Analiza Comparata A Sistemelor De Sanatate.pdf

Analiza comparata a sistemelor de sanatate

Sistemul de sanatate • totalitatea actorilor, instituțiilor și resurselor direcționate spre acţiuni al căror scop primar constă în îmbunătăţirea sănătăţii. (Rap OMS, 2000) • Acţiunea de imbunatatire a sănătatii - orice efort al serviciilor de sănătate adresat individului sau populaţiei sau iniţiativă intersectorială al cărui scop primar îl constituie imbunătăţirea sănătăţii. 2

Scopurile sistemului de sanatate (OMS) • asigurarea stării de sănătate a populatiei, • asigurarea unei contribuţii financiare corecte si protectie impotriva riscului financiar • răspunsul la aşteptările (nemedicale) ale populaţiei. 3

Principii care stau la baza sistemelor de sanatate • Accesul universal • Ingrijiri de calitate • Echitatea (acces corespunzator nevoilor, fara a tine seama de varsta, grup etnic, gen, statut social, posibilitatea de a plati) • Solidaritate Council Conclusions on Common values and principles in European Union Health Systems (2006/C 146/01)

Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol

4

Principii care stau la baza sistemelor de sanatate (urmare) • Siguranta pacientului • Ingrijire bazata pe dovezi si etica • Implicarea pacientului (dreptul la alegerea furnizorului, dreptul la consimtamantul informat) • Compensare (proceduri transparente in cazuri de malpraxis) • Confidentialitate Council Conclusions on Common values and principles in European Union Health Systems (2006/C 146/01) Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol

5

Functiile SS GENERAREA RESURSELOR: •pregătirea forţei de munca •organizarea facilităţilor pentru furnizarea serviciilor •producţia de medicamente, materiale, echipamente •cercetare şi dezvoltare

FURNIZAREA SERVICIILOR DE S N TATE •preventive •curative …………………………………… ………………. •la nivel individiual •la nivel populaţional:

FINANŢAREA, ASIGURAREA MECANISMELOR DE SUSŢINERE ECONOMIC : •colectarea fondurilor •distribuţia şi alocarea fondurilor •Achizitia strategica de servicii (metode de plata a furnizorilor STEWARDSHIP-UL /ADMINISTRAREA EFICACE A SISTEMULUI: •elaborarea politicilor de sănătate •reglementare şi advocacy •colectare, utilizare informaţii •managementul sistemului •coordonarea cu sistemele sociale şi economice •asigurarea participării, implicării şi împuternicirii comunităţilor 6 •cooperarea internaţională

Sisteme de sănătate – Istoric •

Modelul Bismark- Sistemul asigurărilor sociale de sănătate

•

Modeul Semaşko -Sistemul national de sănătate

•

Modelul Beveridge -Sistemul Naţional de sănătate

– Inceputurile –Germania 1883 - Legea fondurilor de boală profesională –promotor cancelarul Germaniei Bismark – Legi similare adoptate în: Belgia- 1894, Norvegia 1909, Japonia 1922,Danemarca, Olanda -1935-1940 – Acoperire - doar asistenţa pentru angajat nu şi pentru familia acestuia. – Inceputurile -1800, Rusia – O reţea de unităţi medicale şi spitale unde tratamentul era gratis, suportat din fondurile guvernamentale, constituite din taxe – Acoperire - asistenţa medicală gratuită - asigurată pentru întreaga populaţie – Inceputurile -Raportul lordului Beveridge din 1942- identifica sănătatea ca una din cele trei cerinţe ale unui sistem de securitate socială şi prin Carta alba adoptata în 1944 se stabilea dreptul de acces la serviciile de sănătate, preventive şi curative, complete şi gratuite pentru întreaga populaţie. – Ulterior sistemul a fost adoptat şi in Mexic, Japonia, URSS, Norvegia, Suedia, Ungaria

Modalitati de finantare 1.

Finantarea prin taxe si impozite (bugetul de stat)

2.

Finantarea prin asigurari sociale de sanatate

3.

Finantarea prin asigurari private de sanatate

4.

Finantarea prin plati directe (in totalitate, coplata)

5.

Finantarea comunitara

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"

8

1. Finantarea de la bugetul de stat Fondurile sunt colectate la bugetul de stat din:  Impozite generale (pe salarii, impozite agenti economici, etc)  taxe cu destinatie speciala pentru sanatate Bugetul de stat = O sursa de finantare pentru toate sistemele de sanatate

AVANTAJE • Acoperire generala

LIMITE • Fondurile pot fi insuficiente, • ponderea alocata pentru sanatate din total buget influentata de prioritatile politice de moment Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"

9

Sistemul National de Sanatate (modelul Beveridge) Exemple: Marea Britanie, Irlanda, Tarile Scandinave, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Letonia, Albania Caracteristici: • Acoperire generala a populatiei • Reprezinta tipul cel mai progresiv de sistem de sanatate • Costuri administrative ceva mai reduse • Control al fondurilor

• De regula nu exista relatii contractuale clare intre finantator si furnizor • Caracteristic - liste de asteptare • Fondurile - consistente doar în cazul ţărilor bogate, cu economie gri redusă, şi care valorizează sănatatea, • Suplimentat şi de alte surse de finantare Catedra de Sanatate Publica si • O parte a populatiei areManagement, asigurare privata de sanatate UMF "Carol Davila"

10

2. Finantarea prin asigurari sociale de sanatate • Contributii obligatorii ale angajatilor si angajatorilor – Pot fi considerati eligibili: liber profesionistii, agricultorii – Situatii particulare: somerii, pensionarii, persoanele cu handicap – Grupurile cu venituri reduse → bugetul national/local • Contributiile persoanelor eligibile sunt colectate de catre agentii independente: – fonduri unice de ASS → Croatia, Estonia, Ungaria, Slovacia, Romania – mai multe fonduri independente → Franta – multiple fonduri individuale, definite pe criterii ocupationale/geografice → Austria, Germania, Cehia, Lituania – o asociatie a fondurilor de asigurari → Luxemburg • Dificultati: – stabilirea contributiilor persoanelor nesalariate, dar eligibile – identificarea categoriilor de populatie dezavantajate 11

Finantarea prin asigurari sociale de sanatate

(modelul Bismarck) Caracteristici: 1. Contributie obligatorie a salariatilor si angajatorilor 2. Contributiile sunt stabilite prin legislatie in functie de venit nu de riscul de imbolnavire (% din venit/fond de salarii)-mai usor de modificat

3. Introdus in 1881 - Otto von Bismarck – cancelar german primul program de asigurare a sanatatii pentru unele categorii de lucratori. Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"

12

Sistemul asigurarilor sociale de sanatate - Romania

CONSUMATOR (pacientul)

Plati directe/coplata

FURNIZOR (asistenta primara, ambulatorie de specialitate, spitaliceasca)

Servicii de sanatate

Contributie obligatorie din venitul brut si fondul de salarii

Acoperire cu servicii

Sistem de plata

reglementare responsabilitate

TERTUL PLATITOR (casa de asigurari de sanatate)

GUVERN Ministerul Sanatatii reglementare

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"

13

Deosebiri SAS fata de SNS • Asigurarea nu este un drept al tuturor cetatenilor ci doar a celor care contribuie sau a categoriilor speciale - acoperirea Nu este generala • Asiguratii sunt constienti de costul sanatatii -Calitatea serviciilor oferite este mai buna: se definesc pachete de servicii si standarde de calitate; competitia dintre fonduri este in avantajul pacientilor („clienti”) • Fondurile destinate sanatatii sunt separate

• Valorea contributiilor - stabilite prin legislatie • Sistemul trebuie sa isi mentina singur solvabilitatea, stimulandu-se eficienta si responsabilitatea manageriala a gestionarii fondurilor • Exista o transparenta crescuta la nivelul fluxurilor financiare → cresterea increderii populatiei • Statul contribuie si el la finantarea programelor de sanatate de interes national si pentru grupurile defavorizate Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"

14

3. Finantarea prin asigurari private de sanatate Asigurarea voluntară de sănătate este operaţiunea prin care un asigurător: – constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi expuşi la producerea riscului de îmbolnăvire; – îi indemnizează, în conformitate cu clauzele stipulate în contractul de asigurare, pe cei care suferă un prejudiciu, din fondul alcătuit din primele încasate, precum şi din celelalte venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate de asigurător. 15

Asigurările private / voluntare - tipuri: • complementare (care au ca obiect acoperirea serviciilor excluse din pachetul de bază), • suplimentare (care au ca obiect îmbunătăţirea accesului şi calităţii serviciilor, eliminarea listelor de aşteptare, servicii medicale în regim privat, etc.) • substitutive (care înlocuiesc complet asigurările sociale, clienţii putând opta să oprească contribuţia în sistemul 16 social).

Suma despăgubită este legată de tipul serviciilor acoperite prin asigurare şi de probabilitatea lor de apariţie şi se poate plăti: • direct beneficiarului (modelul cu rambursare); • furnizorului de servicii de sănătate (modelul contractual).

17

4. Finantarea prin plati directe Sunt plati efectuate direct intre consumator si furnizorul de servicii de sanatate, fara interventia unui intermediar financiar Tipuri: • plata integrala a serviciului • coplata → ex tichet moderator • co-asigurarea → plata unui procent din costul serviciului Avantaje: • Reducerea consumurilor –responsabilizare • Furnizeaza venituri suplimentare - 10% pentru sanatate • Descurajeaza supra-consumul de servicii medicale („hazardul moral”) • Creste calitatea serviciilor Dezavantaje: reducerea consumurilor populatiei vulnerabile Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"

18

5. Finantarea comunitară • Aplicabila comunitatilor mici • Principii: cooperare si incredere intre membrii comunitatii • Surse locale - industria, • Acopera o parte a costurilor • Guvernul-incurajeaza initiativa comunitara

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"

19

Functiile sistemului de sanatate • generarea resurselor: – – – –

pregătirea forţei de muncă organizarea facilităţilor pentru furnizarea serviciilor producţia de medicamente, materiale, echipamente cercetare şi dezvoltare

• finanţarea şi asigurarea mecanismelor de susţinere economică: – colectarea fondurilor – distribuţia şi alocarea fondurilor – achiziţia strategică de servicii (metode de plată)

• furnizarea serviciilor de sănătate preventive şi curative, la nivel individiual şi populaţional: • stewardship-ul sau administrarea eficace a sistemului: – – – – – – –

elaborarea politicilor de sănătate reglementare şi advocacy colectarea şi utilizarea informaţiilor managementul sistemului de sănătate coordonarea cu sistemele sociale şi economice asigurarea participării, implicării şi împuternicirii comunităţilor cooperarea internaţională

Sisteme de sănătate Scopuri, obiective, mijloace

Dupa: M Murgea, 2004

Compararea sistemelor de sanatate • World health report WHO 2000 • Desi eforturi pentru identificarea unor solutii de imbunatatire au existat inca din anii 1900, raportul WHO a accentuat importanta masurarii performantei si compararea acesteia intre tari • Compararea performantei sistemului de sanatate poate fi un argument pentru schimbari • S-a pus in discutie elaborarea unei metodologii care sa evalueze performanta sistemului cu ajutorul unui singur indicator • Ramane o problema deschisa : avantajul – ierarhizarea tarilor din punct de vedere ale performantei sistemelor, dezavantajul – nu identifica partile slabe ale sistemului 22

Compararea sistemelor de sanatate Dimensiune

Motivatie pentru comparare internationala

Aria de interes pentru comparare

Sanatatea populatiei

Pentru a facilita compararea sănătății în cadrul și între țările considerate dintr-o largă perspectivă, care include si contribuțiile lor la multi dintre factorii de risc pentru boala precum și furnizarea serviciilor de îngrijire a sănătății.

• Speranța de viață • Mortalitatea pe grupe de varsta și cauze • Morbiditatea • Mortalitatea evitabilă • Factori de risc ca predictori de sănătate a populației în viitor

Pentru a facilita evaluare a sistemelor de sănătate in functie de cum contribuie la sănătatea populației.

23

Dimensiunea

Motivatie pentru compararea internationala

Aria de interes pentru comparare

Rezultatele serviciilor de sanatate

Pentru a facilita o evaluare comparativa a serviciilor de sănătate, a modului în care asista persoanele fizice în realizarea potențial lor de sănătate.

Performanța diferitelor zone ale sistemului de sănătate (ingrijire preventiva, primara, asistenta secundara, pe termen lung de îngrijire, sănătate mintală) •rezultatele sistemului de sănătate • procesele sistemului de sănătate 26

Dimensiunea

Motivatia pentru compararea internationala

Aria de interes pentru comparare

Echitatea

Pentru a permite evaluarea inegalitatilor in sanatate, in finantare, in acces, in capacitatea de a raspunde nevoilor

Distributia starii de sanatate in functie de grup populational, status demografic, social Distributia acces/utilizare a serviciilor de sanatate in functie de grup populational, status demografic, social Finantare progresiva Distributia capacitatii de a raspunde in functie de grup populational, status demografic, social

29

Dimensiunea

Motivatia pentru compararea internationala

Aria de interes pentru comparare

Protectia financiara

Pentru a realiza o evaluare comparativă a modului in care sistemul de sănătate protejează cetățenii fata de consecințele financiare ale problemelor de sănătate.

• plati informale • cheltuieli catastrofale de îngrijire a sănătății • corectitudinea de finanțare

30

Dimensiunea

Motivatia pentru compararea internationala

Aria de interes pentru comparare

Capacitatea de a raspunde la nevoi

Pentru a facilita o evaluare comparativă a modului in care cetatenii sunt multumiti de sistemul de sanatate

• Satisfactia pacientului •Posibilitatea de alegere • Respect fata de demnitatea pacientului • Atentie promta fata de nevoia de sanatate

35

Dimensiunea

Motivatia pentru compararea internationala

Aria de interes pentru comparare

Eficienta

Pentru a permite decidentilor sa vada care este componenta din cadrul sistemului care nu respecta criteriile de echitate

Valoarea in bani a serviciilor Pierderi de resurse Gradul de acoperire Costul bolilor

37

Organizarea sistemelor de sanatate • Ministerul Sănătății • Alte ministere și agenții guvernamentale (Ministerul de finante, Ministerul Apararii nationale) • Autoritățile regionale / locale (directii de sanatate publica) • Alte agenții publice la nivel național și nivel regional - National Institute for Health and Clinical Excellence (NICE) in Anglia sau Agentia Nationala de Acreditare si Evaluare in Sanatate in Franta

Alti actori implicati in sistemele de sanatate • • • •

Sectorul privat Pacienți / grupuri de consumatori Organizatii de furnizori și profesionale Orice alte organizații relevante

Organizarea sistemului de sanatate in Belgia • Sistem de sanatate bazat pe asigurari sociale de sanatate care acopera 99% din populatie cu un pachet de servicii foarte larg. Aproape 20% din cheltuieli sunt platite direct de pacienti prin coplati sau servicii neacoperite. • Responsabilitatea pentru politicile de sanatate este impartita intre nivelul federal si cel regional.

• La nivel federal: – Responsabilitatea legata de finantare, acreditari ale furnizorilor, reglementari ale medicamentelor, calificarile profesionale, finantarea spitalelor si echipamentelor de inalta performanta, controlul preturilor medicamentelor si a inregistrarii lor

• La nivelul regional: – Promovarea sanatatii, servicii de maternitate si pediatrie, ingriirea varstnicilor, inrijiri la domiciliu, ingrijiri primare – Pot adauga criterii de acreditare la nivel local

• Devolutia in sanatate s-a produs in anul 1980 (structuri regionale existau din anul 1831) si aproape anual au fost stabilite reglementari legate de diferite segmente de servicii (ingrijiri primare, ambulatorii, chirurgicale, etc.) • La nivel regional competentele sunt legate de promovarea sanatatii, educatia pentru sanatate. • Cea mai mare parte din buget ajunge la spitale si ambulatorii

• Comunitatile sunt responsabile pentru definirea prioritatilor, convesia serviciilor atata timp cat nu afecteaza cheltuielile. • Sistemul belgian asigura o buna calitate a serviciilor, asigurarile private nu sunt o optiune pentru belgieni care sunt acoperiti cu un pachet larg de servicii.

Organizarea sistemului de sanatate in Anglia • Sistem national (bazat pe taxe si impozite), 13% din populatie are asigurare privata de sanatate. • Organizatia centrala este 䇾Department of Health䇿 dar care este asistata de institutii de specialitate: The Care Quality Commission, Health Protection Agency, National Institute for Health and Clinical Excellence (NICE).

• Sistemul este mai degraba centralizat, la . nivel regional se regaseste organizarea 䇾de zi cu zi䇿, este o forma de deconcentrare. • Reglementarile sunt elaborate de catre institutiile de specialitate

Organizarea sistemului de sanatate in Spania • Spania are un sistem national de sanatate (bazat pe taxe) cu acoperire universala. Populatia primeste servicii gratuite atunci cand are nevoie. Doar persoanele sub 65 de ani platesc 40% din pretul medicamentelor. • Descentralizarea a avut loc in anul 2002 prin devolutia (transferul integral al anumitor competențe decizionale, a responsabilităților şi resurselor catre structuri regionale sau chiar locale) la nivel regional.

• S-au format 17 regiuni ale caror institutii coordonatoare (se numesc 䇾departamente de sanatate䇿) au atributii determinante in organizare, cheltuieli si chiar in stabilirea de taxe. • Nu au institutii centrale carora sa le fie subordonate dar exista un consiliu prezidat de ministrul sanatatii cu reprezentanti ai regiunilor cu rolul de a emite recomandari (adoptate prin negociere intre regiuni si minister) privind functionarea unitara pe teritoriul tarii.

• Ministerul Sanatatii si Politicilor Sociale are atributii in stabilirea reglementarilor legate de medicamente si de functionarea echitabila a serviciilor de sanatate. • Descentralizarea s-a facut dupa 25 de ani de planificare centralizata. • In 2006 a fost adoptat un 䇾Plan de Calitate si Coeziune in sistemul de sanatate䇿 care cuprindea: – – – – –

Proiect de informatizare in sanatate Prevederi legate de utilizarea rationala a medicamentelor Infiintarea de agentii de evaluare a tehnologiilor medicale Masuri de dezvoltare a ingrijirilor primare Strategie de asigurare a resurselor umane

• In anul 2010, consiliul a adoptat un alt plan de masuri legate de: – Stabilirea timpilor maximi de asteptare – Implementarea unui calendar unitar de vaccinare – Finalizarea informatizarii in sanatate – Adaptarea serviciilor de sanatate la rezultatele evaluarii tehnologiilor medicale – Implementarea unui sistem national de indicatori de sanatate

• Are un nivel scazut de cheltuieli comparativ cu alte tari europene cu rezultate bune.

Descentralizarea sistemului de sanatate • Descentralizare - transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale către administraţia publică locală sau către sectorul privat. • Transferul de responsabilitate se referă la:

– planificare, – luarea deciziei (finanţe, fiscalitate), – anumite responsabilităţi legale (emiterea de regulamente, hotărâri locale) – managementul serviciilor publice pentru care se face transferul

art. 15 din H.G. nr. 56/2009, autoritățile APL exercită, prin structura cu atribuții specifice în domeniu, următoarele competențe legate de managementul resurselor umane și al cadrului organizatoric al unității sanitare:

Plus competentele legate de finantarea spitalelor

Gradul descentralizării administrative depinde de următorii factori : • numărul serviciilor publice date în competenţa autorităţilor locale - cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât va fi mai amplă descentralizarea. • modul cum sunt organizate autorităţile publice locale şi raporturile lor cu cele centrale. Autorităţile locale pot fi alese (gradul de descentralizare este mai mare) sau pot fi numite de către autorităţile centrale (caz în care gradul de descentralizare este mai mic). • forma în care se exercită controlul efectuat de autoritatea centrală.

Descentralizarea generează o multitudine de efecte care presupun: • Regruparea relaţiilor de putere în mediul local, care devine centrul de greutate al procesului administrativ; • Localizarea şi intersectarea acestor relaţii determină apariţia unui sistem administrativ specific pe care se sprijină puterea locală; • Agenţii locali dobândesc capacitatea strategică de acţiune, nu mai sunt simpli executanţi ai directivelor primite de la administraţia centrală; • Politica de descentralizare determină întărirea activităţii şi dezvoltarea solidarităţii locale, creând un nou cadru, în jurul căruia diverşii actori locali vor fi stimulaţi să se mobilizeze.

3 forme principale: deconcentrare, delegare şi devoluţiune • Deconcentrarea reprezintă transferarea de competențe, responsabilități şi resurse în domeniul serviciilor publice către structurile teritoriale ale autorităților publice centrale. • Autoritățile (serviciile) deconcentrate teritorial r mân parte integrant în sistemul ierarhiei centrale.

• Delegarea este o formă cu un grad mai mare de descentralizare. Ea reprezintă transferul anumitor competențe decizionale şi responsabilități de interes național ale autorităților centrale, către autoritățile publice locale şi alte structuri (întreprinderi şi agenții) care posedă autonomie funcțional şi decizional .

• Devolutiunea sau descentralizarea propriu - zisă reprezintă transferul integral al anumitor competențe decizionale, a responsabilităților şi resurselor către structuri cu o largă autonomie (de regulă, autorități publice locale deliberative sau executive).

Argumente pro descentralizare •

• •

Imediata apropiere dintre cei care iau decizii şi populaţie furnizează o armonizare mai bună între nivelurile serviciilor/plăţilor şi necesităţilor/preferinţelor creând premisele pentru utilizarea mai bună a resurselor şi utilizatori mai buni; Recrutarea resurselor umane devine mai adecvată nevoilor locale; Personalul poate fi mai motivat în unităţi mai mici, unde acțiunea proprie are un impact real, mai vizibil

• Descentralizarea poate îmbunătăţi controlul şi gestiunea, motivarea personalului, coordonarea între unităţi, circuitul pacienţilor şi utilizarea resurselor; • Descentralizarea generează posibilităţi pentru ajustarea locală şi experimentarea soluţiilor organizaţionale, care pot fi diseminate în alte organizații prin procese sistematizate de învăţare/schimb; • Descentralizarea generează puterea de a contracara deciziile mai puțin adecvate adoptate la nivel central;

Argumente contra descentraliz rii – Descentralizarea poate duce la inegalităţi în finanţarea pentru sănătate; – Este mai greu pentru grupurile minoritare de a câştiga o reprezentare formală în democraţiile locale; – Poate fi dificil să se dezvolte capacitate instituțională suficientă la nivel local (ex. să se atragă personal calificat în zonele îndepărtate); – Descentralizarea are efecte asupra echităţii, din moment ce serviciile şi calitatea vor diferi în unităţile descentralizate, depinzând de capacitatea şi de alegerile locale;

Tipuri de organizare subnaţional în diferite ţ ri ale Europei Эara Danemarca Franta

Num r regiuni

Num r districte

13 22 (cu 96 Autorități regionale de sănătate)

Num r autorit Юi locale 272

96

36.679

Germania

16

29 (cu 439 landuri)

14.703

Ungaria

7

20

3.179

Italia

20

100

8.104

Olanda

12

Polonia

16

Marea Britanie

4

489

373 68 (cele 4 regiuni au o organizare diferită a structurilor de să-nătate)

2.489 2.125

ara

Nivel de organizare

Posibilitate de a creşte Posibilitate de a nivelul de taxare contracta cu public spitale

Danemarca

Regiuni Autorităţi locale Sector privat

X

X

Germania

Regiuni Districte Autorităţi locale Fonduri de boală Sector privat

X

X

Ungaria

Districte Autorităţi locale Sector privat

Olanda

Autorităţi locale Fonduri de boală Sector privat

X

X

Polonia

Regiuni Districte Fonduri de boală

X X

X X

Marea Britanie

Autorităţi de sănătate Autorităţi locale Sector privat

X

ara

Posibilitate de a de ine

Nivel de organizare Spitale

Centre de îngrijire pe termen lung

Centre îngrijire primar

de

Posibilitate de a pl ti medici de familie

Danemarca

Regiuni Autorităţi locale Sector privat

X

X X

X

X

Germania

Regiuni Districte Autorităţi locale Fonduri de boală Sector privat

X X X X

X X

X

X

Ungaria

Districte Autorităţi locale Sector privat

X X

X X

X

X

Olanda

Autorităţi locale Fonduri de boală Sector privat

X

X

X

X

Polonia

Regiuni Districte Fonduri de boală

X X

Marea Britanie

Autorităţi de sănătate Autorităţi locale Sector privat

X

X

X X

X X

X

Planificarea • dacă aceasta se bazează pe nevoile de sanatate sau intrari (agențiile naționale de planificare de sănătate realizeaza cadrul pe baza carora se dezvolta planuri detaliate la niveluri regionale sau locale sau responsabilitatea se imparte intre nivelul central si cel regional) • planificarea resurselor umane (la diferite niveluri, de ex. in Austria se realizeaza la nivel regional) • infrastructura / planificare a capitalului • planurile de sanatate, la alte niveluri (regional, district, administrația locală, fonduri de asigurări de sănătate etc.) • dezvoltarea de politici / stabilirea priorităților de diferite niveluri în sistemul • dovezi cu privire la eficacitatea sistemul de planificare în implementarea schimbarilor • mobilitatea transfrontalieră a pacienților și a muncitorilor

Intersectoralitatea • Colaborarea se realizeaza de regula la nivel national si are in vedere: – Sănătate în toate politicile – Proceduri și mecanisme de sănătate de evaluare a impactului – Siguranța alimentelor – Politicile privind siguranța la locul de muncă și de lucru – Politicile privind impozitarea, marketing și vânzări (tutun, alcool și alimente) – Politici de mediu – Politicile de transport, inclusiv siguranța rutieră

Consideratii conceptuale la nivel de doctrina in analiza sistemelor de santate • Doctrina libertatii de constiinta – Care sustine dreptul individului de a fi liber: – sa decida, – sa cistige – si sa piarda

•

Egalitarismul. – Care sustine ca oamenii sunt egali – Ei pot renunta la o parte din libertate, pentru a beneficia de sprijin din partea statului

Cerere Doctrina libertatii de constiinta •

1. Indivizii sunt cei mai buni evaluatori ai propriei bunăstări.

•

2. Priorităţile sunt hotărâte de voinţa şi de capacitatea de a plăti.

•

3. Posibilele cereri deosebite sau cauzate de un accident acoperite de asigurarea privată.

•

Chestiunile privind egalitatea trebuie abordate în alte contexte (ex. În cadrul sistemelor de taxare şi de asigurări sociale).

Egalitarismul • • •

•

1. Atunci când sunt bolnavi, indivizii îşi evaluează greşit propria bunăstare în mod frecvent. 2. Priorităţile sunt hotărâte de perspectiva societăţii asupra nevoilor. 3. Posibilele cereri deosebite sau cauzate de un accident nu fac notă distinctă, datorită serviciilor gratuite. Deoarece este improbabil ca veniturile şi averea să fie distribuite echitabil în raport cu nevoia de servicii de sănătate, sistemul trebuie îndepărtat de astfel de influenţe

Oferta Doctrina libertatii de constiinta

• 1. Profitul este modul potrivit şi eficace pentru a motiva furnizorii să răspundă nevoilor solicitanţilor.

• 2. Priorităţile sunt hotărâte de voinţa şi de capacitatea de a plăti a oamenilor şi de adaptarea costurilor la aşteptările acestora, cu o marjă de siguranţă financiară. • Furnizorii au o motivaţie puternică pentru a adopta metode de furnizare mai ieftine.

Egalitarismul

• 1. Etica profesională şi devotamentul faţă de serviciile publice reprezintă motivaţia potrivită, deoarece se axează pe succesul îngrijirii medicale sau al tratamentelor. • 2. Priorităţile sunt hotărâte de acele zone în care îngrijirea sau tratamentul pot fi îmbunătăţite cu o marjă de siguranţă financiară. • Limitele pre - definite ale resurselor disponibile generează o motivaţie puternică pentru adoptarea de către furnizori a unor metode de furnizare mai ieftine.

Mecanism de adaptare a ofertei Doctrina libertatii de constiinta

•

Mai mulţi furnizori aflaţi în competiţie se asigură de faptul că preţurile sunt menţinute la un nivel redus şi reflectă costurile.

1.

2. Consumatorii bine informaţi pot căuta• cea mai potrivită formă de tratament pentru ei din punct de vedere al costurilor. • 3. Dacă practica medicală este profitabilă, mai mulţi oameni vor apela la sistemul medical /oferta va fi adaptată cererii. • Dacă, nu este profitabilă, oamenii vor renunţa la sistemul medical sau nu vor mai apela la acesta, până când sistemul se echilibrează.

Egalitarismul 1. Revizuirea centralizată a activităţilor generează un audit al eficienţei serviciului de furnizare şi administraţia face presiuni pentru păstrarea unui sistem eficient din punctul de vedere al costurilor. 2. Medicii bine informaţi pot prescrie cea mai potrivită formă de tratament pentru fiecare pacient, din punct de vedere al preţurilor. 3. Dacă anumite unităţi sau specialităţi se află într-o situaţie critică, resursele vor fi direcţionate către acestea. Unităţile sau specialităţile care se află într-o situaţie mai bună vor elibera resurse pentru a fi utilizate în alte cazuri.

Criteriile după care este evaluat succesul Doctrina libertatii de constiinta

Egalitarismul

• Consumatorii vor evalua sistemul prin prisma capacităţii lor de a obţine de la sistem ce, când şi cum doresc.

• Electoratul evaluează sistemul prin prisma îmbunătăţirilor pe care le aduce stării de sănătate a populaţiei în general în raport cu resursele alocate.

• Producătorii vor evalua sistemul prin prisma profitului pe care îl obţin de la acesta.

• Producătorii evaluează sistemul după capacitatea acestuia de a le permite furnizarea unor tratamente pe care le consideră profitabile.

MIX-UL PUBLIC PRIVAT IN S N TATE.

Asigurari private de sanatate • Asigurarile publice de sanatate – Obligatorii – Contributie fixa – Indiferent de starea de sanatate – Acoperire de servicii – Sistemul de furnizare de servicii

• Asigurarea pivata de sanatate /Asigurarea voluntara de sanatate

Aspecte tehnice ale asigurărilor private de sănătate • Asigurarea sănătăţii îşi are originea în imposibilitatea de a prezice îmbolnăvirea şi costurile asociate ei. • Pentru gestionarea acestor riscuri - controlul riscului (prin adoptarea unui stil de viata sanatos) - evitarea riscului - economisirea - asigurarea

Principiile de determinare a primei de asigurari: • venit 10.000 u.m./an • risc de îmbolnăvire, determinat statistic 10 %. • costurile tratamentului sunt 2.000 um . Statistic, averea aşteptat într-un an este determinat astfel: 10.000 x0.9+ 8.000 x0.1 =9.000+800 =9.800um + riscul financiar asociat îmboln virii

Ce face asiguratul: • Prima de asigurare conform riscului =acoperă costurile aşteptate ale bolii =costul bolii înmulţit cu probabilitatea bolii 2.000 x10%=200 um

Ce face asiguratorul?-1 Balanta venituri/cheltuieli • STUDIU DE CAZ nr.1 • 5.000 persoane care doresc să-şi facă o asigurare. • Ei au venitul 10.000 um şi riscul de îmbolnăvire 10% • Costurile asociate îmbolnăvirii sunt egale cu 2000 u.m. pentru fiecare individ. • primă de asigurare conform riscului : 200 u.m., atunci veniturile asiguratorului = numarul de persoane x prima =5.000 x200=1.000.000 u.m. cheltuielile =costurile/bolnav x numărul de bolnavi (10% din 5.000 de persoane) =2000 x 500=1.000.000 u.m. veniturile =cheltuieli

Surse de eşec(1): Economiile de scal

Într-un sistem de asigurări este important numărul de persoane asigurate, costurile variabile depinzând de volumul de activitate (de ex. cererile de rambursare). Veniturile cresc odată cu volumul de activitate. Statistica functioneaza pe grupuri mari.

Cost of care x incidenta + costurile de administrare.

Surse de eşec (2) Riscul Moral

!!!

Acoperirea cu asigurare a individului poate schimba comportamentul sau legat de sănătate

Riscul Moral riscul moral este • efectul de substituţie = oamenii cheltuie mai mult pe îngrijiri medicale atunci cînd preţul este scăzut şi nu • efectul de venit; oamenii consumă mai multe îngrijiri medicale din cauza existenţei asigurării/a unui venit mai mare.

Riscul moral Sudiu de caz nr.2 ? Ce s-ar intimpla daca persoana care plateste prima de 200 um , ca sa beneficieze de ingrijiri de 2000 um, ar consuma 2 500 um.?

Riscul moral Sudiu de caz nr.2 !! La un numar de 500 de bolnavi (10% din 5000 de asigurati) , s-ar aduna un cost suplimentar de 250.000 u.m care nu ar fi acoperit de prima de 200 um pe care o platesc fiecare din cei 5000 de persoane.

Riscul Moral -mecanisme de contracarare-

• La nivelul cererii • co-plăţi, care cer ca o persoană să plătească o anumită sumă pentru fiecare serviciu primit • co-asigurarea, în cadrul căreia persoana plăteşte un procent din serviciile primite • deductibilele sunt sumele pe care o persoană le plăteşte până la un anumit plafon, după care intră în funcţiune asigurarea.

Surse de esec(3) Asimetria Informationala • Exista informatii privitoare la riscul de boala pe care fie asiguratul, fie asiguratorul nu le detin in totalitate

Asimetria informationala scenariul 1 • Asiguratii au un risc mai mare de imbolnavire decit cel estimat de asigurator si asiguratorul nu stie. • Din cele 5. 000 de persoane asigurate, 2000 de persoane au 15% risc de imbolnavire, fata de 10% riscul calculat de asigurator?

Scenariul 1. Venituri

Cheltuieli

1000 de persoane cu risc 5% de imbolnavire

200.000

50 bolnavi x 2000 u.m

100.000

2000 de persoane cu risc 10% de imbolnavire

400.000

200 bolnavi x 2000 u.m

400.000

2000 de persoane cu risc 15% de imbolnavire

400.000

300 bolnavi x 2000 u.m.

600.000

Total venituri

1.000.000

Total cheltuieli

1.100.000

Deficit -100.000 um

Asimetria informationala scenariul 2 • Asiguratii au un risc mai mic de imbolnavire decit cel estimat de asigurator si asiguratorul nu stie. • Din cele 5. 000 de persoane asigurate, 1000 de persoane au 5% risc de imbolnavire, fata de 10% riscul calculat de asigurator si nu se asigura.

Scenariul 2 Venituri

Cheltuieli

2000 de persoane cu risc 10% de imbolnavire

400.000

200 bolnavi x 2000 u.m

400.000

2000 de persoane cu risc 15% de imbolnavire

400.000

300 bolnavi x 2000 u.m.

600.000

Total venituri

800.000

Total cheltuieli

1.000.000

Deficit -200.000 um

Asimetria informationala si selectia adversa asimetria informaţională poate face ca : asiguratorul să piardă bani în situaţia în care persoanele îşi cunosc riscul de îmbolnăvire mai bine decit asiguratorul. selecţie adversă =Procesul prin care indivizii cu risc scăzut părăsesc grupul, rămânând numai indivizii cu risc înalt

Asimetria informationala scenariul 3 • Asiguratii au un risc mai mic de imbolnavire decit cel estimat de asigurator si asiguratorul stie.

• Din cele 5. 000 de persoane , sunt acceptati in schema doar cei cu risc mai mic sau egal cu riscul mediu de 10%

Scenariul 3. Venituri

Cheltuieli

1000 de persoane cu risc 5% de imbolnavire

200.000

50 bolnavi x 2000 u.m

100.000

2000 de persoane cu risc 10% de imbolnavire

400.000

200 bolnavi x 2000 u.m

400.000

Total venituri

600.000

Total cheltuieli

500.000

Beneficiu +100.000 um

Asimetria informationala si smântânirea luarea caimacului (său smântânire).= asiguratorul îi alege numai pe cei cu risc scăzut, refuzînd să îi asigure pe cei cu risc mai ridicat.

Mecanisme de contracarare Asimetria informationala • Pentru protectia Asiguratorului: • evaluarea riscului individual • ne asigurarea pentru anumite conditii • criterii de excludere • controlul preventiv annual • refacerea contractelor periodic • asigurarea de grup •Pentru protectia asiguratului • asigurarea de grup • reglementari privind virsta si contractarea • agentul personal de asigurare

Surse de esec (4) Relatia de agentie • medicul funcţionează ca agent al pacientului în relaţia cu asiguratorul •“oferta induce cererea”.

Relatia de agentie -mecanisme de contracarare• co-participare la costuri •Coplati •Deductibile •Promovarea preventiei •Obligativitatea controalelor periodice • controlling: evaluarea şi plata facturile pentru serviciile furnizate

SISTEME DE ASIGURARI VOLUNTARE DE SANATATE

DUPLICAT

COMPLEMENTAR

SUPLIMENTAR

“AGENTUL STATULUI “

•sistem public •sistem privat

SUBSTITUTIV

Servicii acoperite de APS complementara si de APS suplimentara

Sursă: Mosialos şi Le Grand 1999, completat folosind HIT Country Profile, www.observatory.dk

AR

APS Complementar

APS Suplimentar

Fran a

1.co-pl ti 2.stomatologie 3.Îngrijiri primare, medicamente, ochelari, ortopedice

1.plata camerelor private 2.spitalizare la sume fixe 3.co-pla i pt. Doctori

Irlanda

1.co-pl ti pentru ambulator

1.Îngrijiri în spitale private 2.specialişti 3.paturi private în spitale publice 4.costuri de ambulator

Italia

1.spitalizare, convalescenta, ambulator 2.co-pl ti 3.servicii private în facilit i publice 4.servicii complementare excluse din pachetul public

1.paturi private în public 2.libera alegere a doctorilor 3.servicii de diagnostic/vizite la specialisti

Detalierea cheltuielilor private pentru s n tate în Uniunea European Germania

Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda

Surs : OECD 2000 APS-asigur ri private de s n tate, APSn/p –asigur ri private de s n tate non profit PDB-plat din buzunar

ASP

6,9

PDB

11,9

Altele

4,3

APS

0,9

PDB

36,4

APS n/p

13,9

PDB

14,4

APS

1,3

PDB

30,7

APS

1,4

PDB

5,5

APS n/p

-

APS n/p

12,1

APS total

12,1

PDB

-

Altele

-

BENEFICIILE asigurarilor MEDISYSTEM de grup GRUP Medisystem Classic Benefits

Medisystem Extra Benefits

Medisystem Executive

Limita anuala

10.000 Euro

10.000 Euro

25.000 Euro

Vizite la doctor

5

5

7

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

da

da

da

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

Tomografie computerizata

Nelimitat

Nelimitat

Rezonanta Magnetica Nucleara

Nelimitat

Nelimitat

Medicina nucleara

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

Cash benefit

20% coplata

BENEFICII

Vizite la domiciliu Proceduri medicale Call center II Opinie Diagnostice Teste de laborator Imagistica Radiografii

Ecografii Spitalizare De Lux Transport de urgenta

da 3/an calendaristic

Asigurare medicala de calatorie Operatii majore in strainatate Control preventiv anual

da

BENEFICIILE asigurarilor MEDISYSTEM individuale INDIVIDUAL Medisystem Basic Plan

Medisystem Full Plan

Limita anuala

25.000 Euro

100.000 Euro

Vizite la doctor

7

Nelimitat

BENEFICII

Vizite la domiciliu

Da 5 cu autorizare

Proceduri medicale Call center

Nelimitat

Nelimitat

da

da

II Opinie

Da 2 vizite cu autorizare

Diagnostice Teste de laborator

Nelimitat

Nelimitat

Radiografii

Nelimitat

Nelimitat

Tomografie computerizata

Nelimitat

Nelimitat

Rezonanta Magnetica Nucleara

Nelimitat

Nelimitat

Medicina nucleara

Nelimitat

Nelimitat

Ecografii

Nelimitat

Nelimitat

Imagistica

Spitalizare

Da De Lux

Transport de urgenta

da

3/an calendaristic

Nelimitat

Asigurare medicala de calatorie

da

Operatii majore in strainatate

da

Control preventiv anual

da

da

Combinaţia public/privat în sistemul de sănătate Sistemul public este obligat să răspundă la trei cerinţe: • Universalitatea: gradul în care sistemul de sănătate acoperă toata populaţia (constitutie) • Comprehensivitatea-gradul în care sistemul de sănătate oferă o gama largă de servicii (de exemplu îngrijiri primare, spitaliceşti, dentare, de reabilitare, etc)(legea95) • Îngrijiri complete-gradul în care în fiecare categorie de îngrijiri sunt acoperite o gama cît mai mare de servicii ( consultaţii, medicamente, spitalizare, proteze, etc)(contractul cadru)

Principalele dimensiuni ale sistemului public. (preluat şi adaptat după Chernichovsky , 2000)

U universalitate u

B buget C comprehensivitate

S acoperire servicii

Relatia dintre c,s, in conditiile universalitatii si bugetului fix U universalitate u

B buget C comprehensivitate

S acoperire servicii

Relatia dintre c,s, in conditiile universalitatii si bugetului fix U utilitate B buget

u

C comprehensivitate c1

s1

S acoperire servicii

Relatia dintre c,s, in conditiile universalitatii si bugetului fix U utilitate B buget

u

c2

C comprehensivitate

c1

s2

s1

S acoperire servicii

Modele de interacţiune public/privat Asigurator public Contracteaz numai cu furnizori publici

Asigurator public Contracteaza şi cu furnizori publici şi priva i

Furnizor public: furnizeaz doar pachetul de baz

Sistem public

Sistem mixt tip 1

Furnizor public, dar autorizat s furnizeze servicii peste pachetul de baz sub un contract privat

Sistem mixt tip 2

Sistem mixt tip 3

Sistem mixt tip 4

Sistem mixt tip 5

Sistem privat

Asigurator

Furnizor

Furnizor privat,

Asigurator privat