6. Proiect Educational Cu Finantare - Ii2.docx

Curs: Proiectarea și managementul programelor educaționale

Proiect de finanțare „Masă caldă pentru elevi” în orașul Cernavodă Studiu introductiv În ultimul timp, în multe țări dezvoltate au existat semne, pe fundalul crizei economice și sociale, a unei discrepanțe din ce în ce mai mari între obiectivele setate de autoritățile naționale și rezultatele obținute. Motivele sunt numeroase și variază de la țară la țară, însă există un factor comun care le leagă pe toate: lipsa conexiunilor, sau chiar a coeziunii, dintre politica internă și măsurile care țintesc să producă schimbările dorite în, dacă ar fi să dam un exemplu, îmbunătățirea educației. Planificarea activității educative are limitele ei, dar se poate vedea o atenție sporită dată creșterii și expansinii sistemelor educaționale. Începe să se acorde un interes din ce în ce mai mare în ceea ce privește distribuția oportunităților și beneficiilor educaționale la grupuri sociale sau etnice. Pentru îmbunătățirea educației, se acordă o atenție mai mare programelor și proiectelor educaționale. Pentru o mai bună înțelegere a proiectelor educaționale, trebuie să dăm mai întai o definiție a acestui termen. Pe scurt, un proiect se poate defini ca un set de investiții sau activități planificate care vizează realizarea anumitor obiective în limita unui buget și a unei perioade bine determinate. În contexul educației, astfel de proiecte pot avea ca scop oprirea abandonului școlar, îmbunătățirea calității educației sau reformarea sistemului. Cu toate acestea, proiectele pot avea avantaje și dezavantaje. Un avantaj major al proiectelor constă în posibilitatea structurării logice a problemelor, a obiectivelor de dezvoltare, a soluțiilor propuse și investițiilor estimate. Acest lucru necesită un anumit grad de rigoare din partea celor care implementează proiectul, ceea ce asigură ca obiectivele nu vor fi neglijate și că resursele alocate vor fi utilizate într-o manieră rațională. Exactitatea obiectivelor și nevoia e a le defini cu claritate îl forțează pe inițiatorul proiectului să elaboreze proiectul cât mai realist. În final, fragmentarea acțiunilor și claritatea 1

obiectivelor face ca proiectul să aibă rezultate favorabile. Pe de altă parte, punerea în vigoare a unui proiect are și limite. Una din limite ar fi că proiectele elimina orice continuitate planul ar putea avea din cauza fragmentării introduse în implemetarea ei. Această discontinuitate are loc când planul tinde să caute și să primească finanțare mai mult decât să implementeze măsuri de dezvoltare. Un proiect este de obicei divizat în mai multe etape. Aceste etape sunt cunoscute ca și ciclul de viață al unui proiect, pentru că fiecare etapă succedă celei dinaintea ei, în timp ce ultima etapă o pregătește pe prima din următorul ciclu. Astfel, prima etapă a ciclului de viață a unui proiect este identificarea sau inițierea proiectului, succedată de planificare, estimare, negociere, implementare și, ultima, evaluarea și valorizarea proiectului. Aceste etape se pot unifica, de exemplu, în unele proiecte, primele două sau trei etape pot fi îmbinare, pe când în altele ultima etapă – evaluarea – lipsește. Primele trei etape ale ciclului, cele care survin înainte de implementarea proiectului, au două obiective complementare. Primul obiectiv este acela de a selecta proiecte cu prioritate mare, care pot contribui substanțial la dezvoltarea unui domeniu. Al doilea obiectiv este acela de a le studia în detaliu pentru a-i determina fezabilitatea și pentru a-i pregăti implementarea. Scopul primei etape – identificarea – este de a a selecta un proiect care va ajuta la dezvoltare și de a-i defini obiectivele, strategiile și caracteristicile principale. Așadar, principala funcție a identificării proiectuui este de a-i justifica prioritatea. A justifica un proiect educațional înseamnă a arăta că poate îmbunătăți performanța educației. De asemenea, trebuie să demonstreze că proiectul este în conformitate cu legile educației. A doua etapă a ciclului este planificarea care are două scopuri: studierea în detaliu a aspectelor proiectelor, pentru a-i asigura fezabilitatea, și planificarea punerii sale în aplicare, astfel încât să poată începe fără întârzieri. Contrar primei etape, planificare proiectului este o operație costisitoare și de durată. Aceasta studiază toate aspectele – tehnice, instituționale, socio-politice, economice și financiare – care pot asigura succesul proiectului. Planificarea proiectului detaliază toate obiectele necesare care trebuiesc investite, cuantificând costurile, precum și cheltuielile generate de proiect. Aceasta anticipă măsurile care trebuiesc luate pentru punerea în aplicare a proiectului, precum și funcționarea ulterioară a instituțiilor implicate. Estimarea proiectului se referă mai mult sau mai puțin la studiul amănunțit a proiectului de departamentele guvernamentale sau organizațiile care vor finanța proiectul înainte ca implementarea să fie consimțită. La fel ca primele două etape, 2

estimarea are ca scop asigurarea că proiectul este justificat și fezabil. Pe lângă acest lucru, această etapă trebuie să verifice ca proiectul este suficient de bine pregătit pentru a fi implementat imediat ce este aprobat. Această etapă se finalizează cu negocieri între reprezentanții Ministerului Educației și persoanele cu putere de decizie în ceea ce privește partea financiară. Negocierile rezultă într-un acord asupra obiectivelor, designului, conținutului și modului de finanțare a proiectului. Implementarea proiectului sau managementul proiectului include implementarea tuturor investițiilor și a altor acțiuni susținute financiar de proiect: cumpărarea de echipament, construirea de clădiri, pregătirea personalului, asistență tehnică, diverse servicii, monitorizarea proiectului și evaluarea acestuia. Acesta se termină atunci când școlile sau instituțiile care beneficiază de rezultatele acestui proiect pot funcționa normal. De-a lungul implementării proiectului pot apărea dificultăți, multe dintre ele neprevizibile. Scopul monitorizării și cel al evaluării este acela de a depista și analiza astfel de probleme pentru a putea fi rezolvate din vreme. Etapa evaluării retrospective implică studierea rezultatelor proiectului după finalizare. Tot în această etapă se compară chetuielile și rezulatele dobândite cu estimările originale. Scopul principal este acela de a identifica motivele succeselor sau eșecurilor pentru o mai bună instituire a viitoarelor proiecte. Proiectarea și pregătirea unor proiecte productive, precum și execuția lor în condiții bune, sunt o sarcină dificilă. Acestea solicită atenție la detaliu și reflecție, metodă și rigoare, precum și o atenție sporita la dezvoltarea socială și economică. În contextul unei creșteri din ce în ce mai mari a abandonului școlar în România, se poate observa necesitatea implementării unor programe care să împiedice acest lucru. Un astfel de program este acordarea unei mese calde elevilor care provin din medii nefavorabile. Un prim argument în favoarea acestui program este situația defavorabilă a multor elevi, în ceea ce privește mediul familial, dat fiind numărul mare de preșcolari și elevi care au de străbătut distanțe foarte mari de acasă până la școală. În fiecare zi, copii din toată țara vin la școală cu stomacul gol, ceea ce îi face să nu se poată concentra la ore. Unii dintre ei nu mai merg la școală din cauză ca familiile lor au nevoie de ei acasă. Pentru astfel de copii defavorizați, o masă caldă zilnică nu înseamnă doar o sursă de nutriție și de sănătate mai bună, ci și o creștere a succesului și a realizărilor în educație. Există numeroase studii care arată că o nutriție inadecvată are un 3

impact negativ asupra abilității copiilor de a învăța și de a beneficia de pe urma educației. O nutriție potrivită poate îmbunătăți abilitatea copiilor de a se concentra și va ameliora comportamentul antisocial al acestora. De asemenea, o masă caldă la școală poate fi și pentru părinți sau reprezentanții legali ai școlarilor un stimulent pentru a-i trimite la școală. Cine beneficiază de pe urma programului acordării o masă caldă în școli? Toți elevii care provin din familii defavorizate sau ai căror părinți nu le pot asigura copiilor o masă caldă din cauza condițiilor precare de trăi. Locul desfășurării programului? Începând cu anul 2017 Guvernul României a implementat un Program național de acordare a unui suport alimnetar preșcolarilor și elevilor din învățământul preuniversitar de stat. Un neajuns al acestui Program este faptul că acesta a fost implementat în doar 50 de școli de pe teritoriul României, în condițiile existenței unui număr total de aproximativ 19.000 de școli în toată țara. Durata implementării unui astfel de proiect care să cuprindă toate școlile din România va fi foarte lungă și există posibilitatea ca acest proiect să nu poată fi dus la bun sfârșit din diverse motive. Elevii nu pot aștepta atât. Fiind profesor și văzând realitățile din școlile din județul Constanța, consider că la nivel local, școlile împreună cu Primăria locală și alte instituții pot lucra împreună pentru a schimba situația elevilor dezavantajați. Așadar, un astfel de program ar fi ideal pentru elevii care frecventează cursurile școlilor din orașul Cernavodă. Programul „Cornul și laptele” nu este îndeajuns pentru copii, acesta aducând un raport nutrițional scăzut în relație cu cerințele nutriționale ale elevilor. Data implementării acestui proiect este începutul anului școlar 2017-2018, respectiv 11 septembrie 2017. Scopul proiectului constă în crearea motivării pentru învățare a elevilor și asigurarea accesului egal și nediscriminatoriu la educație a tuturor copiilor, indiferent de mediu. Programul trebuie de asemenea ajustat pentru a se preta pe grupuri specifice de copii, incluzând elevi care sunt de altă religie sau care au probleme de sănătate și nu au voie să consume anumite alimente. În scopul realizării unui astfel de proiect, trebuiesc studiate toate aspectele proiectului, incluzând aspecte tehnice, economice, financiare (costuri și cheltuieli). Primul aspect care trebuie avut în vedere este finanțarea unui astfel de program. Un pas în această direcție este acela de a apela la autoritățile locale – respectiv Primăria – pentru a finanța cel puțin o parte din proiect. Se vor face consilii în școlile în care un astfel de program se dorește implementat pentru a discuta cu consiliile de părinți, profesori și conducerea școlii să se organizeze un program de finanțare în 4

cadrul unității de învățământ. Cheltuielile unui astfel de program nu sunt mici – trebuie avute în vedere costurile materiei prime, precum și plătirea personalului care va pregăti masa caldă. Un cost estimativ în ceea ce privește valoarea mesei calde pentru copii este 9 lei de elev. În această suma intră costul unui fel principal de mâncare, un fruct și un desert nutritiv. Bugetul total acordat pentru acest proiect este de 700.000 € pe an școlar, în care intră cheltuielile construirii unei cantine a unității școlare și mobilierul necesar din bucătărie și sala în care vor mânca elevii, plata personalului, precum și cheltuielile aferente cumpărării alimentelor de bază. Locația în care elevii vor servi masa caldă este un alt element important în implementarea programului acordării unei mese calde pentru elevi. În condițiile în care unitatea școlară are spațiul necesar, se poate construi o cantină care să îndeplinească condițiile necesare acordării unei mese calde. În cazul în care acest lucru nu e realizabil, unitatea școlară poate încheia un parteneriat sau un contract cu o cantină din orașul respectiv care poate îndeplini cererea. Costurile aferente încheierii unui parteneriat ar fi mai mari decât construirea unei cantine în incinta unității școlare sau în apropierea școlii, astfel încât elevii să fie transportați cu ușurință la cantină. Materia primă, respectiv alimentele, pot fi procurate local, de la proprietari de ferme și produse agricole, combinând astfel atât beneficii nutriționale cât și educative, având un impact pozitiv și asupra economiei locale. În privința personalului care se va ocupa de prepararea mesei calde, se va angaja cel puțin o persoană care va pregăti prânzul, luandu-se totodată în considerare și numărul de elevi care vor beneficia de această masă caldă. Personalul care va ajuta la distribuirea mesei calde poate fi format din voluntari din oraș sau chiar din elevi din clase mai mari din aceeași școală. Unul din rezultatele așteptate este acela de opri absenteismul și de a crește performanțele elevilor la învățătură. Creșterea calității alimentației elevilor care se găsesc în situații dificile de trai va fi vizibilă în îmbunătățirea calității educației și viitorului acestora. Proiectul „Masa caldă pentru elevi” corespunde cerințelor și nevoilor elevilor din Cernavodă care au o situație familială precară și care au nevoie de o masă nutritivă pentru a-i ajuta la învățătură. Acest proiect va ajuta elevii pe termen lung, efectele lui putându-se fi observate încă din primele luni de la data implementării – se consideră că rata abandonului școlar va scădea cu cel puțin 15% în prima jumătate a anului școlar 2017-2018. De asemenea, este un proiect fezabil, care utilizează resurse în limita bugetului. Este caracterizat prin simplitate și precizie, fiind accesibil tuturor partenerilor care vor participa la implementarea acestui proiect, și 5

de asemenea este flexibil, disfuncționalitățile apărute în fazele intermediare putând fi ameliorate fără a afecta finalitatea propusă.

Resurse bibliografice: 

Dimblebly Henry, Vincent John, The School Food Plan, Department for Education, England and Wales, 2013 (https://www.gov.uk/government/publications/the-school-foodplan)



Grecu Mihaela, Conceperea și elaborarea unui proiect, Inspectoratul Școlar Educativ I.S.J. Galați (http://isj.gl.edu.ro/html/sub_linkuri/EDUCATIV/20072008/mod_proiect.pdf)



Maciuc Irina, Proiecte și programe educaționale pentru adolescenți, tineri și adulți, Editura Universitară, Craiova, 2009



Magnen Andre, Education projects: elaboration, financing and management, UNESCO: International Institute for Educational Planning, Paris, 1991.



Managementul proiectului – ghid pentru formatori şi cadre didactice. M.Ed.C.: Consiliul Național pentru pregătirea profesorilor, 2001

6