Turistul Litoral Maritim - Geografia Marilor Si Oceanelor.docx

Universitatea Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea Geografie

TURISMUL LITORAL MARITIM

prof. coordonator: Vespremeanu E. Simion B.

An I Grupa 102

2014

Cuprins_________________________________________

1. Argument........................................................................3 2. Introducere.....................................................................4 3. Turismul litoral maritim..................................................5 3.1. Bazinul Marii Mediterane..................................6 3.2. Litoralul Marii Negre..........................................8 3.3. Marea Nordului si Marea Baltica.......................9 3.4. Pe tarmurile Oceanului Atlantic.......................9 3.5. Oceanul Pacific.................................................10 3.6. Oceanul Indian..................................................10 4. Croazierele.....................................................................11 5. Concluzie........................................................................12 6. Bibliografie.....................................................................13

1. Argument________________________________ Am ales aceasta tema deoacere turismul este domeniul in care as dori sa activez pe viitor si cred cu tarie ca orice destinatie, daca este promovata inteligent, poate deveni o destinatie turistica. Fara exceptie. Exista o clasificare ampla a acestui domeniu: Turism cultural, balnear, montan, rural, sportiv, stiintific, de pelerinaj, de agrement, de recreere, de litoral, de afaceri, urban, agroturism, ecoturism, etc. In domeniu oceanografiei, insa, se pune accent pe tipurile de turism favorizate de valorificarea resurselor acvatice. Oceanografia este o ramura a geografiei care se ocupa cu studiul marilor si oceanelor, a relieful submarin, a fenomenelor de miscare ale apelor oceanice si cu studiul apei de mare in privinta compozitiei si proprietatilor sale fizice si chimice.

2. Introducere_____________________________ Se spune ca a calatori pentru cei tineri inseamna o parte de educatie, iar pentru cei mai varstnici o parte din experienta. Oricum ar fi privit turismul, ca educatie sau ca experienta, astazi, el ramane una dintre cele mai placute si asteptate activitati. Originile turismului modern ne duc la notiunea de „Marele tur”, o excursie avand ca destinatie Europa, Italia, intreprinsa de majoritatea tinerilor cu un anumit statut social din Anglia in jurul anilor 1660. Pana in anii 1840, devenise un itinerariu standard, servind ca o ruta educationala pentru nobilimea engleza. Aparitia turismului de recreere a fost asociata cu Revoluția Industrială din Marea Britanie – prima țară din Europa care a promovat turismul de recreere și odihnă pentru lucrătorii din industrie al cărui număr era în creștere în acea perioadă. Inițial, acesta era destinat deținătorilor de mijloace de producție, oligarhiei economice, comercianților și proprietarilor de fabrici. Cox&Kings a fost prima companie turistică oficială înființată în 1758. Printre tipurile de turism favorizat de valorificarea resurselor acvatice putem enumera: o o o o

Turismul litoral maritim Turismul de cura balneara Turismul lacustru Turismul montan

3. Turismul Litoral Maritim_____________

Turismul litoral maritim detine cea mai importanta pondere in cadrul tipurilor de turism existente la nivel mondial. El inregistreaza o perioada de varf in sezonul estival, durata sa fiind variabila de la o regiune climatica la alta. Astfel, in zona Marii Mediterane, sezonul de varf este de cca. 6 luni, in timp ce in zona Marii Baltice se reduce la 3 luni. In schimb, in regiunea climatului cald, turismul maritim se practica tot timpul anului (in California, Florida, Insulele Canare, Antile, etc) Principalele regiuni in care turismul litoral maritim are o larga dezvoltare sunt cele riverane Marii Mediterane, Oceanului Atlantic (tarmul european, sudafrican, Peninsula Florida si numeroase insule) si Oceanului Pacific (coasta californiana, unele insule, s.a.).

Sursa: http://www.wallsave.com/wallpaper/1600x900/maritime-travel-maritim-hotel-balaclava-mauritius169340.html

3.1. Bazinul Marii Mediterane_____________ Bazinul Marii Mediterane reprezinta una din regiunile globului cu un foarte mare aflux de turisti. Clima blanda, durata insolatiei, tarmurile cu plaje intinse sau muntoase (de tip „riviera”) si calitatile terapeutice ale apei, au construit factori favorizanti pentru dezvoltarea a numeroase statiuni cu infrastructuri turistice adecvate si moderne. Activitatea turistica este mai intensa in sezonul cald, dar datorita climatului bland, se practica si cura climaterica maritima de iarna. Remarcabile sunt statiunile de pe tarmurile: Frantei, Italiei, Spaniei, Greciei, Turciei si Croatiei.

In Franta se impun statiunile de pe celebra „Cote d’Azur”:

St. Tropez

Nice

http://i.telegraph.co.uk/multimedia/archive/01636/

http://www.azurworld-england.co.uk/wp-

saint-tropez-beach_1636818c.jpg

content/uploads/2012/01/nice.png

Cannes

http://www.alleywatch.com/wp-content/uploads/2013/06/cannes.jpg

In Italia se remarca „rivierele”: Riviera di Ponte (cu San Remo), Riviera di Levante (cu Portofino, Santa Margarita) de la Marea Ligurica si cea Tireniana. In golful Napoli se aflastatiunile Capri si Ischia. Un interes deosebit prezinta si tarmul Marii Adriatice, indeseobi Golful Venetiei. Insulele Sicilia si Sardinia sunt si ele cautate de catre turisti.

In sudul Spaniei sunt celebre „coste”-le de-a lungul carora se insira numeroase statiuni: Costa de Sol (cu Terremolinos), Costa Virgen, Costa Luminosa, Costa Blanca (cu Benidorm), Costa de Levante (cu Valencia), Costa Dorada (cu Barcelona), Insulele Baleare cu Palma de Mallorca, constituie un important obiectiv turistic al Spaniei mediteraneene.

In Grecia, cele mai renumite statiuni se afla in insulele (Corfu, creta, Rhodos, Thasos), iar in Turcia se remarca statiunile de la Marea Marmara, Marea Egee (Kusadasi, Bodrum, Marmaris) si din Golful Antalyei (antalya). Corfu:

Rhodos:

http://www.zepelintour.ro/upload_oferte/25277-corfu%20last%20minute%202.jpeg http://www.rhodosonline.eu/images/uploads/pagini/14_ad61_p_img4.jpg

Tarmul adriatic al Croatiei cuprinde numeroase statiuni fie de-a lungul rivierelor, fie in insulele arhipelagului dalmatian.

Printre celelalte tari mediteraneene cu turism litoral dezvoltat se mai impun Egiptul (cu statiunile de langa Alexandria), Tunisia (cu Hammamet), Israel (cu Haifa) etc.

3.2. Litoralul Marii Negre_________________ Este valorificat din punct de vedere turistic de catre tarile riverane. In Romania sunt renumite statiunile Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Aurora, Saturn, Mangalia. Mamaia:

Constanta:

http://www.evz.ro/typo3temp/pics/Mamaia_de_sus_bd3496f126.jpg http://www.constanta.edu/wp-content/uploads/2012/12/constanta-symbol.jpg

Pe litoralul Bulgariei mai cunoscute sunt statiunile din zona orasului Varna si din Golful Burgas. In Ucraina, statiunile Yalta (in Crimeea), Odessa, in Rusia – Soci, iar in Georgia, Suhumi. Yalta:

Suhumi:

http://www.ecroaziere.ro/wp-content/uploads/2013/11/yalta-city-twilight_35068_990x742.jpg http://www.traveltours.ru/uploads/222/abhaziya/suhumi/suhumi.jpg

3.3. Marea Nordului si Marea Baltica___ Datorita conditiilor climatice mai aspre, sezonul turistic este mai redus si corespunde anotimpului cald. Pe tarmul Marii Nordului, mai cunoscute sunt statiunile din Belgia (Ostende), Olanda (Scheweringen), iar al Marii Baltice, statiunile din Germania (Sylt), Danemarca (Lokken), Polonia (Sopot), Letonia (Riga).

3.4. Oceanul Atlantic____________________ Aici se desfasoara o ampla activitate turistica, indeseobi in Europa, America de Nord si America de Sud.

In Europa se remarca statiunile din vestul Frantei (Biarritz – la Golful Biscaya, La Baule, Dinard, Deauville) si din Spania, atat din zona litorala continentala (San Sebastian, Santander), cat si din Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz).

In America de Nord, regiunea cu cel mai intens turism maritim balnear este Peninsula Florida, de-a lungul careia se insira numeroase statiuni, dintre care se impun: Jacksonville Beach, West Palm Beach, Daytona Beach, Miami Beach.

Zona Golfului Mexic si bazinul Marii Caraibilor ofera conditii foarte proprice activitatii turistice, tot timpul anului. Se impun aici tarmurile Mexicului, Venezuelei, precum si numeroase insule: Bahamas, Jamaica, Bermude, Haiti, Puerto Rico s.a.

In America de Sud, mai cunoscute sunt statiunile din Brazilia (Rio de Janeiro, Bahia), Argentina (Mar del Plata), Uruguay (Punta del Este).

Mexic http://www.liontravel.ro/fisiere/1/mexic.jpg

3.5. Oceanul Pacific________________________ Turismul maritim balnear este dezvoltat indeseobi pe coasta vestica a Statelor Unite (de la Los Angeles la San Diego, cu statiuni precum: Santa Monica, Santa Barbara, Laguna Beach, Imperial Beach, Pacific Beach) si cea a Mexicului (acapulco), in Australia (Sydney Brisbane), Noua Zeelanda, Insulele Hawaii (Honolulu), Tahiti. Hawaii:

Tahiti:

http://guidetropical.com/wp-content/uploads/2013/07/View_From_Diamond_Head_Oahu_Hawaii.jpg

http://marzipanman.files.wordpress.com/2013/06/wallarc_62297.jpg

3.6. Oceanul Indian________________________ Se remarca statiunile din insulele Seychelles, Mauritius, Maldive, din Indonezia (Bali), din Africa de Sud (Durban) s.a. Mauritius:

Maldive:

http://www.hashastravel.ro/wp-content/gallery/sejur-mauritius-12-zile-iulie-2013/mauritius2.jpg

http://www.4anotimpuri.ro/images/stories/Maldivebun/1%2011.jpg

4. Croazierele______________________________ Vasele de croazieră oferă posibilitateaefectuării unui voiaj special, de la excursii în jurul lumii sau în locuri inedite pânăla călătorii printre insule tropicale. Dacă la începutul secolului XX turismul de croazieră era în exclusivitate un turism de lux şi apanajul celor cu venituri foarte mari, azi posibilitatea de a face o croazieră poate fi, oarecum, la îndemâna oricui. Astfel, alegerea croazierei ca destinaţie de vacanţă era grevată de unele prejudecăţi: costul foarte ridicat, riscurile unei călătorii pe mare, lipsa libertăţii de mişcare pe vas, genul preponderent de turişti prezenţi pe vasele de croazieră(bătrâni, bogaţi, excentrici) etc. Evoluţia din ultimii ani a sectorului croazierelor (înlocuirea flotelor cu vase de ultimă generaţie, cu confort şi siguranţă mult sporite, renovarea masivă a interioarelor şi adăugarea de servicii noi) au demolat, rând pe rând, aceste suspiciuni. În plus, chiar şi cei predispuşi la rău de mare se vor simţi ca pe uscat, fiindcă navele sunt dotate cu sisteme de stabilizatori care reduc aproape total balansul. Croazierele nu sunt vacanţe sezoniere; practic nu există"sezon mort" decât pentru destinaţii ca Marea Nordului, Alaska sau America de Sud. În Mediterană se fac croaziere tot timpul anului, la fel şi în Caraibe, cu excepţia lunilor septembrie şi octombrie, când există furtunile tropicale. În prezent sunt mai mult de 250 de nave de croazierăde mare capacitate, care operează în lumea întreaga, Marea Britanie deţinând cam 5% din totalul navelor de croazieră.. În funcţie de anumite criterii, croazierele pot fi : ~croaziere de vacanţă (nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri, itinerarii medii de circa 7 zile, clientelădiversă, destinaţii obişnuite); ~croaziere de lux (nave de capacitate mai mică, 150-900 pasageri, inventar de lux, confort superior, personal cu înaltăcalificare, itinerarii de 14-30 zile); ~ croaziere exotice sau de aventură (nave de capacitate mică, destinaţii originale, turişti amatori de explorări, servicii specifice, personal cu instruire specială, scufundări, etc.).

Dunărea are un potenţial economic, comercial, de cultură, de turism şi de protecţie a mediului cu totul excepţional şi de aceea trebuie valorificat la maxim. Croazierele pe Dunăre sunt preferate de turiştii americani, nemţi şi japonezi, în special persoanele în vârstă, care plătesc mii de euro pentru pachetele turistice . În prezent, pe piata internaţionalăa croazierelor pe fluvii, cele pe Dunăre au o pondere de 36%, urmate de cele peNil cu o pondere de 31%. În România, flota proprie este redusă, există doar patru vase de croazieră care aparţin companiei Giurgiu Nav. Douădintre ele (Carpaţi şi Olteniţa), sunt construite acum 30 de ani şi renovate şi au o capacitate de circa 90 de locuri. Celelalte două nave sunt mai noi, respectiv Steaua Dunării şi Steaua Deltei, cu 160 de locuri fiecare. Pe plan mondial, secolul XXI deschide o nouă eră în turismul de croazieră, în care se imbină tradiţia cu tehnologia, design – ul şi viteza.

http://images.cruisemates.com/cruise-ships/1/2/0/7/crystal_symphony3.jpg

6. Bibliografie____________________________ 1. Negoescu B., Vlasceanu G., Terra Geografie Econimica, Editura Teorra, 1998 2. Gheorghilaş A., Geografia turismului internaţional, Editura Universitară, Bucureşti, 2005. 3. Nedelea A., Politici de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2003 4. Pisota I., Zaharia L., Hidrologie, Editura Universitara, Bucuresti, 2010 5. www.wikipedia.org 6. www.world-tourism.org 7. www.wateradnature.org 8. www.wateradnature.org