Chestionar Privind Capacitatea Si Potentialul Pietei Turistice Focsani.docx

Chestionar privind capacitatea si potentialul pietei turistice Focsani Buna ziua! Numele meu este XX, sunt masteranda la Managementul Resurselor si activitatilor turistice in cadrul universitatii Bucuresti si in prezent realizez un studiu pentru determinarea capacitatii si potentialului pietei Bicaz. Q1. In ce sezon preferati sa mergeti in vacanta? 1. vara 2. iarna Q2. Unde va place sa mergeti in vacanta? 1. la mare 2. la munte 3. la tara 4. in strainatate Q3 Motivul sejurului. 1. distractiv - recreativ 2. cultural - istoric 3. balneoclimateric 4. de afaceri Q4. Cat de frecvent mergeti in vacanta? 1. 1/2 an 2. 1 an 3. 2 ani Q5. Care este durata sejurului? 1. 1-3 zile 2. 3-6 zile 3. 6-10 zile 4. peste 10 zile Q6. Cat cheltuiti (ultima data) in vacanta? 1. 1-4 miloane 2. 4-7 milioane

3. 7-10 milioane 4. peste 10 milioane Q7. Cu cine mergeti in vacanta? 1. cu familia 2. in grup 3. singur Q8. Cum mergeti in vacanta? 1. prin agentie de turism 2. pe cont propriu Pentru cei care au ales varianta 2, treceti la intrebarea Q11. Q9. Prin ce agentie de turism mergeti in vacanta? 1. Romantic Travel 2. Mig Tour 3. Pan Europa 4. Petro Tour Q10. Cum apreciati serviciile oferite de firma PETROTUR.

Excelente 1

Bune 2

Asa si asa 3

Q11. Date de identificare ale respondentului: Venit net personal 1. 250 - 350 RON 2. 350 - 600 RON 3. 600 - 900 RON 4. 900 - 1500 RON 5. peste 1500 RON Varsta 1. 18-25 ani 2. 25-35 ani

Proaste 4

Inacceptabile 5

3. 35-45 ani 4. 45-65 ani 5. peste 65 ani Sex: 1. masculin 2. feminin Studii: 1. gimnaziale 2. liceale 3. post liceale 4. universitare Numele operatorului ……………………………………….. Justificarea intrebarilor Intrebarile Q1 si Q2 sunt filtre, fiind puse pentru segmentarea pietei din punct de vedere sezonier. Intrebarea Q3 determina cauzele concrete care ii determina sa cumpere produse turistice, preferintele relative ale turistilor printr-un anumit tip de servicii. Intrebarea Q4 are ca scop identificarea fluxului turistic, adica frecventa de cumparare de servicii turistice. Intrebarea Q5 ne ajuta sa calculam durata sejurului. Este o intrebare inchisa cu raspuns unic, respondentul putand opta pentru o singura varianta de raspuns. Cu ajutorul intrebarii Q6 aflam cat cheltuie respondentul cu orivire la un serviciu turistic. Din Q7 aflam cu cine merg in vacanta consumatorii de servicii turistice. Din Q8 aflam cum merg turistii in vacanta, adica prin agentie sau individual. Q9 scoate in evidenta preferinta consumatorilor de servicii turistice pentru firma prin care pleaca. Este utila in analiza concurentei si analiza pozitiei firmei Pan Europa pe piata. Intrebarea este inchisa, cu raspuns unic. Intrebarea Q10 are scala graduala, de la 'excelent' la 'inacceptabil' si studiaza atitudinea respondentilor fata de serviciile turistice Pan Europa. Q11 insumeaza patru intrebari pentru identificarea respondentilor.

Dimensionarea esantionului Esantionul este un segment al colectivitatii ales sa reprezinte populatia in ansamblul sau. Aceasta trebuie sa fie reprezentativ, in asa fel incat sa se poata realiza o apreciere corecta asupra parerilor si comportamentului populatiei, in general, in ceea ce priveste serviciile turistice. Atunci cand se alege esantionul trebuie sa se raspunda la 3 intrebari: 1. Cine urmeaza sa fie anchetat? In cazul de fata, unitatea de sondaj o formeaza populatia orasului Focsani la data de 1.02001 cu urmatoarea structura:

Total 10219

Femei 50.114

Barbati 5125

2. Cate persoane urmeaza sa fie anchetate? Esantionul trebuie ales astfel incat datele obtinute in urma cercetarii sa fie reprezentative pentru toata populatia Focsaniu-lui. Metode de sondaj aleasa este cea a sondajului dirijat prin procedeul cotelor. Din statisticile anterioare a rezultat ca in municipiul Focsani, femeile reprezinta aproximativ 51% din totalul populatiei. Aceasta inseamna ca structura esantionului pe cote va respecta aceasta proportie: 51% femei si 49% barbati. 3. Pe ce criterii trebuie sa fie ales esantionul reprezentativ? Esantionul va fi estimat cu o eroare maxima de 5%, pentru un nivel de incredere de 95%. Acesta va fi estimat cu ajutorul formulei de dimensionare a esantionului pentru un sondaj nestratificat cu caracteristica alternativa, mai precis:

Pe baza acestei formule se obtine un esantion de 200 persoane: -

femei 102

-

barbati 98

4.7. Culegerea si prelucrarea datelor Datele au fost culese in perioada 1 octombrie -1 noiembrie prin ancheta interceptata, stradala, in municipiul Focsani in centrele aglomerate si principalele cartiere. A fost folosit un pas de numarare de 5, cu alte cuvinte, fiecare al cincilea trecator a fost oprit pentru a fi intervievat.

4.8. Rezultatele obtinute

Determinarea capacitatii si potentialului pietei

1. Sezonul preferat Din studiul efectuat am observat ca majoritatea prefera turismul de vara. Astfel, din 200 de respondenti 152 de persoane prefera vacanta de vara, ceea ce reprezinta 76% din cei chestionati. Acest lucru poate fi interpretat prin mai multe ipoteze: in primul rand concediile obligatorii pe timpul verii impuse de unele societati, vacantele scolare pentru cei care merg cu familia, veniturile scazute ale categorii sociale.

Fig. 2 Preferintele populatiei functie de sezon 2. Destinatia preferata

In urma studiului a rezultat ca 88 persoane (44%) dintre chestionati merg la mare, 62 persoane (31%) la munte, 18 persoane (9%) la tara si 32 de persoane (16%) prefera vacantele in strainatate. Fig. 3 Preferintele populatiei functie de destinatie Motivele sejurului

Motivatia reprezinta un factor important in turism. Astfel, din cele 200 de persoane chestionate, motivul principal al sejurului il reprezinta distractia si recreerea (120); urmatorul motiv turismul balneoclimateric (40), urmat de turismul de afaceri (25) si doar 15 persoane sunt intersate de turismul intelectual. Fig. 4 Preferintele respondentilor in functie de motivatie 4. Frecventa cumparatorilor de servicii turistice

Veniturile populatiei conform opiniei majoritatii specialistilor constituie principala conditie pentru manifestarea cererii turistice. Calatoriile de afaceri sunt legate de activitatea turistica prin faptul ca in scopul deplasarii turistul utilizeaza o gama larga de servicii turistice. Astfel, 30 de persoane din cei 62 care cumpara servicii turistice la jumatate de an practica astfel de turism; 54% (108) din cei 200 chestionati merg in vacanta o data pe an, turismul fiind practicat de acestia ca o necesitate de recreere, iar 15% (30 persoane) cumpara servicii o data la doi ani. Fig. 5. Frecventa de cumparare a serviciilor turistice 5. Durata sejurului

In functie de durata raspunsurile sunt catalogate astfel: 1-3 zile 22 persoane, 3-6 zile 56, 6-10 zile 62, peste 10 zile 60 de persoane. Un factor determinant al turismului, pe langa venituri, este timpul liber. Dupa 1989 s-a observat o crestere a disponibilitatilor de timp ale populatiei si de afirmare a turismului, ca principala modalitate de utilizare a timpului liber. Fig. 6. Structura respondentilor in functie de durata sejurului 6. Cat cheltuie un turist in vacanta Daca pana in 1989 cheltuielile pentru serviciile turistice reprezentau un factor negativ (restrictiv) in dezvoltarea turismului, acum constituie un factor pozitiv, deoarece atrag atentia noilor potentiali clienti prin manifestari stiintifice, culturale, sportive, religioase, festivaluri etc. Focsanenii aloca pentru turism, din banii personali, astfel:

- 400 RON

38 persoane

19%

400700 RON 80 persoa ne 40%

7001000 RON 46 persoa ne 23%

peste 1000 RON 36 persoa ne 18%

7. Cu cine merg focsanenii in vacanta? Din studiul efectuat s-a observat ca focsanenii sunt familisti convinsi. 106 din cei chestionati merg cu familia, 70 in grup si numai 24 singuri. 8. Cum merg focsanenii in vacanta? Din cei 200 de respondenti, 148 de persoane se adreseaza unei agentii de turism, iar restul de 52 prefera turismul pe cont propriu. Se observa o concretizare puternica a activitatii turistice si infiintarea unor agentii de voiaj cu posibilitati mari financiare si cu servicii turistice diversificate. 9. Pentru ce agentie de turism au optat respondentii sa mearga in vacanta?

Majoritatea celor care au raspuns la aceasta intrebare au ales Pan Europa, ea fiind lider detasat pe Focsani, cu 62 de optiuni. Pe locul 2 se situeaza Romantic Travel, cu 40 de optiuni. Restul respondentilor au ales Vrancea Tour, Mig Tour etc. Fig. 8. Structura preferitelor in cumpararea serviciilor turistice 10. Cum sunt apreciate serviciile turistice oferite de Pan Europa? Unii respondenti nu au o apreciere pozitiva asupra serviciilor turistice oferite de firma Pan Europa, deoarece pana in 2001 s-a adresat mai mult turistilor de lux, iar potentialii clienti cu venituri medii nu aveau suficiente informatii referitoare la aceasta firma.

Fig. 9. Modul in care sunt evaluate serviciile turistice Pan Europa

Fig. 10. Structura esantionului obtinut pe categorii de venituri

4.9. Calculul privind capacitatea si potentialul pietei turistice Din chestionarul realizat am incercat sa determin cu ajutorul intrebarilor Q4, Q5, Q6 capacitatea si potentialul pietei turistice Focsani. Pe baza rezultatelor obtinute din chestionar vom calcula: 1. frecventa de cumparatori de servicii turistice (numarul de turisti care pleaca in vacanta anual);

2. durata sejurului (numarul de zile petrecute in vacanta); 3. potentialul pietei (volumul cheltuielilor de catre focsaneni pentru o vacanta). Formula de calcul folosita pentru determinarea capacitatii si potentialului pietei este: Cp = N × f × q unde Cp = capacitatea potentiala N = nr. turisti f = frecventa de cumparare

q = durata sejurului Fig. 11. Populatia pe grupe de varsta si sexe la recensamantul din 2003 Piata teoretica a fost calculata ca fiind de 60.000 locuitori, persoanele luate in calcul fiind cele cu varsta intre 18 - 70 ani. 1. Frecventa de cumparatori de servicii turistice

Cu ajutorul intrebarii Q4 ('Cat de frecvent mergeti in vacanta?') vom determina frecventa de cumparare. Vom nota cu A = consumatorii de servicii turistice la jumatate de an; B = consumatorii de servicii turistice o data pe an; C = consumatorii de servicii turistice o data la doi ani. A 52 De unde:

B 108

C 40

deci, fc = 1,07 2. Durata sejurului Se va calcula cu ajutorul intrebarii Q5 ('Care este durata sejurului?').

q

-3 zile

3-6 zile

6-10 zile

10- zile

Durata

1,5 22

4,5 56

8 62

12 60

Interval Persoane

q=7,505 zile petrecute de focsaneni in vacanta de unde rezulta ca: Cp = 60.000 × 1,07 × 7,505 = 481.821 (zile total cumparate de focsaneni) Cp = 481.821 Potentialul pietei Acesta se calculaza dupa formula: Pp = Cp × p , de unde Cp = capacitatea pietei p = pretul mediu al produsului turistic Potentialul pietei se va calcula cu ajutorul intrebarii Q6 din chestionar ('Cat cheltuiti in vacanta (ultima data)?')

Pp

- 4 mil

4 -7 mil

7 - 10 mil

peste 10 mil

Cheltuieli

- 4 mil 22

4 - 7 mil 56

7 - 10 mil 62

peste 10 mil 60

Interval Persoane

Astfel:

p = 94 RON/zi cheltuiti in sejur

Dupa formula de calcul de mai sus rezulta ca potentialul pietei Focsani este: Pp = 481.821×0,940 = 452.912 RON Aceasta inseamna ca Focsaniul participa la economia turismului cu 452.912 RON ceea ce reprezinta 181.165 $ (dolarul a fost calculat la cursul de 2.5 RON). Rezulta ca pe locuitor se incaseaza: 181.165$ : 60000 = 019 $ pe turist

CONCLUZII In lucrarea pe care tocmai ati parcurs -o a fost analizat in detaliu unul din intrumentele cu ajutorul caruia se aduna informatii de la consumatorii de produse turistice,si anume chestionarul. Pare usor de realizat si de folosit un asemenea instrument de cercetare, dar practica va infirma premisa care tocmai a fost formulata. De ce? Deoarece chestionarul nu are o forma standard care se poate aplica oriunde si oricand, ci trebuie adaptat in functie de modul de anchetare, de tipul d e informatii colectat, de nivelul de educatie al respondentului, de domeniul in care se face cercetarea, de obiectul cercetarii. Dupa enumerarea acestor factori ne dam seama ca procesul de elaborare al chestionarului devine unul complex si de aceea necesit a o atentie sporita. Pentru a pune in practica punctele teoretice si pentru a determina capacitatea si potentialul pietei am conceput un studiu de caz cu ajutorul SC PAN EUROPA. Am ales aceasta firma pentru ca unul din punctele ei forte este produsul 'kit', adica clientu poate asambla componentele produsului dupa dorinta si personalitatea sa (in Franta, acest procedeu se numeste 'vacances a construire'). In urma studiului efectuat privind capacitatea si potentialul pietei turistice Focsani se constata ca turismul dovedeste o mare rezistenta, depasind unele perioade critice legate de recesiuni economice, legate de conflicte regionale, instabilitate politica, calamitati naturale, care au aparut in Romania. Consider ca principalii factori care au contribuit l a dezvoltarea turismului sunt dimensiunea si varietatea dezvoltarii turistice, cresterea numarului de consumatori care dispun de mijloace financiare suficiente pentru a calatori unde doresc, sporirea schimburilor comerciale atat intraregionale cat si inter regionale, stimulate de politice orientate tot mai mult spre privatizare si de reglementare, influenta informaticii in sistemul de distributie. Daca am putea depasi factorul negativ - lipsa de fonduri - ca o consecinta a contributiei insuficiente din part ea pietelor de capital pentru

finantarea infrastructurilor si a echipamentelor necesare pentru exploatarea optima a resurselor turistice Romania n -ar mai avea soldul balantei de plati turistice de - 257.000.000 $, fata de + 4.23000.000 $ ce reprezinta real izarile zonei. Tocmai datorita acestui fenomen am cautat sa -mi explic care este capacitatea si potentialul pietei Focsani, pentru a -mi putea face o parere asupra contributiei aproximative a fiecarui oras mare, asa cum este Focsaniul, cu cei peste 100.000 l ocuitori, la economia turismului. In urma studiului efectuat s -a observat ca Pan Europa este o agentie bine cotata pe piata turistica Focsani. Putem spune ca piata turistica Focsani este impartita in 3 categorii: turisti de lux sau turisti de varf (high -life) reprezentat de 20% din cei chestionati, pentru care practicarea turismului nu este ingradita de nivelul veniturilor, cumparand servicii turistice la jumatate de an, daca nu mai des; turisti activi reprezentat de paturile sociale cu venit mediu (la nive l local de cei cu venituri intre 5 -10 milioane). Din chestionar a rezultat ca turistii activi pot sa -si paraseasca resedinta o data pe an si ca ocupa ocupa un camp larg in dezvoltarea turimului avand o frecventa mare de cumparare de servicii turistice. O alta categorie de turisti este cea a turistilor pasivi, care in Focsani sunt destul de bine reprezentati - 20%. Acestia cumpara servicii turistice aproape la doi ani, deoarece veniturile lor sunt destinate in primul rand satisfacerii nevoilor fiziologice si platii utilitatilor publice. Majoritatea practica turismul rural pe cont propriu, unde conditiile de confort sunt modeste. Din punct de vedere al populatiei un rol deosebit pentru cresterea serviciilor turistice in Focsani in reprezinta tineretul. Conside r ca acest lucru se datoreaza timpului liber de care acestia dispun, dorintei de distractie. O concluzie ce se desprinde in urma studiului este ca firma Pan Europa nu se bucura de aprecieri pozitive din partea unei mari parti a populatiei. Aceasta se datoreaza si faptului ca pana in 2001, firma s -a adresat mai ales turistilor de lux, iar potentialii clienti cu venituri medii nu aveau suficiente informatii referitoare la aceasta firma. Cu toate acestea ea are o buna reputatie in randul persoanelor cu st udii superioare care practica un turism 'intelectual', orientat spre sejururi cultural -istorice. Indiferent de clasa sociala careia ii apartine, populatia pietei turistice Focsani este interesata de turismul religios, unde firma Pan Europa nu dispune de servicii turistice. In urma studiului efectuat a rezultat ca potentialul turistic al pietei Focsani este de 452.912 RON, ceea ce reprezinta 181.165$ (calculand dolarul

la un curs de 2.5 RON). Aceasta inseamna ca pe turist, economia turismului incaseaza de la un turist focsanean 019$. Coreland informatiile obtinute in urma chestionarului cu valoarea potentialului turistic obtinut in urma calculelor propun ca firma Pan Europa, pe langa serviciile prestate, trebuie sa -si largeasca oferta si spre turismul religios pentru a capta un nou segment de piata. O alta propunere este ca firma sa aiba drept motto 'Consumi azi, platesti maine' ('Travel now and pay tomorrow'), ceea ce ar face ca noi consumatori de servicii turistice, cei cu venituri scazute, sa fie atrasi spr e aceasta agentie.