Scoala In Perceptia Elevilor - Ref.docx

ȘCOALA ÎN PERCEPȚIA ELEVILOR Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și adulților

Introducere Adolescența (Latin adolescentia, de la adolescere) este perioada de tranziție biologică, psihologică și socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziție este ușor diferit de la un individ la altul și depinde de mai mulți factori: sex (în general fetele intră în adolescență înaintea băieților), cadrul socio-cultural etc. Organizația Mondială a Sănătății definește adolescența ca fiind perioada dintre 10 și 19 ani, dar în numeroase țări occidentale se consideră că adolescența începe între 11 și 13 ani la fete, 12-14 ani la băieți, și se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe. Această perioadă de tranziție presupune atât modificări la nivel fizic, cât și modificări la nivel de comportament și personalitate. Adolescentul devine mai preocupat de propria imagine și de poziția sa în raport cu cei din jur (grupul de prieteni, colegii de școală). În același timp, copilul adolescent tinde să se îndepărteze de părinți, în încercarea de a fi independent și de a decide pentru el însuși. Conținutul memorial la adolescent reflectă în mare măsură interesele lui. Astfel el reține ușor și cu plăcere acele date și fapte care se leagă de orientarea sa generală îndreptată spre știintele realiste sau cele umaniste, adesea această selecție făcându-se în detrimentul celorlalte preocupări. Dezvoltarea memoriei, a capacităților intelectuale facilitează desfășurarea activității școlare. Pe masură ce se dezvoltă sistemul informativ de cunoștințe, se petrece o ierarhizare latentă a valorii celor cunoscute, dar se manifestă și preferințe, urgențe etc, ceea ce oglindește aspectele caracteristice individuale ale felului cum conștiința umană primește ceea ce-i vine din afară. Reflectarea se petrece în mod activ și selectiv. Interesul pentru munca școlară trebuie să atragă în mod deosebit atenția cadrelor didactice și a părinților. Uneori, interesul pentru munca școlara poate scădea. Acest fenomen este provocat de cauze foarte diferite: dezvoltarea unei adevărate pasiuni pentru sport, lectura etc., nedezvoltarea unui stil de munca intelectual, conflictele elevilor cu profesorii, preocupările extrașcolare mai intense etc. Dezvoltarea corectă a adolescenților se bazează pe stimularea mai multor arii în strânsă legatură cu activitatea lor. Un adolescent echilibrat alege activitați care contribuie la dezvoltarea caracterului, creșterea increderii în sine, dezvoltarea abilitaților de socializare, identificarea pasiunilor si luarea deciziilor. Parinții trebuie să încurajeze dorinta tinerilor de a își descoperi propriul talent, fiindcă vârsta adolescentei este potrivită pentru a incepe o cariera în domeniul ales. Dezvoltarea psihică, a intelectului îl maturizează în deosebi sub raport social și cultural, îl face să devină avid de cunoaștere și de participare cu responsabilitate, în deplină cunostință de cauză, la activități cu caracter social, se antrenează în elaborarea de lucrări originale în literatură, artă, știința, tehnică.

Analiză Analizând răspunsurile formulate de adolescenții cărora li s-a aplicat chestionarul „Școala în percepția elevilor”, am constatat următoarele: Subiecții studiului meu au fost 24 de adolescenți de etnie română, cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani, elevi în clasa a VII-a. Toții elevi fac parte din mediul rural, din care 12 subiecți de sex feminin și 12 de sex masculin, fiecare avand între 1 și 4 frați sau surori. Ultima clasă absolvită a subiecților este clasa a VI-a. În ceea ce privește prima afirmație „Consider că ceea ce învăț la școală îmi este util”, 4 din 24 subiecți apreciază ca ceea ce li se predă le folosește doar la lucrările de control și la teze, 8 din 24 la examenele viitoare (capacitate/bacalaureat), 7 din 24 pentru o profesie viitoare, în timp ce restul de 5 elevi apreciază ca informația le va fi folositoare în viață în general. La itemul „Cunoștințele transmise la orele de curs, presupun din partea noastră un efort de înțelegere”, răspunsurile obținute arată că efortul de înțelegere este mediu pentru 12 din 24 de elevi, mic pentru 10 din 24 de elevi, iar 2 elevi din 24 au răspuns că efortul este mare. La itemul „Profesorii manifestă disponibilitatea de a furniza informații suplimentare, la solicitarea noastră”, 10 elevi din 24 au răspuns că doar câțiva din profesori își manifestă disponibilitatea de a le furniza și alte informații, 9 elevi din 24 au răspuns că majoritatea profesorilor sunt disponibili, pe cand doar 5 din 24 neaga ca profesorii le dau informații suplimentare. La itemul „Pretențiile profesorilor la testări, evaluări sunt”, 11 elevi din 24 consideră ca aceste pretenții sunt corecte, 6 elevi din 24 cred ca sunt prea mici, pe cand 7 elevi din 24 cred ca profesorii au pretenții prea mari în raport cu ceea ce li se preda. La itemul „Merg la școală”, 12 elevi din 24 merg la școală pentru a învăța, 11 elevi din 24 merg pentru ca este obligatoriu, iar alți 9 din 24 merg pentru a se întâlni cu colegii. La itemul „Formele de evaluare cel mai frecvent utilizate de către profesori” putem observa că evaluarea scrisa (lucrările de control, tezele) este forma de evaluare cel mai des utilizată de către cadrele didactice, urmând apoi examinarea orală și portofoliile, iar la urmă proiectele în echipă. 11 elevi au ales evaluarea scrisă ca cea mai frecvent utilizată formă de evaluare, 7 elevi au afirmat că evaluarea scrisă nu e atât de utilizată, iar 4 elevi au afirmat că e cel mai puțin utilizată. 9 elevi au răspuns că examinarea orală e cel mai frecvent utilizată, 5 elevi ca nu este atat de utilizată, iar elevi ca este cel mai puțin utilizată. În ceea ce privește referatele și portofoliile, 8 elevi au afirmat ca această forma de utilizare e cea mai utilizată, 8 elevi că nu este atât de utilizată, iar 7 elevi ca e utilizată cel mai puțin. 9 elevi au afirmat că proiectele în echipă,ca formă de evaluare, sunt utilizate foarte des, 1

elev a afirmat că nu e atât de folosit, pe când 9 elevi au afirmat că proiectele în echipă nu prea sunt utilizate. La itemul „Formele de evaluare pe care le agreez”, observăm că proiectele în echipă sunt cel mai agreate de elevi, pe cand evaluarea scrisă (lucrările de control, tezele) și examinarea orală sunt cele mai putin agreate de elevi. 14 elevi au ales evaluarea scrisă ca fiind cea mai agreeată, 4 elevi nu chiar atât de agreată, iar alți 4 afirmă că nu au nimic împotrivă evaluării scrise. 14 elevi au ales examinarea orală ca fiind cea mai puțin agreată, 3 elevi nu chiar atât de agreată și 4 elevi au spus că le plac examinările orale.11 elevi au afirmat că referatele și portofoliile sunt cele mai puțin agreate, 4 elevi că nu le detestă atat de mult, iar 8 că le place să facă referate și portofolii. În ceea ce privește proiectele în echipă, majoritatea elevilor le preferă, pe când 9 elevi nu le preferă deloc. La itemul „Profesorii manifestă disponibilitatea de a comunica cu noi, pe problemele noastre personale”, observăm că 11 elevi din 24 au răspuns că majoritatea profesorilor discută cu aceștia despre problemele lor personale, 10 din 24 afirmă că doar câțiva profesori discută cu ei, pe cand doar 3 elevi din 24 au afirmat că profesorii nu discută cu el în ceea ce privește problemele personale ale elevilor. La itemul „Profesorii își adaptează modul de predare la capacitatea noastră de înțelegere”, 13 elevi din 24 au răspuns că majoritatea profesorilor își adaptează modul de predare în funcție de elevi, 5 din 24 au răspuns că doar câțiva fac acest lucru, pe când 6 elevi afirmă ca profesorii nu fac asta. La itemul ”Profesorii ne ajută atunci când observă unele dificultăți de înțelegere a informațiilor”, 13 elevi din 24 afirmă ca majoritatea profesorilor îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine informațiile predate, 6 elevi din 24 au afirmat că doar câțiva profesori fac acest lucru, iar 5 elevi din 24 spun că profesorii nu îi ajută. La itemul „Profesorii ne evaluează într-un mod obiectiv la teste/teze”, 16 elevi din 24 afirmă acest lucru, 6 din 24 spun că doar câțiva profesori îi evalueaza obiectiv și doar 2 elevi din 24 spun că profesorii îi evaluează în mod subiectiv. La itemul „O evaluare mai drastică la unele discipline este un semn că profesorul”, 10 din 24 de elevi știu că profesorul încearcă să îi stimuleze pentru că se gandește la binele lor, 11 din 24 de elevi cred că profesorul își face datoria, pe când 3 din 24 de elevi sunt convinși că profesorul dă dovadă de răutate. La itemul „Atunci când unii din noi sunt indisciplinați” răspunsurile au avut aproape aceeași pondere, astfel că 9 elevi din 24 spun că profesorii îi evaluează doar pe cei indisciplinați ca pedeapsă, 8 elevi din 24 afirmă ca profesorii nu folosesc o metodă de evaluare pentru a îi pedepsi, iar 7 elevi din 24 afirmă că toți sunt evaluați ca pedeapsă. La itemul „Discut cu părinții mei despre ce am învățat la școală”, au existat răspunsuri diferite. Astfel că, ce mai multi elevi au afirmat cădiscută rareori cu părinții

despre școală (11 din 24 de elevi), 6 elevi din 24 afirmă că deseori au discuții legate de școală cu părinții, 5 elevi din 24 discută foarte rar și doar 2 elevi din 24 spun ca aceste discuții sunt foarte dese. La itemul „Părinții mei țin legătura cu profesorii de la clasă”, 11 elevi din 24 afirmă ca parinții fac rareori acest lucru, 9 elevi din 24 afirmă ca parinții discută cu profesorii deseori, 3 elevi din 24 spun că foarte rar se întâmplă acest lucru, iar 2 din 24 de elevi spun ca părinții țin legătura foarte des. Unii elevi nu s-au hotărât ce le-ar plăcea să facă în viață, de aceea consideră ca informațiile primite le sunt utile doar la examene sau lucrări, nu și mai departe în viață. De aceea, întrebați de ce merg la școală, o parte din ei au răspuns că merg pentru că sunt obligați sau pentru a se întâlni cu colegii. Partea care au răspuns că merg la școală pentru a învăța, considera și ca informațiile primite acolo îi vor ajuta atât în profesie cât și în viață. Se observă tendința elevilor de a avea nevoie sau de a vrea informații suplimentare în legătură cu anumite subiecte, iar disponibilitatea profesorilor de a le furniza aceste infromații variază de la câțiva elevi pâna la majoritatea elevilor. Formele de evaluare ale profesorilor variază de la evaluarea scrisă până la proiecte în echipă, neputându-se vedea o diferență prea mare în ceea ce privește preferința de evaluare a profesorilor. Cu toate acestea, elevii preferă evaluarea practică, care îi ajută să își dezvolte partea artistică prin realizarea de referate, portofolii și proiecte în echipă, pe cand profesorii preferă lucrările de control, tezele și examinarea orală unde pot verifica cunoștințele elevilor și dacă au fost atenți la informații. Ori de câte ori se află în impas în ceea ce privește viața personală, profesorii sunt dispuși să îi asculte pe elevi li sa îi ajute să își rezolve problemele. Copiii sunt conștienți că profesorul se gândește atât la ei cât și își face datoria atunci când îi evaluează și că mereu o face în mod obiectiv, ajutând adesea când elevii au probleme de înțelegere a informațiilor transmise. Putem observa că în cadrul familiei părinții nu se interesează pe cât ar trebui de situația elevilor, atât să îi intrebe despre școală pe elevi, cât și să vină la școală pentru a discuta cu profesorii. Cu toate acestea, sunt părinți care vor să știe mai multe despre situația copiilor lor la școală, însă și mai puțini sunt cei care fac acest lucru foarte des. Din acest chestionar la care au participat 24 de elevi de clasa a VII-a, cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani, putem observa că elevii nu se simt nedreptățiți de profesori în ceea ce privește formele de evaluare, modul de evaluare sau metodele de disciplinare. Ba mai mult, elevii știu că profesorii îi pot ajuta când au probleme personale sau când au probeleme de înțelegere în cadrul orelor de curs, apelând la aceștia pentru a le furniza informații suplimentare și de câte ori este nevoie. De asemenea, mai observăm că părinții

ar trebui să se ocupe mai mult de copii, prin manifestarea mai mare a interesului față de situația școlară a copiilor lor.

ȘCOALA ÎN PERCEPȚIA ELEVILOR - Informaţii generale 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Iniţialele numelui și prenumelui Sexul (încercuiți) Vârsta Zona de provenienţă (1=urbană, 2=rurală) Ultima clasă / ultima școală absolvită Etnia (română, macedoneană, rromă, armeană, turcă, tătară, lipoveană) Numărul de fraţi / surori (dacă există)

M

Completaţi următoarele informaţii despre dvs.: Media mea generală în anul școlar trecut a fost (cu aproximație): ............ Disciplinele școlare pe care le consider cele mai interesante, sunt: ..................................................................... Disciplinele școlare pe care le consider cele mai puţin interesante, sunt: ............................................................. Pentru fiecare dintre afirmaţiile următoare, bifaţi UN SINGUR RĂSPUNS, cel care vi se potriveşte cel mai bine. Exceptie fac intrebarile 5, 7 si 9. 1. Consider că ceea ce învăţ la şcoală îmi este util: □ Doar la lucrările de control și la teze □ La examenele viitoare (capacitate / bacalaureat) □ Pentru o viitoare profesie □ Pentru viață în general 2. Cunoștințele transmise la orele de curs, presupun din partea noastră un efort de înţelegere: □ Mare la majoritatea materiilor □ Mediu la majoritatea materiilor □ Mic la majoritatea materiilor 3. Profesorii manifestă disponibilitatea de a furniza informaţii suplimentare, la solicitarea noastră: □ Niciunul dintre profesorii mei □ Câţiva dintre profesorii mei □ Majoritatea profesorilor mei 4. Pretențiile profesorilor la testări, evaluări sunt: □ Mici în raport cu ceea ce ne predau □ Corecte în raport cu ceea ce ne predau □ Prea mari în raport cu ceea ce ne predau 5. Merg la şcoală: □ pentru că este obligatoriu □ pentru a învăţa □ pentru a mă întâlni cu colegii 6. Formele de evaluare cel mai frecvent utilizate de către profesori, sunt (acordati 3 pct, 2 pct si respectiv 1 pct, in ordinea descrescatoare a importanței): __ evaluarea scrisă (lucrările de control, tezele) __ examinarea orală __ referatele și portofoliile

F

__ proiectele în echipă 7. Formele de evaluare pe care le agreez, sunt (acordati 3 pct, 2 pct si 1 pct, după importanța acordată): __ evaluarea scrisă (lucrările de control, tezele) __ examinarea orală __ referatele și portofoliile __ proiectele în echipă 8. Profesorii manifestă disponibilitatea de a comunica cu noi, pe problemele noastre personale: □ Niciunul dintre profesorii mei □ Câţiva dintre profesorii mei □ Majoritatea profesorilor mei 9. Profesorii îşi adaptează modul de predare, la capacitatea noastră de înţelegere (predau clar): □ Niciunul dintre profesorii mei □ Câţiva dintre profesorii mei □ Majoritatea profesorilor mei 10. Profesorii ne ajută atunci când observă unele dificultăţi de înţelegere a informațiilor: □ Niciunul dintre profesorii mei □ Câţiva dintre profesorii mei □ Majoritatea profesorilor mei 11. Profesorii ne evaluează într-un mod obiectiv la teste / teze etc.: □ Niciunul dintre profesorii mei □ Câţiva dintre profesorii mei □ Majoritatea profesorilor mei 12. O evaluare mai drastică la unele discipline este un semn că profesorul: □ Dă dovadă de răutate □ Își face doar datoria □ Încearcă să ne stimuleze (se gândeşte la binele nostru) 13. Atunci când unii dintre noi sunt indisciplinati: □ Profesorii ne evaluează pe toți (ca pedeapsă) □ Profesorii îi evaluează doar pe cei indisciplinaţi (ca pedeapsă) □ Profesorii nu folosesc evaluarea pentru a ne pedepsi 14. Discut cu părinţii mei despre ce am învăţat la şcoală: □ foarte rar □ rareori □ deseori □ foarte des 15. Părinţii mei ţin legătura cu profesorii de la clasă: □ foarte rar □ rareori □ deseori □ foarte des