Slide 2.docx

Slide 1

Conferinţa Naţională de Educaţie (CNEFSE-USV), Ediţia a III-a Suceava, 17 Mai 2014 Incursiuni Didactice în Dinamica Educaţională

ÎN VREMURI COMPLICATE, CUVINTE SIMPLE DESPRE EDUCAȚIE

Prof. Istudor Ramona-Elena

Slide 2 ARGUMENT În vremuri complicate și alerte, am ales cuvinte simple pentru a vorbi despre educație, concentrându-ne asupra principalelor probleme cu care se confruntă sistemul educațional din România. Un limbaj hiperspecializat debusolează părinții și elevii, beneficiarii actului educațional, iar prezentul demers li se adresează în primul rând lor. Ne-am folosit în argumentare de câteva statistici Eurostat și ILO, Strategia Europeană pentru Tineret COM20090200, de ideile pedagogului suedez Torsten Husén, Raportul UNESCO din 1972 redactat de Edgar Faure și Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI redactat în 1996 de către Jacques Delors.

Tehnologia imprimă lumii un ritm alert, prin urmare nevoii de educație nu îi mai putem oferi soluţii tradiţionale, bazate în cea mai mare parte pe un caracter cantitativ şi fundamentate pe cunoaştere, deoarece ele nu mai sunt adecvate situaţiei actuale, ci răspunsul pentru ele se află undeva în zona Educației Recurente, Educației Permanente, Educației Continue și Educației pe tot parcursul vieții. Educația trebuie să pregătească individul pentru societate, înzestrându-l cu competențele necesare găsirii unui loc de muncă de calitate.

Slide 3 Generația tânără de astăzi + se bucură de acces ușor la informație și educație; se simte în largul ei cu tehnologia avansată; este mai mobilă ca oricând.

se confruntă cu dezechilibre și lipsuri de tot felul (familii destrămate, părinți plecați la muncă în străinătate, sărăcie, stres, probleme de relaționare, tulburări afective, de atenție etc.) entuziasm și motivație scăzute; criza economică și criza valorilor; distrugerea fanteziei creatoare, a imaginației și empatiei prin folosirea necorespunzătoare a calculatorului și a televizorului; înlocuirea „foamei informaționale” din secolele trecute cu un soi de curiozitate infantilă extrem de popularizată prin știri mondene, emisiuni lipsite de conținut sau scandaluri mediatice care îi depărtează de introspecție și lucruri profunde; o imagine de sine necorespunzătoare realității, formată în relație cu falsele modele promovate de media.

+ Procesul instructiv-educativ

-

noi paradigme educaționale;

finanțarea redusă a învățământului;

diverse mixări metodologice;

lipsa materialelor didactice de ultimă generație;

practici educative speciale; metode interactive de predare și învățare; tehnici performative; profesori dedicați – Dascăli.

programa școlară încărcată; învățământul obligatoriu este diagnosticat cu raportare la cele două tipuri de inteligență, lingvistică și logico-matematică (probele EN la limba și literatura română și matematică), însă acestea nu sunt inteligențele predominante ale tuturor indivizilor.

Slide 4 Rezultatul... serioase blocaje în finalizarea cu succes a învățământului obligatoriu; dificultăți în continuarea studiilor; cel mai adesea sistemele educaționale pregătesc tinerii pentru locuri de muncă care nu sunt viable; imposibilitatea integrării durabile a tinerilor pe piața forței de muncă care are încă foarte multe sectoare „înghețate” ; acceptarea unor locuri de muncă sub pregătirea și competențele tinerilor (engl. underemployment); acceptarea unor locuri de muncă precare, sezoniere, cu jumătate de normă, muncă de agenție, slujbe cu o rată mare a accidentelor, orare solicitante, ritmuri de lucru excesiv de rapide, stres psihologic, contracte pe perioadă determinată, fără contract colective, slujbe sub-plătite sau prost plătite care nu oferă independență financiară tinerilor; migrația tinerilor.

Slide 5 Educație și tehnologie Gaston Berger: „Trăim sub semnul „acceleraţiei istoriei”, într-o lume care se schimbă repede și foarte repede”. Educabilii de azi trebuie să fie adaptabilii de mâine, iar educația trebuie să umanizeze, să-i înarmeze pe oameni cu instrumentele de care au nevoie pentru a deveni cetățeni responsabili. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în Secolul XXI – Jacques Delors şi colaboratorii, 1996 Educaţia permanentă va fi motorul societăţii în secolul XXI, deoarece vine în întâmpinarea provocării pe care o reprezintă o lume aflată într-o continuă și alertă schimbare. Cei patru piloni ai educaţiei constituie patru tipuri fundamentale de învăţare și cunoaștere:  

a învăţa să ştii (dobândirea instrumentelor cunoaşterii); a învăţa să faci (individul în relaţie cu mediul înconjurător);

 a învăţa să trăieşti împreună cu alţii (cooperarea cu alte persoane prin participarea la activităţile umane);  a învăţa să fii (dezvoltarea personalităţii şi o autonomie crescândă a acestuia). Nu mai este productiv ca un individ să acumuleze, de la o vârstă fragedă, un volum de cunoştinţe pe care să le folosească apoi de-a lungul întregii vieţi, ci el trebuie să fie pregătit să profite de ocaziile de a învăţa care i se oferă de-a lungul vieţii, atât pentru a-şi lărgi orizontul cunoaşterii, cât şi pentru a se adapta la o lume în schimbare, complexă, interdependentă.

SLIDE 6 Pedagogul suedez Torsten Husén: „Educație Recurentă” ("Recurrent Education") reîntoarcerea adultului la școală la anumite intervale.

–

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, UNESCO și Consiliul European au concluzionat că Educația Recurentă, Educația Permanentă, Educația Continuă și Educația pe tot parcursul vieții sunt soluția pentru condițiile istorico-sociale prezente și de perspectivă. Educația Recurentă include 10 principii educaționale: 1. adaptabilitate;

5. egalitate;

2. context;

6. participare;

3. diversitate;

7.

4. eficiență;

8. calitate;

personalizare;

Cele șase obiective ce derivă din principiile educației recurente sunt: 1. autonomie personală; 2. competențe sociale; 3. discreție etică; 4. capacitatea creatoare; 5. competențe de carieră; 6. forță intelectuală.

9. unitate; 10. suprimarea izolării dintre unitățile de învățământ superior și câmpul muncii.

Slide 7 Torsten Husén: „statele vor trebui să devină „societăţi care învaţă”. După Husén un sistem educaţional relevant prezintă următoarele principii de organizare: 1. educaţia va fi un proces permanent de-a lungul vieţii; 2. educaţia nu va mai avea puncte fixe de intrare şi de ieşire din sistem, deoarece va deveni din ce în ce mai mult un proces continuu în cadrul educaţiei formale şi în relaţie cu alte funcţii desfăşurate de-a lungul vieţii; 3. educaţia va avea un caracter din ce în ce mai informal şi va fi accesibilă pentru tot mai multe persoane; vor exista „centre de învăţare” (learning centers) unde facilităţile vor consta în posibilitatea de a învăţa acasă şi la muncă, de exemplu cu ajutorul computerelor; 4. educaţia formală va deveni din ce în ce mai importantă ca pondere şi mai relevantă ca mod de aplicare; 5. sistemul educaţional va deveni dependent de un larg suport organizaţional sau de alte sisteme care să îl asiste, care vor facilita asistenţa în predare, procesarea informaţiei şi materiale de instruire tip multi-media. (Recurrent education: a strategy for lifelong learning, Centre for Educational Research and Innovation, OECD, 1973: 91) SLIDE 8

Educație și locuri de muncă de calitate Organizația Internațională a Muncii – ILO estima, cu referire la anul 2013, un număr de 74,5 milioane tineri neangajați, cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, adică o rată globală de 13,1%, de trei ori mai mare decât cea a adulților fără loc de muncă.

SLIDE 9 Rata tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani care se aflau în căutarea unui loc de muncă în 2013, era 4,1%, iar cea a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25-29 era de 3,7%. (Conform Eurostat) Procentele sunt aparent neîngrijorătoare, însă trebuie să ținem cont de numărul mare de tineri care sunt plecați din țară.

Procentul tinerilor NEET cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani era 3,5%, iar al celor cu vârsta cuprinsă între 25-29 era de 5,4%. NEET (neither in employment, nor in education or training) – persoane care nu se află nici în câmpul muncii, nici nu urmează vreo formă de educație sau pregătire. Rata șomajului în rândul tinerilor era 23,30%. În 2012, 24% dintre cei care pleacă din țară sunt tineri sub 18 ani, iar 27% au vârste cuprinse între 18-26 de ani. Ministrul român al Afacerilor Externe a afirmat în 2013 pentru media că peste 2 milioane de români muncesc legal sau ilegal peste graniță.

SLIDE 10 Strategii europene cu aplicare locală Uniunea Europeană a implementat în 2014 programul Alianța Europeană pentru Ucenicii și Școli profesionale (European Alliance for Apprenticeships) și Cadrul de Calitate pentru Stagii pentru a conecta sectorul privat, partenerii sociali și instituțiile de învățământ în vederea creării unor programe de școlarizare și a unor stagii de calitate. “Youth Guarantee” – „Tinerețe garantată”, cunoscut și sub numele “Job Guarantee” – Loc de muncă garantat – proiect ce asigură tinerilor o ofertă de muncă de calitate, continuarea educației, un stagiu, o ucenicie sau o recalificare în cel mult patru luni de când au devenit șomeri.

SLIDE 11 Concluzii și propuneri noi strategii de dimensionare și de structurare a conținuturilor; programe specializate, aflate în concordanță cu structurile mental-comportamentale, interesele și tipurile de inteligență ale elevilor;

formarea competențelor proteice care permit transformarea și evoluția atitudinilor și valorilor, formarea gândirii divergente, critice, a empatiei, a capacității de a lucra în echipă, de a elabora modele noi și nu de a gândi și acționa după tipare și șabloane; identificarea și exploatarea inteligenței predominante, care adesea trece drept talent (randamentul școlar nu a fost niciodată sinonim cu IQ-ul: Picasso nu știa matematică, Einstein era dislexic și nu știa să deseneze, iar Al Pacino a picat toate examenele la care s-a prezentat); recalibrarea capacităților sistemului de educație pentru a furniza competențe și abilități relevante, care să fie adaptate la cerințele pieței forței de muncă; consolidarea sistemelor de ucenicie și a stagiilor de practică; angajarea în stabilirea unei garanții viabile de tipul "Youth Guarantee"; definirea unei scheme de anticipare a nevoilor viitoare de competențe prin sondarea pieții muncii în vederea reducerii deficitului de competențe și calificări, precum și a unor instrumente de anticipare care vor jalona cursul calificărilor cu scopul de a reduce nepotrivirile dintre calificările deținute de un individ și cele cerute de angajator; cunoașterea de către elevi a cerințelor pieții muncii pentru ca aceștia să învețe să gândească în perspectivă și să își pregătească bagajul corect de competențe, calificări și abilități; motivarea tinerilor prin cursuri calitative, orientate către perspective reale de angajare, burse de studiu, ucenicii, mobilități de studiu, precum și prin mediatizarea unor valori și modele demne de urmat. SLIDE 12 FOR YOUTH FIGHT YOUTH EDUCATIA ESTE CHEIA