nouã arii de interes comun: 1. politica de azil; 2. trecerea frontierelor externe; 3. imigraþia; 4. combaterea dependenþei de droguri; 5. combaterea fraudelor internaþionale;

6. cooperarea judiciarã în domeniul dreptului civil; 7. cooperarea judiciarã în domeniul criminalitãþii; 8. cooperarea vamalã; 9. cooperarea în domeniul poliþienesc. Acordul ºi Convenþia, împreunã cu declaraþiile ºi deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formeazã Acquis-ul Schengen. Prin Tratatul de la Amsterdam, acquis-ul Schengen a fost preluat în cadrul acquis-ului Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene a luat locul Comitetului Executiv Schengen, stabilit de Acordul Schengen, iar începând cu 1 mai 1999, Secretariatul Schengen a fost încorporat în cadrul Secretariatului General al Consiliului. Prin crearea spaþiului Schengen, frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate ºi a fost instituitã o frontierã

13 Iniþial a fost semnatã o înþelegere în localitatea Schengen, în 1985, între Germania, Franþa ºi þãrile Benelux, destinatã sã faciliteze cãlãtoria cetãþenilor în Uniunea Europeanã, iar ulterior, în completarea Acordului a fost semnatã Convenþia Schengen de aceleaºi cinci state, la data de 19 iunie 1990. Din spaþiul Schengen fac parte în prezent 16 þãri: Austria, Belgia, Danemarca, Elveþia, Franþa, Germania, Grecia, Finlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia. Din Spaþiul Schengen nu fac parte Marea Britanie ºi Irlanda (acestea au agreat doar anumite prevederi ale Acordului Schengen care trateazã “cooperarea dintre forþele de poliþie” ºi “cooperarea juridicã”, refuzând deocamdatã sã încheie acorduri în domeniul controlului frontierelor cu alte state Schengen) ºi nici cele zece þãri care au aderat la Uniunea Europeanã la 1 mai 2004, respectiv Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta ºi Cipru.

15

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! externã Schengen, la care controlul se desfãºoarã în baza unui set unic, comun de reguli ºi proceduri, referitoare la regimul vizelor, dreptul la azil etc. menite sã faciliteze libera circulaþie a persoanelor. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au grãbit deciziile legate de cooperarea interguvernamentalã pentru combaterea oricãror forme de criminalitate transfrontalierã. Schimbãrile politice ale anilor ‘90, pe fondul unei instabilitãþi economice, a permeabilitãþii frontierelor ºi a corupþiei ridicate a lucrãtorilor la frontierã, au determinat o dezvoltare alarmantã a reþelelor criminale, iar conflictele regionale au creat un mediu foarte atractiv ºi profitabil pentru diversele activitãþi criminale. De asemenea, procesul de extindere a Uniunii Europene ºi primirea de noi membri, în special de la graniþa esticã a Comunitãþii, au accentuat nevoia concentrãrii atenþiei asupra domeniului justiþie ºi afaceri interne. Pentru a se stabili un echilibru între libertate ºi siguranþã, libertatea de circulaþie a fost însoþitã de aºa-numitele mãsuri compensatorii, ce vizeazã îmbunãtãþirea coordonãrii dintre poliþie, vamã ºi autoritãþile judiciare ºi adoptarea mãsurilor necesare combaterii fenomenelor de infracþionalitate. Pentru aceasta a fost constituit un sistem complex de informaþii, denumit Sistemul de Informaþii Schengen (SIS) , pentru facilitarea schimbului de date privind persoanele ºi bunurile. România participã activ la crearea ºi dezvoltarea unui spaþiu de libertate, securitate ºi justiþie, în acest sens rolul pe care-l deþine þara noastrã este unul esenþial, având în vedere faptul cã frontiera României va deveni frontierã externã a Uniunii Europene începând cu

1 ianuarie 2007. Aflatã la confluenþa unor mari fluxuri migratorii din fostele republici sovietice, din Orientul Mijlociu, Asia ºi Africa, România are responsabilitãþi uriaºe pentru securizarea frontierelor. România va deveni a doua graniþã a UE, dupã graniþa dintre Finlanda ºi Rusia, din punct de vedere al întinderii – 2070 de kilometri de frontierã externã a Uniunii Europene cu Serbia, Ucraina, Moldova14 ºi Marea Neagrã – ºi va avea primul Sistem integrat de securizare a frontierelor. Aceastã perspectivã reprezintã o provocare uriaºã pentru þara noastrã, care va deveni “þintã” pentru migraþia ilegalã, traficul de droguri ºi persoane, maºini furate, arme ºi alte forme de infracþionalitate. Specialiºtii în domeniul imigraþiei atrag atenþia asupra faptului cã, în viitorul apropiat, principala sursã de migraþie va fi Asia, iar ruta preferatã de penetrare a teritoriului Uniunii Europene va fi prin Asia Centralã – Caucazul de Sud – Marea Neagrã – România. Cum nu toate statele membre au frontiere externe, managementul frontierelor este o activitate coordonatã la nivel comunitar pentru care se aplicã principiul împãrþirii responsabilitãþilor între state. În acest sens, unul din pilonii acestor eforturi este Agenþia FRONTEX15 care coordoneazã cooperarea operaþionalã între statele membre în materie de management al frontierelor externe, acordã asistenþã de specialitate în instruirea efectivelor poliþiei de frontierã, efectueazã analize de risc. De asemenea, agenþia lucreazã în strânsã legãturã cu celelalte instituþii ale Uniunii Europene implicate în domeniul securitãþii la frontierele externe, precum EUROPOL16, CEPOL (Colegiul European de Poliþie) ºi OLAF (Oficiul European AntiFraudã), în domeniul cooperãrii vamale

ºi al cooperãrii în materie de controale fito-sanitare ºi veterinare. Potrivit Convenþiei de la Dublin (1990), înlocuitã de Regulamentul Dublin II, ºi Deciziei Consiliului nr. 343/2003, imigranþii ilegali sau solicitanþii de azil cad în responsabilitatea autoritãþilor statului membru a cãrui frontierã a fost trecutã prima. Ideea care stã la baza

acestor documente este de a determina statele graniþe externe ale Uniunii Europene sã îºi asume acest statut cu responsabilitate ºi sã intensifice controalele la punctele de trecere a frontierei. Studii recente aratã faptul cã, spre exemplu în Grecia, costurile sociale pentru întreþinerea unui imigrant/solicitant de azil se ridicã la 10 euro pe zi, iar dacã ne raportãm la câºtigul mediu salarial din România ºi la faptul cã nu existã fonduri suficiente în acest scop, situaþia este cel puþin îngrijorãtoare. Acest fapt nu va împiedica însã afluxul de imigranþi la graniþele României.

14 Din 1997, cetãþenii moldoveni reprezintã 75% din totalul populaþiei imigrante în România. 15 Frontex (Agenþia europeanã pentru managementul ºi cooperarea operativã la frontierele externe ale Uniunii Europene) – agenþie descentralizatã a UE cu sediul la Varºovia, din anul 2004. 16 Europol este organizaþia care se ocupã cu aplicarea legii în cadrul UE ºi care opereazã cu informaþiile referitoare la criminalitate. Europol-ul are misiunea de a-ºi aduce o contribuþie semnificativã la acþiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate ºi terorismului, concentrându-ºi eforturile asupra organizaþiilor criminale.

16

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! Printre clauzele de salvgardare la Capitolul 24 – Justiþie ºi Afaceri Interne s-a gãsit ºi cea referitoare la accelerarea eforturilor pentru modernizarea echipamentului ºi infrastructurii la viitoarea graniþã externã a Uniunii Europene. Pentru finalizarea negocierilor la acest capitol, România a demonstrat progrese semnificative ºi s-a angajat sã continue: reforma sistemului judiciar, securizarea frontierelor României, combaterea fraudei ºi corupþiei, a reformei forþelor de poliþie, combaterea criminalitãþii organizate17, cooperarea judiciarã în domeniile azil, migraþie, protecþia datelor, politica de vize, lupta împotriva terorismului, a traficului de droguri18 ºi fiinþe umane19, cooperare vamalã. Întãrirea capacitãþii administrative ºi a cooperãrii interinstituþionale ºi internaþionale sunt elemente esenþiale pentru asigurarea pregãtirii corespunzãtoare. Prioritatea imediat urmãtoare aderãrii este îndeplinirea condiþiilor ca România sã devinã stat membru Schengen. În acest sens, a fost stabilit un calendar strâns pentru atingerea acestui obiectiv ambiþios. Ministrul administraþiei ºi internelor, Vasile Blaga, a insistat asupra unei „coordonãri ireproºabile a instituþiilor implicate în pregãtirea pentru aderarea la spaþiul Schengen, în vederea derulãrii eficiente a acestui proces ºi a obþinerii performanþei maxime, cu cheltuieli minime”. Etapele aderãrii României la spaþiul Schengen sunt:

! Transmiterea unei Declaraþii de pregãtire; ! Propunerea unei date pentru începerea procesului de evaluare; ! Completarea unui chestionar extins, cuprinzând întrebãri detaliate despre toate aspectele relevante, care urmeazã sã fie analizat de Consiliul Uniunii Europene; ! O serie de vizite de evaluare în funcþie de rezultatul cãrora va fi luatã decizia finalã. În ceea ce priveºte pregãtirile pentru implementarea acquis-uului Schengen ºi managementul viitoarei frontiere externe a UE , procedurile Schengen sunt în majoritatea cazurilor implementate. În octombrie 2005 a fost adoptat un Concept pentru Implementarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat (SISF). În cadrul mãsurilor necesare în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã, þãrilor candidate le este recomandat sã stabileascã un „Plan de acþiune Schengen” din care sã rezulte înþelegerea a ceea ce înseamnã implementarea în totalitate a Acquis-ului Schengen, rezultatele concrete obþinute pânã în acel moment, precum ºi un program detaliat ºi viabil pentru adoptarea ºi implementarea mãsurilor restante. „Planul de acþiune Schengen” revizuit al României prevede mãsuri privind controlul extern al frontierelor ºi inspectarea acestora, politica de vize,

cooperarea în domeniul poliþienesc, lupta anti-drog, regimul armelor si muniþiilor, cooperarea juridicã în problema criminalitãþii ºi a extrãdãrilor, stadiul Sistemului de Informare Schengen20 (SIS I ºi SIS II21), precum ºi referiri la protecþia datelor personale. Planul marcheazã distincþia clarã între momentul aderãrii României la UE ºi momentul aderãrii la Convenþia Schengen, care se preconizeazã, conform declaraþiilor ministrului de interne, la jumãtatea anului 2012. Planificarea procesului de implementare a Convenþiei Schengen este realizatã printr-o abordare în douã etape, care acoperã atât perioada de pre-aderare la Uniunea Europeanã, cât ºi perioada care urmeazã aderãrii ºi se situeazã înaintea ridicãrii controalelor la frontierele interne (membru Schengen deplin). Documentul este realizat în concordanþã cu urmãtoarele documente: “Strategia naþionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2005-2009”, respectiv „Planul unic multianual de investiþii pentru securitatea frontierei”. Pregãtirile pentru aderarea la spaþiul Schengen vor fi finanþate în principal din fonduri europene, România urmând sã beneficieze de o finanþare de aproape 560 de milioane de euro, cunoscutã sub numele de “Facilitatea Schengen”. SISF priveºte atât frontiera verde cât ºi cea albastrã, iar elementele sale cheie

17 În acest sens a fost elaboratã „Strategia naþionalã de combatere a criminalitãþii organizate în perioada 2004-2007”. Mai mult, legislaþia naþionalã de prevenire ºi combatere a spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism la standardele europene este armonizatã cu Directiva 91/308/CEE privind prevenirea utilizãrii sistemului financiar – bancar în scopul spãlãrii banilor, modificatã prin Directiva 97/2001/CEE. 18 A fost aprobatã „Strategia naþionalã antidrog 2005-2012” ºi planul de acþiune aferent, HG nr. 540/09.06.2005 pentru modificarea ºi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiþi la fabricarea ilicitã a drogurilor. „Strategia naþionalã antidrog” pentru perioada 2005-2012 stabileºte un numãr de 18 obiective specifice pentru prevenirea consumului de droguri în familie, ºcoalã ºi comunitate. Prin H.G. nr. 1243/13.10.2005 (MO nr. 943/26.10.2005) a fost aprobat programul „Marea Alianþã Românã Antidrog” (MARA), document programatic de interes naþional în baza cãruia se vor dezvolta proiecte sectoriale pentru prevenirea ºi combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri. 19 În plan legislativ, România a fãcut paºi importanþi pe toate cele 3 paliere ale traficului de persoane respectiv prevenire, combatere ºi asistenþã a victimelor. A fost realizat proiectul final al „Planului naþional de acþiune pentru prevenirea traficului de persoane 2006-2007” ºi a „Strategiei naþionale anti-trafic 2006-2010”. A fost adoptatã HG nr. 1282 /27.10.2005 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie (OIM) privind funcþionarea Centrului pentru protecþie temporarã, asistenþã medicalã ºi consiliere de specialitate pentru returnarea femeilor victime ale traficului de persoane, semnat la Bucureºti la 16 septembrie 2005 (MO nr. 974/02.11.2005). 20 Sistemul de Informaþii Schengen reprezintã un sistem informatic la care sunt conectate poliþia de frontierã, poliþia, autoritãþile vamale ºi oficiile consulare ale statelor membre Schengen prin care sunt accesate date referitoare la anumite persoane de interes ºi la obiecte furate. SIS este esenþial pentru existenþa Spaþiului Schengen. 21 România a început deja sã punã în funcþiune proiectul tehnic pentru Sistemul de Informaþii Schengen SIS II. Concluziile misiunii de peer review pentru evaluarea capacitãþii României de a participa la SIS II au subliniat cã autoritãþile române deþin toate informaþiile necesare în domeniul IT pentru aderarea în viitor la spaþiul Schengen.

17

EXTINDEREA UE

EXTINDEREA UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! sunt resursele umane, echipamentele, tehnica IT ºi cooperarea interinstituþionalã ºi internaþionalã. Obiectul principal al contractului cu concernul european EADS22, care implementeazã SISFS, se va derula pânã în anul 2009, în douã etape: prima pânã la sfârºitul anului 2006 ºi cea de a doua pânã în 2009. SISF este operaþionalizat prin sub-sisteme care includ sistemele ce comunicaþii mobile ºi fixe, sistemul de tehnologie a informaþiei, sistemul de supraveghere la Marea Neagrã, sistemele de mobilitate navalã ºi terestrã, etc. Sistemul integrat de observare ºi supraveghere a traficului la Marea Neagrã – SCOMAR23 – este infrastructura SISF la frontiera albastrã. Conform traficului de pasageri prezent ºi proiectat, doar urmãtoarele porturi fluviale sunt relevante: Moldova Veche, Orºova, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã ºi Tulcea. De aceea, aceste porturi vor reprezenta o prioritate în ceea ce priveºte dezvoltarea infrastructurii ºi procedurilor necesare pentru controlul la frontierele externe. De asemenea, în data de 27.01.2006, a fost finalizatã „Strategia Poliþiei de Frontierã privind supravegherea ºi controlul frontierei maritime, pentru perioada 2006-2009”. În vederea asigurãrii unui nivel ridicat al supravegherii ºi al controlului la viitoarele frontiere externe, în cursul anului 2005 au continuat operaþiunile de primire a echipamentului specializat ºi de modernizare a sediilor Poliþiei de Frontierã. Echipamentul achiziþionat a fost distribuit în cadrul structurilor operative

ale Poliþiei de Frontierã, potrivit prevederilor din Catalogul Schengen ce se referã la modul de distribuire ºi dispunere a echipamentelor. În ceea ce priveºte cooperarea la nivel internaþional pentru diminuarea fenomenului migraþiei ilegale ºi a infracþiunilor conexe, Poliþia de Frontierã24 a încheiat mai multe protocoale de colaborare cu instituþii din România ºi din strãinãtate25. Reþeaua de ataºaþi de afaceri interne ºi ofiþeri de legãturã pusã la punct de Ministerul Administraþiei ºi Internelor este legãtura directã dintre Poliþia de Frontierã românã ºi instituþiile similare din alte state. De asemenea, au fost întreprinse acþiuni comune ale Poliþiei de Frontierã ºi Agenþiei FRONTEX. Referitor la politica de vize, România a adoptat majoritatea prevederilor în domeniu ºi a efectuat demersurile administrative pentru implementarea efectivã a acquis-ului la momentul aderãrii. Trebuie precizat faptul cã autoritãþile fac eforturi suplimentare pentru instalarea de echipamente sofisticate de detectare a documentelor contrafãcute ºi falsificate. În luna septembrie 2004 a început, conform planificãrii, emiterea noilor colante de vize, ce conþin o serie de elemente de securitate ºi anti-falsificare ale UE. Recent, Comisia Naþionalã de Autoevaluare Schengen a aprobat proiectul „Strategiei naþionale privind aderarea României la spaþiul Schengen”, estimatã a avea loc în cursul anului 2012. Proiectul de strategie propus de Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi aprobat de

membrii Comisiei detaliazã mãsurile care se impun în fiecare din direcþiile de activitate ale instituþiilor implicate în acest proces. Conºtientã de provocãrile regionale actuale, de faptul cã frontiera sa va

coincide cu frontiera Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 ºi implicaþiile ce derivã, România îºi asumã statutul de grãnicer al Uniunii, continuând eforturile pentru asigurarea unui management eficient al frontierei. Andreea Florina RADU Ministerul Administraþiei ºi Internelor Bibliografie http://www.mai.gov.ro/ index19.htm ! http://www.mai.gov.ro/ Documente/Shengen/BI%20strategia% 20nationala%20Schengen.pdf (Buletin Informativ Nr. 661 din 24.10.2006 referitor la proiectul Strategiei Naþionale de Aderare la spaþiul Schengen) !

22 MAI a încheiat renegocierea contractului cu EADS pentru securizarea frontierelor în luna noiembrie 2005. Noua formã a contractului a redus costul securizãrii frontierelor cu 125.5 milioane de euro, datoritã eliminãrii tuturor suprapunerilor cu proiectele finanþate de Uniunea Europeanã care existau în vechiul contract. Un articol nou introdus prevede obligaþia EADS de a realiza ºi implementa subsistemul de comunicaþii mobile din cadrul sistemului în tehnologie standard TETRA, tehnologie utilizatã în statele Uniunii Europene. Articolul din contract privind subcontractanþii a fost reformulat ºi completat, fiind introduse prevederi care vizeazã asigurarea transparenþei asupra procedurilor de achiziþie a bunurilor ºi serviciilor. 23 Sistemul SCOMAR este în curs de implementare, urmând sã intre efectiv în circuit la sfârºitul anului 2008 ºi are o valoare de 1,1 milioane euro. Asistenþa tehnicã este acordatã de Franþa ºi Spania. Ultima achiziþie sunt trei nave noi de tip P-157 de patrulare ºi supraveghere maritimã, care întãresc componenta de mobilitate navalã a Poliþiei de Frontierã Române la Marea Neagrã. 24 Suportul legislativ: Legea de organizare ºi funcþionare a Poliþiei de Frontierã Românã (O.U.G. nr. 104/2001, aprobatã prin Legea nr. 81/2002), Legea privind frontiera de stat a României (O.U.G. nr. 105/2001 aprobatã prin Legea nr. 243/2002), Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001 aprobate prin H.G. nr. 445/2002. 25 Pânã în prezent, România a încheiat 32 de acorduri de readmisie, din care 31 au fost ratificate. Au fost înfiinþate, dupã modelul REFLEX central, alte 15 Compartimente REFLEX la nivelul tuturor Brigãzilor de Combatere a Criminalitãþii Organizate.

18

POLITICI COMUNITARE POLITICI COMUNITARE

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Taxa pe valoarea adãugatã în Uniunea Europeanã Conform Articolului 93 (99) al Tratatului CE, Consiliul trebuie sã adopte mãsuri pentru armonizarea taxei pe valoarea adãugatã, a accizelor ºi a altor impozite indirecte acolo unde este necesar pentru a asigura existenþa ºi funcþionarea pieþei interne. Dupã instituirea în 1967 a sistemului impunerii valorii adãugate ºi adoptarea în 1977 a directivei asupra armonizãrii bazei de impunere a TVA, în 1991 ºi 1992 au fost adoptate directive privind instituirea unui regim tranzitoriu al TVA ºi simplificarea regimului TVA26. Armonizarea legislaþiilor naþionale în domeniul bazei uniforme de impunere a TVA prevede numeroase derogãri, în special pentru bunurile de lux, obiectele de artã, de anticariat ºi de colecþie ºi operaþiunile cu aur. Regimul provizoriu al TVA, valabil între 1 ianuarie 1993 ºi 31 decembrie 1996, a suprimat, atât pentru persoanele fizice cât ºi pentru cele juridice, controalele fiscale la frontierele intracomunitare. Rambursarea TVA la importurile între statele membre aparþine deja trecutului; noul sistem instituit pentru plata TVA-ului se bazeazã pe distincþia între: ! vânzãri între subiecþi pasivi de TVA; ! vânzãrile cãtre persoane fizice; ! vânzãrile cãtre persoane care nu sunt subiecþi de TVA. Documentul administrativ unic pentru societãþi este substituit cu declaraþii periodice pe care acestea trebuie sã le prezinte. În ceea ce priveºte persoanele fizice, vânzãrile în francizã fiscalã (duty free) în porturi ºi aeroporturi sunt abolite începând cu 30 iunie 1999 pentru cãlãtorii intra-comunitari. Abolirea frontierelor fiscale necesitã un anumit nivel de armonizare a cotelor de TVA. Statele membre aplicã, în contextul noului regim fiscal, o singurã cotã normalã care nu poate fi inferioarã nivelului de 15%, ºi cu titlu facultativ, una sau douã cote reduse, nu inferioare nivelului de 5%, limitate la anumite produse sau servicii cu caracter cultural sau social. Menþinerea cu titlu tranzitoriu a cotelor zero sau minime existente (adicã inferioare lui 5%) este permisã. Cotele majorate (pentru produsele considerate de lux) sunt suprimate. Aceste dispoziþii, care ar fi trebuit sã fie reexaminate înainte de 31 decembrie 1996, au fost deja aplicate de statele membre. Aceasta a condus la reducerea numãrului ºi diminuarea

sensibilã a cotelor TVA27 în statele membre. Principiul taxãrii în statul în care se efectueazã consumul pentru bunurile ºi serviciile destinate subiecþilor pasivi de TVA, în condiþiile ºi la cotele în vigoare în acel stat, rãmâne în vigoare în aºteptarea sistemului definitiv de taxare a schimburilor între statele membre. Este vorba de evitarea în acest mod, în aºteptarea unei suficiente armonizãri a cotelor, a riscurilor de distorsionare a concurenþei ºi delocalizare a activitãþii. Noul regim este aºadar menit sã întãreascã integrarea comunitarã protejând în acelaºi timp interesele financiare ale statelor membre. Tratamente speciale au fost prevãzute pentru vânzãrile la distanþã, cumpãrãrile efectuate de subiecþi pasivi exigibili sau de persoane juridice non-subiecþi de TVA ºi vânzãrile de mijloace de transport noi.

26 vezi ºi: http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm 27 id.

19

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! În ceea ce priveºte schimburile cu þãri terþe, importurile rãmân supuse obligaþiilor de declarare în vamã ºi impunerii în momentul importãrii. Exporturile vor rãmâne scutite, odatã efectuate formalitãþile vamale normale. Pentru operatorii care intenþioneazã sã punã în circulaþie într-un stat membru mãrfuri terþe înainte sã le trimitã în alt stat membru pentru a fi utilizate sau consumate e prevãzut un regim simplificat. Cotele TVA în statele membre28 ºi viitoare membre Cotã superÞara Cotã redusã Cotã normalã redusã Belgia — 6 21 Bulgaria — — 2029 Cehia — 5 19 Danemarca — — 25 Germania — 7 1630 Estonia — 5 18 Grecia 4.5 9 19 Spania 4 7 16 Franþa 2.1 5.5 19.6 Irlanda 4.4 13.5 21 Italia 4 10 20 Cipru — 5/8 15 Letonia — 5 18 Lituania — 5/9 18 Luxemburg 3 6/12 15 Ungaria — 5 20 Malta — 5 18 Olanda — 6 19 Austria — 10/12 20 Polonia 3 7 22 Portugalia — 5/12 21 România — 9 19 Slovenia — 8.5 20 Slovacia — — 19 Finlanda — 8/17 22 Suedia — 6/12 25 Regatul Unit — 5 17.5 Sursa: Taxation and Customs Union DG http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/ taxation/vat/how_vat_works/rates/vat_rates_2006_en.pdf. 28 Date valabile la data de 1.06.2006. 29 De la 1 ianuarie 2007, cota va fi de 18%. 30 De la 1 ianuarie 2007, cota va fi de 19%.

20

Cele mai recente evoluþii în domeniul TVA Trei noi directive permit aplicarea unor cote reduse de TVA unui numãr foarte restrâns de activitãþi lucrative, ºi anume: - renovarea caselor; - serviciile de îngrijire la domiciliu; - curãþarea ferestrelor în locuinþele private; - repararea bicicletelor, pantofilor, obiectelor de piele, hainelor ºi a altor obiecte de uz casnic; - serviciile de frizerie. Aplicarea prevederilor acestor directive este limitatã la perioada 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2010. Nouã state membre aplicã deja noile cote, în timp ce alte opt state au cerut dreptul de a le aplica în viitor. Niciunul dintre aceste state nu aplicã simultan toate reducerile de cote TVA la care are dreptul. Daniel NÃSTASE Ministerul Administraþiei ºi Internelor Bibliografie: ! Goodspeed T. J. – Tax Competition, Benefit Taxes and Fiscal Federalism, National Tax Journal, 1(3), September, 1998 ! Buettner, T. – Tax base effects and fiscal externalities of local capital taxation: evidence from a panel of German jurisdictions, Journal of Urban Economics, Vol. 54, 2003 ! http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ 3_4_8_en.htm ! http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm ! http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/ documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/ vat_rates_2006_en.pdf. ! http://www.euracti.com/en/taxation/lower-taxes-haircutsb i c y c l e - r e p a i r s - h o u s e - r e n o v a t i o n / a r t i c l e - 15 6 9 76 http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/vat/key_document s/legislation_recently_adopted/index_en.htm

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Regimul fiscal al societãþilor în Uniunea Europeanã Spre deosebire de impozitele indirecte, tratatele comunitare nu cer în mod explicit armonizarea impozitelor directe (impozitele pe venit ºi cele pe profit). Cu toate acestea, articolul 94 din Tratatul CE prevede aproximarea acelor legi, reglementãri sau prevederi administrative ale statelor membre care ar afecta existenþa sau funcþionarea pieþei comune. În orice caz, reglementãrile naþionale ce privesc impozitele directe trebuie sã respecte libertãþile fundamentale prevãzute de tratatele CE. Regimul fiscal al societãþilor este unul dintre puþinele sectoare ale politicii comunitare în care Consiliul poate adopta dispoziþii legislative doar în unanimitate. În practicã, acest fapt a fãcut dificilã adoptarea de mãsuri în acest domeniu31. Actualmente sunt în vigoare douã directive ºi o convenþie, adoptate la reuniunea Consiliului din 23 iulie 199032. La 1 decembrie 1997 Consiliul a aprobat un pachet de mãsuri destinat sã combatã efectele negative ale concurenþei fiscale. Scopul acestuia este sã dinamizeze coordonarea în domeniul fiscalitãþii la nivelul Uniunii. Prima directivã în vigoare – directiva „societãþi-mamã/-fiicã” – eliminã dubla impunere a dividendelor distribuite de societãþile-fiicã cãtre societãþile-mamã situate într-un stat membru diferit. A doua – „directiva asupra fuziunilor” – instituie un regim fiscal comun, în baza cãruia plusvaloarea derivatã din fuziuni, divizãri, aporturi de capital sau schimb de acþiuni este taxatã 31 32 33 34

nu la momentul operaþiunii, ci doar în momentul realizãrii lor efective. Convenþia instituie o procedurã de arbitraj care permite evitarea dublei impuneri ce ar rezulta eventual din interpretãri divergente ale statelor membre în legãturã cu preþurile de transfer aplicate între societãþi asociate în operaþiunile lor comune. Convenþia a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995 ºi e valabilã pentru o perioadã de 5 ani. O nouã convenþie, privind aderarea Austriei, Suediei ºi Finlandei, a fost semnatã la 21 decembrie 1995. În anii ce au urmat lui iulie 1990, au fost depuse eforturi pentru a se progresa

în acest sector, dar cu puþine rezultate concrete. Un comitet de experþi independenþi, numit „Comitetul Ruding”, a prezentat la 18 martie 1992 un raport în care era evaluatã necesitatea obþinerii unei mai mari armonizãri în materie de taxare a societãþilor ºi care formula diverse recomandãri concrete33. Comisia a prezentat o propunere de directivã menitã sã elimine impunerile asupra plãþilor transfrontaliere de dobânzi ºi „royalties” între societãþi, o propunere de directivã asupra compensãrilor transfrontaliere ale pierderilor ºi propuneri menite sã extindã domeniul de aplicabilitate a directivelor „fuziuni” ºi „mamã / fiicã”34. Toate propunerile legislative citate au fost din pãcate blocate la nivel de Consiliu. În aprilie 1996, cu ocazia Consiliului de miniºtri ECOFIN reuniþi la Verona, Comisia a prezentat o nouã strategie cuprinzãtoare pentru sectorul fiscal, care punea chestiunile fiscale în contextul mai amplu al politicilor comunitare. Aceastã iniþiativã a fost urmatã de constituirea Grupului la nivel înalt, re-botezat ulterior Grupul pentru politica fiscalã, compus din reprezentanþi personali la nivel înalt ai miniºtrilor de finanþe ºi prezidat de Comisie, cu mandatul de a examina propunerile celei din urmã. În urma discuþiilor purtate în acest cadru, miniºtrii de finanþe au aprobat în unanimitate la 1 decembrie 1997 un

Janeba E. (1995). vezi ºi: http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm vezi ºi: http://www.europa-web.de/europa/03euinf/10counc/econfina.htm idem.

21

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

pachet de mãsuri fiscale menit sã combatã aspectele negative ale concurenþei fiscale, care conþinea printre altele un cod de conduitã, unele elemente-cheie privind impunerea fiscalã a economiilor ºi un acord de principiu asupra necesitãþii de a elimina reþinerile asupra plãþilor transfrontaliere de dobânzi ºi „royalties” între societãþi. Acest acord se înscrie în optica Uniunii Economice ºi Monetare ºi a introducerii euro, care, aducând mai mare transparenþã asupra preþurilor operaþiunilor transfrontaliere ºi eliminând riscurile de schimb ºi costurile relative, va face fluxurile transfrontaliere de capital mai sensibile la aspectele fiscale. Pachetul e menit sã combatã aspectele pernicioase ale concurenþei fiscale ºi sã elimine anumite distorsiuni ale pieþei unice. Intenþia este ºi de a contribui la inversarea tendinþei de creºtere a presiunii fiscale asupra factorului muncã, astfel încât sã facã regimurile fiscale naþionale mai favorabile creºterii gradului de ocupare. Finalitatea urmãritã nu constã nici în creºterea presiunii fiscale, care ar aduce prejudicii competitivitãþii Uniunii la nivel internaþional, nici în

22

iniþierea unui proces de armonizare fiscalã generalã, care ar fi incompatibil cu principiul subsidiaritãþii. Rezoluþia referitoare la codul de conduitã defineºte mãsurile potenþial nocive, începând de la acele mãsuri fiscale care determinã un nivel efectiv de impunere net inferior nivelurilor general aplicate în statul membru vizat, inclusiv absenþa impunerii. Comisia a propus deja o clasificare a acestor regimuri, împãrþite in cinci categorii: ! serviciile intra-grup; ! serviciile financiare ºi de asigurãri ºi companiile off-shore; ! alte regimuri specifice; ! mãsuri de stimulare regionalã; ! alte activitãþi. Aprobând codul de comportament în materie de regim fiscal al societãþilor, statele membre s-au angajat: ! sã nu introducã noi mãsuri fiscale nocive; ! sã reexamineze propriile dispoziþii actuale ºi practici în vigoare, ºi, dacã este cazul, sã le modifice, cu scopul de a elimina în termen scurt mãsurile fiscale nocive, þinând cont de discuþiile care vor avea loc în cadrul Consiliului în cadrul procedurii de evaluare; ! sã efectueze un schimb de informaþii referitoare la mãsurile fiscale care pot intra în câmpul de aplicare a

codului ºi sã controleze comunicarea informaþiilor referitoare la astfel de mãsuri; ! sã promoveze adoptarea de principii menite sã elimine mãsurile fiscale nocive în þãri terþe ºi în teritorii în care nu se aplicã tratatul. În situaþii speciale, þãrile care au teritorii dependente sau asociate sau care au responsabilitãþi speciale sau prerogative fiscale în alte teritorii se angajeazã, în limitele dispoziþiilor lor constituþionale, sã garanteze aplicarea acestor principii în acele teritorii. Se sublinia, de asemenea, importanþa identificãrii dispoziþiilor în materie fiscalã care reprezintã un obstacol pentru activitãþile economice transfrontaliere în cadrul pieþei interne ºi a promovãrii de mãsuri pentru a le remedia. Executivul european propunea în special: ! modificarea propunerilor actuale de extindere a directivelor referitoare la „fuziuni” ºi „la societãþile-mamã/-fiicã”, astfel încât sã cuprindã diferitele tipuri de impuneri ºi de tranzacþii; ! retragerea, în vederea înlocuirii cu un nou text, a vechii propuneri de directivã referitoare la compensarea transfrontalierã a profiturilor ºi a pierderilor; ! iniþierea unei comunicãri în domeniul dublei impuneri cu scopul de a crea un model comun în întreaga Uniune Europeanã;

Progrese în domeniul regimului fiscal al societãþilor comerciale: actualizarea listei de societãþi cãrora li se aplicã Directiva „societãþilor mamã/fiicã”; aceastã listã cuprinde acum societãþi cooperatiste, fonduri mutuale, companii non-profit, case de economii, fonduri ºi asociaþii cu scop lucrativ, precum si societãþile europene ºi societãþile europene cooperatiste (SE ºi ECS); ! Relaxarea treptatã (între anii 2006 ºi 2009) a condiþiilor pentru scutirea de la impozitare a dividendelor plãtite între companiile „mamã ºi fiicã” aflate pe teritoriul a mai mult de un stat membru; Eliminarea dublei impozitãri a filialelor societãþilor „fiicã” aflate pe teritoriul unui alt stat membru. !

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! punerea în aplicare a legislaþiei fiscale europene, începând din 1 ianuarie 2004, pentru societãþile care vor fi optat pentru statutul de Societate Europeanã (SE), ºi din 1 ianuarie 2006 pentru societãþile ce opteazã pentru statutul de Societate Europeanã Cooperatistã (ECS); ! deschiderea unei ample dezbateri ºi organizarea unei conferinþe europene asupra fiscalitãþii societãþilor, ale cãror concluzii sã fie prezentate întrun raport. Comisia Europeanã considerã cã unica modalitate sistematicã ºi eficientã de a depãºi obstacolele existente pentru companiile ce opereazã în mai mult de un stat membru, în cadrul pieþei interne, este de a asigura companiilor o bazã de impozitare unicã pentru activitãþile acestora pe teritoriul Uniunii. Existã unele soluþii þintite, avute în vedere de cãtre Comisie, care ar rezolva, în parte, obstacolele reprezentate de diferenþele !

de impozitare. Cu toate acestea, chiar dacã toate acestea ar fi implementate, nu ar reuºi sã rezolve problema fundamentalã, ºi anume confruntarea cu 25 (ºi în curând 27) de sisteme fiscale diferite. Directoratul General responsabil cu Impozitarea ºi Uniunea Vamalã lucreazã în prezent la douã abordãri majore ce au ca scop îndepãrtarea obstacolelor fiscale cu care se confruntã companiile în cadrul pieþei interne: ! Baza de impozitare consolidatã comunã ºi ! O posibilã schemã-pilot pentru aplicarea regulilor din statul de origine a întreprinderilor mici ºi mijlocii (societãþi cu mai puþin de 250 de angajaþi ºi cifrã de afaceri sub 43 milioane euro) la calcularea profiturilor impozabile în Uniune. În aprilie 2006, Comisia Europeanã a publicat o Comunicare privind „Progresele la zi ºi paºii de urmat pentru

obþinerea unei baze de impozitare consolidate comune a companiilor (CCCTB)“. Daniel NÃSTASE Ministerul Administraþiei ºi Internelor Bibliografie: ! Janeba E. (1995) – Corporate Income Tax Competition, Double Taxation Treaties and Foreign Direct Investment, Journal of Public Economics, 56(2) ! Wieland, J. (2000) – Problemi del federalismo fiscale, Regioni Bologna Anno 28, No. 2, aprile 2000 ! h t t p : / / w w w. e u ro p a - w e b . d e / europa/03euinf/10counc/econfina ! htm http://europa.eu/pol/tax/ index_en.htm ! http://ec.europa.eu/taxation_ customs/taxation/company_tax/home_stat e_taxation/index_en.htm

Politica de comunicare a Uniunii Europene cu cetãþenii sãi Comisia Europeanã, împreunã cu statele membre, au dezvoltat modalitãþi pentru a facilita accesul cetãþenilor europeni la informaþii. Astfel, aceºtia au posibilitatea fie de a gãsi informaþii cu caracter general (despre cum pot cãlãtori, locui, studia sau munci într-o altã þarã a Uniunii Europene decât cea a cãrei cetãþeni sunt, cum pot cumpãra bunuri sau servicii de pe piaþa unicã) sau specific (privind mobilitatea forþei de muncã, piaþa forþei de muncã, oferte de locuri de muncã etc.), fie de a primi soluþii relevante, fie de a fi sprijiniþi sau îndrumaþi în soluþionarea anumitor probleme. Unul dintre serviciile puse la dispoziþia cetãþenilor îl reprezintã reþelele de comunicare. Acestea au ca scop creºterea gradului de conºtientizare a populaþiei cu privire la afacerile europene ºi transmit feedback-ul cãtre instituþiile europene.

23

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Cetãþenii europeni au acces la urmãtoarele categorii de reþele de informare europeanã ºi servicii: I. Servicii centralizate; II. Surse locale de informare europeanã. I. Servicii centralizate 1.1 Citizens Signpost Service (Servicul de îndrumare a cetãþenilor) Este disponibil de oriunde din UE, fie prin apelarea numãrului de telefon gratuit Europe Direct, fie în formã electronicã pe pagina de internet pentru dialogul cu cetãþenii. Funcþioneazã în toate limbile oficiale ale UE (inclusiv cele noi). Serviciul este asigurat printr-un contractor extern – European Citizens Advice Service (ECAS) – care a câºtigat contractul prin licitaþie deschisã ºi are la dispoziþie 60 de experþi juridici din toate statele membre ºi e susþinut de o echipã de management central din Bruxelles; acoperã toate limbile UE, oferã sfaturi practice ºi îndrumãri cãtre organisme la nivel local, regional sau comunitar în statele membre, care pot oferi sprijinul necesar. Experþii juridici nu pot fi contactaþi direct. Ei oferã rãspunsuri la solicitãri în maximum 3 zile lucrãtoare. 1.2 Europe Direct Service Europe Direct este un serviciu care ajutã cetãþenii europeni sã afle rãspunsuri la întrebãri legate de Uniunea Europeanã, inclusiv cele referitoare la drepturile ºi oportunitãþile cetãþeneºti ºi modul în care pot beneficia de ele. Poate furniza rãspunsuri la întrebãri pe loc, iar dacã sunt adresate întrebãri mai detaliate, indicã cele mai bune surse de informare ºi consiliere la nivel european, naþional, regional ºi local. Europe Direct oferã un numãr unic gratuit de telefon 00800 6 7 8 9 10 11), apelabil de oriunde din cele 25 de (0 state membre, un serviciu de rãspuns direct prin e-mail, precum ºi unul interactiv, un serviciu web de asistenþã în timp real pentru vizitatorii site-ului EUROPA. Europe Direct poate fi apelat de luni pânã vineri, între orele 08.00 ºi 20.00, ºi sâmbãta, între orele 10.00 ºi 16.00. II. Surse locale de informare europeanã Reprezentanþele Comisiei Europene: Reprezentanþele furnizeazã cãtre mass media naþionalã ºi regionalã informaþii adaptate nevoilor specifice, acþioneazã ca puncte de contact cu autoritãþile locale ºi regionale, ca lideri de opinie ºi transmit Comisiei Europene rapoarte. Reprezentanþele fac parte din DG Comunicare, dar sunt în serviciul întregii Comisii. !

24

Oficiile de Informare ale Parlamentului European Parlamentul European are birouri în toate capitalele statelor membre ºi în alte câteva oraºe. http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/near You/completeList.do?language=EN !

! Reþele de diseminare a informaþiei europene (EU Information Relays):

Team Europe Înfiinþatã în 1989, Team Europe este o reþea alcãtuitã din 500 de conferenþiari specializaþi în afaceri europene. Reþeaua este condusã ºi menþinutã de DG Comunicare. Totuºi, reprezentanþele Comisiei în statele membre sunt însãrcinate cu organizarea secþiunilor naþionale ale Team Europe. Membrii sãi provin din domenii diverse (academic, juridic, administraþie publicã, consultanþã). Datoritã structurii descentralizate a Team Europe, experþii în probleme europene sunt disponibili pentru conferinþe ºi evenimente similare în toate regiunile Uniunii. Reþeaua acoperã fiecare politicã europeanã ºi majoritatea limbilor de lucru ale UE, oferind astfel analize de calitate pe întreg teritoriul UE. Comisia furnizeazã reþelei informaþii ºi training. În noile state membre, secþiunile naþionale ale Team Europe sunt stabilite sau validate de reprezentanþa Comisiei pe baza aceloraºi termeni de referinþã folosiþi în cele 25 de state membre. http://www.tecis.be/teameu.asp http://europa.eu.int/comm/relays/teameurope/index_e n.htm Centrele Naþionale de Informare (National Information Centres on Europe) Au scopul de a informa cetãþenii, de a rãspunde la întrebãri, de a crea un spaþiu permanent pentru stabilirea de contacte, training-uri ºi promovarea informaþiei europene. Ele furnizeazã sprijin centrelor locale de informare, oferã documentaþie privind întreaga gamã de activitãþi ale Uniunii Europene ºi gãzduire pentru evenimente care gãzduiesc zeci de mii de vizitatori în fiecare an. http://ec.europa.eu/comm/relays/ni_en.htm Centrele de Documentare Europeanã (European Documentation Centres) Centrele de Documentare Europeanã au fost înfiinþate în statele membre ale Uniunii Europene, în alte þãri europene ºi în þãri terþe începând cu anul 1963. Scopul principal al celor 782

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! de Centre de Documentare Europeanã, este sã ajute instituþiile educaþionale ºi de cercetare sã promoveze ºi sã dezvolte informarea în domeniul integrãrii europene, sã le încurajeze sã ia parte la dezbaterile privind integrarea europeanã, sã facã Europa mai transparentã prin sprijinirea cetãþenilor în demersul de a cunoaºte politicile Uniunii. Multe dintre publicaþiile oficiale ale Comunitãþilor Europene pot fi consultate în cadrul centrelor. Comisia doteazã centrele cu suportul tehnic ºi documentar necesar. http://www.tecis.be/edc.asp http://europa.eu.int/comm/relays/edc/index_en.htm Centre pentru consumatorii europeni (European Consumer Centres: Euroguichets) Reþeaua ECC este o interfaþã importantã între Comisie ºi consumatorii europeni, iar rolul sãu este de a ajuta consumatorii europeni sã înþeleagã mai bine cum funcþioneazã piaþa unicã ºi sã le ofere informaþii dacã întâmpinã probleme. Scopul este sã-i asigure sã se simtã încrezãtori atunci când fac achiziþii într-o altã þarã. O altã sarcinã importantã este de a oferi Comisiei informaþii ,,la cald” privind interesele consumatorilor. http://europa.eu.int/comm/consumers/redress/compl/ euroguichet/index_en.htm Centrele Euro Info Au fost create în anul 1987 sub autoritatea Comisiei Europene (Direcþia Generalã pentru Întreprinderi) pentru a furniza informaþii ºi asistenþã întreprinderilor mici ºi mijlocii. Ele reprezintã, la nivel local, un liant între instituþiile europene ºi mediul de afaceri. Funcþioneazã în parteneriat cu organizaþii locale, regionale ºi naþionale, respectiv camere de comerþ sau bãnci, selectate în funcþie de contactul cu mediul de afaceri din regiune. Se bucurã de un parteneriat privilegiat cu Comisia care, prin auditori independenþi, se asigurã cã standardele de calitate sunt respectate. Organizaþiile gazdã furnizeazã suport financiar ºi logistic semnificativ, precum ºi acces la sursele de informare ºi la bazele de date. DG Întreprinderi co-finanþeazã reþeaua, îi asigurã training-uri ºi îi defineºte strategia ºi modul de operare. Acest parteneriat asigurã IMM-urilor accesul la o gamã largã de servicii ºi le sprijinã în demersurile de identificare a oportunitãþilor europene. http://www.europa.eu.int/comm/enterprise/networks/e ic/eic.html

Harta interactivã a EuroInfo Centres : http://ec.europa.eu/enterprise/networks/eic/eic-geocover_en.html Reþele europene specializate ºi servicii de informare: Business and Innovation Centres (BICs) Sunt organizaþii suport pentru IMM-uri ºi antreprenori, înfiinþate începând cu anul 1984 de Direcþia Generalã pentru Politicã Regionalã ca rãspuns la o veche provocare: cum se pot transforma proiectele inovative în afaceri de succes? Sunt recunoscute de Comisie printr-un certificat de calitate care le permite sã obþinã marca europeanã ,,EC BIC”. Funcþionând în interes public, sunt înfiinþate de principalii operatori economici dintr-o zonã, pentru a oferi servicii integrate de îndrumare ºi suport pentru proiecte realizate de IMM-uri inovative, prin aceasta contribuind la dezvoltarea localã ºi regionalã. BICurile sunt grupate în Reþeaua Europeanã BIC, în coordonarea Direcþiei Generale pentru Cercetare. http://www.ebn.be/ !

Business Incubators CORDIS service Un incubator de afaceri este o organizaþie ce oferã servicii de educare a tinerilor antreprenori. Un incubator furnizeazã o gamã largã de servicii, precum: asistenþã în management, acces la servicii financiare sau tehnice, acces la echipamente sau spaþii pe baza unor contracte accesibile.

Cultural Contact Points Au fost înfiinþate în statele membre ºi în majoritatea statelor care participã la Programul Cultura 2000 ºi sunt responsabile cu promovarea acestuia, facilitarea participãrii cât mai multor profesioniºti din culturã, asigurând schimbul de informaþii între instituþii culturale naþionale, menþinerea contactelor între participanþi ºi legãtura cu alte surse de informare. http://europa.eu.int/comm/culture/eac/culture2000/c ontacts/national_pts_en.html

25

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! EURO-JJUS EURO-JUS, serviciul consultativ pe probleme juridice, ataºat reprezentanþelor Comisiei Europene în statele membre, este disponibil gratuit tuturor cetãþenilor care au nevoie de informaþii asupra drepturilor lor la nivel european. EURO-JUS oferã cetãþenilor informaþii rapide (în maximum 15 zile de la solicitare) privind aplicarea dreptului comunitar, informaþii generale referitoare la drepturile ºi obligaþiile cetãþeneºti ºi asistenþã legalã în problemele privind dreptul comunitar ºi aplicarea sa în dreptul intern. Datele de contact ale EURO-JUS pot fi obþinute de la reprezentanþele Comisiei. http://europa.eu.int/comm/represent_en.htm EURES (European Employment Services) EURES (Serviciile europene de ocupare a forþei de muncã) reprezintã un parteneriat între serviciile publice de ocupare ale þãrilor ce aparþin Spaþiului Economic European ºi Elveþiei, alte organisme regionale ºi locale interesate de problematica ocupãrii forþei de muncã (precum camere de comerþ, patronate, autoritãþi locale ºi regionale) ºi este coordonat de Comisia Europeanã. Scopul EURES este de a furniza servicii angajaþilor ºi angajatorilor, precum ºi cetãþenilor care doresc sã beneficieze de libera circulaþie a persoanelor. Acesta furnizeazã 3 tipuri de servicii: informaþii, consultanþã ºi recrutare/plasare. Reþeaua are la dispoziþie o bazã de date cu locuri de muncã vacante în Europa ºi o alta cu informaþii generale privind condiþiile de viaþã ºi muncã în statele menþionate. http://europa.eu.int/eures

Innovation Relay Centres (IRCs) A fost înfiinþatã pentru a facilita transferul de tehnologii inovative cãtre ºi dinspre companiile europene sau departamentele de cercetare. Ca propulsor al inovaþiei, reþeaua a devenit lider european în promovarea parteneriatelor tehnologice ºi pentru transferul în principal cãtre IMM-uri. Reþeaua este furnizor de servicii de suport inovativ, gãzduite în principal de organizaþii publice, precum centre universitare tehnologice, camere de comerþ, agenþii de dezvoltare regionale sau agenþii naþionale de inovare. Majoritatea funcþioneazã ca ºi consorþii. Fiecare centru are personal cu o bogatã experienþã în domeniul tehnologic ºi economic în companiile ºi regiunile pe care le deserveºte. http://irc.cordis.lu Media Desks and Antennes Programul Media a întrat în vigoare în ianuarie 2001 ºi are ca scop întãrirea competitivitãþii în industria audiovizualã europeanã prin mãsuri de sprijin care privesc: training pentru profesioniºti; dezvoltarea proiectelor de producþie ºi a companiilor; distribuþia operelor cinematografice ºi a programelor audiovizuale; promovarea operelor cinematografice ºi a programelor audiovizuale; sprijin pentru festivalurile cinematografice. http://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/desk_en.ht ml SOLVIT Este o reþea on-line de soluþionare, fãrã proceduri legale, a problemelor cauzate de neaplicarea legislaþiei pieþei interne de cãtre autoritãþile publice. Existã un centru SOLVIT în fiecare stat membru (precum ºi în Norvegia, Islanda ºi Liechtenstein). Centrele SOLVIT pot ajuta la transmiterea plângerilor de cãtre cetãþeni ºi clienþi. Aceste centre sunt organizate în cadrul administraþiilor naþionale ºi oferã soluþii reale la probleme în termen de 10 sãptãmâni. Folosirea SOLVIT este gratuitã. http://europa.eu.int/solvit/site/index_en.htm Sursa: https://ec.europa.eu/relays/networks_en.pdf Lorena VÂLCEANU Prefectura Gorj

26

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Zona euro – un obiectiv greu de atins Unul dintre principalele obiective ale noilor state membre ale Uniunii Europene, odatã ce obiectivul integrãrii a fost atins, îl reprezintã aderarea la zona euro. Mai devreme sau mai târziu, în funcþie de coordonatele macroeconomice ce îi definesc, noii membri ai „familiei europene” îºi exprimã dorinþa de a intra pe drumul aderãrii la Uniunea Economicã ºi Monetarã (UEM), aceasta realizându-se prin intrarea în Mecanismul Ratelor de Schimb (Exchange Rate Mechanism – ERM II). Intrarea în acest mecanism, aflat sub directa supraveghere ºi coordonare a Bãncii Centrale Europene, necesitã respectarea, de cãtre statul în cauzã, a criteriilor de convergenþã de la Maastricht pe o perioadã de doi ani fãrã întrerupere. Criteriile de convergenþã

Stabilitatea preþurilor Statele membre trebuie sã menþinã, pe parcursul ultimului an anterior analizei, un nivel al inflaþiei care sã nu depãºeascã cu mai mult de 1.5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaþiei celor mai performante trei state membre din punctul de vedere al stabilitãþii preþurilor. Evoluþii fiscale ! Statele membre trebuie sã menþinã, pe parcursul anului anterior efectuãrii analizei, un nivel al deficitului bugetar sub 3% din PIB ºi respectiv un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB. Rata dobânzii pe termen lung ! Pe parcursul ultimului an anterior analizei efectuate de Banca Centralã Europeanã, nivelul mediu al ratei dobânzii pe termen lung pentru statul membru în discuþie nu trebuie sã depãºeascã cu mai mult de 2 puncte procentuale nivelul mediu al dobânzii celor mai performante 3 state membre dupã criteriul stabilitãþii preþurilor. Evoluþia ratelor de schimb ! Statul membru supus analizei trebuie sã menþinã cursul de schimb al monedei naþionale în marjele de fluctuaþie stabilite în cadrul Mecanismului Ratelor de Schimb fãrã întrerupere pentru o perioadã de doi ani. !

Cu siguranþã, adoptarea monedei unice conduce la mai multe avantaje. În primul rând, introducerea euro duce la reducerea costurilor de preschimbare a monedelor naþionale, impulsionând schimburile comerciale intra-comunitare. Totodatã, este ºtiut faptul cã moneda unicã europeanã a dus la o comparabilitate mai mare a preþurilor între statele membre, fapt ce a generat un impact pozitiv asupra economiei europene, permiþând o mai mare competiþie între producãtori, cu efecte pozitive pentru consumatori. De asemenea, din punct de vedere al stabilitãþii macroeconomice, este important sã menþionãm faptul cã o monedã unicã eliminã posibilitatea de înregistrare a atacurilor speculative asupra monedelor naþionale, încurajate de o eventualã diferenþã între cele douã monede – euro ºi moneda naþionalã.

27

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Totodatã, ca urmare a politicilor de consolidare bugetarã, aplicabile în statele deja participante la UEM, dobânda pe termen scurt ºi cea pe termen lung au fost reduse. Pieþele financiare, de produse ºi de forþã de muncã au devenit mai flexibile, sprijinind îmbunãtãþirea condiþiilor de investire35. Cu toate acestea, experþii comunitari îndeamnã noile state membre sã se concentreze cu precãdere pe îndeplinirea acestor criterii decât pe grãbirea aderãrii la euro. Aceastã recomandare îºi are fundamentul în asigurarea sustenabilitãþii stabilitãþii macroeconomice ce este atinsã prin respectarea criteriilor de convergenþã cerute de ERM II. Din cele 10 state membre care au aderat la Uniunea Europeanã în anul 2004, Lituania ºi Slovenia au solicitat la începutul acestui an evaluarea, de cãtre Banca Centralã Europeanã, în vederea aderãrii la euro începând cu 1 ianuarie 2007. Pentru a putea înþelege mai bine concluziile Raportului de Convergenþã publicat de cãtre Banca Centralã Europeanã în luna mai a acestui an, sã vedem unde se aflau cele douã state la începutul drumului lor cãtre UEM, respectiv în anul 2004, dupã intrarea în ERM II. În urma analizei desfãºurate de experþii Bãncii Centrale Europene pentru anul 2004 ºi prezentatã în Raportul de convergenþã 2004, s-a ajuns la urmãtoarele concluzii: ! în determinarea criteriului stabilitãþii preþurilor, cele mai performante trei þãri au fost Finlanda, Danemarca ºi Suedia, nivelul mediu al inflaþiei ce nu trebuie depãºit de þãrile UEM fiind de 2.4%; ! nivelul ratei de dobândã pe termen lung, determinat tot pe baza nivelului ratelor de dobândã din cele trei þãri mai sus menþionate, se situeazã la nivelul de 6.4%; ! deficitul bugetar nu trebuie sã depãºeascã 3% din PIB, iar datoria publicã sã nu depãºeascã 60%. Conform analizei efectuate, experþii BCE au ajuns la urmãtoarele rezultate: Grafic A – Nivelul inflaþiei 2004 ! Criteriul inflaþiei este îndeplinit de 5 þãri ºi anume Lituania, Suedia, Cehia, Estonia, Cipru. Nivelul înregistrat la acest indicator este prezentat în graficul A. ! criteriul deficitului bugetar este îndeplinit de 5 þãri ºi anume Estonia, Suedia, Letonia, Slovenia, Lituania, conform graficului B. ! criteriul datoriei publice este îndeplinit de 9 þãri ºi anume Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Cehia, Slovacia, Polonia, Suedia, Ungaria. Nivelul datoriei publice în þãrile analizate este prezentat în graficul C. Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã 35 Pentru detalii privind implicaþiile adoptãrii monedei unice, a se vedea Consilier European nr. 3 “Drumul spre Uniunea Economicã ºi Monetarã”

28

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! criteriul ratelor de dobândã este îndeplinit de 8 þãri dupã cum urmeazã: Cehia, Lituania, Malta, Suedia, Letonia, Slovacia, Cipru, Slovenia (graficul D). !

Dupã cum se poate observa din graficele A, B, C ºi D, cu excepþia criteriului stabilitãþii preþurilor pe care Slovenia nu l-a îndeplinit la nivelul anului 2004, în restul cazurilor analizate ambele state au îndeplinit criteriile de convergenþã. În conformitate cu Raportul de Convergenþã din luna mai a.c. 36, nivelurile indicatorilor în funcþie de care a fost efectuatã analiza gradului de îndeplinire a criteriilor de convergenþã de cãtre Lituania ºi Slovenia au fost urmãtoarele: ! în determinarea criteriului Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã stabilitãþii preþurilor , cele mai performante trei þãri au fost Suedia (0.9%), Finlanda (1.0%) ºi Polonia (1.5%), nivelul mediu al inflaþiei înregistrat de aceste trei state fiind 1.1%. Prin adãugarea marjei de 1.5 puncte procentuale, rezultã cã nivelul mediu al inflaþiei în statele analizate nu trebuie sã depãºeascã 2.6%; ! pe baza nivelurilor medii ale ratelor de dobândã pe termen lung la nivelul celor trei state menþionate anterior – Suedia (3.3%), Finlanda (3.3%) ºi Polonia (5.0%) – rezultã un nivel mediu al dobânzii pe termen lung de 3.9%. Prin adãugarea marjei de 2 puncte procentuale, rezultã cã statele supuse analizei de cãtre Banca Centralã Europeanã nu trebuie sã depãºeascã 5.9%; ! deficitul bugetar nu trebuie sã depãºeascã 3% din PIB, iar datoria publicã sã nu depãºeascã 60%. ! perioada supusã analizei a fost aprilie 2005 – martie 2006. Astfel, în urma evaluãrii efectuate de cãtre Banca Centralã Europeanã, s-au constatat evoluþiile prezentate în tabelul 1. Grafic B – Nivelul deficitului bugetar 2004

Grafic C – Nivelul datoriei publice 2004

Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã

Dupã cum se poate observa, Lituania nu îndeplineºte criteriul stabilitãþii preþurilor, nivelul inflaþiei trecând peste nivelul de referinþã stabilit pentru perioada analizatã (2.7% faþã de 2.6%). Diferenþa nu este majorã, însã trebuie luatã în considerare în contextul în care estimãrile Bãncii Centrale Europene prevedeau o creºtere a inflaþiei în lunile urmãtoare analizei. Cu excepþia acestui indicator ºi a faptului cã perioada de participare a acestei þãri, la momentul efectuãrii evaluãrii, era de 22 luni, Lituania îndeplineºte restul criteriilor de convergenþã. Tot din analiza informaþiilor de mai sus reiese cã Slovenia înde-

36 „ECB Convergence Report – May 2006”, www.ecb.eu

29

POLITICI COMUNITARE

POLITICI COMUNITARE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! plineºte toate criteriile de convergenþã necesare, cu excepþia perioadei de participare la ERM II, care, la momentul evaluãrii de cãtre Banca Centralã Europeanã era de 22 luni din cele 24 cerute de sistem. Ca urmare a analizei mult mai detaliate a Bãncii Centrale Europene, ce a cuprins ºi mediul legislativ ºi capacitatea administrativã necesarã asigurãrii sustenabilitãþii macroeconomice – Slovenia va fi primul din cele 10 noi state membre ale Uniunii Europene care va deveni parte a zonei euro, începând cu 1 ianuarie 2007.

Grafic D – Nivelul ratei dobânzii pe termen lung 2004

Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã Tabelul 1 Indicator Inflaþia

Lituania 2.7%

Comentarii BCE Conform evaluãrii BCE, se estimeazã cã rata inflaþiei va creºte în perioada urmãtoare.

Slovenia 2.3%

Deficitul bugetar

0.5% PIB* 0.6% PIB**

Datoria publicã

18.7% PIB * 18.9% PIB** 3.7%

29.1% PIB* 29.9% PIB** 3.8%

22 luni

22 luni

Rata dobânzii pe termen lung Perioada de participare la ERM II

1.8 % PIB* 1.9% PIB**

Comentarii BCE Din estimãrile BCE, se aºteaptã ca acest indicator sã rãmânã stabil în perioada urmãtoare.

* în 2005; **estimãri 2006. Dupã cum se poate observa, procesul de adoptare a monedei unice europene este unul foarte complex, ce necesitã antrenarea tuturor politicilor macroeconomice ale unui stat în vederea asigurãrii nu doar a îndeplinirii acestora pentru 2 ani, aºa cum este cerut de criteriile de convergenþã de la Maastricht, ci ºi a capacitãþii acestui stat de a menþine sustenabilitatea rezultatelor obþinute în cei doi ani de participare la ERM II. Cãtãlina CONSTANTIN Ministerul Integrãrii Europene

30

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Consideraþii privind implementarea în România a Cardului european de asigurãri de sãnãtate În contextul integrãrii României în Uniunea Europeanã se impune transpunerea legislaþiei comunitare în legislaþia naþionalã. Acquis-ul comunitar cuprinde dreptul comunitar în ansamblu: tratatele, legislaþia în vigoare, jurisprudenþa Curþii de Justiþie, declaraþiile ºi alte rezoluþii, precum ºi obiectivele comune fixate prin tratate. Pentru noile state membre, acest proces este lung ºi laborios. În anul 2002, Comisia a aprobat documentul strategic „Spre o Uniune extinsã”37 în care, pornind de la necesitatea continuãrii procesului de dezvoltare instituþionalã a statelor care aderã la Uniunea Europeanã, proces sprijinit prin programul PHARE în perioada de pre-aderare, se înfiinþeazã Facilitatea de Tranziþie pentru acordarea de asistenþã financiarã nerambursabilã, în primii patru ani dupã data aderãrii. Transpunerea acquis-ului în legislaþia naþionalã a necesitat întãrirea administraþiilor ºi a sistemelor judiciare, precum ºi adaptarea infrastructurilor þãrilor candidate. În domeniul serviciilor de sãnãtate aceastã activitate este coordonatã de Ministerul Sãnãtãþii ºi de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, iar pachetul de legi este adoptat de Parlamentul ºi Senatul României. Unul din principiile fundamentale care stã la baza Uniunii Europene este ºi libera circulaþie a persoanelor. Pentru aplicarea acestui principiu, legislaþia comunitarã, respectiv Deciziile Comisiei

administrative pentru securitatea socialã a lucrãtorilor migranþi nr. 189/2003, 190/2003 ºi 191/2003 prevãd ca toate persoanele care sunt asigurate în cadrul unui sistem de asigurãri sociale de sãnãtate al unui stat membru ºi care pleacã temporar într-un alt stat membru din motive turistice, profesionale sau pentru studii pot utiliza cardul european de asigurare de boalã. Acest card înlocuieºte formularele E111, E110, E128 ºi E119 prevãzute de Regulamentul nr. 1408/71 privind aplicarea sistemelor de securitate socialã salariaþilor, lucrãtorilor independenþi ºi membrilor familiilor acestora care se deplaseazã în spaþiul comunitar. Cardul european de asigurãri de sãnãtate38 este un document care stabileºte calitatea de asigurat în þara de

origine a persoanei care îl posedã ºi durata drepturilor care îi revin. Cardul este individual, fiecare membru de familie trebuind sã aibã propriul card. Acest document este destinat prestatorilor de servicii de sãnãtate dintr-un alt stat membru decât cel în care titularul cardului îºi are domiciliul permanent. Toþi titularii cardului european vor putea beneficia de prestaþiile care se dovedesc a fi necesare, þinând seama de natura îngrijirilor ºi de durata prevãzutã a ºederii. Prestaþiile vor putea fi acordate pentru orice tratament, ceea ce îl va scuti pe asigurat de întoarcerea acasã, permiþându-i sã-ºi încheie ºederea temporarã în condiþii sigure din punct de vedere medical. Pacientul titular al cardului european va fi tratat în acelaºi mod ca un pacient asigurat în statul

37 „Spre o Uniune Extinsã – Strategia ºi Raportul Comisiei Europene privind progresul fiecãrei þãri candidate în direcþia aderãrii”, Bruxelles, 9 octombrie 2002 COM(2002) 700 final. 38 The European Health Insurance Card

31

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! membru al furnizorului de servicii medicale care acordã prestaþia. Cardul european de asigurat nu acoperã însã situaþia în care o persoanã pleacã într-un alt stat decât statul de afiliere pentru a beneficia de un tratament medical. Într-o fazã iniþialã, cardul va reprezenta doar un instrument de garanþie de platã a serviciilor medicale de care a beneficiat un cetãþean UE întrun stat membru, altul decât cel de rezidenþã, conþinând elemente distinctive ºi un set obligatoriu de informaþii vizibile pentru a putea fi uºor de recunoscut ºi folosit, cum ar fi: ! Numele ºi prenumele deþinãtorului; ! Numãrul de identificare al deþinãtorului; ! Perioada de valabilitate a cardului; ! Codul statului membru emitent al cardului; ! Numãrul de identificare sau denumirea instituþiei competente; ! Numãrul cardului, care permite compararea informaþiilor deþinute despre asigurat de cãtre instituþia emitentã ºi cele scrise pe card, pentru a evita frauda. În timp, în funcþie de sistemele de sãnãtate ale fiecãrui stat, vor putea circula carduri care vor avea ºi alte scopuri, în afarã de identificarea asiguratului, cum ar fi: ! Sã ofere informaþii despre tipul de servicii la care are acces asiguratul, în funcþie de planul de asigurare ales, facilitarea plãþilor ºi rambursarea de cãtre casa de asigurãri; ! Sã conþinã date de identificare care sã permitã accesul la servicii on-line; ! Sã extindã rolul cardului ºi la alte domenii, de exemplu accesul la biblioteci publice, informaþii despre locul de muncã al asiguratului ºi protecþia socialã a acestuia etc;

În unele þãri se doreºte chiar introducerea unui istoric medical al asiguratului. !

Pânã în prezent nu a fost definit un standard european referitor la informaþiile pe care ar trebui sã le conþinã acest card, rãmânând încã la latitudinea fiecãrui stat sã-l adapteze la sistemul sãu de sãnãtate. În ceea ce priveºte durata de valabilitate a cardului, deocamdatã este lãsatã la decizia autoritãþilor naþionale, în funcþie de reglementãrile existente pe teritoriul fiecãrui stat. În România, legislaþia privind cardul european de sãnãtate e cuprinsã în Titlul IX din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372/28.04.2006. Introducerea cardului european de asigurãri de sãnãtate în þara noastrã39 va înlocui în mare mãsurã asigurãrile medicale de cãlãtorie, emise în prezent de cãtre asiguratorii privaþi pentru persoanele care cãlãtoresc în afara þãrii. Ar fi interesant ca normele de aplicare la Titlul IX sã detalieze modalitatea de calcul a taxelor de

eliberare a cardului european, care conform articolului 321 alineatul 1, se va elibera pe cheltuiala asiguratului. Ne întrebãm ce va reprezenta aceastã taxã de emitere în þara noastrã: costul efectiv al cardului sau o taxã suplimentarã pentru extinderea asigurãrii de sãnãtate pe întreg teritoriul european? Þinând cont cã prin asigurarea naþionalã nu se acordã despãgubiri pentru repatrierea în þarã în caz de deces, multe persoane pot fi tentate sã încheie suplimentar ºi clasica asigurare medicalã de cãlãtorie, crescându-ºi astfel costul cãlãtoriei în afara þãrii. Articolul 326 alineatul 1 aratã cã acest card oferã asiguratului dreptul de a beneficia de asistenþa medicalã necesarã în cursul ºederii într-un alt stat membru. Ne întrebãm dacã nu cumva furnizarea unor detalii prin intermediul legislaþiei secundare privind categoriile de afecþiuni acoperite de card nu ar duce la o mai bunã administrare a riscului, din punct de vedere al CNAS. Asistenþa medicalã prestatã în cazul bolilor cronice la costuri de 2 pânã la 10 ori mai mari decât costurile din România reprezintã un risc important ce poate afecta Fondul Naþional al Asigurãrilor de Sãnãtate. Poate pentru început, o abordare conservatoare ar fi de dorit, o abordare în care cardul european sã asigure asistenþa medicalã în cazul urgenþelor medicale ºi al bolilor acute, diminuând astfel riscul cheltuielilor cu turismul medical nedeclarat. Potrivit articolului 326 alineatul 2, cheltuielile ocazionate de asistenþa medicalã vor fi rambursate de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate emitentã a cardului. Ceea ce nu menþioneazã articolul, informaþie care ar putea fi cuprinsã în normele de aplicare ale prezentei legi, este cui ramburseazã aceste cheltuieli? În cazul în care

39 Trebuie menþionat cã România nu va avea acces la Cardul european de asigurãri sociale de sãnãtate de la data aderãrii, deoarece nu au fost încheiate demersurile referitoare la dobândirea acestuia. Soluþia de compromis constã în eliberarea, de cãtre sediile teritoriale ale caselor de sãnãtate, a unui certificat provizoriu, valabil pe o perioadã de ºase luni.

32

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! ramburseazã cheltuielile asiguratului, vor apãrea dificultãþi la plata efectivã a serviciului de cãtre acesta în momentul apariþiei bolii. Este puþin probabil ca marea majoritate a persoanelor care se deplaseazã în strãinãtate sã dispunã de resurse financiare necesare acoperirii costului ridicat al serviciilor medicale prestate în þãrile membre UE care ulterior sã fie rambursat de cãtre CNAS. Asigurarea de cãlãtorie existentã în prezent oferã beneficiul plãþii directe a serviciilor prestate fãrã a greva bugetul personal cu aceste cheltuieli. Este foarte posibil ca în acest caz sã nu se ajungã decât la a crea o taxã în plus, pe care oamenii vor trebui sã o plãteascã, pe lângã asigurarea medicalã de cãlãtorie la care nu vor renunþa. În cazul rambursãrii cãtre furnizorii de servicii de sãnãtate sau casele de asigurãri corespondente din statele membre UE, se pune problema administrãrii operaþionale ºi de control al fraudei ºi abuzurilor. În continuare, articolul 326 punctul 3 prevede cã asistenþa medicalã nu trebuie „sã depãºeascã ceea ce este necesar din punct de vedere medical”40. Poate cã introducerea cardului european

de asigurãri de sãnãtate ar avea un mai mare succes printr-o implemetare gradualã, pornind de la o primã etapã în care cardul va funcþiona ca o simplã garanþie de platã pentru furnizorii din þãri membre ale UE, pentru ca ulterior sã se ajungã la integrarea operaþionalã completã a serviciilor medicale. Un alt element important care ar trebui sã constituie o preocupare din partea CNAS îl reprezintã activitatea de constituire a rezervelor pentru rambursarea costurilor cu serviciile medicale. O soluþie pentru a crea rezerve eficiente ºi aliniate profilului de risc existent ar fi consultarea istoricului de daunã pe asigurãrile medicale de cãlãtorie din ultimii cinci ani. Având în vedere categoriile de risc acoperite de asigurãrile medicale de cãlãtorie: tratamentul ambulatoriu al asiguratului, medicamente ºi materiale sanitare prescrise de medic în cadrul tratamentului, exclusiv proteze, proceduri de diagnosticare stabilite de medic, spitalizare, tratament chirurgical de urgenþã, tratamentul dentar (dar numai pentru alinarea durerilor acute), cheltuieli pentru transportul efectuat de serviciile de ambulanþã, pânã la cel mai apropiat

spital sau la cel mai apropiat medic, cheltuieli pentru transferul la o clinicã de specialitate (dacã acesta este solicitat de medicul curant) etc., istoricul daunalitãþii atât pe tipuri de servicii cât ºi pe profile demografice constituie informaþii utile în aprecierea posibilelor riscuri care pot genera cheltuieli. Posibile efecte colaterale ale implementãrii cardului european pot fi afectarea importantã, poate chiar dispariþia de pe piaþã a unor instrumente financiare de acoperire a riscului medical la cãlãtoriile în strãinãtate reprezentate de asigurãrile de cãlãtorie, o piaþã de aproximativ 9.000.000 euro/an. Având în vedere eterogenitatea sistemelor de sãnãtate din þãrile UE, pot apãrea probleme în comunicarea acoperirilor disponibile asiguraþilor în fiecare þarã membrã. De aceea, poate cã limitarea acoperirii doar pentru cazurile de urgenþã va reprezenta o soluþie mai uºor de implementat. Câteva recomandãri în vederea diminuãrii riscului, într-o fazã iniþialã a implementãrii cardului european: ! Limitarea acoperirii la riscurile asociate situaþiilor de urgenþã ºi bolilor acute, mai puþin tratamente medicale asociate bolilor cronice ºi care nu necesitã o intervenþie medicalã imediatã; ! Practicarea unui sistem mixt de rambursare, în care despãgubirea pentru cheltuielile cu servicii medicale ambulatorii (vizita la medic ºi mici proceduri de ambulatoriu) sunt rambursate asiguratului pe baza prezentãrii documentelor medicale ºi a facturii fiscale; ºi plata directã cãtre furnizorii de servicii medicale în cazul spitalizãrilor ºi intervenþiilor chirurgicale; ! Într-o fazã ulterioarã a integrãrii operaþionale dintre casele de asigurãri ºi furnizorii de servicii, un sistem de

40 Având în vedere faptul cã în România nu au fost implementate pânã în momentul de faþã protocoale de investigare diagnosticã ºi tratament unanim acceptate de breasla profesionalã, „ceea ce este necesar din punct de vedere medical” este o definiþie mult prea abstractã ºi potenþial generatoare de pãreri contradictorii în ceea ce priveºte conduita terapeuticã.

33

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! comisariat local de daunã poate fi implementat. La fel cum societãþile private de asigurare folosesc societãþi de asistenþã medicalã pentru coordonarea

serviciilor pe plan local, protejare împotriva abuzului de servicii ºi a fraudei ºi o mai bunã servisare a asiguratului, CNAS poate apela la un astfel de sistem; ! Dezvoltarea ºi implementarea unei campanii de comunicare pentru publicul larg a avantajelor, beneficiilor ºi sistemului de funcþionare a cardului european; ! Implementarea ºi dezvoltarea unui ghid destinat cetãþenilor strãini care vin în România, care va fi primit la toate punctele de frontierã. Drd. Ilinca ULMANU Drd. Mircea S. OPRESCU Andreea Florina RADU Ministerul Administraþiei ºi Internelor

Bibliografie : ! Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, Titlul IX; ! Communication from the Commission concerning the introduction of a European health insurance card, 17.02.2003, COM(2003) 73 final; ! Employment, Social Affairs & Equal Opportunities - The European Health Insurance Card; ! www.EurActiv.com; ! Condiþii privind asigurarea medicalã pentru cãlãtorii în strãinãtate – Manualul asiguratorului Allianz Þiriac Asigurãri SA; ! Insurance Profile – Quarterly Insurance review, nr. 3/2006, septembrie 2006, Media XPRIMM; ! Primm – Insurance Magazine, nr. 2/2006, Media XPRIMM.

Stadiul cercetãrii ºtiinþifice ºi al dezvoltãrii tehnologice în România Cercetarea ºtiinþificã reprezintã o sursã de progres economic ºi inovare, de asimilare a tehnologiilor de vârf ºi suport tehnic naþional al programelor de investiþii. În acelaºi timp ea reprezintã un mijloc de pregãtire ºi formare a resurselor umane de înalt nivel cultural, intelectual ºi ºtiinþific, de afirmare ºi promovare a excelenþei. Potenþialul ºtiinþific al unei þãri este definit prin nivelul de finanþare, nivelul de calificare ºi numãrul resurselor umane, prin patrimoniul de cunoºtinþe, prin structura ºi starea infrastructurii, precum ºi prin volumul cooperãrilor internaþionale pentru care se asigurã fondurile necesare. Pentru România, necesitatea de a impulsiona creºterea competitivitãþii economice reprezintã prioritatea etapei post-aderare prin care se urmãreºte reducerea decalajelor tehnologice, care o separã de restul statelor membre UE, în special în contextul Strategiei Lisabona revizuite. Din punct de vedere al resurselor directe de creºtere a competitivitãþii, decalajele României faþã de statele membre se manifestã în special în ceea ce priveºte inovarea ºi cercetarea/dezvoltarea, precum ºi în domeniul societãþii informaþionale, componente orizontale esenþiale în dezvoltarea unei baze industriale puternice. Acest fapt impune ca obiectiv major pentru România realizarea unui mediu economic dinamic ºi competitiv, capabil sã asimileze ºi sã dezvolte domenii de înaltã tehnologie ºi sã rãspundã la cerinþele strategice de dezvoltare pe termen lung, în contextul evoluþiei la nivel global a economiei bazate pe cunoaºtere.

34

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! Figura 1: Indicatori structurali

Sursa: sursã proprie, conform Lisbon review, Comisia Europeanã 2005 1.1 Cunoaºterea ºi inovarea 1.1.1 Aria Europeanã a Cercetãrii (ERA), obiective ºi strategii Integrarea europeanã reprezintã ºansa ca cercetarea româneascã sã contribuie la noi descoperiri ºi la dezvoltarea/aplicarea de noi tehnologii. Aceastã integrare implicã competitivitate, cooperare ºi specializare, la fel ca în activitãþile economice. Pentru a deveni o þarã cu o economie competitivã, bazatã pe cunoaºtere, este esenþial ca România sã gãseascã “cheia viitorului” pentru a avansa mai rapid decât alþii. Strategia de dezvoltare naþionalã trebuie sã vadã în cercetarea româneascã, integratã în ERA41 (European Research Area), cheia de a gãsi un culoar de avansare. În “economia bazatã pe cunoaºtere” cercetarea nu mai poate fi separatã de educaþie ºi nici de aplicarea în economie, toate cele trei activitãþi fiind elemente ale aceluiaºi proces, care evolueazã într-un ritm alert. În cadrul strategiei stabilite la Consiliul European de la Lisabona din 2000, a fost recunoscut rolul esenþial al cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice pentru creºterea competitivitãþii economice, cu urmãtoarele consecinþe principale la nivelul politicii de cercetare-dezvoltare ºi inovare (CDI) a Uniunii Europene: ! fixarea þintei de minim 3% din PIB cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare, pânã în anul 2010 – obiectivul „3%” stabilit la Consiliul European de la Barcelona42 din 2002, din care minim 2% din partea industriei (Comunicarea Comisiei Europene „More Research for Europe – Objective 3% of GDP” – EC COM (2002) 499); ! trecerea la implementarea planului de acþiuni pentru atingerea obiectivului 3%, adoptat de Comisia Europeanã în aprilie 2003 (Comunicarea Comisiei Europene „Investing in research: An Action Plan for Europe” – EC COM (2003) 226); ! promovarea ºtiinþei ºi tehnologiei ca instrumente-cheie pentru viitorul european (Comunicarea Comisiei Europene „Science and technology, the key to Europe’s future - Guidelines for future European Union policy to support research” – EC COM (2004) 353). Realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona este în mod cert înlesnitã de puternica implicare a regiunilor din Uniunea Europeanã în domeniul ºtiinþelor, tehnologiilor ºi inovãrii, prin prisma unor strategii regionale eficiente ºi a implicãrii operatorilor dinamici sub forma parteneriatului. Aceste obiective nu ar trebui sã mobilizeze doar cercetãtorii, ci ºi capacitãþile administrative de cercetare ale þãrilor candidate, inclusiv la nivel regional. Acestea pot fi fãcute prin mobilizãri ºi prin participarea administraþiilor de cercetare naþionale, regionale ºi europene, ca factori de facilitare ºi catalizatori în acest proces. 1.1.2 Cercetarea, dezvoltarea tehnologicã ºi inovarea (CDI), în contextul aderãrii României la Uniunea Europeanã Trebuie subliniat de la bun început faptul cã România nu poate reduce decalajele economice fãrã a avea o economie competitivã, care sã genereze o valoare adãugatã semnificativã, iar aceastã competitivitate necesitã acces la noile tehnologii. 41 ERA – Towards a European Research Area, Comisia Europeanã a expus obiectivele ºi scopurile noii strategii COM(2000)6, 18 ianuarie 2000. 42 Aceste eforturi ale UE au loc în condiþiile în care Statele Unite ºi Japonia investesc în cercetare mai mult decât UE. Deºi în anumite domenii UE este la nivel de excelenþã ºi deþine prioritãþi mondiale, cercetarea din Europa este excesiv de fragmentatã ºi existã dificultãþi în valorificare (transfer în economie). EC COM, 2002.

35

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Aceste tehnologii sunt bazate pe cunoºtinþe ºtiinþifice multidisciplinare, care se dezvoltã rapid. România ca viitor stat membru în Uniunea Europeanã începând cu 1 ianuarie 2007, ºi ca participant la „piaþa comunã a cercetãrii”, are nevoie de urmãtoarele puncte suport pentru realizarea Strategei de la Lisabona: ! masã criticã, ce se va realiza numai prin colaborarea tuturor actorilor decizionali de la nivel local, regional ºi naþional; ! fonduri suplimentare (furnizarea de materii prime, logisticã ºi infrastructurã); ! asistenþã (programe ºi training-uri); ! model de perspectivã pe termen lung; ! realizarea unei politici proprii curajoasã ºi flexibilã (inclusiv o cooperare internaþionalã mai largã),, care sã exploateze acest moment de schimbare în Europa ºi în lume. Figura 2: Strategia de la Lisabona: „Triunghiul cunoaºterii”

Sursa: FM Management Consultancy În cazul þãrii noastre, activitatea de cercetare-dezvoltare ºi inovare acoperã în prezent peste cinci zeci de domenii ºtiinþifice ºi tehnologice. Activitãþile de cercetare ºi dezvoltare continuã sã se desfãºoare, în cea mai mare parte, în sectorul public, peste 60%, România angajându-se sã atingã un nivel al cheltuielilor totale pentru cercetare ºi dezvoltare de 1% din PIB pânã în anul 2007. Fondurile publice pentru acest domeniu în anul 2006 vor atinge un nivel de 0,38% din PIB, iar cheltuielile private un procent de 0,25% din PIB. Este prevãzutã creºterea fondurilor publice alocate pentru CDI, astfel încât în anul 2009 sã se atingã nivelul de 0,9% din PIB, iar în anul 2010 sã atingã nivelul prevãzut de 1% din PIB (obiectivul Barcelona, 2002). De asemenea, este prevãzutã creºterea cheltuielilor private în CDI de la 0,25% din PIB în 2006 la 0,65% în 2009. România îºi propune sã atingã nivelul de 3% din PIB pentru activitatea de CDI (din care 1% fonduri publice naþionale ºi 2% fonduri private) în jurul anului 201043. Printre principalele probleme cu care se confruntã domeniul CDI în România amintim: ! Implicarea scãzutã a agenþilor economici în activitãþi de cercetare-dezvoltare ºi inovare; ! Capacitate redusã de absorbþie a rezultatelor de cercetare de cãtre agenþii economici; ! Infrastructura ºi serviciile de transfer tehnologic ºi inovare insuficient dezvoltate ºi puþin viabile; ! Infrastructura de cercetare-dezvoltare depãºitã tehnologic; ! Reducerea numãrului de specialiºti ºi creºterea mediei de vârstã; ! Capacitate încã redusã de colaborare ºi integrare ºtiinþificã ºi tehnologicã pe plan european ºi internaþional. În vederea rezolvãrii acestor probleme, cât ºi a gãsirii cheii viitorului pentru a avansa cât mai rapid cãtre o economie bazatã pe cunoaºtere, au fost stabilite urmãtoarele obiective strategice prioritare pentru politicile în domeniul cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice în cadrul Programului de guvernare 2005 – 2008: ! creºterea rolului cercetãrii în dezvoltarea ºi transferul în economie al tehnologiilor avansate pentru a creºte rolul competitiv al unor sectoare pe plan internaþional; ! corelarea mai strânsã a activitãþilor de cercetare-dezvoltare ºi inovare cu politica industrialã a României ºi întãrirea pe termen lung a legãturii între sectorul CDI ºi mediul economic. În consens cu orientãrile la nivel european ºi cu prevederile Programului de guvernare 2005-2008, procesul de transformare a sistemului ºi activitãþilor CDI din þara noastrã, direcþionat ºi coordonat de Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã44 43 Raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale în domeniul CDI, Decembrie 2005, ANCS 44 Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã este organul de specialitate al administraþiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, prin care acesta îºi realizeazã atribuþiile în domeniul cercetãrii. Autoritatea este instituþie publicã, finanþatã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Hotãrârii de Guvern nr. 1449/2005

36

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! (ANCS), urmãreºte structurarea ºi consolidarea unei arii româneºti a cercetãrii (ARC), care sã corespundã cerinþelor de exigenþã ºi compatibilitate necesare integrãrii în Aria Europeanã a Cercetãrii (ERA). În acest context, progresul în pregãtirea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnologice din România pentru o integrare rapidã ºi eficientã în ERA este determinat de urmãtoarele direcþii de acþiune (Tabelul 1), ce au fost furnizate în cadrul Planului Naþional de Dezvoltare 2007-2013. Acestor obiective le sunt aliniate mãsuri specifice de realizare, domenii prioritare vizate ºi indicatori de realizare specifici (la orizontul anului 2013).

Obiective strategice 1. Dezvoltarea capacitãþii naþionale de asimilare ºi difuzare a tehnologiilor avansate, în scopul creºterii competitivitãþii economice în cadrul sectoarelor economice ºi al alinierii acestora la politicile specifice ale UE 2. Creºterea capacitãþii ºi a competitivitãþii sistemului CD

Tabel 1: Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2 2013, Sistemul CDI Mãsuri specifice Domenii prioritare Indicatori specifici de realizare de realizare ! asigurarea capacitãþii de cercetare ! energie; tehnologicã ºi de servicii ºtiinþifice ºi ! sectoare industriale, tehnologice de referinþã în sectoarele ºi ! transporturi; domeniile vizate prioritar; ! mediu; ! preluarea ºi transferarea la agenþii ! sectorul agricol; economici a celor mai bune tehnologii ! comunicaþii mobile; disponibile (conform normelor BAT - Best ! aeronauticã ºi spaApplicable Technologies); þiu; ! integrarea în platformele tehno! sãnãtate; logice la nivel european ºi în alianþele ! securitate; tehnologice internaþionale; ! domeniul nuclear; ! creºterea numãrului de laboratoare ! nano-electronicã; de experimentare ºi testare, precum ºi de ! bio-nanotehnologii; organisme de certificare specializate în ! tehnologii de protedomeniile respective; jare, conservare ºi regenerare a organismului uman. ! dezvoltarea resurselor umane din domeniul CDI; ! dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare din unitãþile ºi instituþiile cu profil CD ºi de învãþãmânt superior; ! promovarea ºi dezvoltarea centrelor ºi a reþelelor de excelenþã ºtiinþificã ºi tehnologicã; ! promovarea integrãrii internaþionale a sistemului ºi activitãþilor CD.

! reþele de instituþii ºi organisme specializate acreditate ºi recunoscute internaþional (institute CD, departamente universitare, laboratoare specializate, organisme de certificare), cel puþin o reþea la nivelul fiecãrui sector/ domeniu; ! agenþi economici din sectoarele/ domeniile vizate prioritar care au implementat proiecte CDI complexe pentru a rãspunde cerinþelor de conformare tehnico-economicã specifice UE: peste 75% din totalul agenþilor economici activi în sectoarele/ domeniile respective; ! reþele tehnologice integrate (instituþii cu profil CD ºi de învãþãmânt superior, firme producãtoare) angrenate în alianþe tehnologice. ! numãr total de cercetãtori: creºtere cu cca 80%–100% (faþã de nivelul actual); ! numãr total de doctori în ºtiinþe: creºtere la peste 90% din totalul cercetãtorilor (faþã de cca 60% în prezent); ! media de vârstã a cercetãtorilor/ ponderea cercetãtorilor sub 40 de ani: creºtere la cca 60% a (de la cca 20% în prezent); ! instituþii cu profil CD ºi de învãþãmânt superior care dispun de echipamente ºi aparaturã performante de cercetare ºi informaþionale: creºtere la peste 80% din totalul unitãþilor de profil; ! reþele de centre de cercetare de înaltã performanþã recunoscute ºi integrate în parteneriate ºi programe internaþionale; ! platforme integrate de cercetare.

37

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Obiective strategice 3. Stimularea activitãþilor CDI desfãºurate de agenþii economici, cu prioritate în domenii de înaltã tehnologie

Mãsuri specifice de realizare ! dezvoltarea cooperãrii tehnologice dintre instituþiile cu profil CD ºi de învãþãmânt superior ºi sectorul productiv; ! dezvoltarea capacitãþii proprii de cercetare la nivelul agenþilor economici, promovarea cercetãrii de firmã, în special pentru IMM-uri; ! promovarea parteneriatelor tehnologice de lungã duratã: formarea clusterelor/ reþelelor tehnologice.

4. Dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic ºi inovare la nivel regional

! dezvoltarea la nivel regional a centrelor ºi serviciilor specializate pentru asistenþã ºi informare ºtiinþificã ºi tehnologicã; ! dezvoltarea serviciilor electronice de informare în domeniul tehnologic; ! dezvoltarea clusterelor/ reþelelor tehnologice integrate, specifice la nivel regional; ! crearea unei Agenþii Naþionale ºi a unei reþele de Centre Regionale de Dezvoltare Tehnologicã.

5. Creºterea gradualã a resurselor financiare publice ºi private alocate cercetãrii ºtiinþifice, dezvoltãrii tehnologice ºi inovãrii

! creºterea gradualã a resurselor de la bugetul de stat alocate pentru activitãþile din domeniul CDI; ! introducerea mecanismelor de stimulare financiarã ºi fiscalã a agenþilor economici care desfãºoarã activitãþi CDI; ! stimularea investiþiilor publice ºi private în firme inovative, prin utilizarea instrumentelor financiare de tip capital de risc.

Domenii prioritare

Indicatori specifici de realizare ! întreprinderi tehnologic inovative: peste 50% din totalul întreprinderilor active; ! întreprinderi din domenii de înaltã tehnologie cu activitate CD proprie: peste 30% din totalul întreprinderilor active în domeniile respective; ! nivelul cheltuielilor CD ale întreprinderilor: peste 60% din cheltuielile CD totale; ! nivelul exporturilor în domenii de înaltã tehnologie: peste 15%-20% din total exporturi; ! numãr de programe/ proiecte strategice de dezvoltare tehnologicã. ! reþele regionale de organisme de asistenþã ºi informare ºtiinþificã ºi tehnologicã: o reþea în fiecare regiune, orientatã spre profilul tehnologic dominant al regiunii; ! crearea Agenþiei Naþionale ºi a reþelei de Centre Regionale de Dezvoltare Tehnologicã; ! reþele tehnologice integrate (instituþii cu profil CD ºi de învãþãmânt superior, firme producãtoare): o reþea în fiecare regiune corespunzãtoare profilului tehnologic dominant al regiunii ! incubatoare; ! parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice. ! nivelul fondurilor bugetare alocate pentru CD: peste 1% (faþã de 0,2% în prezent); ! nivelul cheltuielilor bugetare indirecte pentru stimularea agenþilor economici care desfãºoarã activitãþi CDI (stimulente financiare ºi fiscale); ! nivelul fondurilor bugetare/private alocate pentru instrumente de tip capital de risc pentru dezvoltarea firmelor inovative.

Sursa: Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2013, Capitolul “Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaºtere”, Strategia de dezvoltare pentru domeniul: Cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã, inovare

38

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! Un rol important în luarea deciziilor strategice, în formularea politicilor de cercetare-dezvoltare ºi în implementarea programelor din domeniu îl au academiile de ºtiinþã ºi agenþiile specializate, iar procesul de formulare a politicilor ºi de elaborare ºi implementare a programelor în domeniul CDI este sprijinit de organisme cu rol de consiliere. Figura 3: Structura de coordonare a politicilor din domeniul CDI

Sursa: Sistemul CDI din România, prof. dr. Gheorghe POPA, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaºi, 11 martie, 2006 1.1.3 Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-d dezvoltare ºi inovare Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul CDI sunt reprezentate de programele finanþate din fonduri publice: dezvoltare ºi inovare (CDI) de interes naþional, coordonate de Autoritatea Naþionalã pentru ! Programele de cercetare-d Cercetare ªtiinþificã: " Programul Cercetare de Excelenþã (CEEX) , lansat în 2005, care susþine efortul de racordare la prioritãþile specifice ariei europene de cercetare ºi inovare ºi pregãtirea în vederea participãrii la viitorul Program Cadru de Cercetare al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7 (FP7); Tabel 2: Situaþia proiectelor în derulare, finanþate de MEdC ANCS în perioada 2005-2 2006 Module în cadrul Programului Cercetare de Excelenþã45 Proiecte în derulare I. Proiecte de cercetare-dezvoltare complexe 536 II. Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare 92 III. Promovarea participãrii la programele europene ºi internaþionale de cercetare 13 IV. Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea ºi certificarea conformitãþii 91 TOTAL 732 Sursa: MEdC, ANCS –„Principalele politici ºi mãsuri luate de la preluarea mandatului, în domeniul CDI, conform Programului de guvernare 2005-2008” 45 Suma alocatã de la bugetul de stat pentru Programul Cercetare de Excelenþã în 2006 a fost de 479.674.000 RON.

39

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Programul Cercetare pentru Securitate, lansat în 2005, în scopul corelãrii cu programul de profil lansat de Uniunea Europeanã; " Programul INFRATEH, lansat în 2004, pentru a susþine dezvoltarea infrastructurii ºi serviciilor specializate pentru transfer tehnologic ºi inovare; dezvoltare, lansate în 2003, pentru finanþarea " Programele nucleu de cercetare-d activitãþilor CDI specifice la nivelul institutelor naþionale de profil; " Programul de granturi pentru cercetare ºtiinþificã , lansat din 1996. Programul susþine în special formarea ºi dezvoltarea carierelor ºtiinþifice ºi a echipelor de cercetare performante. ! Programele de cercetare coordonate de Academia Românã: " Proiecte naþionale prioritare ºi fundamentale , care abordeazã probleme ºtiinþifice ºi culturale de mare complexitate, cu impact la nivel naþional; " Programul de granturi pentru cercetare ºtiinþificã al Academiei Române , lansat din 1996. ! Planurile sectoriale CD, lansate în 2004, pentru a susþine activitãþile de cercetaredezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector.. Planurile sectoriale CD sunt iniþiate ºi coordonate de ministerele responsabile pentru sectoarele respective (ex.: Ministerul Economiei ºi Comerþului, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale). Accesul la programele de cercetare-dezvoltare ºi inovare finanþate din fonduri publice este în regim competiþional ºi, cu excepþia programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanþi – instituþii cu profil CD, universitãþi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri etc. "

FOCUS – Promovarea cercetãrii ºtiinþifice ºi inovãrii în România: Creºterea fondurilor totale pentru CDI de la 0,75% PIB în 2006 la 1% PIB în anul 2007; ! Formarea ºi dezvoltarea carierelor ºtiinþifice. Adaptarea curriculei universitare la cerinþele pieþei ºi prioritãþile politicii industriale – instituirea cadrului naþional al calificãrilor în învãþãmântul superior; ! Restructurarea institutelor de CD; ! Dezvoltarea infrastructurii de CD ºi racordarea reþelelor de transfer tehnologic ºi inovare cu cele europene; ! Susþinerea cooperãrii europene ºi internaþionale în CDI – participarea la programe comunitare; încheierea de acorduri ºi parteneriate; ! Creºterea internã ºi externã a mobilitãþii cercetãtorilor; ! Facilitarea accesului la schemele de susþinere a CDI din programe naþionale, fonduri structurale ºi fonduri alocate prin FP7; ! Promovarea bunelor practici în domeniul proprietãþii intelectuale; ! Crearea unui fond de risc pentru IMM-urile inovative în anul 2007. !

1.2 Tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor (TIC) 1.2.1 Uniunea Europeanã ºi societatea informaþionalã În „Declaraþia” colocviului de la Stanford46 se puncteazã ca element esenþial al raportului dintre educaþie ºi noile tehnologii informaþionale faptul cã „cetãþenii trebuie sã fie formaþi pentru a trãi într-o societate informaþionalã.” Prin aducerea oamenilor împreunã, indiferent de distanþa dintre ei, societatea informaþionalã creeazã noi oportunitãþi sociale ºi economice tuturor oamenilor, chiar ºi în regiunile mai puþin dezvoltate sau îndepãrtate ale Europei. Din acestea poate rezulta o dezvoltare mult mai echilibratã între ariile urbane ºi cele rurale. Pentru cetãþenii europeni, aceasta înseamnã cã lumea este mai puþin dependentã de locaþie, termenul de flexibilitate sau mobilitate cãpãtând noi sensuri. 46 Dupã Carnoy, M. L. Loop – Informatique et education: quel est le rôle de la recherche internationale? Rapport sur le Colloque Stanford, UNESCO, 10-13 martie 1989, Stanford University School of Education.

40

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! TIC poate sprijini toate regiunile Europei sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele economice ºi calitatea vieþii locuitorilor sãi. Sprijinul Uniunii Europene constã în resurse pentru infrastructura de telecomunicaþii, mai ales acolo unde condiþiile de piaþã nu permit un anumit nivel de investiþii. „Planul de acþiune 2005 e-Europe”, a avut ca þintã asigurarea celor mai bune practici, atât pentru actorii decizionali de la nivel central ºi local, cât ºi pentru cetãþenii de rând. 1.2.2 Creºterea accesului la tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor în România Relaþia de interdisciplinaritate ºi intercorelare dintre cercetarea ºtiinþificã ºi tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor trebuie urmãritã de la parte la întreg ºi în situaþia României, care din perspectiva stadiului de dezvoltare a TIC înregistreazã una dintre cele mai ridicate dinamici la nivel regional, respectiv o creºtere de 14,7% în 2005 faþã de 2004, conform EITO47. Astfel, piaþa de comunicaþii a crescut într-un ritm susþinut, mult peste ritmul de creºtere a economiei, industria TIC fiind sectorul cel mai dinamic al economiei, cu o contribuþie de peste 8% din PIB în 2005. Totuºi, cheltuielile totale cu IT ca procentaj din PIB au atins nivelul de 1,87 în 2005, mult sub media UE25 (3,03%), deºi nivelul cheltuielilor de telecomunicaþii în România (6,29%) excede nivelul mediu pentru UE-25 (conform EITO 2006, de 3,41%). Factorii majori în dezvoltarea economiei, utilizarea calculatoarelor ºi accesul la Internet, în România, înregistreazã decalaje nu numai faþã de media UE25, ci ºi faþã de noile state membre. Aceste decalaje genereazã efecte negative asupra competitivitãþii României. Conform World Economic Forum în „Raportul global privind tehnologia informaþiei 2004-2005”, care mãsoarã gradul de pregãtire a unei þãri de a participa ºi de a beneficia de dezvoltarea IT, România ocupã locul 53, din 104 þãri. Dezvoltarea societãþii informaþionale în România a fost sprijinitã prin crearea, începând cu anul 2001, a cadrului legal pentru sprijinirea dezvoltãrii aplicaþiilor e-government ºi ebusiness. La nivel european, România participã începând cu anul 2004 la programul comunitar e-TEN48 pentru dezvoltarea serviciilor electronice din cadrul reþelelor transeuropene de telecomunicaþii. România îºi propune o prezenþã activã la implementarea „Planului 2007-2013” pentru susþinerea utilizãrii TIC ºi dezvoltarea unei societãþi informaþionale competitive, plan ce implicã mãsuri pentru promovarea comerþului electronic, soluþiilor de e-government, e-learning ºi e-health,, urmãrindu-se recuperarea decalajele existente. Obiectivele reformei în domeniul tehnologiei informaþiei ºi comunicaþiilor au în vedere creºterea accesului la Internet, la serviciile societãþii informaþionale ºi integrarea aplicaþiilor TIC în economie: urilor ºi a accesului la Internet pe scarã largã – Programul EURO200 sã subvenþioneze ! creºterea gradului de penetrare a PC-u anual un numãr de cca. 25000 de calculatoare; stimulente în sfera taxelor pentru închirierea sau achiziþia unui PC. guvernare. Implementarea soluþiilor de e-guvernare ! dezvoltarea ºi eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-g va conduce la reducerea semnificativã a costurilor administrative, la îmbunãtãþirea calitãþii informaþiei, reducerea timpului de diseminare ºi sporirea gradului de acces al cetãþenilor ºi mediului de afaceri la aceasta; economie , esenþial pentru creºterea competitivitãþii; ! un mediu dinamic pentru e-e ! creºterea securitãþii reþelelor de comunicaþii electronice ºi adoptarea de soluþii anti-fraudã pentru dezvoltarea unui mediu sigur ºi dinamic de e-business. În vederea securizãrii informaþiilor transmise prin intermediul comunicaþiilor electronice ºi asigurãrii implementãrii efective a semnãturii electronice se va înfiinþa Autoritatea Naþionalã de Reglementare ºi Supraveghere în domeniul semnãturii electronice. 47 European Information Technology Observatory. 48 e-TEN - Deploying Trans-European e-Services for all.

41

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! FOCUS – Dezvoltarea societãþii informaþionale: Creºterea accesului la Internet ºi la serviciile societãþii informaþionale; ! Dezvoltarea serviciilor informaþionale în administraþie – implementarea Planului 2007-2013; ! Creºterea competitivitãþii firmelor prin serviciile e-economie; ! Creºterea competitivitãþii furnizorilor de servicii TIC ºi dezvoltarea unei „culturi TIC” în rândul întreprinderilor, consumatorilor ºi administraþiei; ! Dezvoltarea infrastructurii TIC la nivel naþional – dezvoltarea ºi creºterea accesibitãþii structurii de broadband ºi creºterea securizãrii reþelelor de comunicaþii electronice; ! Susþinerea dezvoltãrii reþelelor digitale ºi a serviciilor bazate pe conþinut. !

Drd. Teodora BONÞOI Andreea Florina RADU Ministerul Administraþiei ºi Internelor Bibliografie: Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2013, Capitolul “Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaºtere” – Strategia de dezvoltare pentru domeniul: Cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã, inovare – dezbatere MEdC-Cercetare, 11 noiembrie 2004; ! Raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale în domeniul cercetare-dezvoltare ºi inovare, decembrie 2005; ! Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã; ! http://europa.eu.int/information_society/regwor/reg/index_en.htm; ! http://www.eito.org/start.html; ! www.mct.ro; ! www.mie.ro. !

Întreprinderile mici ºi mijlocii în contextul integrãrii în Uniunea Europeanã Întreprinderile mici ºi mijlocii (IMM-urile) reprezintã o mare parte a economiei europene. Existã aproape 23 de milioane de IMM-uri în Uniunea Europeanã, care asigurã aproximativ 75 de milioane de locuri de muncã, reprezentând 99% din toate întreprinderile, spre deosebire de SUA ºi Japonia unde au o pondere mult mai micã, de 40-45%. În economia româneascã, ca ºi în cea a þãrilor europene, IMM–urile predominã absolut, reprezentând 99,66% din totalul întreprinderilor, având o contribuþie substanþialã la formarea PIB-ului ºi la crearea de locuri de muncã. La sfârºitul anului 2005 erau active un numãr de aproape 502.091 IMMuri, ceea ce înseamnã o creºtere de aproape 50% faþã de anul 1999, iar numãrul de angajaþi din IMM era de 2.349.725. Presa abundã în articole ce prevãd un viitor nu prea fericit pentru IMM-urile din þara noastrã odatã cu aderarea la UE.

42

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! Potrivit acestora, multe dintre IMM-urile existente vor falimenta. Din pãcate, despre oportunitãþi se vorbeºte totuºi foarte puþin. Companiile româneºti dupã aderare vor avea acces pe piaþa unicã, o piaþã care dupã extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns la peste 450 de milioane de consumatori. Dupã noul val de extindere se preconizeazã ca Uniunea Europeanã sã devinã cel mai mare exportator din lume, cu o cotã de aproximativ 20% din exportul mondial. Accesul mai bun pe pieþe, legislaþia îmbunãtãþitã, existenþa unor furnizori mai buni reprezintã numai câteva exemple de efecte pozitive ale pieþei unice asupra activitãþii IMM-urilor din România. Aceste efecte pozitive sunt prezentate grafic astfel:

Soluþiile-cheie pentru ca micile întreprinderi sã reziste în condiþiile competiþiei acerbe de pe piaþa europeanã þin de accesul la informaþii, la servicii ºi la finanþare. Pentru 40,19% din IMM-urile din România, aderarea la Uniunea Europeanã reprezintã o oportunitate majorã pentru activitãþile pe care le desfãºoarã, în timp ce pentru 26,84% dintre IMM-uri aderarea este vãzutã ca o ameninþare. 32,97% dintre firme apreciazã cã integrarea nu va avea o influenþã semnificativã asupra activitãþilor desfãºurate (Grafic nr. 2). Grafic 2: Structura percepþiei efectelor integrãrii României în UE asupra IMM-uurilor

Grafic 1: Efectele pozitive ale pieþei unice asupra IMM-uurilor din România

Sursa: Carta albã a IMM-urilor din România 2006

Sursa: Carta albã a IMM-urilor din România 2006 În þãri precum Ungaria sau Polonia, dupã integrarea în Uniunea Europeanã peste jumãtate dintre firmele mici ºi mijlocii au dispãrut. În acelaºi timp trebuie subliniat cã statistica din

noile state membre aratã cã, dupã integrare, numãrul companiilor nou-înfiinþate a fost superior celor falimentare, urmare a creºterii volumului investiþiilor strãine directe.

În ceea ce priveºte structura obiectivelor IMM-urilor pentru urmãtorii doi ani, marea majoritate a firmelor (63,53%) au drept obiectiv extinderea moderatã a afacerii ºi numai 12,13% dintre firme ºi-au propus o extindere rapidã. (Grafic nr. 3) Grafic 3: Structura obiectivelor IMM-uurilor pentru urmãtorii doi ani

Sursa: Carta albã a IMM-urilor din România 2006

43

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Integrarea nu trebuie sã fie un ºoc pentru IMM-uri. În primul rând, trebuie cunoscut acquis-ul comunitar ºi în special legislaþia fiscalã, cea legatã de achiziþiile publice ºi cea din domeniul ajutorului de stat. Valoarea totalã a programelor care vor fi susþinute din fonduri structurale pentru dezvoltarea mediului de afaceri se cifreazã la 17 miliarde de euro. Din aceasta sumã, pentru Programul Operaþional Sectorial de Creºtere a Competitivitãþii Economice este alocatã suma de 2,5 miliarde euro, din care pentru sectorul IMM ponderea susþinerii financiare este de 31%. În primul semestru al anului 2006, puþin peste 2% dintre IMM-uri (un procent extrem de redus) au accesat fonduri europene ºi finanþãri nerambursabile de la stat; prin urmare, IMM-urile trebuie sã se pregãteascã mai bine pentru a atrage fondurile structurale care vor fi accesibile din 2007. În prezent, nu toate întreprinderile mici ºi mijlocii din România sunt suficient pregãtite pentru a rãspunde misiunii lor de motor al economiei. Lipsa competitivitãþii este provocatã, în cea mai mare parte, de neadaptarea IMM-urilor la standardele europene sau din incapacitatea acestora de a accesa surse de finanþare destinate investiþiilor în tehnologii noi ºi în implementarea sistemelor de calitate sau de a beneficia de servicii de consultanþã care sã le ofere orientarea adecvatã cãtre piaþã. Valoarea estimatã a sprijinului european acordat sectorului IMM va fi de circa 800 milioane euro pentru întreaga perioadã 2007 - 2013. Finanþãrile vor fi asigurate dupã momentul aderãrii României prin intermediul fondurilor structurale, respectiv Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR), în baza documentelor de programare care se aflã în curs de negociere cu Uniunea Europeanã. Comerþul este sectorul care îºi propune în proporþie de 60% investiþii de modernizare ºi dezvoltare legate de intrarea

României în UE, ceea ce se poate traduce prin conºtientizarea riscurilor de a fi excluºi de pe piaþã dacã nu corespund normelor europene. ªi celelalte sectoare de activitate (80% din totalul IMM-urilor) vizeazã efectuarea unor investiþii sub diverse forme (tehnologie, pregãtirea personalului, dezvoltare etc.), dar sectorul “comerþ” este cel mai decis sã nu se lase surprins de concurenþã. IMM-urile din România trebuie sã aibã în vedere mai ales dezvoltarea afacerii ºi mai puþin consumul ºi, de asemenea, sã aibã pregãtite proiecte viabile, care ar putea deveni eligibile, precum ºi fondurile necesare cofinanþãrii. La fel ca în Polonia, Ungaria ºi Cehia, creºterea investiþiilor strãine directe a creat loc pentru mai multe firme mici ºi mijlocii. În România, prognoza pentru 2006 indicã un nou record absolut în privinþa volumului de capital strãin atras în economie, de peste ºase miliarde euro, ºi, ca orice fel de investiþie nouã, aceasta dã posibilitatea înfiinþãrii mai multor IMM-uri, pentru cã existenþa IMM-urilor se bazeazã de asemenea pe existenþa companiilor mari, puternice. În perioada post-aderare se prevede o dezvoltare importantã a IMM-urilor din sectorul serviciilor ºi din industria construcþiilor de maºini, ºi în particular, industria auto. IMM-urile care vor avea cel mai mult de suferit sau chiar vor dispãrea sunt cele din industria minierã ºi din industria textilã, care s-au bazat pe lohn. Concluzionând, se aºteaptã ca extinderea UE sã aibã un impact pozitiv asupra economiei româneºti, având în vedere cã va impulsiona în mod semnificativ creºterea economicã atât de necesarã, precum ºi prosperitatea întregii þãri. În contextul integrãrii în Uniunea Europeanã, pentru sectorul IMM-urilor cuvintele cheie rãmân: informare, calitate, competitivitate, mobilitate ºi adaptare! Roxana Gabriela HODOROGEL Autoritatea de Control a Guvernului

44

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Cãlãtorind se învaþã Înflãcãrare, pasiune, dar ºi mult realism. Nu poþi sã nu rãmâi impresionant când o auzi pe Diana Ivan vorbind de mobilitãþile de studiu oferite

de Uniunea Europeanã. A o contrazice e o aventurã cãci Diana pare sã ºtie tot despre subiect. La 28 de ani, Diana, consilierã de integrare la Ministerul

Educaþiei ºi Cercetãrii, combinã cu o dezinvolturã incredibilã profesionalismul cu dorinþa de aventurã, conºtiinciozitatea cu entuziasmul.

Rep: S t u d e n t E r a s m u s º i b u r s i e r Eurostat! Ce þi-a a adus fiecare dintre cele douã mobilitãþi? D.I: Cred cã sintagma “a învãþa cãlãtorind” defineºte cel mai bine, pentru mine, ambele mobilitãþi. Chiar dacã e înþeleasã din punct de vedere academic sau al experienþei profesionale, învãþarea în medii multiculturale e extrem de utilã. De fiecare datã se schimbã radical perspectiva învãþãrii; cunoºtinþe ºi informaþii se acumuleazã rapid, purtate de o limbã care ne-a fost pânã atunci, probabil, strãinã. Pentru un student Erasmus este, de cele mai multe ori, cea mai bunã metodã de a cunoaºte Europa. Mã simt norocoasã cã am fost studentã când

România era deja parte a programului, ºi, bineînþeles, ºi mai norocoasã cã am beneficiat de aceastã mobilitate (6 luni la Universitatea Bari în Italia, în 2002). Bineînþeles, existã multe alte scheme de mobilitãþi universitare, dar principalul avantaj al programului Erasmus este cã dispune de o infrastructurã foarte solidã. Aproximativ 90% din universitãþile europene participã la program, deci existã premisele participãrii pentru majoritatea studenþilor europeni. Cãlãtorind, se învaþã. Eu am învãþat sã mã adaptez la alt stil de învãþare ºi la alt stil de viaþã, pânã la urmã. A fost util sã mã privesc ºi prin ochii altor profesori ºi colegi, sã mã testez în noile circumstanþe. Am continuat sã învãþ

italiana ºi rezultatele au fost incomparabil mai bune decât dacã aº fi depus acelaºi efort acasã. Am putut sã observ pe îndelete un alt tip de societate, sã disting între problemele locale ºi cele universale, dar, bineînþeles, sã mã ºi bucur de frumuseþea unor zone cu totul speciale, cum e sudul Italiei, iar Erasmus mi-a oferit acest timp sã învãþ. Acum, fiind stagiar la Eurostat, am iarãºi aceleaºi posibilitãþi sã învãþ ºi încerc sã o fac cât mai bine. Rep: Cum aratã ziua unui stagiar la Luxemburg? D.I: Ca stagiar la Luxembourg mã bucur de ºansa de a lucra pentru Comisia Europeanã (Eurostat). Este fascinant sã pot observa mecanismele din spatele statisticilor europene, felul în care contribuþiile naþionale se completeazã pentru a oferi imagini obiective ale Uniunii Europene. Provocãrile la care aceastã instituþie rãspunde cu succes sunt uriaºe. Într-un fel, am un statut privilegiat pentru cã particip direct la deciziile privind fiºa postului ºi mã bucur de ajutorul continuu al coordonatorului de stagiu. În plus, ideea de formare profesionalã continuã este la ea acasã, particip (în medie, sãptãmânal) la diverse sesiuni de informare ºi formare. Cred cã

45

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! e o situaþie idealã, ºi de aceea încerc sã profit cât mai mult de aceastã circumstanþã profesionalã. Echipa e foarte deschisã ºi prietenoasã, iar atmosfera de lucru e foarte bunã. Probabil ºi pentru cã oraºul Luxembourg este mic (am descoperit cã populaþia realã e de 80.000 locuitori, chiar dacã zilnic aici lucreazã peste 200.000 de persoane), e natural ca activitãþile comune ale stagiarilor sã fie la rândul lor încurajate. Într-o echipã de patru persoane, încercãm sã redactãm un magazin al stagiarilor din Luxemburg, ºi, deºi e o activitate care ne ocupa destul de mult din timpul liber, e o experienþã care meritã tot efortul.

Rep: Coordonezi Erasmus Student Network în România. Ce înseamnã ºi ce planuri aveþi? D.I: Da, proiectul Erasmus este un alt proiect de suflet. Erasmus Student Network este o organizaþie non-profit a studenþilor ºi a foºtilor studenþi care doresc sã promoveze ºi sã sprijine mobilitãþile academice. Ideea iniþialã le-a

46

aparþinut unor foºti studenþi Erasmus, care în 1990 au pus la punct primele secþiuni, cu deviza “studenþii ajutã studenþii”. Acum, ESN este prezentã în 28 de þãri europene ºi Maroc, oferindu-le studenþilor mobili sprijin prin includerea în activitãþi comune, sisteme de mentorat, cursuri de limbã, iar soluþiile gãsite sunt numeroase, inovative ºi întotdeauna utile. Pentru România, este momentul extinderii reþelei (avem doar douã secþiuni, la ASE Bucureºti ºi UBB ClujNapoca) ºi, bineînþeles, al consolidãrii ei. Existã ºi dificultãþi, poate pentru cã ideea de voluntariat nu are rãdãcini adânci la noi, dar ºi pentru cã studenþii trebuie sã gãseascã soluþii la problemele ridicate de schimbãrile atât de rapide ale societãþii. Rolul meu este sã menþin contactul între nivelul naþional ºi nivelul internaþional, susþinând proiectele organizate la nivel internaþional ºi naþional ºi transmiþând informaþia între cele douã niveluri. La nivel internaþional suntem organizaþi în grupuri de lucru, eu fiind membru în grupul responsabil cu organizarea evenimentelor ESN pentru aniversarea celor 20 de ani de Erasmus. Acesta este, la nivel european, cel mai important proiect curent. Pentru cã Erasmus este, probabil, cel mai cunoscut program al Uniunii Europene, vom încerca ca, pe de o parte, sã consolidãm, sãrbãtorind, uriaºa familie a celor peste un milion ºi jumãtate de foºti studenþi Erasmus, dar ºi sã promovãm, în continuare, acest program, crescând astfel ºansele programului de a avea acces la resurse pentru rezolvarea problemelor care mai existã sau care pot apãrea. Sãrbãtoririle ESN vor debuta printro conferinþã organizatã la Comitetul Regiunilor, în 18 ianuarie 2007. Vor participa studenþi Erasmus ºi reprezentanþi proeminenþi ai instituþiilor

europene: Margot Wallström, vicepreºedintã a Comisiei Europene, Jan Figel, comisar pentru educaþie, membri ai Parlamentului European. Apoi, vor fi “zilele Erasmus”, organizate în toatã Europa pe parcursul întregului an. ESN va avea ºi o caravanã care va vizita multe din aceste manifestãri. Conferinþa de închidere a anului va fi organizatã de Comisia Europeanã, la Lisabona. În mod sigur va fi un an special. Sperãm sã facem programul cât mai cunoscut printre studenþi dar ºi liceeni, subliniind rolul pe care Erasmus îl joacã în crearea unei cetãþenii europene reale. Rep: Prin ce se caracterizeazã un student Erasmus? D.I: Un student Erasmus e un student care spune “de ce nu?” provocãrilor. Definiþia îi aparþine unui fost student Erasmus, iar altã definiþie care îmi place este cã studentul Erasmus este studentul care reuºeºte sã se simtã precum acasã chiar ºi departe de casã. Altfel spus, cred cã studenþii Erasmus sunt deschiºi, entuziaºti, chiar temerari uneori, adaptabili. Experienþa ne-a ajutat sã creºtem ºi sã învãþam, iar la întoarcere cred cã studenþii Erasmus sunt mai maturi. Rep: ...dar un consilier de integrare? D.I: Cred cã ºi consilierii de integrare posedã din entuziasmul ºi idealismul studenþilor Erasmus. Pânã la urmã, prin procesul de “integrare”, încercãm cu toþii sã aducem Europa acasã ºi sã ne simþim ca acasã ºi în Europa. Dar cred cã nu e uºor. Sunt mecanisme care se schimbã greu, iar ele sunt ºi acasã, ºi în Europa. Va fi nevoie ºi de timp, ºi de mult entuziasm, pentru ca acest proces sã însemne “a deveni împreunã cetãþeni europeni”. ªtim cu toþii cã procesul de învãþare nu e deloc uºor ºi nici liniar.

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! Rep: T e s i m þ i a m b a s a d o r a l României? D.I: Nu ºtiu, nu cred, personal încerc sã evit stabilirea de corespondenþe stricte între persoane ºi þara de origine, cred cã e o moºtenire Erasmus. Mã gândesc cã nu ne alegem prietenii pe criterii de naþionalitate, deci prietenii mei nu cred cã vãd România în mine, ºi chiar dacã ar vedea-o, cât de numeroºi sunt ei, pânã la urmã? Dar existã într-adevãr ceea ce numim “imaginea României”, o imagine care se creeazã pe cãi adesea obscure, ºi pe care o persoanã sau un grup de persoane în mod sigur nu o poate schimba.

Aº fi vrut sã fiu ambasador ºi nu un simplu cetãþean român când m-am dus la Comuna Walferdange/Luxemburg sã fac demersul – pe de o parte obligatoriu, dar pe de altã parte imposibil – de a mã înregistra pe lângã Comunã. Existã multe consecinþe ale unei imagini nu întotdeauna corecte, dar adesea nefavorabile, ºi, mã tem cã va fi nevoie

de mult timp pentru a schimba percepþii ºi mentalitãþi. Din pãcate, însã, nu vorbim numai de percepþii. Când am mers sã îmi deschid cont la bancã ºi pe ecranul funcþionarului a apãrut mesajul “þarã cu risc de spãlare a banilor” imediat ce naþionalitatea a fost introdusã în sistem, am înþeles cã e nevoie sã privim cât mai obiectiv aceste realitãþi. Acel mesaj nu sa tradus în discriminarea mea, în calitate de client, în nici un fel. Dar el existã, ºi din perspectiva lui, nici eu nu sunt un ambasador al României, aºa cum nici funcþionarul care încerca jenat sã închidã fereastra care se redeschidea la fiecare operaþiune nu este un ambasador al Luxemburg-ului. Rep: Ai participat la douã proiecte de comunicare ale Ministerului Integrãrii Europene, povesteºte-nne experienþa ta. D.I.: Au fost experienþe extrem de utile pentru mine ºi sper cã ºi pentru participanþi. Din perspectiva construcþiei europene, educaþia are un rol aparte, iar întâlnirile directe m-au ajutat sã înþeleg ºi mai bine acest rol. Primul proiect la care am participat a fost “Împreunã pentru o Europa tânãrã”, când am întâlnit studenþi (ºi printre ei foºti ºi viitori studenþi Erasmus) ºi profesori ºi am analizat împreunã oportunitãþile care se deschid în faþa acestor generaþii de tineri. Dar nu trebuie sã uitãm cã educaþia ca politicã europeanã este o politicã tânãrã (lansatã dupã 19 ani de la semnarea Tratatului de la Roma), iar proiectul “Europa în ºcoalã” – al doilea program de informare la care am participat, dedicat profesorilor – a trebuit sã sublinieze acest aspect. Chiar dacã am simþit uneori o undã de dezamãgire sau neîncredere a participanþilor, profesori din mediul rural, înþelegerea acestor aspecte va ajuta o mai bunã fructificare a oportunitãþilor de colaborare europeanã existente la nivel pre-

universitar. Iar, în curând, vom avea propria voce pentru a decide cum vrem sã fie Europa în care vom trãi ca cetãþeni europeni. Proiectele au fost extrem de utile pentru stabilirea unui contact efectiv între ideea europeanã ºi viitorii cetãþeni ai Europei, iar necesarul de informaþie ºi volumul de muncã sunt ºi vor fi enorme. Din punct de vedere profesional ºi personal, proiectele m-au încurajat sã înþeleg importanþa comunicãrii, iar dacã acum, în timpul liber, mã ocup de revista stagiarilor, cel mai probabil acest lucru se datoreazã Ministerului Integrãrii Europene. Rep: Cum te gândeºti sã valorifici, odatã întoarsã în þarã, ce ai fãcut la Luxemburg? D.I.: În ceea ce priveºte valorificarea, este greu de spus acum. Nu credeam cã voi deveni membru al Erasmus Student Network când am plecat la studii în Italia, ºi nu credeam cã voi participa la realizarea newsletter-ului Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii “Dimensiunea europeanã a educaþiei” când participam la proiectele de comunicare ale MIE. Nici mãcar nu credeam, când eram înscrisã la Facultatea de Studii Europene, cã voi deveni consilier de integrare. Este crucial sã învãþãm, iar apoi, valorificarea cred cã înseamnã adaptarea învãþãrii la condiþiile existente. Mereu cred cã intervine ºi ºansa, pentru cã e nevoie ºi de ºansã sã poþi valorifica ceea ce ai învãþat. A consemnat Iulia MUNTEANU Ministerul Integrãrii Europene

47

EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Coordonarea afacerilor europene în Germania Pentru a-ºi apãra în mod eficient interesele în raport cu Uniunea Europeanã, Germania a dezvoltat o serie de mecanisme de coordonare a afacerilor europene la nivelul guvernului federal. Procesul de coordonare funcþioneazã astfel: în momentul în care Comisia Europeanã face o propunere legislativã, ministerul în competenþa cãruia intrã acest act legislativ trebuie sã îºi exprime poziþia în cadrul Guvernului Federal, înainte ca aceastã propunere sã fie înaintatã Consiliului UE. Toate ministerele vizate de propunerea legislativã a Comisiei sunt anunþate din timp pentru a formula o poziþie. Pe baza acestor poziþii se constituie mandatul pentru negocierile Guvernului cu Consiliul. Fiecare minister în parte este responsabil cu coordonarea acestui proces în domeniul sãu de activitate. Fiecare minister are un reprezentant pentru afaceri europene, de regulã ºeful departamentului de afaceri europene. Aceste persoane sunt mandatate sã stabileascã, sub conducerea Ministerului de Externe, poziþiile statului cu privire la proiectele legislative ale Comisiei Europene. Reprezentanþa permanentã a Germaniei la UE ia parte la aceste ºedinþe49. Departamentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene este cel mai înalt organ de coordonare a afacerilor europene din Germania. Acesta ia deciziile finale în urma ºedinþelor la care participã reprezentanþii ministerelor. În cazul în care la nivelul ministerelor nu se ajunge la un punct de vedere unitar, departamentului îi revine sarcina de a lua o decizie. ªeful acestui departament este ministrul de stat al afacerilor europene din Ministerul de Externe. Adjunctul acestuia face parte din Ministerul Finanþelor. Ministerul de Externe asigurã secretariatul departamentului. Alte mecanisme de coordonare a deciziilor Germaniei în ceea ce priveºte afacerile europene sunt: Grupul de coordonare al Ministerului de Externe ºi responsabilii cu afaceri europene din cadrul ambasadelor50. În cadrul Departamentului de Afaceri Europene al Ministerului de Externe se analizeazã ºi procesul de constituire a opiniilor de la nivelul instituþiilor europene pentru a se identifica din timp potenþialele conflicte ºi a se stabili o poziþie pentru negocieri. În cadrul ambasadelor germane responsabilii cu afaceri europene sunt, dupã ambasadori, primii parteneri de discuþie în toate chestiunile ce þin de Uniunea Europeanã. Sistemul responsabililor cu afaceri europene existã din 1995 ºi a fost îmbunãtãþit continuu. Ambasadele Germaniei din statele membre UE, din cele patru state candidate (România, Bulgaria, Croaþia ºi Turcia) ºi Reprezentanþa Permanentã a Germaniei la UE au o astfel de funcþie. Aceastã reþea face posibil ca poziþia Germaniei în diferite chestiuni sã fie promovatã, dar ºi ca poziþiile celorlalte state sã fie cunoscute din timp. Informaþiile de care aceºti responsabili au nevoie pentru a-ºi îndeplinii sarcinile sunt puse la dispoziþie de cãtre Centrala Ministerului de Externe. Dreptul landurilor de a participa la afacerile europene, în chestiuni care intrã în competenþa lor, este garantat de Grundgesetz (constituþia germanã), în care, cu ocazia ratificãrii Tratatului de la Maastricht a fost introdus art. 23 denumit ºi articolul „Europa“51. Detaliile sunt reglementate în Legea privind cooperarea între federaþie ºi landuri în afacerile europene ºi în Acordul între uniune ºi landuri din 29.10.1993. Landurile participã la afacerile europene prin intermediul Bundesrat. Guvernul federal informeazã Bundesrat-ul din timp cu privire la toate iniþiativele din cadrul UE, care au relevanþã pentru landuri. În funcþie de mãsura în care sunt vizate interesele landurilor sau competenþele acestora, este prevãzutã o procedurã multistadialã: ! Participarea landurilor la consultãri pentru stabilirea poziþiei de negocieri, în cazul în care Bundesrat-ul trebuie sã ia o decizie 49 http://www.auswaertiges-amt.de/diplo/de/Europa/DeutschlandInEuropa/entscheidungsfindung.html 50 ibid. 51 http://www.bpb.de/wissen/ES1MG4,0,0,Artikel_23%3A_Europ%E4ische_Union.html

48

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! sau dacã landurile sunt responsabile în interiorul statului. În acest scop Bundesrat-ul numeºte 2 responsabili; ! Participarea reprezentanþilor landurilor la negocierile din consiliile consultative, dacã interesele landurilor sunt vizate; ! Preluarea rolului de coordonator al negocierilor de cãtre un reprezentant al landurilor în consiliile consultative, dacã proiectele respective intrã în competenþa landurilor; ! Luãrile de poziþie ale Bundesrat-ului privind stabilirea mandatului de negociere al Germaniei în Consiliu trebuie: " luate în considerare dacã interesele landurilor sunt vizate, dar numai federaþia are dreptul de a legifera. În acest caz guvernul federal nu este obligat sã adopte poziþia Bundesrat-ului; " luate în considerare prioritar dacã proiectele UE intrã în competenþa exclusivã a landurilor sau se referã la proceduri administrative ale landurilor. În cazul în care existã divergenþe între Bundesrat ºi Guvern, trebuie adoptatã o poziþie comunã. Participarea landurilor la afacerile europene este sprijinitã de cãtre observatorii comuni ai landurilor. Principala sarcinã a acestora este informarea landurilor asupra consultãrilor din comitete. De asemenea, landurile dispun de birouri proprii în Bruxelles care colaboreazã cu observatorii comuni ai landurilor ºi cu Reprezentanþa Permanentã a Republicii Federale Germania. La nivelul landurilor, temele ce þin de afaceri europene se trateazã în cadrul Conferinþei Miniºtrilor Europeni, dar ºi în cadrul Conferinþei Miniºtrilor, Cancelariilor de Stat ºi Senatului. Landurile îºi pot promova interesele ºi în cadrul Comitetului Regiunilor. În februarie 2004 preºedintele Adunãrii Parlamentare a landului Baden-Württemberg, Peter Straub, a fost ales preºedintele Comitetului Regiunilor. Birourile landurilor la Bruxelles Politicile UE nu intrã doar în competenþa federaþiei. Landurile iau parte, potrivit art. 23 din Constituþie, prin intermediul Bundesrat, la aplicarea politicilor europene. Interesele landurilor sunt reprezentate la nivelul UE de cãtre ministrul afacerilor federale ºi europene alãturi de ºeful Cancelariei de Stat din cadrul fiecãrui land. Fiecare land dispune de un Birou la Bruxelles, care sprijinã activitatea ministrului afacerilor federale ºi europene ºi a ºefului Cancelariei de Stat. Sarcinile Birourilor landurilor din Bruxelles52: ! Reprezentarea intereselor landului în raport cu instituþiile UE; ! Informarea rapidã a guvernului landului cu privire la mãsurile legislative planificate la nivelul Comisiei UE; ! Observarea modului în care decurg consultãrile în cadrul procesului legislativ al UE, în special în Parlamentul European; ! Sprijinirea guvernului landului în promovarea intereselor sale în raport cu UE; ! Sprijinirea reprezentanþilor landului în Comitetul Regiunilor; ! Sprijinirea reprezentanþilor de rang înalt pentru promovarea intereselor în raport cu UE; ! Informaþii privind programele de sprijin ale UE; ! Activitãþi de presã ºi publice pentru promovarea gândirii europene; ! Prezentarea landului în Bruxelles în cadrul diferitelor evenimente; ! Crearea de contacte cu reprezentanþele regionale din Bruxelles; ! Consilierea grupurilor din landuri aflate în vizitã; 53 ! Asigurarea rãspunsurilor la întrebãrile cetãþenilor .

Diana BOTESCU Ministerul Administraþiei ºi Internelor

Bibliografie: ! ! ! !

http://www.auswaertiges-amt.de/diplo/de/Europa/ DeutschlandInEuropa/entscheidungsfindung.html; http://www.bpb.de/wissen/ES1MG4,0,0,Artikel_ 23%3A_Europ%E4ische_Union.html; http://www.bpb.de/publikationen/7SC3Q1,6,0,Deutsche_ L%E4nder_in_der_Europ%E4ischen_Union.html#art6; http://www.tatsachen-ueber-deutschland.de/de/

52 Datele de contact ale acestora pot fi gãsite pe site-ul http://www.euvertretung.de/de/de_institutionen/ausgabe.php?verbaende=2 53 http://www.bpb.de/publikationen/7SC3Q1,6,0,Deutsche_L%E4nder_in_der_Europ%E4ischen_Union.html#art6

49

EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Experienþa implementãrii fondurilor structurale în noile state membre Politica de coeziune sprijinã investiþii într-o gamã variatã de proiecte pentru a contribui la atingerea obiectivelor dezvoltãrii durabile. Paleta largã de activitãþi care pot fi finanþate ridicã însã semne de întrebare la nivelul elaborãrii de politici. Unde trebuie pus accentul: pe sprijinirea dezvoltãrii economiei naþionale sau pe cea la nivelul regiunilor? Ar trebui sã se includã o componentã de dezvoltare regionalã în cadrul unor programe de dezvoltare sectoriale? Corelarea între politicile UE ºi cele naþionale are ca efect eficientizarea intervenþiilor prin fondurile structurale sau constrânge flexibilitatea ºi capacitatea de rãspuns a politicilor naþionale? În continuare vom face o scurtã trecere în revistã a experienþelor noilor state membre în cei doi ani de implementare a fondurilor structurale, pornind de la alegerile privind alocarea sau localizarea unor investiþii ºi insistând asupra aspectelor practice ºi a problemelor întâmpinate în implementarea acestora. Programarea Unul dintre rolurile politicii de coeziune este de a contribui la rezolvarea problemelor de dezvoltare la nivel naþional. Cum a acþionat politica de coeziune în acest sens? Ne punem aceastã întrebare deoarece existã riscul ca obiectivele ºi tipurile de intervenþii asociate politicii de coeziune sã submineze calitatea strategiei printr-un efort de fragmentare a intervenþiilor, prin inconsistenþã sau prin incoerenþã în stabilirea unor obiective clare. Prin urmare, cei care elaboreazã politici ºi cei care desfãºoarã activitãþi de programare trebuie sã gãseascã echilibrul optim între aºteptãrile societãþii, disponibilitatea fondurilor publice ºi viteza schimbãrilor care pot fi induse la nivel economic, social ºi în protecþia mediului. Astfel, luarea deciziilor privind alocarea fondurilor constituie un proces dificil. S-ar putea sã fie nevoie de alocarea unor fonduri pentru anumite intervenþii cu efect imediat. Pe de altã parte, în alocarea fondurilor trebuie luat în considerare ºi impactul estimat dupã o perioadã de timp. Stabilirea obiectivelor ºi a alocãrilor, definirea þintelor pentru proiecte, complementaritatea privind alegerea unei intervenþii sau a alteia sunt numai câþiva factori care influenþeazã implementarea politicii de coeziune la nivel naþional.

50

Sumele are au revenit noilor state membre în perioada 2004-2006, limitate datoritã orizontului de timp scurt acoperit, au trebuit sã fie alocate luând în considerare varietatea nevoilor. Statisticile au demonstrat însã o concentrare mare pe investiþiile în infrastructura de transport, aceasta datorându-se ºi alocãrilor semnificative prin Fondul de Coeziune, pentru proiecte majore în domeniul transportului ºi protecþiei mediului înconjurãtor. Strategiile pentru implementarea politicii la nivelul noilor state membre au fost elaborate în funcþie de dimensiunile þãrii, de diferenþele între PIB/locuitor ºi media UE, de gradul de regionalizare ºi de eligibilitatea pentru finanþare a acþiunilor avute în vedere. Unele þãri au ales sã se concentreze pe dezvoltarea economiilor naþionale în timp ce altele au optat pentru o abordare a polilor de creºtere, concentrând sumele alocate în anumite zone cu potenþial de dezvoltare. În Lituania de exemplu, s-a urmãrit finanþarea câte unui proiect în fiecare municipalitate. Slovenia a alocat aproximat 60% din fonduri cãtre zonele rãmase în urmã. Slovacia a avut ca obiectiv îmbunãtãþirea legãturilor între Bratislava ºi alte aglomeraþii urbane, dar ºi îmbunãtãþirea potenþialului centrelor regionale mici ºi stabilizarea populaþiei în zonele rurale. Republica Cehã urmãreºte ca, printr-o dezvoltare echilibratã, sã sprijine atât polii de creºtere cât ºi regiunile rãmase în urmã. Zece provocãri în implementarea fondurilor structurale

Sursa: John Bachtler, Irene McMaster – Implementarea fondurilor structurale în noile state membre: zece provocãri, European Policies Research Centre

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! Implementare Existã câteva aspecte care creeazã probleme în implementarea politicii de coeziune la nivelul noilor state membre. Astfel, în unele, responsabilitãþile nivelurilor subnaþionale sunt limitate la câteva domenii cheie. Singurele state care au elaborat programe operaþionale de dezvoltare regionalã sunt Cehia, Ungaria ºi Polonia, iar în Slovacia, Programul Operaþional pentru Infrastructura de bazã încorporeazã ºi o componentã regionalã. Principalele problemele cu care se confruntã noile state membre în implementarea alocãrilor pentru perioada 20042006: Capacitatea instituþionalã Structura instituþionalã în unele state este încã neclarã, structurile fiind nou create, în unele cazuri mult prea complicate, iar eficienþa lor redusã. Slovenia ºi-a exprimat dorinþa de a-ºi simplifica sistemul de implementare. Letonia, o þarã de dimensiuni mici, cu un Document Unic de Programare, a creat opt agenþii de implementare tematice. O altã problemã întâmpinatã a fost nivelul de pregãtire a angajaþilor. În Malta, cursurile pentru pregãtirea personalului au avut un nivel pur teoretic necontribuind la contracararea lipsei de experienþã practicã. De asemenea, în special Malta ºi Polonia s-au confruntat cu o migrare a personalului din instituþiile publice cãtre sectorul privat ºi instituþiile UE. Pe de altã parte, doi factori importanþi care contribuie la desfãºurarea în bune condiþii a operaþiunilor administrative sunt calitatea proiectelor depuse ºi experienþa beneficiarilor finali. Spre exemplu, efectuarea în timp util a plãþilor este afectatã de calitatea cererilor de platã. Putem sã ne întrebãm prin urmare cum sã îmbunãtãþim structurile de implementare pentru coordonare ºi eficienþã sporite? Reglementãrile privind procesul de implementare a fondurilor structurale ºi a programelor operaþionale Lipsa unui sistem legislativ clar, coerent care sã susþinã cadrul de organizare ºi implementare a politicii de coeziune la nivel naþional a condus la scurt-circuituri în procesul de coordonare interministerialã (Cehia, Polonia, Malta). Aceasta antreneazã de la sine întârzieri în implementarea fondurilor, cifrele care demonstreazã capacitatea de absorbþie fiind mult mai mici decât cele previzionate.54 În Estonia ºi Polonia, baza legalã pentru implementarea politicii de coeziune este vagã ºi/sau complicã procesul de implementare a fondurilor. Estonia s-a confruntat în acelaºi timp ºi cu modificãri repetate ale

documentelor în etapa de programare, ceea ce a condus în final la o corelare defectuoasã în implementarea fondurilor. Lituania însã s-a confruntat cu schimbarea prevederilor care reglementeazã administrarea ºi modul de finanþare a fondurilor structurale dupã începerea întregului proces de implementare. Proceduri Procedurile pentru stabilirea unor sisteme clare ºi flexibile de management ºi implementare din punct de vedere administrativ a fondurilor la nivel naþional presupun mai multe etape, verificãri ºi aprobãri, activitãþi care în general consumã mult timp ºi au un impact negativ asupra procesului de implementare a programului – de exemplu, cel pentru dezvoltarea resurselor umane în Republica Cehã. În Polonia ºi în Lituania, pe de altã parte, a fost necesarã revizuirea procedurilor de evaluare ºi selecþie pentru a le uniformiza, simplifica ºi a le face mai transparente. În Lituania, procedurile de identificare ºi eliminare a iregularitãþilor sunt încã în stadiu de pregãtire. În unele þãri sistemele informatice pentru monitorizarea ºi controlul financiar al fondurilor structurale nu funcþioneazã la capacitate maximã, iar în Polonia acesta nu este operaþional.

Sistemul de finanþare ºi ajutorul de stat Polonia, Malta ºi Lituania s-au confruntat cu precãdere cu lipsa resurselor pentru cofinanþarea naþionalã ºi cu lipsa celor pentru prefinanþare. În Cehia procedurile administrative sunt complicate ºi consumatoare de timp, complicând primirea plãþilor finale. În ceea ce priveºte ajutorul de stat, principala problemã la nivelul noilor state membre o constituie perioada de timp foarte lungã – mai mult de 6 luni – pânã la decizia Comisiei Europene privind acceptarea schemelor de ajutor de stat. Pe de altã parte, Lituania s-a confruntat cu lipsa unei definiþii clare a ceea ce este consideratã a fi o activitate economicã, în special în cazul serviciilor furnizate de municipalitãþi.

54 Vezi Tabel 1

51

EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! Þara

Tabel 1. Stadiul implementãrii fondurilor structurale ºi de coeziune în noile state membre Buget (2004- Contractare % contractare Plãþi MEUR % Plãþi Plãþi ale CE 2006) MEUR MEUR

Cehia Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Cipru Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Estonia Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Letonia Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Lituania Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Malta Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Polonia Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Slovacia Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Slovenia Fonduri structurale* Fondul de Coeziune** Ungaria Fonduri structurale* Fondul de Coeziune**

% plãþi CE

1685.2 1,230.2

1033.7 1,192.0

61.34% 96.89%

166.9 403.5

9.90% 32.80%

321.7 326.2

19.09% 26.52%

113.9 79.3

114 26.3

100.09% 33.17%

11 8.5

9.66% 10.72%

55.1 54

18.9% 13.5%

371.4 428.0

304.0 402.2

81.85% 93.97%

110.3 107.7

29.71% 25.16%

147.6 114.6

39.74% 26.78%

625.4 710.74

479.7 656.11

76.70% 92.31%

120.4 148.2

19.25% 20.85%

89.2 218.4

14.26% 30.73%

895.2 825.0

611.2 805.5

68.28% 97.64%

145.7 197.2

16.27% 23.90%

252.2 204.6

28.18% 24.80%

63.2 22

63.2 22

100.00% 100.00%

13.9 0.7

21.99% 3.18%

20.1 1.9

31.80% 8.64%

8586.8 5636.0

6332.6 5565.8

73.75% 98.75%

1398.3 1334.1

16.28% 23.67%

709.7 1113.7

8.27% 19.76%

1546.8 1137.6

1396.9 924.0

90.31% 81.22%

237.5 282.8

15.35% 24.86%

124.4 319.9

8.04% 28.12%

239.1 254.2

205.0 235.0

85.75% 92.44%

96.3 65.0

40.27% 25.57%

64.3 71.0

26.88% 27.93%

1995.7 1484.0

1919.2 1483.1

96.16% 99.94%

535.3 263.1

26.82% 17.73%

626.6 367.9

31.40% 24.79%

* Contribuþia UE ** Contribuþia UE (ISPA+FC); alocãri conform deciziilor CE ºi memorandumurilor de finanþare din 2000 pânã în prezent. Sursa: DG REGIO, iunie 2006 Reguli de eligibilitate, evaluare ºi selecþie a proiectelor Interpretarea criteriilor de eligibilitate la nivel european în sistemele naþionale de implementare a fondurilor structurale a creat o bazã bunã de discuþii atât la nivel naþional, cât ºi între statele membre care se confruntau cu probleme relativ similare.

52

Aspectele puse în discuþie se referã cu precãdere la lipsa unor criterii clare, suficiente ºi adecvate privind eligibilitatea regulamentelor europene (Estonia), la lipsa experienþei sectoarelor public ºi privat în implementarea regulilor de eligibilitate (Lituania).

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! În ceea ce priveºte proiectele depuse spre finanþare, o parte dintre acestea conþin greºeli, în special în ceea ce priveºte achiziþiile publice ºi calculele financiare (Letonia, Lituania). Cea mai mare ratã de absorbþie a fondurilor prin programe operaþionale s-a a înregistrat la nivelul Programelor Operaþionale Regionale. Calitatea bunã a proiectelor concentreazã fondurile în zonele unde existã capacitatea de pregãtire a acestora, ceea ce conduce la o distribuþie inegalã a fondurilor (Letonia). Un rol activ l-au avut municipalitãþile din Cehia ºi Estonia care au depus proiecte de foarte bunã calitate. Interesul pentru a obþine finanþare în anumite domenii (infrastructurã de drumuri, mediu de afaceri) ºi lipsa de atractivitate a altor domenii conduce la necesitatea redistribuirii fondurilor, ceea ce presupune agrearea unor proceduri uniforme de evaluare ºi selecþie (de exemplu în Lituania). Procesele de selecþie ºi evaluare a proiectelor sunt foarte lungi datoritã calitãþii nesatisfãcãtoare a acestora, dar ºi lipsei de experienþã a evaluatorilor. Comitetele de monitorizare s-au concentrat cu precãdere asupra corelãrii ºi eficientizãrii aspectelor de management financiar, în special pentru asigurarea absorbþiei acestora. Principale probleme cu care se confruntã se pot rezuma la întârzieri în stabilirea unor sisteme de monitorizare eficiente, lipsa de personal, indicatori care nu sunt bine definiþi ºi fãrã þinte clare, imposibilitatea de a asigura complementaritatea între activitãþile finanþate prin diferite fonduri. Elaborarea proiectelor Elaborarea de proiecte este elementul-cheie al întregului proces de programare, deoarece programele Uniunii Europene se materializeazã prin implementarea lor. Existã însã destule provocãri în acest sens. S-a ajuns la concluzia cã transformarea ideilor, care pot fi foarte bune, în proiecte este destul de dificilã. Proiectele se elaboreazã mai degrabã ca urmare a faptului cã existã niºte surse de finanþare, neluându-se în considerare atingerea unor obiective mai largi. Prin urmare, au fost iniþiate proiecte pentru îmbunãtãþirea capacitãþii de absorbþie. În Cehia, un astfel de proiect a fost considerat printre cele mai utile din perioada de pre-aderare. Similar, în Ungaria au fost înfiinþate structuri pentru asistarea potenþialilor beneficiari (centre de informare ºi centre de pregãtire pentru organizaþiile implicate în managementul ºi implementarea fondurilor structurale). În Cehia ºi în Estonia s-au dezvoltat foarte mult serviciile de consultanþã private care sprijinã beneficiarii potenþiali în pregãtirea proiectelor. Însã serviciile oferite sunt destul de costisitoare ºi nu toþi beneficiarii

îºi permit sã apeleze la acestea. Centrele de consultanþã din Estonia au tendinþa sã se concentreze în zonele în care sunt înregistrate ratele ridicate de depunere a proiectelor, în jurul oraºelor Tallin ºi Tartu. O iniþiativã interesantã a avut-o Letonia, prin decizia de a realiza programe de radio ºi televiziune prin care sã conºtientizeze beneficiarii potenþiali asupra oportunitãþilor pentru implementarea fondurilor Uniunii Europene în teritoriu. În loc de concluzii… În perioada 2007-2013, cele mai multe regiuni din noile state membre vor fi eligibile în cadrul obiectivului Convergenþã, ceea ce le va permite accesul la resurse semnificative pentru realizarea unei game largi de investiþii. Pe de altã parte, noua perioadã de programare, de ºapte ani comparativ cu trei (2004-2006), aduce cu sine o felie de tort mai mare ºi mai interesantã. Pentru îmbunãtãþirea exerciþiilor de implementare a fondurilor structurale pentru perioada urmãtoare, ar putea fi luate în considerare câteva aspecte care rezultã din implementarea fondurilor pe parcursul perioadei 2004-2006. Astfel, este necesarã asigurarea legãturii între obiectivele stabilite la nivel naþional ºi implementarea proiectelor. În acelaºi timp, structura mecanismelor pentru implementarea fondurilor structurale, oarecum formalã ºi rigidã în unele cazuri, ar putea fi orientatã cãtre un parteneriat pentru dezvoltare al cãrui impact sã poatã fi sesizat ºi cuantificat în practicã, implementarea efectivã a principiului parteneriatului constituind o condiþie de bazã în implementarea cu succes a fondurilor structurale ºi în îmbunãtãþirea capacitãþii de absorbþie. Iar un al treilea aspect, foarte important, îl constituie asigurarea, pregãtirea ºi motivarea personalului pentru ca întregul mecanism sã funcþioneze eficient. Luciana SANDU Ministerul Integrãrii Europene Bibliografie 1. John Bachtler, Irene McMaster – Implementarea fondurilor structurale în noile state membre: zece provocãri, European Policies Research Centre 2. Vasil Marinov, Hachemi Bahloul, Ben Slay – Fondurile structurale ºi noile state membre: lecþii învãþate, Development and Transition, iunie 2006 3. http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/indey_en.htm 4. Materiale elaborate în cadrul cercetãrilor pentru elaborarea lucrãrii de doctorat cu titlul “Perspectivele dezvoltãrii regionale în România în condiþiile integrãrii în Uniunea Europeanã”

53

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRU

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Pãrinþii fondatori ai Uniunii Europene În mai 2006, de Ziua Europei, a avut loc ceremonia de inaugurare55 a monumentului dedicat pãrinþilor fondatori ai Uniunii Europene. Amplasat pe Insula Trandafirilor din Parcul Herãstrãu56, monumentul este compus din busturile din bronz reprezentând 12 oameni politici europeni care au avut o contribuþie esenþialã la constituirea Comunitãþii Europene ºi a Uniunii Europene. Jean Monnet (1888-1979) – diplomat ºi om de afaceri francez, iniþiator, împreunã cu ministrul de externe Robert Schuman, al planului pentru crearea Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO) ºi primul preºedinte al Înaltei Autoritãþi CECO (Comisia Europeanã de astãzi). Robert Schuman (1886-1963) – om politic francez; premier (1947-1948), ministru de externe (1948-1952). Este cel care la 9 mai 1950 a rostit discursul prin care se propunea înfiinþarea CECO. Altiero Spinelli (1907-1986) – om politic italian; lider al Miºcãrii Federaliste Europene; a avut un rol important în crearea Comunitãþii Europene de Apãrare ºi a fost promotor al Proiectului de Tratat asupra Uniunii Europene. Alcide de Gasperi (1881-1954) – om politic italian; premier (1945-1953); unul dintre cei care au promovat ideea de unificare europeanã prin CECO ºi NATO. Konrad Adenauer (1876-1967) – om politic german; cancelar al RFG (1949-1963), iniþiator al CECO alãturi de Schuman ºi Monnet; semnatar al Tratatului de la Elysée. Walter Hallstein (1901-1982) – om politic german; secretar de stat în Ministerul de Externe german, iniþiatorul doctrinei Hallstein ºi primul preºedinte al Comisiei Comunitãþii Economice Europene (CEE). În timpul preºedinþiei sale, a fost iniþiatã Politica Agricolã Comunã. Paul Henri Spaak (1899-1972) – om politic belgian; de 11 ori ministru de externe; a prezidat conferinþa de la Messina (1955), unde s-a înfiinþat comitetul care a redactat raportul Spaak, care va duce la semnarea Tratatelor de la Roma de crearea a Comunitãþii Economice Europene ºi a Euratom. Jean Rey (1902-1983) – om politic belgian; ministrul reconstrucþiei în guvernul belgian; membru al Comisiei Europene (1958-1967), i-a succedat lui Hallstein ca Preºedinte al Comisiei (1967-1970). Johann Willem Beyen (1897-1976) – om politic olandez; iniþiatorul Planului Beyen; ministru al afacerilor externe cu rol decisiv în crearea Comunitãþii Economice Europene. Sicco Mansholt (1908-1995) – om politic olandez; iniþiatorul Planului Mansholt de restructurare a politicii agricole a Comunitãþii Economice Europene ºi vicepreºedinte (1958-1972) ºi apoi preºedinte al Comisiei Europene (1972-1973). Joseph Bech (1887-1975) – om politic luxemburghez; ministru în multe guverne ºi premier (1953-1958) cu rol decisiv în timpul conferinþei de la Messina (1955), unde s-a creat comitetul care a redactat Raportul Spaak care va duce la semnarea Tratatelor de la Roma (1957) (CEE ºi Euratom). Pierre Werner (1913-2002) – om politic luxemburghez; premier ºi ministru în multe guverne cu rol decisiv în crearea uniunii economice ºi monetare; considerat tatãl monedei unice "euro". Mihaela Augustina DUMITRAªCU Ministerul Afacerilor Externe 55 În afara oficialilor români ºi a reprezentanþilor Corpului Diplomatic, la ceremonia de inaugurare au participat, potrivit comunicatului de presã al Primãriei, ºi Reinier Beyen ºi Wendela Linnebank-Beyen, nepoþii fostului ministru olandez al afacerilor externe J. W. Beyen (1897-1976), iniþiatorul Planului Beyen ºi semnatar al Tratatului CECO din 1951 de la Paris. 56 Sursã: Primãria Municipiului Bucureºti, comunicat de presã din data de 9 mai 2006.

54

UCÞIEI EUROPENE

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Bertie Ahern – scurt portret al unui prim-m ministru irlandez Bertie Ahern este unul dintre cei mai longevivi prim-miniºtri din þãrile Uniunii Europene. A ajuns la putere în anul 1997 ºi de atunci a reuºit sã-ºi pãstreze funcþia de Taoiseach al Republicii Irlanda chiar dacã nu are charisma lui Tony Blair sau abilitatea demagogicã a lui Jacques Chirac (evocatã bine în cartea lui Nicolas Baverez – La France qui tombe, Perrin, 2003). Patrick Bartholomew (Bertie) Ahern (în irlandezã Padraig Parthalan O hEachthairn) s-a nãscut în septembrie 1951 la Dublin, într-o familie cu tradiþii republicane, originarã din Cork, unul din cele mai convinse fiefuri republicane. Tatãl sãu a luat parte la Rãzboiul de Independenþã împotriva britanicilor (1919-1921) ºi la Rãzboiul Civil (19221923), ambii pãrinþi continuând sã fie membrii ai I.R.A. ºi dupã încetarea ostilitãþilor rãzboiului civil în urma cãruia I.R.A. a fost înfrântã. Ahern a declarat cã îºi aduce aminte cum pãrinþii sãi ascundeau armele în jurul casei ºi cum Poliþia Specialã (Special Branch) îi interoga frecvent tatãl. Ahern a intrat în politicã la vârsta de 17 ani când a devenit membru al partidului susþinut de pãrinþii sãi, Fianna Fail (Soldaþii Destinului), partid întemeiat de cãtre Eamon de Valera. În 1977 Ahern a fost ales deputat devenind unul dintre cei mai tineri membri ai Dail-ului (Camera Inferioarã a Parlamentului irlandez). Ulterior, a parcurs toate treptele ierarhice ale principalului partid politic irlandez, Fianna Fail, devenind în 1994 cel de-al ºaselea preºedinte al Fianna Fail, într-o istorie a partidului de

60 de ani (!). Trebuie sã recunoaºtem cã este remarcabilã stabilitatea politicã din Irlanda, partidele au rãbdare cu liderii lor. Dupã trei ani petrecuþi în opoziþie, Ahern ºi-a readus partidul la putere, formând o coaliþie cu Partidul ProgresistDemocrat, un grup disident din Fianna Fail. La 26 iunie 1997 Ahern a devenit cel mai tânãr prim-ministru din istoria Republicii Irlanda, având numai 46 de ani. Una din puþinele realizãri ale primelor sale ºase luni de guvernare a fost cã a convins Armata Republicanã Irlandezã sã decreteze un armistiþiu care a condus la reluarea negocierilor asupra Irlandei de Nord. La aceste negocieri Ahern ºi-a adus o contribuþie semnificativã alãturi de Tony Blair, cel mai bun prieten al sãu pe scena internaþionalã. Pe 26 noiembrie 1998, Tony Blair a devenit

primul premier britanic care s-a adresat vreodatã Dail Eireann (Parlamentului irlandez reunit). Acordurile din Vinerea Sfântã semnate în 1998 ºi aprobate atât de cãtre electoratul din Nord cât ºi de cel din Sud în urma unor referendumuri, prevãd împãrþirea puterii între cele douã comunitãþi, cea protestantã ºi cea catolicã, fapt ce a reprezentat o mare victorie personalã a lui Bertie Ahern. O victorie incompletã, s-a dovedit ulterior, cãci Executivul nord-irlandez, dupã o scurtã perioadã de funcþionare intercomunitarã, a fost suspendat de cãtre britanici datoritã blocajului politic ºi lipsei unei dorinþe reale de cooperare a partidelor nord-irlandeze. Trebuie menþionat cã principalele partide moderate din cele douã comunitãþi, care la momentul semnãrii Acordurilor din 1998 erau cele mai puternice, au lãsat locul partidelor mai dure (Sinn Fein din partea catolicã ºi Democratical Ulster Party a reverendului Ian Paisley, un lider extremist al comunitãþii protestante). Alegerile generale din anul 2002 au dus la realegerea coaliþiei conduse de Bertie Ahern care ºi-a vãzut confirmate politicile. Ahern a beneficiat ºi de rezultatele foarte bune ale economiei irlandeze, devenitã un adevãrat Tigru Celtic, tigru sãlbatic care depãºeºte cu mult media P.I.B din þãrile UE. Uniunea Europeanã Cel mai mare eºec de pânã acum al lui Bertie Ahern a fost respingerea, întro primã fazã, în iunie 2001, a Tratatului de la Nisa de cãtre electoratul irlandez. 54% au respins Tratatul, înregistrându-se

55

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRU

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello! cea mai redusã ratã de participare la vreun referendum sau la vreun scrutin, 34%. Miniºtrii de externe reuniþi în cadrul Consiliului Afacerilor Generale al Uniunii Europene ºi-au exprimat regretul pentru aceastã respingere, însã au declarat cã refuzã sã modifice Tratatul doar pentru a fi aprobat de electoratul irlandez. Bertie Ahern ºi-a exprimat nemulþumirea spunând cã „nici actualii noºtri parteneri, nici viitorii noºtri parteneri nu vor putea înþelege de ce irlandezii au respins Tratatul dupã treizeci de ani de participare la structurile comunitare, o perioadã atât de beneficã pentru þara noastrã. Irlanda a cunoscut efectele unei extinderi în anul 1972. De ce s-ar opune ea uneia noi?” Bertie Ahern a fost supus presiunilor celorlalþi lideri europeni pentru a remedia deficitul produs. Clasa politicã irlandezã s-a mobilizat ºi a mobilizat electoratul absenteist, supunând Tratatul de la Nisa unui al doilea referendum, în octombrie 2002. 63% din voturi au fost favorabile chiar dacã ºi-au exprimat preferinþele doar 51% din electoratul irlandez. În timp ce electoratele olandez sau francez nu mai pot fi deranjate cu noi consultãri

electorale în privinþa Tratatului privind instituirea unei Constituþii pentru Europa, cel irlandez nu a avut nimic de obiectat. Bertie Ahern declara satisfãcut dupã aflarea rezultatelor favorabile Tratatului cã „irlandezii au analizat mai atent opiniile eurosceptice ºi le-au respins. Continuãm sã fim legaþi de Europa acolo unde ne este locul de drept. Obstacolul pus de cãtre irlandezi ratificãrii Tratatului de la Nisa a fost înlãturat pentru a permite Europei sã avanseze pe drumul ei care va permite rezolvarea provocãrilor ei istorice.” Cum Irlanda a deþinut preºedinþia Uniunii Europene în prima parte a anului 2004, lui Bertie Ahern i-a revenit onoarea de a organiza summitt-ul simbolic care a marcat aderarea celor 10 noi state. Cu aceastã ocazie el a declarat cã “popoarelor Europei care ni se alãturã în Uniunea Europeanã le întind mâna prieteniei. Ziua de azi marcheazã triumful hotãrârii ºi perseverenþei de a depãºi moºtenirea istoriei. Pentru Europa, aceastã zi marcheazã încheierea unui capitol ºi începerea unuia nou, mai interesant, din lunga ei istorie.” Dacã pentru cetãþenii celor 10 state care au aderat în 2004 Irlanda a acceptat sã îºi deschidã piaþa forþei de muncã nu acelaºi lucru intenþioneazã sã facã ºi pentru cetãþenii bulgari ºi români. Prim-ministrul adjunct, Michael McDowell a declarat recent cã în Irlanda deja munceºte un sfert de milion de cetãþeni din cele 10 noi þãri (mai ales din Polonia ºi Letonia), iar sosirea altora ar periclita echilibrul social irlandez. Politica externã Bertie Ahern era pânã în septembrie 2006 cel de al 5-lea lider european în topul logevitãþii în exercitarea puterii executive, dupã Jean-Claude Juncker (prim-ministrul Luxemburgului, ales în 1995), Jacques Chirac (preºedintele Republicii Franceze ales în 1995), Tony

56

Blair (prim-ministrul britanic care a câºtigat puterea în 1997) ºi Goran Persson (prim-ministrul Suediei din 1996), însã a reuºit sã mai urce o poziþie dupã înfrângerea social-democraþilor suedezi în alegerile din septembrie 2006. Cum Tony Blair intenþioneazã sã se retragã anul viitor, iar Jacques Chirac nu va mai candida la alegerile prezidenþiale din 2007, perspectivele lui Bertie Ahern de a domina acest clasament sunt certe. Bertie Ahern nu vrea sã se opreascã aici, el declarând cã vrea sã candideze ºi la alegerile din anul viitor pentru a câºtiga un nou mandat de prim-ministru. Ar dori sã se retragã din politica irlandezã la vârsta de 60 de ani, în 2011, ºi ar dori sã-ºi continue viaþa profesionalã în management-ul sportiv sau în administraþie (formulã destul de vagã). Este privit de cãtre unii ca un viitor posibil preºedinte al Comisiei Europene, dupã douã mandate sudice, latine (Prodi ºi Barroso). ªi are destule avantaje care sãi susþinã candidatura: este anglofon, este catolic, este dinamic, se declarã ca fiind ultimul social-democrat irlandez chiar dacã partidul pe care îl conduce numai social-democrat nu este... Într-o oarecare mãsurã ar mulþumi majoritatea þãrilor europene. Marele lui defect pentru stânga europeanã rãmâne acela de a fi mult prea pro-american ºi prea bun prieten cu Blair... Ahern a dat dovadã de curaj politic, nu o datã retezând cu promptitudine, prin declaraþii tãioase, ipocrizia unora din colegii sãi de pe Continent sau a unor grupãri pacifiste din Irlanda. Fiind acuzat cã a ajutat Statele Unite în timpul rãzboiului împotriva Irakului din 2003 punând la dispoziþia aeronavelor americane aeroportul Shanon pentru realimentare, Bertie Ahern a replicat în mai 2003 cã “Nu o sã ne cerem acum scuze pentru micul rol pe care l-am avut în a ajuta rãsturnarea unui dictator care a

UCÞIEI EUROPENE

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! produs mari suferinþe poporului sãu timp de mai bine de 20 de ani, a comis crime înfiorãtoare ºi care nu dãdea o ceapã degeratã pe democraþie. A fost înlãturat ºi-i mulþumim lui Dumnezeu pentru asta!” Ahern este catolic practicant însã divorþul de soþia sa Miriam Kelly cu care

are ºi o fatã nu a fost privit cu ochi buni de cãtre ierarhia catolicã. Arhiepiscopul Dublinului, Desmond Cardinal Connell, nu a ezitat sã îl critice pentru faptul cã a întreþinut o legãturã cu Celia Larkin, o activistã din propriul partid, Fianna Fail, pe care a întâlnit-o în anii 1980. Poziþia clerului catolic a fost clarã: un tatã trãind cu o amantã reprezintã un exemplu prost pentru tinerii care doresc sã ajungã într-o poziþie politicã de mare responsabilitate. Ne întrebãm cum au privit prelaþii catolici irlandezi vizita ºi declaraþiile pe care le-a fãcut Bertie Ahern atunci când a participat, anul acesta, la 3 aprilie, la deschiderea oficialã a noului sediu al unei organizaþii homosexuale ºi lesbieneGLEN (Gay and Lesbian Equality Network). “Sunt încântat, în calitatea mea de prim-ministru, deoarece comunitatea homosexualã din Irlanda îºi ia locul care i se cuvine în centrul cultural al capitalei noastre. Aþi fost lideri curajoºi în lupta pentru egalitate în Irlanda.

Aceastã tendinþã se datoreazã luptei unui mic numãr de oameni care a avut curajul sã se declare homosexuali sau lesbiene atunci când condiþiile erau defavorabile. Îi respect pe aceºti oameni. Am luat cunoºtinþã de curajul lor. Lupta lor împotriva prejudecãþilor ºi ignoranþei a schimbat comunitatea noastrã, ne-a schimbat cultura ºi a dus la transformarea opiniei publice din Irlanda zilelor noastre.” Dar, cum în viziunea curentului corectitudinii politice credinþa ocupã un loc periferic, suntem siguri cã pãrerile ierarhiei catolice irlandeze nu mai conteazã la fel de mult precum o fãceau acum 50 de ani. Tendinþele lumii post-moderne nu aveau cum sã ocoleascã chiar ºi conservatoarea Irlandã. Am putea spune cã Bertie Ahern întruchipeazã foarte bine ideea pe care ne-o facem noi despre Irlanda: un primministru liniºtit pentru o þarã verde ºi liniºtitã. ªi poate cã într-o oarecare mãsurã avem dreptate, spiritul politic irlandez nu este atât de aprins precum cel de pe Dâmboviþa care pare a exploda în fiecare zi. Bertie Ahern câºtigã destul de bine, el fiind unul dintre cei mai bine plãtiþi prim-miniºtri din Uniunea Europeanã. Salariul lui în 2006 este de 258.730 de euro (ceva mai mult de 20.000 de euro pe lunã). În aceste zile el este implicat într-un mare scandal legat de primirea unor sume de bani în anul 1993, pe când era ministru de finanþe, de la niºte prieteni bogaþi. Sumele erau menite a-l ajuta sã iasã din impasul financiar în care se gãsea dupã despãrþirea de soþia sa, Mirian. Ahern este departe de figura politicianului al cãrui punct forte este oralitatea. Uneori se bâlbâie, tuºeºte în timpul discursurilor, eludeazã sã rãspundã la întrebãri sau, dacã o face, foloseºte un limbaj ambiguu, vag, dând rãspunsuri ezitante. Deputatul Joe Higgins descrie foarte

plastic dezbaterile parlamentare la care e nevoit sã participe ºi Ahern ºi în care el refuzã sã rãspundã clar interpelãrilor parlamentarilor: “Este ca ºi cum joci handbal împotriva unei cãpiþe de fân. Auzi un zgomot surd dar mingea nu vine niciodatã înapoi.” Însã chiar ºi aparenta liniºtitã funcþie de premier irlandez incumbã riscuri. Ce putem citi pe unul din site-urile anarhiste ? “În drum spre o întâlnire la redacþia unui ziar local din Sligo, Bertie Ahern a fost salutat de Agentul Oarecare ce face parte din Brigada Brutãriei. La început, agentul nu a fost sigur care este þinta pentru cã în faþa lui se afla un grup de domni plictisitori în costume identice. Dar cum nu mai avea timp, s-a pregãtit sã tragã în grãsuþul din mijloc, iar agitaþia creatã i-a spus cã plãcinta a nimerit bine. Agentul a luat-o la fugã lãsând în urma lui o duzinã de lingãi gata sã-i ºteargã faþa lui Bertie care este întotdeauna înconjurat de acea duzinã de haidamaci care abia aºteaptã sã capete o bucãþicã de plãcintã. Într-o secundã, Bertie era curãþat, gata sã zâmbeascã cu gura lui mare cetãþenilor fini ºi bogaþi din Sligo în cadrul dineului oferit de Camera de Comerþ.” Intervievat de reporteri despre plãcinta aruncatã în faþa premierului, agentul a rãspuns cu nonºalanþã: “Am crezut cã Bertie poate accepta o glumã, dar am înþeles cã m-a acuzat de încãlcarea ordinii publice. Poate cã e ºi el doar un alt politician mizerabil ºi corupt dupã cum cred toþi prietenii mei.” Dupã cum se vede, în þãrile civilizate atunci când primeºti un tort sau o plãcintã sau o cãlimarã de cernealã în faþã trebuie sã ºtii sã spui “Mulþumesc!”, altfel te discreditezi ireversibil. Codruþ CONSTANTINESCU Prefectura Prahova

57

ACTUALITATEA EUROPEANÃ

ACTUALITATEA EUROPEANÃ

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Preºedinþia germanã a Uniunii Europene La 1 ianuarie 2007 Germania va prelua de la Finlanda preºedinþia UE, pentru o perioadã de o jumãtate de an. Preºedinþia Uniunii Europene se schimbã semestrial, în conformitate cu un plan stabilit pe termen lung de Consiliul European. Guvernul Federal al Germaniei ºi-a stabilit planul de prioritãþi împreunã cu urmãtoarele douã state care vor prelua preºedinþia Uniunii, respective Portugalia ºi Slovenia. Acesta reflectã într-o bunã mãsurã prioritãþile de politicã externã ale Germaniei.

Sarcinile statului care preia preºedinþia sunt de a coordona, în strânsã cooperare cu Comisia Europeanã, afacerile curente ale Uniunii, dar ºi de a da noi impulsuri acesteia. În cazul divergenþelor politice, preºedinþia Consiliului încearcã sã determine statele membre sã caute soluþii de compromis. Preºedinþia UE reprezintã Uniunea pe plan extern ºi exprimã poziþia acesteia faþã de evenimentele externe. Miniºtrii germani de resort vor conduce în aceastã perioadã Consiliul de Miniºtri, iar cancelarul Germaniei va conduce reuniunea ºefilor de stat ºi de guvern. Alãturi de aceste reuniuni ce se vor desfãºura la Bruxelles, vor avea loc ºi o serie de reuniuni informale în Germania. Cu ocazia preluãrii preºedinþiei Consiliului, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, va prezenta, la data de 17 ianuarie 2007, sub forma unui discurs susþinut în faþa Parlamentului European, planul de lucru pentru perioada preºedinþiei, liniile generale ale acestui plan fiind deja anunþate într-o serie de discursuri susþinute în vara ºi toamna anului 2006

de cãtre ministrul federal de externe al Germaniei, Frank Walter Steinmeier. Adresa site-ului oficial al preºedinþiei germane este www.eu.2007.de ºi va putea fi accesatã începând cu 1 ianuarie 2007. Prioritãþile preºedinþiei germane a UE Preºedinþia germanã a Uniunii Europene survine pe fondul blocãrii procesului de adoptare a Constituþiei Europene, a creºterii euro-scepticismului ºi a oboselii faþã de extindere, dar ºi a intensificãrii ameninþãrilor teroriste. În plan intern, deºi prioritãþile preºedinþiei germane a Consiliului European au fost stabilite, poziþiile celor douã partide politice din cadrul coaliþiei de la putere - CDU/CSU ºi SPD, faþã de unele dintre acestea sunt încã divergente57. Constituþia europeanã Unul dintre punctele principale de pe agenda preºedinþiei germane a UE este deblocarea procesului de adoptare a Constituþiei Europene. Faza de reflecþie ce a urmat referendumurilor eºuate din Franþa ºi Olanda trebuie încheiatã iar procesul de adoptare a constituþiei are nevoie de un nou impuls. Cancelarul Germaniei s-a exprimat în nenumãrate rânduri în legãturã cu necesitatea adoptãrii constituþiei pentru o bunã funcþionare a Uniunii Europene lãrgite ºi a cerut cetãþenilor UE ºi guvernelor sã se alãture “efortului pentru întãrirea Europei”. Germania a propus deja Franþei ca, dupã alegerile prezidenþiale ce vor avea loc în mai 2007, sã reia demersurile necesare adoptãrii Constituþiei UE. Energia ºi mediul Potrivit guvernului federal al Germaniei, în contextul dependenþei crescute a statelor din UE de importurile energetice, este nevoie de o adevãratã politicã europeanã privind energia, bazatã pe principiile transparenþei, fiabilitatãþii, eficienþei ºi care sã asigure protecþia mediului. Astfel, în luna martie 2007, va avea loc, la Bruxelles, o reuniune a ºefilor de stat ºi de guvern pentru stabilirea unui plan de acþiune în domeniu.

57 German coalition at odds over presidency priorities, http://www.euractiv.com/en/agenda2004/german-coalition-odds-presidency-priorities/article-159135

58

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag! În ceea ce priveºte protecþia mediului, Germania îºi propune sã elaboreze împreunã cu partenerii europeni o strategie pentru accelerarea îndeplinirii obiectivelor asumate prin semnarea Protocoalelor de la Kyoto. Afaceri interne Miniºtrii de interne din Germania, Portugalia ºi Slovenia, respectiv Wolfgang Schäuble, Antonio Costa ºi Dragutin Mate, au elaborat un program comun de lucru pentru 18 luni, perioada preºedinþiei Uniunii Europene exercitatã succesiv de cele trei state. Programul vizeazã o serie de aspecte precum: ! îmbunãtãþirea schimbului de informaþii între statele membre prin operaþionalizarea cât mai rapidã a Sistemului de Informaþii Schengen II (SIS II); ! monitorizarea comunicaþiilor via internet între reþelele teroriste ºi îmbunãtãþirea mijloacelor de luptã împotriva terorismului; ! transformarea Agenþiei Europene pentru Managementul Cooperãrii Operaþionale la Frontierele Externe, Frontex, într-un instrument eficient al Comunitãþii în combaterea migraþiei ilegale; ! intensificarea cooperãrii în domeniul managementului catastrofelor naturale. Alte domenii de interes Agenda preºedinþiei germane a Uniunii Europene se va axa ºi pe teme precum Strategia Lisabona, Europa Socialã, relaþia cu Rusia ºi Politica de Vecinãtate, parteneriatul transatlantic. Poziþia Germaniei faþã de lãrgirea UE Potrivit poziþiei guvernului federal, procesul de extindere a UE nu trebuie sã continue. “O construcþie politicã fãrã graniþe nu este viabilã”, se precizeazã într-un comunicat al guvernului

federal58. Frontiera externã a Uniunii Europene nu trebuie sã devinã însã o nouã cortinã de fier. Faþã de statele care nu au devenit membre, respectiv Ucraina, Georgia sau Moldova, trebuie sã existe o politicã de vecinãtate dezvoltatã, se mai precizeazã în comunicat. În ceea ce priveºte Turcia, spre deosebire de SPD care susþine aderarea acesteia la UE, CDU/CSU se pronunþã pentru instituirea unui parteneriat privilegiat. 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma La data de 25 martie 2007, cu prilejul aniversãrii a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, guvernul federal al Germaniei va face, la Berlin, o declaraþie politicã cu privire la valorile ºi obiectivele Uniunii Europene ºi la succesul fenomenului unic de unificare europeanã. Diana BOTESCU Ministerul Administraþiei ºi Internelor Bibliografie: e.public, das europa-magazin, Nr. 44 11/2006, http://www.bundesregierung.de/nn_1520/Content/DE/EMagazi nes/epublic/044/epublic44.html; ! “Den Menschen den Nutzen Europas erklären”, http://www.bundesregierung.de/nn_1500/Content/DE/Interview /2006/11/2006-11-06-merkel-sz.html; ! German coalition at odds over presidency priorities, http://www.euractiv.com/en/agenda2004/german-coalition-oddspresidency-priorities/article-159135; ! Schwerpunkte der deutschen EU-Präsidentschaft, http://www.stern.de/politik/deutschland/:HintergrundSchwerpunkte-EU-Pr%E4sidentschaft/574262.html. !

58 Schwerpunkte der deutschen EU-Präsidentschaft, http://www.stern.de/politik/deutschland/:Hintergrund-Schwerpunkte-EU-Pr%E4sidentschaft/574262.html

59

DICÞIONAR COMUNITAR

DICÞIONAR COMUNITAR

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

NUTS Ce este? NUTS este Nomenclatorul Unitãþilor Teritorial Statistice ºi este utilizat pentru colectarea, îmbunãtãþirea ºi armonizarea statisticii regionale la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru analiza economicosocialã a regiunilor, dar ºi pentru aplicarea politicilor de dezvoltare. De când? Înfiinþat în urmã cu 25 de ani, Nomenclatorul Unitãþilor Teritorial Statistice oferã un cadru comun pentru colectarea datelor statistice la nivel regional în cadrul Comunitãþii Europene. Prima referire la clasificarea NUTS este fãcutã în textul Regulamentului 2054/1988 care a stat la baza fondurilor structurale pentru prima perioadã de programare, fãcându-se referire la criteriile privind acordarea de sprijin prin aceste fonduri. De-a lungul timpului, NUTS a fost permanent actualizat, dar un regulament propriu a fost adoptat de Parlament ºi de Consiliu abia în 2003. În acest regulament se defineºte împãrþirea teritorialã numai pentru statele membre ale UE ºi este organizat pe trei niveluri statistice (nivelul NUTS 1 – 89 regiuni; nivelul NUTS 2 – 254 regiuni; nivelul NUTS 3 – 1.214 regiuni). Care sunt criteriile? Regulamentul (CE) 1059/2003 introduce o serie de criterii de clasificare a unitãþilor teritorial-statistice. Astfel, în cazul în care unitatea teritorialã are o structurã administrativã, acesta reprezintã criteriul primordial de clasificare a unitãþii teritorial-statistice. Pentru implementarea politicii de dezvoltare regionalã a UE, existenþa acestor niveluri teritorial-statistice este obligatorie, dar nu este obligatoriu ca aceste zone sã fie ºi unitãþi teritorial-administrative. Totuºi, cele mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor douã tipuri de unitãþi, obþinând astfel o mai bunã eficienþã în implementarea programelor de dezvoltare. Indiferent de structura administrativã, regulamentul defineºte nivelurile NUTS pe baza criteriului populaþiei: Nivel NUTS 1 Nivel NUTS 2 Nivel NUTS 3 Mãrimea medie a 3.000.000 populaþiei 7.000.000

800.000 3.000.000

150.000 800.000

În cazul în care un stat membru nu dispune de unitãþi teritorialstatistice corespunzãtoare celor trei niveluri de mai sus, acesta trebuie sã realizeze o agregare a structurilor teritoriale de dimensiuni mici având în vedere condiþiile geografice, socio-economice, istorice, culturale, problemele de mediu etc. Evident, dacã populaþia unui stat este inferioarã unuia dintre aceste praguri, regiunile de nivel superior sunt însuºi statul.

60

De ce e important? Analiza economico-socialã a regiunilor se realizeazã la toate cele trei niveluri teritorial-statistice ºi urmãreºte identificarea problemelor regionale ale UE (prin analiza comparativã a regiunilor de nivel NUTS 1), a problemelor regionale ale statelor membre (prin analiza comparativã a regiunilor de nivel NUTS 2), precum ºi a problemelor locale ale acestora (prin analiza comparativã a regiunilor de nivel NUTS 3). Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 ºi NUTS 3 sunt folosite de Comisia Europeanã pentru stabilirea eligibilitãþii regiunilor pentru primirea de sprijin financiar din fondurile structurale. Astfel, cea mai mare parte a acestor fonduri este alocatã regiunilor Obiectiv 1 / Convergenþã, regiuni clasificate numai la nivelul teritorial-statistic NUTS 2. România În baza Legii 151/1998, la sfârºitul anului 1998 s-au constituit prin asocierea liber consimþitã a judeþelor ºi a Municipiului Bucureºti, 8 regiuni de dezvoltare corespunzãtoare nivelului statistic NUTS 2. Stabilite pe o bazã voluntarã, ele nu au statut de unitãþi administrative, dar reprezintã unitãþi teritoriale suficient de mari pentru a constitui o bunã bazã pentru Regiunile de dezvoltare ale României

elaborarea ºi implementarea strategiilor de dezvoltare regionale, permiþând utilizarea eficientã a resurselor financiare ºi umane. În 2004, cadrul legislativ a fost îmbunãtãþit, Legea 151 fiind completatã ºi îmbunãtãþitã prin elaborarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionalã în România, lege fundamentalã a dezvoltãrii regionale în România, care stabileºte obiectivele, cadrul instituþional, competenþele ºi instrumentele specifice necesare promovãrii politicii de dezvoltare regionalã. Diana HANGIU Ministerul Integrãrii Europene

LINKURI UTILE Ministerul Integrãrii Europene - www.mie.ro Ministerul Afacerilor Externe - www.mae.ro Misiunea României pe lângã UE - www.ue.mae.ro Centru Român de Informare de la Bruxelles - www.roinfocentre.be Institutul European din România - www.ier.ro Delegaþia Comisiei Europene în România - www.infoeuropa.ro Consiliul Europei, Biroul de Informare Bucureºti - http://www.coe.ro Situl Uniunii Europene - www.europa.eu Instituþii europene Parlamentul European - www.europarl.europa.eu Consiliul Uniunii Europene - http://www.consilium.europa.eu Preºedinþia finlandezã a Consiliului UE - www.eu2006.fi Comisia Europeanã - http://ec.europa.eu Curtea Europeanã de Justiþie ºi Tribunalul de Primã Instanþã - http://curia.europa.eu Curtea Europeanã de Conturi - http://www.eca.europa.eu Mediatorul European - http://www.ombudsman.europa.eu Alte situri dedicate problematicii europene: www.euractiv.com www.euractiv.ro www.europeana.ro www.euobserver.com http://www.pontweb.ro http://europe.org.ro/euroatlantic_club http://www.ClubE.ro www.15-25.ro www.9mai.ro www.euromoneda.ro

Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene Direcþia Mass Media ºi Comunicare Str. Apolodor nr. 17, Sector 5 Bucureºti, ROMÂNIA Tel. 021-301.15.20, Fax 021-301.15.13 E-mail. [email protected] http://www.mie.ro Tipar: S.C. Magic Print S.R.L. - Oneºti, Tel./fax: 0234-319.810