Proiect-grupa-6 Modificat.docx

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

CAPITOLUL I. DREPTUL PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE DE A PRIMI VIZITE- DELIMITĂRI CONCEPTUALE

I.1. Noțiuni generale ale modului de acordare a dreptului la vizită persoanelor private de libertate

”Societatea contemporană se află în prezent într-o fază de schimbare accelerată, iar modificările de structură ating toate componentele vieții sociale și economice, dar și mentalitățile, practicile sociale și comportamentele umane”.1 Uniunea Europeană, ca entitate politică multinațională, odată cu evidentele beneficii instituționale, manifestă totodată şi o multitudine corespunzătoare de probleme în toate domeniile, datorită diferențelor moral-culturale pe de o parte, și realităților juridice și politico-sociale, pe de altă parte, toate amplificate, în primul rând de libertatea de circulaţie în spaţiul european. Sistemele cele mai solicitate în urma acestui proces, au fost cele din sfera penală, datorită interferării criminalității reprezentative din țările membre, şi apoi din sfera dreptului execuţional penal, în toate formele ce compun această materie. Realitatea sistemelor penitenciare în general, pornește de la premiza că în orice societate există norme, acestea reprezentând o anumită practică acceptată şi respectată de majoritate, prin raporturile penale de conformare, dar lucrurile devin problematice în momentul în care anumite persoane nu mai respectă aceste norme, intrând în conflict cu legea penală națională și, implicit, europeană. Sistemul penitenciar este un serviciu de utilitate publică ce trebuie administrat în numele umanismului și al justiției. Managementul modern al unui sistem poate fi simplu și complex în același timp, poate fi frustrant sau perceput ca o continuă provocare. Controlul eficient al populației carcerale este unul dintre obiectivele principale ale oricărui sistem penitenciar.2 Se subliniază necesitatea îmbunătățirii condițiilor de viață din penitenciare, dar și a tratamentului acestora, un rol deosebit

Vasile Scutaru, SNPAP Tărgu-Ocna, viziune și schimbare, Revista Penitenciarelor nr.2/2010, pag.20. Ioan Băla, Noi provocări în gestionarea detenției la început de secol XXI, Revista Penitenciarelor nr.2/2010, pag.3 1 2

1

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

revenind sectorului de acordare a vizitelor cu aparținătorii persoanelor private de libertate. Persoanelor private de libertate li se acordă dreptul la vizite pe baza unei programări prealabile, ținându-se cont de numărul și categoria persoanelor private de libertate, precum și de specificul locului de deținere, cu respectarea prevederiilor legale în materie. Programul de vizită, pe zile și ore, regulile de desfășurare al vizitei și alte dispoziții interne se aduc la cunoștința persoanelor private de libertate și a persoanelor vizitatoare, prin afișarea în locuri accesibile și pe pagina de internet a locului de deținere. Administrația locului de deținere este obligată să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizită. Membrii familililor persoanelor private de libertate sau alte persoane își pot anunța intenția de a efectua vizita înainte de data prezentării. Solicitarea programării vizitei se face telefonic, prin e-mail sau direct la sediul locului de deținere, în timpul programului de lucru al sectorului de acordare a vizitelor și pachetelor. Persoana solicitantă comunică persoanei anume desemnate datele de identificare, numărul persoanlor vizitatoare și datele de indentificare ale persoanei private de libertate care urmează a fi vizitată. Persoana desemnată să preia solicitările completează rubriciile din Registrul pentru programarea vizitei,3 după realizarea acordului cu persoana solicitantă, în ceea ce privește ziua, seria și intervalul orar. În cazul în care intervin situații care nu mai permit acordarea vizitei la data planificată, persoana solicitantă este anunțată. Solicitarea este preluată de lucrătorul desemnat din cadrul sectorului de acordarea a vizitelor și a pachetelor, care comunică persoanei solicitante data și intervalul în care există posibilitatea efectuării vizitei. Înscrierea în regitru se face în ordinea cronologică a primirii solicitărilor, în limita numărului maxim de persoane private de libertate care pot fi vizitate într-un interval orar stabilit, în funcție de regimurile de executare a pedepselor și măsurilor de siguranță specifice. 3

Conform art. 138, alin. 6 din H.G. 157/2016, acordarea dreptului la vizită pentru persoanele private de libertate se efectuează pe baza unei programări prealabile. Programarea se face înainte de data prezentării în vederea acordării vizitei.

2

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

I.2. Definirea propriu-zisă a dreptului la vizită al persoanelor private de libertate Normele ce reglementează, în modul cel mai direct, raporturile juridice de drept execuţional penal sunt prevăzute în Legea privind executarea pedepselor şi măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Legea nr. 254 /201 și legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, acte normative ce au fost elaborate imediat după apariţia Noului Codului penal şi a Noului Cod de Procedură Penală şi ca urmare a apariţiei pe plan european a Regulilor penitenciare europene nr. 2006/2. În conformitate cu prevederile legale, persoanelor private de libertate care dau dovadă de o conduită foarte bună, de receptivitate la acţiunile şi programele educative şi de reinserţie socială li se acordă anumite facilităţi, care vin să stimuleze comportamentele pozitive, să fie prin puterea exemplului atractive şi pentru alţi condamnaţi. Astfel, condamnaţii pot beneficia de: vizite fără dispozitiv de separare între condamnat şi vizitatori; acordarea de recompense, cum sunt cele prevăzute în art. 98 din Legea 254/2013; ş.a. Vizitele se primesc în spaţii special amenajate, sub supravegherea vizuală a personalului administraţiei penitenciarului. Orice persoană care vizitează o persoană privată de libertate este supusă unui control specific. Vizitele se desfăşoară cu o evidenţă strictă, ca urmare a diferenţerii acestui drept conform Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 3014/2010, astfel că fiecare persoană privată de libertate poate beneficia de contactul cu familia sau alte persoane, chiar dacă conduita sa nu este deosebită. Cu toate acestea, între recompensele cele mai importante care se pot acorda deținuților este şi suplimentarea dreptului la vizită, care poate înlesni contactul mai des decât periodicitatea stabilită prin ordin, aceasta depinzând de conduita şi receptivitatea la activităţile socio-educative.4

4

Potrivit art. 98 din Legea nr. 254/2013. persoanelor condamnate care au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale li se pot acorda următoarele recompense: c) suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite.

3

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

Pentru deținuții care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, organizarea vizitelor se realizează numai cu un dispozitiv de separare între vizitatori şi condamnaţi pentru realizarea securităţii depline a locului de deţinere şi a vizitatorilor, deşi se reduce semnificativ calitatea socială a contactului cu exteriorul. Există posibilitatea, ca şi condamnaţii periculoşi să beneficieze de vizita fără dispozitiv de separare, dar, în aceste condiţii, trebuie realizate percheziţie corporală amănunțită înainte şi după vizită, supravegherea vizuală să fie permanentă, iar personalul să fie pregătit pentru intervenţie în orice moment.5 Apărătorul poate vizita oricând persoana privată de libertate pe care o reprezintă, iar discuţiile dintre ei sunt confidenţiale. Prezenţa sa se poate realiza prin angajarea şi emiterea unei delegaţii, precum şi prezentarea legitimaţiei baroului din care face parte. Convorbirile se poartă, de regulă, în încăperi special amenajate, din cadrul sectorului vizite, sub supraveghere vizuală a personalului, interceptarea discuţiilor fiind interzisă. Directorul locului de deţinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spaţii prevăzute cu și fără dispozitive de separare. Despre efectuarea vizitei se fac menţiuni în documentele de evidenţă ale fiecărei persoane private de libertate. Acordarea dreptului la vizită implică efectuarea percheziţiei corporale a deținutului, atât înainte, cât şi după efectuarea vizitei, în scopul prevenirii unor evenimente deosebite sau unor situaţii de risc.6 Orice nerespectare a regulamentului conduce la întreruperea vizitei, iar motivele sunt consemnate într-un registru special. Persoanele private de libertate pot fi vizitate de soţ sau de soţie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Administrația locului de deținere poate aproba și vizita altor persoane, acestea trebuind să aibă consimţământul persoanei private de libertate. În cazul în care persoanele specificate nu primesc acordul conducerii locului de deținere pentru vizită, acest refuz trebuie motivat în scris.

5 6

Ioan Chiş, Drept execuţional penal, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009, pag. 290 Ana Bălan, Emilian Stănişor, Marinela Mincă, Penologie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003, pag. 189

4

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

I.3. Prezentarea modului de acordare a dreptului la vizită persoanelor private de libertate în perioada comunistă Analiza comportă periodizarea, împărțirea comunismului românesc, în două epoci: stalinismul (1947-1965) și comunismul ”epocii de aur” (1965-1989), cunoascută și sub denumirea de ”epoca Ceaușescu”).  Perioada stalinistă Deşi art.28-50 din Codul penal şi regulamentele aprobate de Ministerul Afacerilor Interne prevedeau posibilitatea ca deţinuţii să fie vizitaţi de familiile lor o dată pe lună, prin Ordinul nr.8492/53 al Ministerului Afacerilor Interne s-a interzis dreptul la vorbitor. În acelaşi timp, s-a interzis şi dreptul la corespondenţă. Aceste drepturi erau acordate numai în cazuri speciale şi cu aprobarea conducerii Ministerului Afacerilor Interne. În cele ce urmează vom prezenta câteva cazuri particulare . Închisoarea Doftana Doftana este locul care s-a schimbat concomitent cu epocile istorice: de pe vremea lui Carol I şi până în 1940, la cutremur, a fost închisoare, comuniştii au transformat-o în muzeu şi loc de pelerinaj, amintind mereu de faptul că acolo au fost închişi şi asupriţi, iar acum Doftana este un monument istoric puternic degradat şi uitat.Dacă zidurile exterioare şi cele 11 turnuri de pază, construite din piatră grea adusă din albia râului Doftana, par a fi singurele rămase intacte, cum treci dincolo de arcada uriaşă a intrării începe dezastrul. Prima cameră din dreapta este fostul „vorbitor“. Două rânduri de gratii din tavan până-n podea despărţeau deţinuţii de cei veniţi în vizită. Penitenciarul Târgșor În perioada 1948-1952, la Târgşor Prahova, a funcţionat singura închisoare pentru copii din lume. Sute de minori care se împotriveau făţiş regimului sau făceau parte din mişcările legionare au fost obligaţi să-i studieze în „Închisoarea îngerilor“ pe Marx şi Engels, au fost supuşi experimentelor psihice şi bătuţi cu intenţia de a fi „reeducaţi“ în spiritul „omului nou“ comunist. Copiii erau suspuşi frigului, bătăilor, erau înfometaţi şi izolaţi în camere strâmte, fără lumină, cu ferestrele bătute în scânduri, în care aerisirea se făcea prin crăpături minuscule din jurul tocurilor de la uşă şi ferestre.Torţionarii foloseau însă şi alte metode, menite să-i forţeze cei care se 5

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

împotriveau reeducării, în pofida episoadelor de educaţie comunistă forţată, corecţii fizice, izolare şi restricţii alimentare, după cum o arată numeroase mărturii ale foştilor deţinuţi. Dacă în primele câteva luni de detenţie, copiilor li se permitea să primească lunar un pachet şi o vizită, mai apoi, acest ”privilegiu” nu a mai fost îngăduit decât celor care primeau bine reeducarea. Închisoarea Râmnicu-Sărat: În momentul în care erau închişi, deţinuţii pierdeau orice cale de comunicare cu lumea de dincolo de zidurile înalte. Familiile lor nu ştiau nimic de ei pentru că nu erau permise scrisorile sau pachetele şi ei rămâneau singuri, într-o lume în care prietenii erau greu de găsit. "Familia mea nici măcar nu ştia dacă mai trăiesc. Nici măcar o telegramă sau o carte poştală nu aveam voie să dau", relata un fost deţinut din Baia Mare.7 Supravieţuitorii au arătat că, în perioada în care au fost încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu-Sărat, nu au trimis nicio veste familiilor. Pe de altă parte, vizitele erau complet interzise. Singurele persoane care puteau intra în celulele deţinuţilor erau comandantul, procurorii şi personalul medical, dar de fiecare dată însoţiţi de un gardian. Măsurile restrictive impuse prin ordinul anterior menţionat al Ministerului Afacerilor Interne au avut drept urmare faptul că deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii statului au fost rupţi ani de zile de familiile lor şi de realitate, acesta având o influenţă distructivă asupra stării lor morale. Gardienii primeau de la conducere ordine clare, să nu permită niciunui deţinut să transmită vreo informaţie în exterior, fiind ameninţaţi cu sancţiuni dacă vreo scrisoare reuşea să treacă de porţile penitenciarului.  Epoca Ceaușescu. Marchează o îmbunătățire a regimului de detenție, inclusiv pe cel de acordare a dreptului la vizită și la pachete, întrucât România devine semnatară a Acordului de la Helsinki din 1975 și a altor documente internaționale care reglementează drepturile omului. Legea nr.23/18.11.1969, publicată în Buletinul Oficial nr. 132/18.11.1969, referitoare la executarea pedepselor prevede la art. 17 – ”Condamnații au dreptul la odihnă, plimbare, asistență medicală, dreptul de a petiționa, de a primi vizite, pachete

Fabian Seiche, Martiri și mărturisitori români din închisorile comuniste, Editura Agathon, București 2014, pag.35. 7

6

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

cu alimente sau îmbrăcăminte ori medicamente(...); art.19 - În timpul vizitării condamnaților,convorbirea se desfășoară în limba română. Dacă condamnatul sau vizitatorul nu cunoaște limba română, convorbirea se desfășoară în limba pe care o cunosc, conducerea penitenciarului asigurând, în acest caz, ca discuția să fie înțeleasă de personalul care execută supravegherea vizitei; art. 23 – Condamnaților care dau dovezi temeinice de îndreptare, sunt disciplinați, muncesc conștiincios, îndeplinesc sau depășesc în mod obișnuit normele de producție, ori ale căror propuneri de invenții, inovații și raționalizări sunt însușite de organele competente, li se pot acorda de comandantul penitenciarului următoarele recompense: suplimentarea drepturilor la pachete, vizite și corespondență.

CAPITOLUL II. MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE

II.1. Amenajarea sectorului de acordare a vizitelor

În funcţie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate şi de conduita adoptată pe timpul detenţiei, persoanele private de libertate pot primi vizite, astfel: 

cu dispozitive de separare, tip cabină;



fără dispozitive de separare.

Vizita cu dispozitive de separare se acordă deţinuţilor cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă sau regimul închis şi deţinuţilor condamnaţi cărora nu li s-a stabilit regimul de executare. Vizita fără dispozitive de separare se acordă deţinuţilor cărora li se aplică regimul semideschis şi deschis. În mod excepţional, vizita fără dispozitive de separare se poate acorda şi deţinuţilor pentru care nu s-a stabilit regimul de executare a pedepsei, celor cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă ori regimul închis, cu aprobarea directorului penitenciarului, în următoarele condiţii:  pentru stimularea celor care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activităţile lucrative, educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi 7

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

îndeplinesc obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică şi pentru stimularea deţinuţilor care au contribuit la prevenirea unor situaţii de risc confirmate;  cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de naştere, căsătorie, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie;  la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor

sau

Pedepselor

Inumane

sau

Degradante,

respectiv

Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu ocazia vizitelor întreprinse de aceştia în penitenciare. Din

economia art.138 din

H.G.157/10.03.20168 rezultă

că directorul

penitenciarului poate dispune ca vizitele deţinuţilor cărora li se aplică regimul semideschis sau regimul deschis să aibă loc în spaţii prevăzute cu dispozitive de separare, în situaţia în care: 

există informaţii cu privire la posibilitatea producerii unui eveniment negativ;



vizitatorul sau deţinutul solicită acest lucru;



împotriva deţinuţilor s-a declanşat procedura disciplinară sau au fost sancţionaţi disciplinar în ultimele 6 luni pentru introducere, comercializare ori deţinere de droguri, medicamente fără prescripţie medicală sau obiecte interzise, pentru exercitarea de violenţe ori pentru abateri disciplinare comise în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet şi vizită. Directorul penitenciarului poate aproba vizite între persoanele private de

libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la pachet şi vizită din cadrul penitenciarului, cu respectarea modalităților impuse de textul de lege citat anterior. Directorul penitenciarului cu rol de coordonare zonală facilitează desfăşurarea vizitelor între persoanele private de libertate din locuri de deţinere diferite aflate în aceeaşi zonă geografică. Durata vizitei este de la 30 de minute până la două ore, în funcţie de numărul solicitărilor de acordare a vizitelor şi de spaţiile existente. Persoanele private de libertate pot beneficia în cursul unei zile de o singură vizită. Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în M.Of.nr. 271 din 11 aprilie 2016 8

8

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan două sau mai multe persoane private de libertate.. Prin excepţie, două sau mai multe persoane private de libertate, soţ sau soţie ori rude până la gradul al II-lea, pot fi vizitaţi simultan de soţ sau soţie ori rude până la gradul al II-lea. Numărul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat prin decizia motivată a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiţii pentru desfăşurarea normală a vizitei. Copiii în vârstă de până la 14 ani pot vizita persoane private de libertate numai însoţiţi de o persoană majoră. Deţinuţii cetăţeni străini sau apatrizi pot fi vizitaţi în aceleaşi condiţii ca şi persoanele cu cetăţenie română. Persoanele private de libertate pot comunica în limba maternă atât între ele, cât şi cu persoanele care le vizitează. Despre efectuarea vizitei se fac menţiuni în documentele de evidenţă ale persoanei private de libertateşi în aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

II.2. Dreptul persoanelor private de libertate de a primi vizite Drepturile persoanelor condamnate îşi au izvorul în Constituţie (art. 1553) şi în legislaţia în vigoare. Aderarea României la Uniunea Europeană a consfinţit şi întărit aceste drepturi prin documente ce au caracter internaţional şi care sunt în general obligatorii pentru statele care le-au ratificat.9 Orice îngrădire a drepturilor se poate face tot în contextul acestor acte normative. Drepturile persoanelor condamnate sunt reglementate în Capitolul V din Titlul III al Legii nr. 254/2013. Una dintre cele mai importante instituţii ale dreptului execuţional penal, în jurul căreia este organizată activitatea sistemului penitenciar, este cea a drepturilor persoanelor private de libertate. Mai mult decât atât, acestea nu rămân doar la nivel teoretic, de concept, ci trebuie aplicate, respectate, uneori modificate sau adaptate. Abordând problema drepturilor persoanelor private de libertate, trebuie precizat de la

România a ratificat, de exemplu, Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale de la Roma 1950, Pactul international privind drepturile civile si politice adoptat la 23 martie 1976 etc. Pentru o enumerare a tratatelor, cu caracter general si specializat adoptate in cadrul O.N.U., a se vedea C. L. Popescu, Protectia internationala a drepturilor omului – surse, institutii si proceduri, Editura All Beck, Bucuresti, 2000, pag. 22 9

9

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

început că acestea nu trebuie identificate sau confundate cu drepturile cetăţenilor. Ele privesc unele aspecte ale relaţiilor condamnatului cu conducerea penitenciarului (dreptul la hrană, la îngrijire medicală etc.) sau ale relaţiilor cu familia (dreptul la vizite, la pachete, la corespondenţă etc.) ori au în vedere respectul pentru demnitatea condamnatului. Pentru persoana privată de libertate, aceste drepturi se nasc în momentul încarcerării, se menţin pe toată durata executării pedepsei privative de libertate şi se sting în momentul liberării definitive. Personalul din penitenciare, alături de persoanele angrenate în executarea pedepselor privative de libertate, sunt obligate să respecte şi să asigure condamnaţilor exercitarea drepturilor acordate de lege, încălcarea sau împiedicarea exercitării lor fiind sancţionată penal sau disciplinar. Orice sistem penitenciar trebuie să asigure un minim de condiţii necesare care trebuie respectate, pentru a li se asigura condamnaţilor baza pentru dezvoltarea personalităţii şi pentru reinserţia socială după liberare. Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricând, în condiţii de confidenţialitate, vizite ale apărătorului. Vizitele avocatului ori reprezentantului legal trebuie să fie realizate fără asistenţă auditivă, ci doar cu supraveghere vizuală, în scopul comunicării, însă în spații cu dispozitiv de separare. Persoanele private de libertate pot comunica în limba maternă atât între ele, cât şi cu persoanele care le vizitează. Directorul locului de deţinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spaţii prevăzute cu sau fără dispozitive de separare. Despre efectuarea vizitei se fac menţiuni în documentele de evidenţă ale fiecărei persoane condamnate. Persoanele condamnate sunt informate de către administraţia penitenciarului cu privire la boala gravă sau decesul soţului, soţiei sau al concubinului, concubinei, precum şi al unei rude apropiate. în cel mai scurt timp de la luarea la cunoştinţă, de către administraţia penitenciarului, despre evenimentul produs. Dreptul de a primi vizite îl au toate persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare a pedepsei, iar ceea ce diferă sunt numărul şi periodicitatea acestor vizite, a căror planificare se ţine foarte precis. Condamnaţii la detenţiunea pe

10

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

viaţă şi cei condamnaţi la închisoare în regim închis primesc vizite cu dispozitiv de separare între ei şi familii, sub supraveghere vizuală. Pentru condamnaţii care prezintă un risc crescut pentru siguranța locului de deținere, împotriva cărora s-a declanșat procedura disciplinară sau au fost sancționați disciplinar în ultimele 6 luni pentru introducere, comercializare ori deținere de droguri, medicamente fără prescripție medicală sau obiecte interzise, pentru exercitarea de violențe ori pentru abateri disciplinare comise în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită.organizarea vizitelor se realizează numai cu dispozitiv de separare, conform art. 139, alin.(5) lit.c din Regulamentul de punere în executare a Legii 254/20134, în scopul realizarea securităţii depline a locului de deţinere şi a vizitatorilor. Condamnaţii care execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis vor beneficia de vizite fără dispozitiv de separare, dar şi în cazul acestora, vizitele vor fi supravegheate vizual de personalul penitenciarului. Toate persoanele care doresc să viziteze un condamnat vor fi identificate şi înscrise într-un registru de vizite şi sunt supuse unui control riguros. Numărul vizitelor pe lună este stabilit prin regulamentul de aplicare a legii şi acestea diferă ca număr în funcţie de mai multe criterii. Astfel, arestaţii preventiv şi persoanele condamnate pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei beneficiază de 4 vizite/lună, femeile gravide ori care au născut, pe perioada în care îngrijesc copilul în locul de deţinere au dreptul la 8 vizite/lună; condamnaţi cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă au 2 vizite/lună; condamnaţii cărora li se aplică regimul închis beneficiază de 3 vizite/lună; condamnaţii cărora li se aplică regimul deschis beneficiază de 5 vizite/lună, iar cei cărora li se aplică regimul semideschis beneficiază de 4 vizite/lună. Minorii beneficiază de un număr nelimitat de vizite. În ceea ce privește cadrul procedural de acordare a dreptului la pachet și vizită pentru persoanele private de libertate pe baza unei programări prealabile, acesta a fost introdus, în baza Deciziei nr. 342 din 10.03.2010 a Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Din economia acestui act normativ se desprind o serie de prevederi deosebit de importante, cum ar fi:  Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care intenţionează să viziteze o persoană privată de libertate:

11

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE



să existe acordul persoanei private de libertate de a fi vizitată de persoanele în cauză;



să existe aprobarea directorului locului de deţinere pentru persoanele pentru care este necesară această aprobare;



să nu fie pe lista persoanelor cărora li s-a interzis accesul în penitenciar.

II.3. Accesul persoanelor vizitatoare și supravegherea persoanelor private de libertate în timpul acordării dreptului la vizită Persoanele sosite la vizită sunt obligate să îşi dovedeascã identitatea cu cartea sau cu buletinul de identitate, cu paşaportul sau cu orice alt act cu fotografie, emis de o autoritate a statului ai cărui cetăţeni sau rezidenţi sunt. În cazul în care documentul este deteriorat sau nu poate fi efectuatã o verificare corespunzătoare privind identitatea solicitantului, vizita nu se acordă. Nu vor fi admise la vizită persoane care nu deţin acte de identitate, care se află sub influenţa băuturilor alcoolice, cele care nu se supun controlului antitetorist, cât şi cele care la vizitele anterioare au încercat să introducă obiecte interzise, au tulburat grav activitatea de acordare a drepturilor sau asupra cărora sunt indicii că ar pereclita siguranţa locului de deţinere. Accesul la vizită se va face în limita a două persoane majore şi a doi minori, directorul locului de deținere putând să limiteze numărul persoanelor însoțitoare. Persoanele private de libertate pot fi vizitate de soţ sau de soţie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimţământul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitată şi de alte persoane, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deţinere. Persoanele sosite în vizită sunt obligate:  să păstreze curăţenia în sala de aşteptare;  să nu fumeze în sala de aşteptare;  să solicite informaţiile numai de la personalul de serviciu şi să respecte indicaţiile acestora;  să ofere informaţiile cerute de personalul de serviciu;  să asiste la controlul şi predarea pachetelor;  să respecte regulile stabilite pe timpul acordării drepturilor la pachet şi vizită;

12

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

 să predea la post control nr.1 telefonul mobil;  să nu introducă în unitate băuturi alcoolice sau să consume în incinta unităţii băuturi alcoolice; Pe timpul acordării dreptului la vizită este interzis:  înmânarea sau primirea de obiecte în sala de vizită;  trecerea copiilor peste masa de vizită;  tulburarea liniştii şi ordinii în sala de vizită; Discuţiile vor fi purtate pe un ton civilizat pentru a nu deranja pe ceilalţi vizitatori. Nerespectarea acestor reguli va duce la întreruperea vizitei sau anularea acesteia. Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, stabilește o serie de instituții noi în dreptul execuțional penal de la noi, ceea ce ne interesează în capitolul de față fiind dreptul persoanelor private de libertate la convorbiri online. Noile prevederi reflectă

o

serie

de

documente

internaționale

și

europene

în

materie,

precum: Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților, Declarația universală a drepturilor omului, precum și numeroase instrumente la nivelul Consiliului Europei, de la Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, la numeroase recomăndari care privesc aspecte distincte

ale

regimurilor

penitenciare:

tratamente

medicale,

suprapopularea

penitenciară și liberarea condiționată, educația și munca în penitenciare sau privind măsuri alternative detenției. Astfel, potrivit actului normativ, detinuții își vor putea exercita un nou drept, acela de a avea convorbiri online. Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane. Sediul materiei îl reprezință art.134-136 din Regulamentul de aplicare a Legii 254/2013 În vederea menținerii unei legături constante și a creșterii șanselor de îmbunătățire a relațiilor cu mediul de suport al deținuților cu grad ridicat de vulnerabilizare sau identificați cu nevoi speciale se poate acorda dreptul la comunicări on-line, pe baza unei programări prealabile.

13

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

Categoriile de deținuți care pot beneficia de comunicări on-line, din cauza distanței mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor motive justificate și care nu sunt vizitați de membrii de familie, aparținători sau alte persoane, sunt: 

deținuții care au o bună comportare, participă activ la programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială recomandate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică ori la activități lucrative;10



tinerii din penitenciarele pentru tineri;



femeile din penitenciarele sau secțiile de femei;



deținuții internați în penitenciarele-spital. Comunicările on-line sunt condiționate de concluziile sau recomandările

evaluării sociale, consemnate în Dosarul de educație și asistență psihosocială. Deținuții pot comunica on- line de 4 ori pe lună. Durata comunicării on-line este de până la 30 de minute, iar, pentru deținuții aflați în una din situațiile speciale prevăzute pe întinderea evenimentelor, durata este de până la 1 oră zilnic. Spațiul destinat instalării echipamentului pentru comunicări on-line este amenajat, de regulă, în incinta sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită. Echipamentul cuprinde: calculatoare, camere web sau video, microfoane și surse neîntreruptibile de tensiune. Echipamentul trebuie securizat anti-vandalizare și împotriva accesului direct al deținutului la calculatoare și periferice.Spațiul este dotat cu un sistem de protecție fizică a încăperilor din cadrul acestuia. Legătura la internet nu poate fi accesată în alte scopuri, decât acela pentru care a fost înființată. Serviciile de comunicații on-line se pun la dispoziție prin intermediul unui operator de comunicații speciale sau al unui operator public. Manipularea aparaturii tehnice se face în mod exclusiv de către personalul penitenciarului. Deținuții beneficiază de dreptul la comunicări on-line în baza aprobării directorului, la propunerea asistentului social sau a altui reprezentant al sectorului reintegrare socială cu responsabilități similare sau la cererea deținutului însoțită de un referat întocmit de asistentul social sau a altui reprezentant al sectorului

10

Prin excepție, pot efectua comunicări on-line și deținuții ai căror membri de familie, aparținători sau alte persoane se află în situații de catastrofe, calamități, boală gravă, deces sau în alte cazuri temeinic justificate

14

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

reintegrare socială cu responsabilități similarePrin aprobarea dată, directorul penitenciarului stabilește termenul la care va fi realizată o nouă analiză a situației deținutului, care nu poate fi mai mare de un 1 an. Directorul penitenciarului poate anula aprobarea dacă situația deținutului se îmbunătățește din perspectiva relațiilor cu mediul de suport. Pentru efectuarea comunicărilor on-line, deținutul transferat într-un alt penitenciar are nevoie de o nouă aprobare.Directorul penitenciarului stabilește zilele și intervalele orare în care au loc comunicările on-line. Comunicările on-line au caracter confidențial Administrația penitenciarului ține evidența acordării dreptului la comunicări on-line. Supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul desfășurării activităților prevăzute pentru acordarea drepturilor la vizită, pachet, efectuarea convorbirilor telefonice și cumpărături, se asigură de personal specializat, numărul și programul acestuia stabilindu-se în raport de efectivul și categoria persoanelor private de libertate existente în locul de deținere. CAPITOLUL III. ACORDAREA DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE ÎN ALTE SISTEME PENITENCIARE-ELEMENTE DE DREPT COMPARAT

III.1. Dreptul persoanelor private de libertate de a primi vizite în alte sisteme penitenciare. Problemele privind detenția în alte state sunt deosebit de importante, atât sub aspect documentar cât și din punct de vedere comparativ. Aceste probleme, la nivel asociativ european țin de competența Uniunii Europene, întrucât, în primul rând, acestea constituie un aspect relevant în domeniul drepturilor omului care trebuie protejate în vederea promovării încrederii reciproce și asigurării unei funcționări corespunzătoare a instrumentelor de recunoaștere reciprocă și, în al doilea rând, Uniunea Europeană trebuie să își apere valorile. Normele europene privind penitenciarele, adoptate de Consiliul Europei în ianuarie 2006, cuprind orientări ample cu privire la funcționarea penitenciarelor și la tratamentul persoanelor private de libertate. Acestea vizează protejarea drepturilor

15

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

fundamentale ale acestor persoane într-o manieră care să fie consecventă cu scopul legitim pentru care aceștia se află în detenție și să prevadă că aceste condiții trebuie să faciliteze reintegrarea după eliberarea din închisoare. În cele ce urmează vom încerca, într-un mod deloc exhaustiv, să surprindem o serie de aspecte legate de acordarea dreptului la vizită, atât într-o serie de țări membre ale Uniunii Europene, cât și în Statele Unite.  ITALIA În ceea ce privește vizita apărătorului ales sau din oficiu, deținutul are dreptul să nominalizeze unul sau doi apărători de încredere în lipsă (sau magistratul va numi un apărător din oficiu), iar, în afară de cazul când autoritatea judiciară impune o interdicție, care nu poate fi mai mare de 5 zile, deținutul are dreptul să aibă întâlniri cu propriul apărător încă din momentul intrării și pe toată durata șederii în inchisoare,11 la orare și cu modalități stabilite, făcând cerere prin Biroul Matricol.12 Deținuții și internații au dreptul să aibă vizite la vedere cu familia sau cu diverse persoane, atunci când există motive întemeiate, în afară de apărător și cu cei ce fac parte din organizații care garantează drepturile deținuților. Deținuții și internații pentru infracțiuni grave, pot să beneficieze de nu mai mult de patru vizite și două telefoane pe lună, și sunt supuși limitărilor în aplicarea beneficiilor muncii în exterior și la activitățile sportive și culturale, a permiselor premiu și altor măsuri alternative.13  MAREA BRITANIE În practică, este foarte dificil de a ține condamnații aproape de familia lor și de legăturile sociale. Problemele și transferurile frecvente de încarcerați, îndeosebi departe de familiile lor, au fost și continuă să fie ridicate de către familii și organizații neguvernamentale. În 2009, jumătate din condamnații din Anglia și Țara Galilor se găseau la mai mult de 80 km de la domiciliu. Vizitele nu pot avea loc în zilele de sărbători legale. În general, dacă nu sunt în arest preventiv, condamnaților din Anglia și Țara Galilor li se permit până la 3 vizite Termenii de ”deținut”, ”închisoare” etc, sunt redați așa cum apar în actele normative italiene. Carta drepturilor și obligațiilor deținuților și internaților, aprobată prin Decretul Ministrului Justiției a Republicii Italiene din 5 decembrie 2012, Editată și tipărită sub îngrijirea Centrului de Reproducție al Departamentului Administrației Penitenciare Largo Luigi Daga 2 ROMA, ianuarie 2013, pag.12. 13 Vezi Legea nr. 662 din 10 octombrie 1986 (Legea Gozzini), Modificări la legea privind regulamentul penitenciar și asupra executării măsurilor privative și limitative de libertate. 11 12

16

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

pe săptămână, dar nu mai mult de una în aceeași zi.14 Durata vizitei este de o oră. Cu toate acestea, unele închisori pot permite mai mult. Tinerii pot primi trei vizite pe lună. În Scoția nu există o procedură standard pentru vizitare și fiecare penitenciar poate funcționa diferit. Cei arestați pot avea de obicei vizite de până la șase ori pe săptămână, iar condamnați au mai multe șanse de vizite săptămânale. Modalitățile vizitelor sunt menite să ajute prizonierii să mențină relațiile de familie, dar posibilitățile și facilitățile variază. De exemplu, nu fiecare închisoare are un centru pentru vizitatori. Centrele pentru vizitatori se află în afara penitenciarelor și sunt susținute de voluntari. Prietenii sau rudele apropiate, care beneficiază de anumite prestații de asistență socială, pot solicita ajutor financiar cu costurile de deplasare de până la două vizite pe lună de la Unitatea Vizite Asistate în Penitenciare.15 Dreptul la vizită poate varia de la închisoare la închisoare și, de asemenea, depinde de faptul dacă un deținut este în arest preventiv sau a fost condamnat. Prizonierii condamnați au în general dreptul la 3-4 vizite pe lună, dar acest lucru poate crește. Deținuții arestați au dreptul să fie vizitați săptămânal cel puțin 90 de minute, maximum șapte vizite pe săptămână. Este întotdeauna cel mai bine să verifici la centrul de detenție numărul de vizite la care un deținut are dreptul, acest lucru putându-se face prin telefon direct sau pe site-ul Justiției ori pe site-ul Serviciului de penitenciare din Scoția . În mod obișnuit, maxim trei adulți au acces la vizită în orice moment. Numărul de minori de

permiși poate varia de la unitate la unitate, dar un copil poate fi

clasificat ca adult de la vărsta de 10-12 ani (în funcție de politica locală).  UNGARIA Vizita se supune unor proceduri speciale, cu următoarele particularități: 

vizitatorii care intră în incinta instituției de încarcerare se află sub autoritatea regulilor stabilite de director;



aceștia trebuie să aibă documente care să dovedească identitatea personală;



la momentul intrării în incintă nu pot fi sub influența drogurilor sau a alcoolului;

Informații pentru deținuți, ghid editat de Ministry Of Justice U.K, Prison Reform Trust, consultat pe www.prisonreformtrust.org.uk/Portals/0/.../10003E5BRomanian_pib_08_male.pd, 20.05.2017, 7.07PM 15 Arianna Silvestri, Prison condition in the United Kingdom, Antigone Edizioni, Roma 2013 14

17

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE



să nu intre în

instituție cu echipamente care prezintă un pericol pentru

securitate (arme, obiecte care pot fi folosite pentru tăiere sau înjunghiere etc.); 

în momentul în care ajung în incintă, ei trebuie să treacă printr-un detector de metale și hainele lor pot fi verificate cu un detector de metale de mână. Nerespectarea sau refuzarea informațiilor enumerate mai sus poate duce la

refuzul accesului. Dacă un vizitator are un stimulator cardiac, aceasta trebuie raportată în zona de intrare. Vizitele pot fi întrerupte dacă vizitatorii încălcă regulile de vizitare. Vizita trebuie întreruptă dacă comportamentul vizitatorului amenință sau pune în pericol securitatea instituției. O serie de persoane trebuie să fie excluse de la vizite, este vorba de cele care au fost restricționate de instanță sau de procuror în interesul succesului unei proceduri penale aflate în curs de desfășurare, precum și acele persoane al căror comportament, pe baza informațiilor disponibile, constituie un pericol pentru securitatea instituției . În funcție de tipul regimului de executare, este posibil să fie până la patru persoane vizitatoare în același timp, cel puțin o dată pe lună, timp de șaizeci de minute, dar nu mai mult de nouăzeci de minute pentru fiecare ocazie. Este posibil să se permită vizita în afara instituției, în funcție de dispozițiile privind regimul de încarcerare, care pot fi acordate cel puțin de două ore pe an. Vizita în afara instituției poate fi permisă pentru condamnații care au efectuat deja cel puțin o treime din timpul încarcerării sau au fost plasați în custodie temporară.16  FRANȚA Zilele şi orele de vorbitor sunt indicate în regulamentul de ordine interioară al stabilimentului. În secţiile de reţinere, persoanele reţinute pot beneficia de cel puţin treivizite pe săptămână, iar condamnaţii de cel puţin o vizită pe săptămână. La sosirea în penitenciar, deținutului i se remite un „kit corespondenţă” (hârtie, plic, timbru şi creion). Corespondenţa este ridicată în fiecare zi de către supraveghetor. Orarul este comunicat prin regulamentul de ordine interioară. Corespondenţa este controlată de către administraţie. Judecătorul care a decis încarcerarea poate cere să i se trimită corespondenţa pentru control (termenul de expediere a corespondenţei va fi atunci mai lung). Corespondenţa într-o limbă străină poate fi tradusă de către administraţie. 16

Revista ”Hungarian Prison Services”, revistă a Centrului de Statistică penitenciară, nr.1/2015.

18

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

Deținutul are posibilitatea să spună persoanei care doreşte să vină să îl vadă să facă o cerere pentru permis de vizită la şeful stabilimentului. Cererea nu poate fi refuzată decât din considerente de ordine şi securitate. De la 13 ani, copii au nevoie de un permis de vizită individual. Copii care au sub 13 ani figurează pe permisul de vizită al unui adult (cu fotografia copilului şi autorizarea scrisă din partea titularului autorităţii tutelare dacă adultul beneficiar al permisului de vizită nu este titularul autorităţii parentale). Pentru toţi vizitatorii, sunt solicitate acte justificative. Lista este furnizată de stabiliment. Dacă persoana nu este din familia deținutului, vizita este acordată dacă ea este utilă inserţiei sociale sau profesionale a acestuia. Dacă familia nu poate să-i însoţească pe copiii la vorbitor, deținutul poate cere serviciului de inserţie şi probaţiune al penitenciarelor (SPIP) ajutorul unei asociaţii pentru ca aceştea să păstreze legătura cu el. Cererea va fi studiată din punct de vedere al intereselor copilului.  DANEMARCA Dreptul la vizită este de cel puţin o oră, minim de două ori pe săptămână. În penitenciare este de multe ori posibil să se primească vizite mai lungi şi mai dese. Vizitatorii trebuie, în mod normal, să primească aprobare dinainte. Vizitele

sunt

supravegheate.,

apărătorului.Pentruvizita

excepție

presei Administraţia

făcând

vizitele

din

partea

Penitenciarelor trebuiesă-şi dea

permisiunea.  STATELE UNITE ALE AMERICII Sunt câteva tipuri diferite de vizite pentru deținuți. Vizitarea video devine din ce în ce mai frecventă și, în unele cazuri, se poate face din confortul propriei case. Vizionarea video funcționează similar cu modul în care este utilizat Skype. Există și vizitarea fără contact sau prin telefon, atunci când persoanele se află în spatele unor pereți despărțitori de sticlă și există un telefon pentru convorbire.. Vizita de contact este cea mai frecventă și, în general, cea mai dorită formă de vizitare a unui deținut. De obicei, o scurtă îmbrățișare de salut și de rămas bun sunt tot ceea ce este permis. Aproape toți deținuții au o listă de vizitatori. La unele penitenciare deținutul va completa o listă cu aproximativ 10 vizitatori care îl pot vizita. Deținutul trebuie să cunoască numele complet, adresa, numărul de telefon și, uneori, mai multe informații

19

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

despre vizitator. Unele instituții vor solicita tuturor vizitatorilor potențiali să completeze o cerere de vizitare, iar anumite instituții corecționale fac formularul disponibil doar dacă deținutul o solicită. Minorilor nu li se permite niciodată să meargă singuri la vizită și trebuie întotdeauna să fie însoțiți de un părinte sau de un tutore. De asemenea, unii deținuți nu pot primi vizita unui minor, dacă sunt încarcerați pentru o crimă împotriva unui copil. Copiii mici sau bebelușii pot avea

nevoie să aibă

certificatul de naștere pentru a obține intrarea.  AUSTRIA Nu există un timp specificat în cursul zilei aprobate pentru vizită, aceasta putându-se desfășura aproape în orice interval orar. Există și excepții, în conformitate doar cu § 21/1 Cod penal; aici pot exista restricții din cauza sănătății mintale curente. Până la patru persoane pot fi admise în același timp pentru a vizita un deținut. Minorii (sub 14 ani ) sunt admiși numai dacă sunt însoțiți de un adult .Animalele sunt interzise la vizită. Predarea documentelor (de exemplu, scrisori), numerar sau alte bunuri sau obiecte de lux (de exemplu, alcool, țigări, etc.) și a produselor alimentare este interzisă. III.2. Supravegherea persoanelor private de libertate în timpul acordării dreptului la vizită în alte sisteme penitenciare Aceste proceduri diferă ușor de la caz la caz, deoarece, în principiu, supravegherea persoanelor private de libertate se supune acelorași reguli, dictate de nevoile de siguranță a locului de deținere. Vom încerca identificare unora dintre aceste modalități, după cum urmează:  REPUBLICA IRLANDA Serviciul Penitenciar Irlandez (Irish Prison Service) are ca scop facilitarea acordării dreptului la vizită. Guvernatorul are dreptul, conform articolului 36 alineatul (9) din Regulamentul de procedură, de a refuza să permită vizitarea unui deținut de către o persoană sau persoane, dacă consideră că este necesar pentru a împiedica intrarea în închisoare a drogurilor sau a altor articole sau substanțe interzise sau pentru a împiedica o conspirație pentru săvârșirea unei infracțiuni. Vizitatorii (inclusiv copiii) trebuie să fie conștienți de faptul că aceștia pot fi

20

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

supuși screening-ului cu câinele specializat pentru droguri. Vizitatorii trebuie să se supună instrucțiunilor personalului de securitate atunci când sunt verificați.  POLONIA În unitățile de penitenciar există posibilitatea de a efectua convorbiri video, folosind conectarea la Internet, cu familia și alte persoane apropiate. În primul rând, posibilitatea unui astfel de contact se oferă condamnaților: care sunt părinți sau tutori legali ai copiilor de vârsta de sub 15 ani, străini, surdomuți, a căror familii sau persoane apropiate locuiesc la o distanță îndepărtată de la locul lor de aflare sau situația lor familială, de sănătate, financiară împiedică sosirea la vedere cu deţinutul. Aceste convorbiri sunt strict supravegheate de personalul locului de detenție.17 Deţinutul are dreptul să primească o dată pe trimestru un colet cu alimente cu greutatea care să nu depăşească, cu tot cu ambalaj, 5 kg. Coletele sunt supuse controlului în prezenţa deţinutului. În colete nu pot fi transmise articole a căror verificare este imposibilă fără încălcarea într-un mod semnificativ a substanţei lor, în ambalaje care fac dificil controlul şi mijloace de comunicare, obiecte şi documente, care constituie o ameninţare la adresa ordinii şi securităţii în penitenciar.  ITALIA În timpul vizitei, care se desfășoară în locuri special amenajate, fără spații despărțitoare și sub controlul vizual, dar non auditiv al personalului de poliție penitenciară, deținutul trebuie să aibă un comportament corect; în caz contrar, poate să i se întrerupă vizita. Orice deținut aflat în regim obișnuit are dreptul la șase vizite pe lună, fiecare pentru maxim o oră, și cu nu mai mult de trei persoane odată. 18  FRANȚA Personalul de la sectorul vizite va avea în grijă ca vizitatorii să nu aducă şi să păstreze vreun obiect, scrisoare, document în timpul vizitei, cu excepţia benzilor desenate care explică copiilor detenţia. La fel, vizitatorii vor trebui să depună orice geantă sau obiect într-un dulap la intrarea la vizită. Personalul va avea grijă de asemenea ca deținutul să nu primească tutun, dulciuri, băuturi şi vreun produs alimentar sau să ceară să li se aducă reviste sau ziare. Încăperea vizitei este supusă controlului vizual al unui supraveghetor. Un vizitator prins că are un produs interzis Emilian Stănișor, Ana Bălan, Roxana Elaș, Administrațiile penitenciare europene, Editura Oscar Print București, 2002, pag.87. 18 Legea nr. 354 din 26 Iulie 1975 Norme privind Regulamentul penitenciarsi asupra executării măsurilor privative și limitative de libertate, art.56c. 17

21

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

prin lege va fi semnalat serviciilor de poliţie şi procurorului Republicii. Vizita va fi suspendată într-o primă etapă şi şeful stabilimentului sau magistratul vor reexamina permisul şi condiţiile de vizitare. Orice obiect transmis în timpul vizitei autorizează pe supraveghetor să suspende vizita până la luarea unei decizii de către autoritatea competentă. Orice comportament agresiv conduce la suspendarea vizitei şi este pasibil de procedură disciplinară. Relaţiile sexuale sunt interzise. La terminarea vizitei, deţinutul este obligatoriu supus unei percheziţii.19  BELGIA Belgia are 34 de penitenciare: 16 în Flandra, 16 în Valonia și două la Bruxelles, aflate sub autoritatea Serviciului Public Federal de Justiție. Vizitatorul este supus de către personalul locului de deținere controlului cu detectorul de metale. Bijuterii, pachete mici, țigări, pantofi, îmbrăcăminte cu piese metalice sau curele, totul va fi supus detecției. Genți de mână și bagajele nu sunt permise în închisoare. Prin urmare, se pot stoca unele obiecte într-un dulap cu cheie. Regulile de conduită în timpul vizitei sunt destul de stricte: supravegherea păstrării poziției la masa de vizită în limitele dispuse, portul insignei de vizitator în mod vizibil, interdicția de a fuma, comunicarea sub supravegherea personalului locului de deținere.  MAREA BRITANIE Are 130 de penitenciare în Anglia și Țara Galilor, 16 în Scoția și 3 în irlanda de Nord. Orice permis de vizită este strict verificat de către personal (în acest sens, sosirea cu o jumătate de oră înainte de programarea vizitei este indicată). Se procedează la identificare pe baza documentelor persoanle, unele penitenciare dispunând de sisteme biometrice în acest sens. Din centrul de vizitatori, vizitatorii se vor duce în închisoarea principală. Înainte de a ajunge în sala de vizite, toți vizitatorii vor fi percheziționați, inclusiv copiii și vizitatorii cu handicap. Vizitatorii feminini vor fi percheziționați numai de către un ofițer de sex feminin, însă bărbații pot fi percheziționați de către ofițeri de ambele sexe. Persoanele de sex masculin care se opun căutării de către un ofițer de sex feminin pe motive religioase Ghidul deținutului nou-venit (Je suis en detencion), Biroul de Acţiune Juridicăşi Drept Penitenciar (PMJ )MJ 2010 Directia Administratiei Penitenciarelor, ed 4. 19

22

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

sau culturale pot solicita un ofițer de sex masculin.Dacă există o preocupare de securitate cu privire la un anumit prizonier sau vizitator, acesta va fi așezat acolo unde poate fi observat cel mai bine. În principiu, penitenciarele vor permite doar un contact fizic minim la începutul și la sfârșitul fiecărei vizite, îmbrățișări sau sărutări lungi sau pasionale nu sunt permise și pot duce la încheierea unei vizite. Dacă un vizitator are nevoie de toaletă, acesta va fi însoțit de un ofițer și percheziționat înainte și după plecare. Dacă un prizonier are nevoie de toaletă, multe închisori vor înceta vizita.20 CAPITOLUL IV. CONCEPTE ȘI MODALITĂȚI OPERAȚIONALE DIN SFERA ACORDĂRII DREPTULUI LA VIZITĂ ÎN ALTE SISTEME PENITENCIARE

IV.1. Noi concepte europene în legătură cu detenția persoanelor private de libertate. Bune practici în domeniul acordării dreptului la vizită persoanelor private de libertate Practica europeană confirmă faptul că detenția în sine nu mai este prima opțiune a sistemelor de drept din țările Uniunii Europene, apărând o multitudine de alternative, de sisteme moderne de detenție, de concepte și practici inovatoare în domeniu.Bo Svensson, pe atunci cel mai tânăr dintre judecătorii Curții Supreme de Justiție a Suediei, scria un articol explicând clar că Suedia nu are nevoie de peste 5.000 de deținuți, atunci când 3.000 sunt suficienți.21 În acest articol, Svensson a demonstrat lipsa legăturii dintre numărul infracțiunilor comise și numărul de oameni ținuți după gratii. Un element important trebuie luat în considerare aici. Studiul lui Bo Svensson a fost realizat în sistemul penitenciar din Suedia, sistem descris ca fiind cel mai uman și un exemplu de urmat pentru alții. Dar indiferent cât de bun este sistemul penitenciar pe care îl creăm, asta nu ne scutește de consecințele negative pe care acesta le are. Înainte de a trece la expunerea unor tendințe novative în materia acordării dreptului la vizită pe plan european, este important de precizat că aceste bune practici pot fi implementate și la noi, datorită în primul rând personalului implicat în această activitate. Astăzi, personalul de penitenciar este primul care atenționează și informează autoritățile și publicul despre supraaglomerarea cu care ne confruntăm. 20 21

www.gov.uk/life-in-prison/arriving-at-prison, consultat la data de 20.04.2017, 1.46PM. Svensson, B. (1979) We can get by with 3.000 prisoners, Sveriges Exportrad Spraktjanst: 1 – 5

23

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

Ei sunt primii care cer schimbări ale politicii penale, primii care scot în evidență efectele negative ale detenției, deoarece asta este ceea ce serviciul și țara le cer să facă. Ce s-a schimbat între timp? Mentalitatea lor. Cei mai mulți au încredere și valorizează cariera pe care o au. Cei mai mulți nu suferă de lipsa respectului de sine. Sunt percepuți ca fiind și sunt profesioniști. Acest lucru nu s-a întâmplat peste noapte. A fost un proces. Faptul că cei mai mulți dintre ei au absolvit studii universitare, și faptul că procesul de pregătire a lor a fost îmbunătățit radical, contribuie la aceste schimbări. Un stat de drept îşi manifestă prin componentele sale de protecţie socială grija faţă de cetăţenii săi, şi cu precădere pentru aceia dintre ei aflaţi în situaţii vulnerabile, iar executarea unei pedepse privative de libertate cu certitudine se numară printre vulnerabilităţile ce impun o grijă sporită faţă de aceste categorii de indivizi. Un concept inovativ, numit ”ecologie umană”, implementat în Norvegia, este pasibil de a fi implementat în mai multe țări, printre care și România. Ideea acestui concept este aceea de a folosi natura, dar și principii dintr-o serie de științe umaniste, pentru a-i transforma pe deținuți din infractori și criminali în ființe responsabile, care odată eliberate să poată face față societății, să nu recidiveze și să nu inspire teamă. Acest proiect funcționează de aproximativ zece ani la Bastoy, în Norvegia, unde pe o insulă există o închisoare în care deținuții nu stau în celule, ci în căsuțe, ca în tabără, își gătesc singuri două mese pe zi, cina fiind servită, muncesc și trăiesc împreună ca într-un mic sat.22Ideea principală a acestui concept de ecologie umană este aceea că dacă îi tratezi pe oameni ca pe animale vor deveni animale, iar dacă îi tratezi ca pe oameni, atunci se vor comporta ca atare. Din punct de vedere al dreptului la vizită, aplicarea acestui concept ar duce la o interacțiune superioară între persoanele private de libertate și familiile lor, cadrul aproape liber al existenței acestora facilitând reintegrarea. Mai mult, autorii programului găsesc că tratamentul egal aplicat persoanelor private de libertate și personalului de pază și supraveghere, conduce la încredere și reabilitare precoce. În ceea ce privește o categorie vulnerabilă, minorii, dreptul la vizită comportă o serie de aspecte particulare care, în context european, devin tot mai importante. Trebuie asigurate toate mijloacele pentru a garanta ca minorii să comunice adecvat Proiectul a fost experimental implementat în Deltă, la Grindu Tătaru, unde funcționează din 2015 o închisoare pe modelul celei din Bastoy, Norvegia. Deținuții români trăiesc aici în căsuțe din lemn, cărămidă și stuf, pe care le-au construit chiar ei și pot lucra în aer liber, unde interacționează între ei, precum și cu diferite animale. 22

24

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

cu lumea din exterior, ceea ce constituie o parte integrantă a dreptului la tratament corect şi umanitar şi este esenţial pentru pregătirea minorilor pentru revenirea în societate. Trebuie să li se permită minorilor să comunice cu familiile, prietenii şi alte persoane sau reprezentanţi ai unor organizaţii respectabile din exterior, să părăsească instituţiile de detenţie pentru a-şi vizita căminul şi familia şi să primească permisiune specială de a părăsi instituţia de detenţiune în scopuri educaţionale, vocaţionale sau pentru alte motive importante. Dacă un minor execută o pedeapsă, timpul petrecut în afara instituţiei de detenţiune trebuie considerat ca parte a perioadei de executare a sentinţei.23 IV.2. Efectele acestor concepte în îmbunătățirea condițiilor de acordare a dreptului la vizită. Concluzii practice

Aplicarea normelor actuale privind regimul de executare a pedepsei închisorii în România, incluzând bineînțeles și tot palierul referitor la ocrotirea drepturilor persoanei private de libertate, din care face parte integrantă dreptul la vizită și pachete, este o consecință firească a implementării în România la aquis-ul comunitar. Pe cale de consecință, consistenţa juridică a legislaţiei internaţionale în materie, conferă oricărui condamnat aflat în executarea unei pedepse, posibilitatea de a acţiona în justiţie statul ca garant al drepturilor încălcate. Înfăptuirea justiţiei ţine nu numai de aplicarea unor hotărâri de condamnare corecte ci, şi de crearea unor condiţii decente, minimale de executare a pedepselor, tocmai în sensul îndeplinirii funcţiilor acesteia.24 În urma evaluării din punct de vedere logistic, financiar şi al resurselor umane, putem concluziona că un sistem penitenciar în care să fie eliminate situaţiile de natură a încălca drepturile omului şi implicit ale condamnaţilor, nu se poate considera eficient atât timp cât furnizează atingeri flagrante ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Şi condamnaţii sunt oameni. Şi condamnaţii au dreptul la viaţă şi înainte şi după executarea pedepsei, şi condamnaţii sunt fiinţe raţionale, actul de justiţie având menirea să le reconsidere posibilităţile proprii de recuperare, de reeducare şi de reinserţie socială. În acest sens, se observă o implementare a unor

Vezi în acest sens Pct. 59, Normele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate, Rezoluţia 45/113 din 14 decembrie 1990 24 Anghel Nicolae, Dreptul executării sancţiunilor penale, Editura Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti 2012, pag.134 23

25

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

acte normative care dau o importanță crescută acordării în condiții optime a dreptului la vizită și pachete, ca o cale firească de ocrotire a echilibrului psiho-emoțional al persoanelor private de libertate. Majoritatea unităților penitenciare au modernizat și securizat spațiile de vizită, au crescut calitatea pregătirii profesionale a personalului implicat în acest sector, au realizat inclusiv o mai bună educație a persoanelor care vin la vizită, a aparținătorilor, ceea ce demonstrează o înțelegere superioară a rolului pe care acordarea acestui drept o deține în activitatea de reeducare și de reinserție socială a persoanelor private de libertate. În acest sens, mulţi specialişti consideră că parteneriatul public privat, pe model britanic și irlandez, referitor la crearea unor voluntariate în domeniul administrării sectorului vizite, reprezintă o soluţie rezonabilă pentru rezolvarea pe termen mediu şi lung a multora în problemele cu care se confruntă sistemul românesc. Dat fiind faptul că executarea pedepsei într-un mediu privativ de libertate deja creează vulnerabilităţi comportamentale, inducând noi tipuri de violenţă la nivelul personalităţii condamnatului, dată fiind funcţia represivă a pedepsei, îmbunătățirea continuă a calității acordării dreptului la vizită și pachete creează oportunităţi reale de împiedicarea a radicalizării atitudinii condamnatului. Activitatea sectorului vizite se înscrie astfel în domeniul superior al justiției restaurative, care tinde tot mai mult să ia locul celei represive în realitatea de azi. Utilă în îmbunătățirea educației publice și a facilitării acordării dreptului la vizită și pachete, este și activitatea de advocacy, respectiv reprezentarea persoanelor private de libertate, beneficiare ale acestui drept, în faţa instituţiilor şi a reprezentanţilor autorităţilor din comunitate, precum şi exercitarea de presiuni prin mijloacele mass-media, publicaţii etc. asupra instituţiilor, organismelor care furnizează servicii sociale pentru ca acestea să-şi îmbunătăţească practica. Administraţia fiecărei unități de detenție deţine şi utilizează materiale pentru promovarea imaginii instituţiei, implicit pentru educația și instruirea publică în domeniul vizitării persoanelor private de libertate (materiale tipărite, casete video, audio, domeniu şi pagină WEB). Vizita trebuie transformată, de ambe părți, într-un act de educație, pe care Platon o definea ca fiind: ”arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele”.

26

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

BIBLIOGRAFIE :

Autori și lucrări științifice : 1. Anghel Nicolae, Dreptul executării sancţiunilor penale, Editura Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti 2012 2. Băla Ioan, Noi provocări în gestionarea detenției la început de secol XXI, Revista Penitenciarelor nr.2/2010 3. Bălan Ana, Emilian Stănişor, Marinela Mincă, Penologie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003 4. Chiş Ioan, Drept execuţional penal, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009 5. Popescu C.L, Protectia internationala a drepturilor omului – surse, institutii si proceduri, Editura All Beck, Bucuresti, 2000 6. Scutaru

Vasile,

SNPAP

Tărgu-Ocna,

viziune

și

schimbare,

Revista

Penitenciarelor nr.2/2010. 7. Seiche Fabian, Martiri și mărturisitori români din închisorile comuniste, Editura Agathon, București 2014 8. Silvestri Arianna, Prison condition in the United Kingdom, Antigone Edizioni, Roma 2013 9. Stănișor Emilian, Ana Bălan, Roxana Elaș, Administrațiile penitenciare europene, Editura Oscar Print București, 2002 10. Svensson, Bo (1979) We can get by with 3.000 prisoners, Sveriges Exportrad Spraktjanst Acte normative și broșuri : Constituția

României

din

2003,

publicată

în

Monitorul

oficial

nr.

767/31.10.2003 Manualul de proceduri al sistemului penitenciar Hotărârea Guvernului Nr. 157/2016 din 10 martie 2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului

27

MODUL DE ACORDARE A DREPTULUI LA VIZITĂ PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE. STUDIU COMPARATIV CU ALTE SISTEME PENITENCIARE

penal, poblicată în Monitorul Oficial nr. 271 din 11 aprilie 2016 Legea nr. 254 din 19 iulie 2013privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Carta drepturilor și obligațiilor deținuților și internaților, aprobată prin Decretul Ministrului Justiției a Republicii Italiene din 5 decembrie 2012, Editată și tipărită sub îngrijirea Centrului de Reproducție al Departamentului Administrației Penitenciare, Largo Luigi Daga 2 ROMA, ianuarie 2013 Legea nr. 662 din 10 octombrie 1986 (Legea Gozzini), Modificări la legea privind regulamentul penitenciar și asupra executării măsurilor privative și limitative de libertate. Convenția Europeană a Drepturilor Omului, adoptată în cadrul Consiliului Europei la Roma în 4 noiembrie 1950, intrată în vigoare la 3 septembrie 1953 Revista ”Hungarian Prison Services”, revistă a Centrului de Statistică penitenciară, nr.1/2015 Legea nr. 354 din 26 Iulie 1975Norme privind Regulamentul penitenciarsi asupra executării măsurilor privative și limitative de libertate în Italia, art.56c Ghidul deținutului nou-venit (Je suis en detencion), Biroul de Acţiune Juridicăşi Drept Penitenciar (PMJ )MJ 2010 Directia Administratiei Penitenciarelor, ed. 4 Normele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate, Rezoluţia 45/113 din 14 decembrie 1990 Resurse internet www.gov.uk/life-in-prison/arriving-at-prison www.ilcarcerepossibileonlus.it www.irishprisons.ie www.usa.gov/prisons www. justice.belgium.be/fr/themes_et_dossiers/prisons/prisons_belges

28