Arta Portretului La Grigore Ureche.docx

Arta portretului la Grigore Ureche (Portretul lui Stefan cel Mare)

Grigore Ureche a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat. Fiind inzestrat cu darul de povestitor, G. Ureche este întemeietorul portretisticii în literatura română veche. In cronica sa Letopisetul Tarii Moldovei, realizeaza unul din primele portrete din literatura romana si anume cel al cunoscutului domnitor Stefan cel Mare. Ureche concepe povestirea din câteva momente: împrejurările morţii domnitorului, portretul acestuia,sentimentele poporului la moartea lui Ştefan, aprecieri asupra vremii şi intrarea lui în legendă. Portretul lui Stefan cel Mare este realizat in stil sobru, plin de autenticitate si amintind de arta istoricilor antici(Titus Livius,Tacitus), ca de exemplu : Petru Rares “era om cuvios si la toate lucrurile indrasnet”, Ilias Voda “denafara se vedea pom inflorit, iara denlauntru, lac imputit”. Domnitorul este prezentat ca un om nu foarte inalt de statura, dar cu o fire impulsiva si care ucidea oamenii fara a sta prea mult pe ganduri. “Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu varsatoriu de sangenevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. “De remarcat este faptul ca autorul anunta o singura trasatura fizica(era mic de statura), dupa care urmeaza doua trasaturi de caracter negative(manios si crud). Antiteza este creata prin adverbul “amintrilea”, dupa care urmeaza trasaturi de personalitate justificate printr-o gradatie ce il plaseaza pe erou in fruntea tuturor domnitorilor:”nici mai inainte, nici dupa ceia l-au ajunsu”.Bun luptator si strateg, voivodul reusea sa se faca remarcat prin vitejia si energia de care dadea dovada in lupta. Nu se dadea niciodata batut, ci se ridica de jos incurajandu-i si pe ceilalti sa lupte in continuare, dand dovada de ambitie, optimism si tenacitate in atingerea scopului propus. “La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra biruitorilor.” Ochii verzi si privirea taioasa a domnitorului reprezentau o modalitate eficienta de intimidare a adversarului. Portretul lui Stefan reprezinta modelul clasic, realizat din linii simple si dovedeste incontestabilul talent de portretist al cronicarului Grigore Ureche. Portretul făcut de Grigore Ureche lui Ştefan cel Mare are rolul de a emoţiona cititorul, pentru a-i prezenta acestuia figura celebrului domnitor într-un mod cât mai somptuos. La nivel fonetic observăm manifestarea limbii în substanţa ei sonoră, prin sunete cu tonsolemn. În fragmentul lui Ureche găsim cuvinte expresive prin prin sunete şi volum sonor, cumsunt „statu”, „vărsătoriu”, „judeţu”, „neleneşu”, „îndărăptieze”, „scăpatu”, „agiunsu”. Nivelul structurii morfologice vizează forma rară a cuvintelor, prezenţa prezentuluinarativ care conferă textului aspect etern, istorici. De asemenea, se remarcă multitudineaadjectivelor care ajută la conturarea portretului domnitorului.În ceea ce priveşte nivelul sintactic, topica în fragmentul citat este liberă şi obiectivă,urmând logica gândirii obişnuite dintr-o limbă dată.