Locul Si Rolul Serviciilor De Turism In Dezvoltarea Economico-sociala A Unei Tari. Studiu De Caz - Romania.docx

Cuprins INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 2 CAPITOLUL I: Analiza evoluției serviciilor de turism în România în perioada 2006-2011............................. 3 CAPITOLUL II: Locul serviciilor de turism în dezvoltarea economico-socială a României............................. 6 CAPITOLUL III: Corelația dintre evoluția serviciilor de turism și gradul economico-social de dezvoltare .. 11 CAPITOLUL IV: Previzionarea evoluției serviciilor de turism din România pentru următorii trei ani ......... 14 CAPITOLUL V: Rolul serviciilor de turism în dezvoltarea economico-socială a României........................... 16 BIBLIOGRAFIE: ............................................................................................................................................. 20

1

INTRODUCERE Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini. Acest lucru este însă îngreunat de concurenţa puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţia) şi de amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc. Potrivit Strategiei de Dezvoltare din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, marele avantaj al României pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţa resurselor naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu, care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism. Pentru completarea ofertei turistice generale, slab diversificată în prezent, România dispune de numeroase resurse turistice de exploatat şi valorificat, în vederea acoperirii întregului an calendaristic. Sunt de remarcat în acest sens cele 18 parcuri naţionale şi naturale, ariile protejate, rezervaţia biosferă Delta Dunării, bogăţia şi diversitatea patrimoniului cultural (mănăstiri, cetăţi, biserici, monumente), comunităţile umane care păstrează valorile civilizaţiei culturale rurale în viaţa de zi cu zi, oportunităţile de practicare a turismului de aventură, oferite de râurile naţionale, a speo-turismului, turismului ecvestru, turismului de croazieră pe fluviul Dunărea, turismului uval, favorizat de faptul că România este a cincea ţară în ceea ce priveşte viticultura, are oportunităţi pentru practicarea cicloturismului, a mountain-bike-ului, dar şi a concursurilor out-of-road. Toate acestea conferă României potenţial pentru dezvoltarea produselor turistice complexe şi creşterea numărului total de turişti. În raport cu potenţialul turistic, dar şi comparativ cu statele vecine, ponderea turismului românesc în PIB este mică, la fel şi profitul obţinut de întreprinzătorii în turism. Aceasta se datorează în principal lipsei produselor turistice complexe, existenţei capacităţilor turistice vechi şi nemodernizate, privatizate în anii 2001-2002, şi lipsei facilităţilor pentru realizarea de capacităţi turistice complexe, modern echipate şi dotate. La acestea se adaugă şi lipsa capacităţilor de cazare în zonele turistice care oferă oportunităţi deosebite pentru practicarea turismului de nişă şi a ecoturismului. De asemenea, lipsesc total sau sunt insuficiente capacităţile turistice în vecinătatea parcurilor naturale, naţionale sau ale altor arii protejate care sunt legiferate. Fără a avea o dezvoltare cantitativă şi calitativă optimă a structurilor turistice de cazare, de alimentaţie şi de agrement, resursele turistice naturale nu pot fi valorificate complex. În ceea ce priveşte promovarea turistică, ca factor cheie pentru consolidarea locului pe pieţe şi obţinerea succesului, România trebuie să se alinieze tendinţei internaţionale de creştere, din ce în ce mai mult, a rolului instituţiei naţionale de promovare a turismului în activitatea intensivă de promovare. Activitatea de promovare turistică internă este în prezent subdimensionată, cantitatea de materiale promoţionale editate este insuficientă şi nu acoperă cererea. Situaţia este determinată de lipsa unei reţele naţionale de centre judeţene şi birouri locale de promovare şi informare turistică, a unor brand-uri pe zone/regiuni turistice, de deficienţele în acoperirea cu fonduri de la buget a activităţii de promovare internă şi internaţională, de lipsa asigurării continuităţii instituţionale în domeniul promovării.

2

CAPITOLUL I: Analiza evoluției serviciilor de turism în România în perioada 2006-2011 1.1.

Calcularea sporului, indicelui și ritmului mediu, cu bază fixă și cu bază în lanț

Indicatorii absoluţi (mii Indicatori relativi(%) persoane)

Anii

De nivel Valori Yi 2006 134 2007 156 2008 162 2009 125 2010 133 2011 138 TOTAL 848

Indicatorii medii

Modificări absolute

Indicele dinamicii

Ritmul creştere

∆i/1

Ii/1

I/i-1

Ri/1

de Calculaţi din Calculate valori absolute din valori relative y Ri/i-1 R  I

1 1,16 1,20 0,93 0,99 1,02

1 1,16 1,03 0,77 1,06 1,03

0 0,16 0,20 -0,07 -0,01 0,02

0 0,16 0,03 -0,23 0,06 0,03

0 22 28 -9 -1 4

∆i/i1 0 22 6 -37 8 5

141,33

Pentru a obţine rezultatele din tabelul de mai sus s-au folosit următoarele formule: -

Yi=PO în servicii de turism Sporul cu bază fixă: ∆i/1= yi-y1 Sporul cu bază în lanţ: ∆i/i-1= yi- yi-1 Indicele de evoluţie cu bază fixă: Ii/1= yi/y1 Indicele de evoluţie cu bază în lanţ: Ii/i-1=yi/yi-1 Ritmul de evoluţie cu bază fixă: Ri/1= Ii/1-1 Ritmul de evoluţie cu bază în lanţ: Ri/i-1= Ii/i-1-1  yi ;   yn  y1 ; I  n1 yn ; R  I 1 Indicatorii medii: y  n 1 n y1

3

0,8

1,00

0

Interpretări: Populaţia ocupată în turism din anul 2011 a crescut cu 4 faţă de anul 2006. Populaţia ocupată în turism în anul 2009 a scăzut cu 37 faţă de cea din 2008. Populaţia ocupată în turism în anul 2011 a crescut de 1,02 ori faţă de anul 2006. Populaţia ocupată în turism în anul 2010 a crescut de 1,06 ori faţă de cea din 2009. Se observă o creştere din 2006 până în 2008, după care o scădere destul de mare în 2009, revenind cu o creştere până în 2011.

Se observă că populaţia ocupată în sectorul serviciilor ocupă 29,4% în 2008, crescând la 30,5 în 2009, apoi la 31,2 în 2010, iar în 2011 la 33,0.

4

1.2.

Calcularea productivității muncii și a gradului de înzestrare tehnică a muncii

Anii

PIB în turism (mii lei)

2006 2007 2008 2009 2010 2011

6621,5 7817,3 8727,3 8534,8 69740,4 62764,2

PO în turism

134 156 162 125 133 138

Imob. Corporale în turism (mii lei) (IC) 8433,2 11496,1 14779,5 16482,5 16664,0 16464,4

Indicii PIB’ preţurilor (IP)

W

IC’

GITM

107,1 104,5 105,7 103,5 100,1 101,6

0,46 0,47 0,50 0,65 5,23 4,47

7874,13 11001,05 13982,49 15925,12 16647,35 16205,11

58,76 70,51 86,31 127,40 125,16 117,42

61,82 74,80 82,56 82,46 696,70 617,75

Am folosit următoarele formule: PIB’=PIB/IP W=PIB’/PO IC’=IC/IP GITM=IC’/PO

Se observă o creştere a gradului de înzestrare tehnică a muncii între anii 2006-2009, de la 58,76 în 2006 la 127,40 în anul 2009. După această creştere, din anul 2010 urmează o scădere până la 125,16, respective 117,42 în anul 2011.

5

CAPITOLUL II: Locul serviciilor de turism în dezvoltarea economico-socială a României 2.1. Ponderea populației ocupate în serviciile de turism în totalul populației ocupate a Romaniei Anul

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Populaţia ocupată în Populaţia ocupată în Ponderea p.o în totalul turism (mii persoane) economia naţională populaţiei ocupate în economia naţională (%) 8469 1,58 134 8726 1,78 156 8747 1,85 162 8411 1,48 125 8371 1,58 133 8366 1,64 138

Din tabelul de mai sus se poate observa o creştere a ponderii populaţiei ocupate în turism în totalul populaţiei ocupate în economia naţională între anii 2006-2008 după care o scădere în anul 2009, urmată de o creştere între anii 2010-2011. În timp ce în anul 2006, populaţia ocupată în turism ocupa 1,58% din totalul populaţiei ocupate în economia României, în anul 2011, ponderea a crescut la 1,64%.

6

2.2. Contribuția serviciilor de turism la crearea Produsului Intern Brut a României Anii

Indicii preţurilor de consum în servicii

PIB în turism (mil lei)

2006 2007 2008 2009

6621,5 7817,3 8727,3 8534,8

107,1 104,5 105,7 103,5

PIB în servicii de turism în preţuri comparabile 6182,53 7480,66 8256,66 8246,18

2010 2011

69740,4 62764,2

100,1 101,6

69670,72 61775,78

Se observă că între anii 2006-2008, PIB-ul în servicii de turism fluctuează în sensul unei creşteri, după care urmează o scadere în anul 2009, revenind mai apoi cu o creştere până în anul 2010.

Contribuția directă a serviciilor de turism și călătorie la PIB, în 2013, a fost de 10,5 miliarde de lei (1,6% din PIB). Această cifră este prognozat să crească, în 2014, cu 3,7%, până la 10,9 miliarde de lei. Acest avans reflectă, în principal, activitatea economică generată de industrii precum cea hotelieră, agenții de turism, companii aeriene și alte servicii de transport de pasageri (excluzând serviciile pentru navetiști). 7

2.3. Ponderea întreprinderilor active în serviciile de turism în totalul întreprinderilor din economia României Anii

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Intreprinderi active în servicii de turism

Totalul intreprinderilor active

20554 22063 23631 26151 24379 22186

459972 498014 532688 517870 468561 429035

Ponderea intreprinderilor active în servicii de turism în totalul intreprinderilor din economia ţării (%) 4,46 4,43 4,43 5,04 5,20 5,17

Observăm o scădere a ponderii întreprinderilor active în servicii de turism între anii 20062008, după care urmează o creştere până în 2010 urmată de o scădere în 2011.

În ciuda anilor economici dificili, atât hotelurile, cât şi pensiunile din România s-au înmulţit în ultima perioadă (2009-2011) într-un ritm chiar mai mare decât în anii de boom imobiliar (2006-2008). În 2011, Institutul Naţional de Statistică numară 1.319 hoteluri, cu 73 mai multe decât în 2010. Dacă vorbim în procente, numărul de hoteluri şi moteluri a crescut cu 8% în 2011, faţă de 2010, iar în 2010 cu 6% faţă de anul anterior, în timp ce în anii pre-criză ratele de creştere nu au depaşit 4%. Dacă ne referim la pensiuni, tendinţa a fost cu totul alta. După ce, în 2009, numărul pensiunilor turistice şi agroturistice a crescut cu 7% faţă de anul anterior, criza a domolit creşterea, la doar 1% în 2010 iar, din 2011, numărul lor a început chiar să scadă (-2% faţă de 2010).

8

2.4. Mărimea și structura imobilizărilor corporale în serviciile de turism

Marimea imobilizărilor pe activitatea de turism 8433,2 11496,1 14779,5 16482,5 16664,0 16464,4

Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Indicii imobilizarilor corporale 107,1 104,5 105,7 103,5 100,1 101,6

2.5. Ponderea investițiilor în serviciile de turism în totalul investițiilor din România Anii

Investiţii în servicii de turism

Total investiţii în economie

2006 2007 2008 2009 2010 2011

1249,2 1600,9

68827,5 83660,6

Ponderea investiţiilor din servicii de turism în totalul investiţiilor (%) 1,81 1,91

1993,4 1353,3 1528,2 1134,2

99525,6 74939,3 72294,7 87815,8

2,00 1,80 2,11 1,29

Ponderea investiţiilor cunoaşte o creştere între anii 2006-2008, fiind urmată de o scădere în anul 2009, apoi de o creştere în 2010 şi scădere în 2011. Cât privește investițiile, se estimează că aceste servicii vor trage investiții directe de 18,9 miliarde de lei pe an, până în 2024, în 2013 acestea fiind de 11,8 miliarde de lei. Creșterea pentru acest an a investițiilor directe în serviciile de turism și călătorie este estimată la 5,3%. Ponderea totală a investițiilor în aceste servicii în investițiile totale naționale va crește de la 7,4% în 2014 la 7,6% în 2024.

9

Mai relevant decât numărul total de hoteluri şi pensiuni este capacitatea de cazare, exprimată în numărul de locuri disponibile pentru turişti înmulţite cu numărul de zile în care unităţile de cazare sunt deschise, din care se exclud zilele în care unităţile sunt închise temporar din lipsa de turişti, pentru reparaţii sau din alte motive. După acest criteriu, pensiunile nu doar că nu au intrat pe o tendinţă descrescătoare, dar au crescut cu 10% în 2011 faţă de 2010 - ceea ce înseamna că s-au deschis pensiuni cu capacitate mare de cazare şi s-au închis pensiuni mai mici. Hotelurile au crescut şi ele, cu 6% în aceeaşi perioadă, sub creşterea per total a capacităţii de cazare din România, aici incluzînd şi moteluri, hosteluri, cabane, campinguri, tabere şi sate de vacanţă. Creşterea per total a industriei a fost de 7% în 2011 versus 2010. Aceste capacităţi de cazare au însa rate de utilizare foarte mici. După un maxim de 42% atins în 2007 în cazul hotelurilor, această rată a scăzut la un minim de 29% în 2010, pentru a reveni pe o uşoara tendinţa de creştere în 2011 (vezi grafic). Gradul de ocupare al pensiunilor turistice, însa, este aproximativ la jumătate faţă de cel al hotelurilor, cu un maxim de 22% în 2007 şi 2008. În 2010, rata de ocupare a pensiunilor turistice a fost de doar 15%. Putem concluziona că investiţiile în hotelurile româneşti nu s-au cramponat de condiţiile economice dificile din ultimii ani din România. La nivel global însa, serviciile de cazare au înregistrat o stagnare, dublată de constrângeri de capital, cu un impact negativ asupra capacităţii şi / sau a dorinţei companiilor hoteliere şi ale proprietarilor de a face investiţii în portofoliu.

10

CAPITOLUL III: Corelația dintre evoluția serviciilor de turism și gradul economico-social de dezvoltare Calcularea legăturii dintre populaţia ocupată şi PIB-ul creat în turism în România:

Anii

Populatia ocupata(mii persoane)-x

PIB din turism (mil lei)-y

Xi*yi

xi2

yi2

2006

134

6621,5

887281

17956

43844262,25

2007

156

7817,3

1219468,8

24336

61110179,29

2008

162

8727,3

1413822,6

26244

76165765,28

2009

125

8534,8

1066850

15625

72842811,03

2010

133

69740,4

9275473,2

17689

4863723392,15

2011

138

62764,2

8661459,6

19044

3939344801,64

TOTAL

848

164205,5

22524355,2

120894

9057031211,64

𝑛∗∑ 𝑥∗𝑦− ∑ 𝑥 ∗ ∑ 𝑦 r=

√[𝑛∗∑ 𝑥 2 − (∑ 𝑥 )2 ]∗[𝑛∗∑ 𝑦 2 − (∑ 𝑦)2 ]

r= 0,6585365854

Având în vedere că r=0,65, putem spune că între cei doi indicatori există o corelaţie de intensitate medie.

11

Coeficienţii de corelaţie Spearman şi Kendall vor fi calculaţi la nivel regional, pentru anul 2010, cu ajutorul următoarelor tabele: Regiunea PIB in turism PO in turism Nord-Vest 8205.6 17,3 Centru 7125.2 21,5 Nord-Est 7337.4 14,8 Sud-Est 6885.6 16,9 Sud-Muntenia 9016.4 13,4 Bucuresti 19023.1 26 S-Oltenia 4951.2 9,7 Vest 7195.9 13,5 TOTAL 69740.4

Sp =

rx 3 6 4 7 2 1 8 5

ry 3 2 5 4 7 1 8 6

d2 0 16 1 9 25 0 0 1 52

6∗∑ di2 = 1-312/504=0,39. n∗(n2 − 1)

Regiune Nord-vest Centru Nord-est Sud-est Sud-Muntenia Bucuresti S-Oltenia Vest Total

ry 3 2 5 4 7 1 8 6

K=

2S = 20/56=0,35 n( n  1)

S=

 Pi  Qi = 19-9=10

Pi 5 5 3 3 1 2 0 0 19

Qi 2 1 2 1 2 0 1 0 9

Din calcularea coeficienţilor de corelaţie, rezultă că, la nivelul regiunilor, legătura dintre populaţia ocupată şi PIB este una slabă.

12

Nu se poate trece cu vederea că regiunea Sud-Vest este cea mai săracă, având un PIB de 46.984 milioane lei (8% din PIB total), în timp ce regiunea Bucureşti Ilfov, deşi este formată din doar două entităţi administrative, asigură 24% din PIB-ul total, respectiv 148.246 milioane lei.

13

CAPITOLUL IV: Previzionarea evoluției serviciilor de turism din România pentru următorii trei ani a) Metoda sporului mediu: previziune realizată pentru populaţia ocupată în servicii de turism

Anul

Populaţia ocupată în turism (mii persoane)

ti

yi=y1+  *ti

(yi-yi)2

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

134 156 162 125 133 138 -

0 1 2 3 4 5 6 7 8

134 134,8 135,6 136,4 137,2 138 138,8 139,6 140,4

0 449,44 696,96 129,96 17,64 0

1294

yi=y1+  *ti

 =0.8 Pe baza ajustării prin metoda sporului mediu, previziunea evoluţiei populaţiei din turism în perioada 2009-2014, evidenţiază o creştere de la 134 la 140,4.

= 14,68 = 10,38%

Metoda nu ajustează bine seria.

14

b) Metoda indicelui mediu: Anul

Populaţia ocupată în turism (mii persoane)

ti

Yi=y1* Ī ti

(Yi-Yi)2

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

134 156 162 125 133 138 -

0 1 2 3 4 5 6 7 8

134 134 134 134 134 134 134 134 134

0 484 784 81 1 16

1366

Se cunoaşte: Ī = 1,00

=15,08

= 10,06%

Metoda nu ajustează bine seria.

15

CAPITOLUL V: Rolul serviciilor de turism în dezvoltarea economico-socială a României 5.1.

Contribuția serviciilor la creșterea economică a țării Turismul se consideră a fi creator şi utilizator de venit naţional. Antrenarea şi stimularea

producţiei turistice, determină un spor de producţie care se regăseşte ca aport la crearea produsului intern brut. Efectul favorabil al turismului asupra venitului naţional, este evidenţiat de procesul prin care exportul de turişti asigură valorificarea mai avantajoasă a resurselor naţionale şi a muncii interne. Turismul contribuie la producerea de venit naţional şi prin valorificarea resurselor nevalorificate încă, exploatarea suplimentară a celor ce aparţin altor domenii, sau a creaţiilor realizate în alte scopuri. În cazul ţării noastre, se poate studia respectivul aspect, prin rezultatele obţinute sub formă procentuală, raportând valoarea adăugată din turism, înregistrată ca valoare adăugată în hoteluri şi restaurante, la cea totală pe ramuri:

Ani

Valoarea adaugată brută în hoteluri

Valoarea adaugată brută pe total ramuri

2006 2007 2008 2009 2010

6621,5 7817,3 8528,0 8457,6 5151,8

304269,8 368356,3 458535,5 450979,1 466397,0

Ponderea valorii adaugate brute din turism în total ramuri (%) 2,17 2,12 1,85 1,87 1,10

Se observă că, în perioada 2006-2010, ponderea valorii adăugate din turism în total valoare adăugată fluctuează uşor în sensul unei scăderi de la un an la altul.

Turismul joacă un rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă, având, astfel, o contribuţir majoră la atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare și, deci, la reducerea șomajului. 16

Cifra de afaceri pentru serviciile de turism și călătorie din România a crescut cu 5,4% în 2014, până la aproape 35 de miliarde de lei, reprezentând 5,3% din PIB, arată un raport detaliat al World Travel & Tourism Council (WTTC). Contribuția directă a serviciilor de turism și călătorie la PIB, în 2013, a fost de 10,5 miliarde de lei (1,6% din PIB). Această cifră este prognozat să crească, în 2014, cu 3,7%, până la 10,9 miliarde de lei. Contribuția totală la PIB este de așteptat să avanseze cu 3,8% pe an, până la 50,8 miliarde de lei până în 2024 (5,6% din PIB)”, se mai arată în raportul WTTC. Serviciile de turism și călătorie au generat 212.500 de locuri de muncă directe în 2013 (2,4% din forța de muncă ocupată) și este de așteptat să crească, în 2014, cu 3,2%, până la 219.500 de locuri de muncă (2,5% din forța de muncă ocupată). Până în 2014, aceste servicii vor genera 231.000 de locuri de muncă directe, o creștere de 0,5% pe an în următorii zece ani. Cât privește investițiile, se estimează că aceste servicii vor trage investiții directe de 18,9 miliarde de lei pe an, până în 2024, în 2013 acestea fiind de 11,8 miliarde de lei. Creșterea pentru acest an a investițiilor directe în serviciile de turism și călătorie este estimată la 5,3%. Ponderea totală a investițiilor în aceste servicii în investițiile totale naționale va crește de la 7,4% în 2014 la 7,6% în 2024.

În industrie, unde lucrează 2 milioane de persoane, valoarea adaugată pe ora de muncă a fost de 7,5 euro, cu 21% peste medie, iar in comunicăţii (122.000 de persoane), valoarea a fost cu 26% mai mare decât cea din sectorul intermedierilor financiare, unde în anul 2009 lucrau 92.000 de persoane. 17

Per total, cele 3 milioane de persoane care lucrează în industrie, tranzacţii imobiliare, comunicaţii şi intermedieri financiare au generat 52% din PIB-ul aferent anului 2009, iar cei mai performanţi 260.000 de angajaţi (2,8% din populaţia ocupată, şi 1,3% dintre români) au generat 14% din PIB. La polul opus se afla cei din agricultură, care trag semnificativ în jos media – dacă excludem acest sector, valoarea adaugată medie pe ora de muncă creşte cu 29%, de la 6,2 euro, la 8 euro.

18

5.2 Contribuția serviciilor la creșterea calității vieții Calitatea vieţii se referă la satisfacerea nevoilor materiale, umane, biologice, spirituale, psihice ale omului în corelaţie cu condiţiile existenţei societăţii şi individului, cu relaţiile interumane şi cele cu mediul natural sau creat de societate. Ceea ce reprezintă importantă pentru nivelul de trăi este repartizarea veniturilor pentru satisafacerea diferitelor categorii de trebuinţe: ce parte din total se cheluieşte pentru trebuinţele primare (alimentaţie), cele secundare (produse industriale, îmbrăcăminte, locuinţă etc.) şi cele terţiare (servicii de tot felul, timp liber, cultură etc.). De asemenea modul de viaţă depinde de natură activităţilor economice fundamentale şi a activităţilor sociale întemeiate pe şi legate de acestea, dar include toate activităţile omeneşti, toate sferele vieţii sociale. El cuprinde, deopotrivă, modul în care oamenii îşi produc mijloacele de existenţa, dar şi modul în care le folosesc pe acestea, modul în care îşi realizează viaţa ca membrii ai unei societăţi. Complexitatea conţinutului calităţii vieţii se reflectă în numărul impresionant de indicatori (circa 250) prin intermediul cărora se poate asigura o evaluare obiectivă a acesteia; între aceştia pot fi enumeraţi: calitatea mediului social-politic, nivelul şi evoluţia veniturilor, nivelul şi structura consumului, condiţiile de muncă şi satisfacţia muncii, calitatea condiţiilor de locuit, gradul de dezvoltare a învăţământului, nivelul de cultură, raportul dintre timpul de muncă şi timpul liber precum şi modul de utilizare a timpului liber, calitatea mediului înconjurător, starea de sănătate a populaţiei etc. Calitatea vieţii şi evoluţia acesteia la nivelul societăţii influenţează nu numai activitatea de marketing a companiilor existente deja pe piaţă, ci şi decizia companiilor străine de a pătrunde sau nu pe piaţă. Conţinutul şi indicatorii de evaluare a calităţii vieţii pun în evidenţă contribuţia deosebită a serviciilor la realizarea unui anumit nivel al acesteia. Aproape nu există componentă a calităţii vieţii asupra căreia serviciile să nu aibă un rol determinant. În consecinţă, se poate aprecia că o creştere a consumului de servicii conduce nemijlocit la o îmbunătăţire a calităţii vieţii.

19

BIBLIOGRAFIE: Anuarul Statistic al României http://www.insse.ro http://www.ziare.com www.revistadestatistica.ro http://businessday.ro http://www.cnp.ro http://www.recensamantromania.ro/ https://ec0n0mic.wordpress.com/

20