Vreau O Alta Lume I-victoria Dutu

Vreau o alt lume I de Victoria Du u | 14 August 2008

*** A vrea s dorm, s dorm Dar gândul nu m las . M pune s -L întreb pe Dumnezeu Dac iubesc, dac -L iubesc pe El i El r spunde mie cu-aceea i întrebare: Doamne, A vrea s fiu copila Ce r sare dintre flori albastre i – i spune de departe râzând i alergând spre Tine: Ce flori albastre, i le d ruiesc, Sunt ale Tale, c ci Tu le-ai mângâiat În fiecare noapte când a r s rit luna. tii, Doamne, Te-am urm rit asear Cum lacrima î i str lucea obrazul, În glas de stele , dar t ceai, Prime te ,Doamne, florile albastre, Sunt ale Tale , c ci Tu le-ai l crimat. *** Doamne, ziua de ast zi a fost bun Pentru c eu acum Am putut vedea pentru o clip Pâinea i vinul din altar, Cum Te aduc pe Tine prezent În mijlocul oamenilor ce Te caut . Pu ini dintre mul i s-au gândit Acum la Tine i Tu ai venit, Dar ai stat în tain , c nimeni Nu Te-a v zut, dar unii

i-au sim it prezen a: O frumuse e teribil i-a înconjurat!! Aceasta e Iisuse, dragostea Ta, Prezen a Ta în mijlocul celor care Te cânt , Te caut !!!!! *** V d cerul albastru ziua, Cerul înstelat noaptea, V d cerul înnorat în furtun i razele soarelui de dup nori, Alergând c tre mine, V d p durea ce se a terne la orizont i ierburile înalte Ce-mi primesc pa ii tem tori, Dar dincolo de tot ce v d , Nu-l pot vedea Pe Cel pe Care eu Îl caut!!! Tu, care ai creat norii, Care ai creat ploaia, Care ai creat p durile i cerul, i stelele, Unde e ti? Unde e ti? Ce sfioase sunt florile Când trec pe lâng ele , Cât de limpezi sunt apele , Izvoarele, fântânile, Cât de sclipitoare sunt toate astea! Unde e ti Tu, Cel ce ai creat toate? Toate acestea în mijlocul c rora Eu tr iesc, Unde e ti Tu, Tu cel ce ai f cut toate??! Cât de frumoase sunt florile astea , L cr mioarele, cât de albe, Ca ni te clopo ei. Cât de verzi i ascu ite i lungi Le sunt frunzele! Tu care ai creat minunea asta de floare, Unde e ti, unde e ti? i Tu, Tu, iubitorule, Cel ce ai creat toate? Unde e ti de nu-mi este team ,

De nu-mi este fric s merg Prin pustiet ile astea? La o fântân st Cineva, cu capul plecat Între palme, rezemat. Oare Cine-o fi Cel Ce st Cu ochii închi i, cu ochii plân i? M-am a ezat lânga El i-am t cut, i toate întreb rile disp ruser . *** Iisuse, atunci când mergeai de unul singur În mun i s Te rogi, Diminea a înainte de zori, Sau seara pâna diminea a în soare, Nu te-nsp imânta Doamne, Piatra din jur i singur tatea de-afar ? M-am întrebat Doamne de mii de ori, Oare cum Te rugai Tu În singur tate i team ? Nu Te însp imânta piatra muntelui Prin r ceala ei? Stelele reci i îndep rtate Nu Te însp imântau, Iar oamenii ce roaiu în jurul T u, Nu Te umpleau de spaim , de graoz , Nu i-a fost sil de noi niciodat ? Când ridicam pumnul înver una i, Gata s Te lovim, gata s Te ucidem? Toat crea ia Ta în care Tu ai locuit Nu i-a strâns sufletul în singur tate? Nu Te-au însp imântat oamenii, Nu Te-au însp imântat pietrele, Furtunile i înghe urile nu Te-au însp imântat? Nu în eleg de ce a trebuit s Te na ti, Când lumea aceasta e sortit pieirii? Doamne, desigur eu gândesc dup gând omenesc, Dar cum a putea gândi Doamne? Topic: Poezii | Editare | F r Comentarii »