Revista Viata Or Nr 7

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES • Anul I • Num`rul 7 • 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

pa g . 1 4

pa g . 2 1

pa g . 0 3

pa g . 0 4

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRA T U I T ! ! !

02

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

La ora actualã, administraþia localã din comuna Galicea, în frunte cu cei doi edili liberali inimoºi, primarul Ion Nãfliu ºi viceprimarul Florea Udrea, acordã o importanþã sporitã lucrãrilor de igienizare a comunei, întrucât se doreºte ca aceastã localitate sã pãºeascã în sezonul rece cu un nou look ºi sã nu mai existe riscul producerii de eveniemnte nedorite, odatã cu aºternerea stratzului de zãpadã. În acest sens, sãptãmâna aceasta, au fost angajaþi 20 de oameni, pe o perioadã de trei luni (n.r.: pânã la data de 31 decembrie a.c.), în baza articolului 78 din Legea 76. “În sarcina acestor oameni se va reþine toate aspectele legate de executarea lucrãrilor necesare comunitãþii; lucrãri care constau, în principal, din igienizarea tuturor satelor. Se va face curãþenie pe întreg domeniul public. Toate ºanþurile care þin de domeniul public vor fi puse la punct, se vor tãia ierburile uscate ºi mãrãcinii de pe toate cele 400 de hectare de izlay comunal care se aflã în patrimoniul comunei noastre ºi, de asemenea, se va purcede la repararea podeþelor care necesitã intervenþii rapide din partea noastrã!”, ne-a informat viceprimarul liberal al acestei comune, Florea Udrea. „ Alin BARBU [email protected]

ADMINISTRATIE

Sistemul de colectare a deºeurilor, intrã în linie dreaptã! Potrivit primului gospodar din Galicea, zilele urmãtoare va fi dus la Craiova proiectul privind înfiinþarea sistemului propriu integrat de colectare selectivã a deºeurilor, în forma finalã. Vã reamintim cã deja s-au fãcut investiþi importante în acest sens, iar valoarea totalã a acestui proiect atinge cifra de 600 de mii de euro. Scopul principal al acestui proiect este reprezentat de dorinþa de impunere a unui înalt grad de civilizaþie, la Galicea. Edilii admit însã cã munca de lãmurire pe care executivul local va trebui sã o ducã pentru conºtientizarea populaþiei este cea mai grea parte a muncii depuse pentru implementarea acestui proiect! „ Alina ROGOBETE [email protected]

ADMINISTRATIE

Edilii de la Galicea ne-au asigurat cã ºcolile de pe raza acestei localitãþi, în premierã pentru mediile rurale vâlcene, sunt deja pregãtite în proporþie de sutã la sutã ca sã intre în iarnã, în sensul cã “(...) magaziile sunt deja pline cu lemne necesare realizãrii încãlzirii. La unele din ºcoli, s-au dat deja în folosinþã centralele termice...”. Modul în care edilii liberali de la Galicea s-au ocupat de acest aspect, astfel încât învãþãmântul din aceastã comunã vâlceanã sã se desfãºoare ºi iarna, la fel ca vara, reprezintã o premierã naþionalã, în condiþiile în

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

03

care existã încã, în România, ºcoli care nici mãcar nu au primit autorizaþiile de funcþionare, ca sã nu mai amintim de acele instituþii de învãþãmânt care au ca sedii adevãrate grajduri de porci, sau niºte clãdiri vechi de mii de ani, unde s-a azvârlit, la miºto, cu câte un strat de tencuialã de âl dai jos de pe pereþi cu pixul. Semn cã Galicea este, odatã în plus, localitatea superlativelor... „ Alin BARBU [email protected] Potrivit viceprimarului liberal al comunei Galicea, Florea Udrea, în scurt timp, în parcul Zãvoi din aceastã frumoasã localitate, va fi amplasat un tun. “În timpul Rãzboiului de Independenþã, din anul 1877, locuitorii comunei Galicea au pus mânã de la mânã ºi au adunat “paraii” (cum se numeau pe atunci) necesari pentru dotarea armatei române cu un tun. În cinstea lor, se va achiziþiona un tun de la o unitate militarã, care, pânã la finele anului în curs, va fi amplasat în Parcul Zãvoi din centrul localitãþii noastre. Investiþia costã circa 30 de milioane de lei vechi, bani care vor fi plãtiþi de la bugetul local.”, ne-a informat viceprimarul Udrea. „ Alina ROGOBETE

[email protected]

04

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

În aceastã perioadã, potrivit ºefilor administraþiei locale din comuna Galicea, primarul Ion Nãfliu ºi viceprimarul Florea Udrea, se fac demersuri susþinute în vederea decolmatãrii, în amonte de drumul judeþean 678 Tãtãrani - Câmpu Mare, a pârâului Topolog. “În cazul în care se vor gãsi fondurile necesare executãrii acestei ample lucrãri, se vor rezolva douã probleme importante comunitãþii ºi anume: preluarea unui debit mai mare în cazul în care ne vom confrunta, din nou, cu precipitaþii abundente, ceea ce va duce la scãderea riscului producerii unor noi inundaþii, iar pãmântul rezultat va

ADMINISTRATIE

putea fi folosit la rezolvarea problemelor ridicate de alunecarea de teren din punctul limitã cu comuna Nicolae Bãlcescu, pentru redarea în folosinþã a drumului judeþean 678 D Galicea - Nicolae Bãlcescu!”, ne-a spus viceprimarul Florea Udrea. Ca urmare, lucrãrile de decolmatare sunt de o importanþãp extremã pentru comunitatea din Galicea. Cu atât mai utile ar fi acestea, dacã s-ar reuºi finalizarea lor pânã la aºternerea primului strat de zãpadã. „ Alin BARBU [email protected] Primarul liberal al comunei Galicea, Ion Nãfliu, împreunã cu secretarul acestei localitãþi, Gheorghe Obogeanu, au participat la un nou termen în procesul pe care Consiliul Local Galicea îl are cu Oltchimul lui Constantin Roibu pentru preluarea grajdurilor atribuite abuziv de cãtre conducerile anterioare acestei societãþi comerciale. Este vorba despre 80 de mii de metri pãtraþi de teren cu construcþiile aferente. “Prin recuperarea acestor grajduri ºi a suprafeþelor de teren aferent, urmãrim, în primul rând, rezolvarea problemei legate de amplasarea unor noi obiective de interes deosebit pentru comuna Galicea, precum ºi crearea a sute de locuri de muncã pentru cetãþenii acestei localitãþi!”, ne-a spus edilulºef. Primul gospodar din Galicea nu a putut însã sã facã o previziune cu privire la data la care se va termina acest litigiu, însã este convins cã, în cele din urmã, Consiliul Local Galicea va fi îndreptãþit de instanþã. În ciuda faptului cã este evident cine este îndreptãþit sã fie proprietarul acestor terenuri ºi al grajdurilor, mai ales þinându-se cont de impactul pozitiv deosebit pe care l-ar avea recuperarea acestora, asupra întregii comunitãþi, procesul pare a se pre„ Alin BARBU lungi la nesfârºit... [email protected]

INVATAMANT

Cu scurt timp în urmã, autoritãþile locale din Galicea, împreunã cu conducerea ªcolii cu clasele V-VIII din aceastã localitate, au luat decizia de a extinde suprafaþa clãdirii în care funcþioneazã aceastã importantã instituþie de învãþãmânt. Astfel, în scurt timp, vor începe lucrãrile pentru amenajarea unei noi sãli de clasã. Construcþia se va face peste grupul sanitar care a fost construit anul trecut, la aceastã ºcoalã. Tot aici, vor mai avea loc lucrãri de amenajare ºi modernizare a spaþiului exterior. Acestea din urmã vor consta din executarea unei împrejmuiri la standrade, în lungime de aproape 200 de metri. Un interes deosebit se va acorda ºi curþii acestei unitãþi de învãþãmânt. Astfel, viceprimarul liberal al comunei Galicea, Florea Udrea promite asfaltarea curþii ºcolii,

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

05

precum ºi amenajarea unor spaþii verzi. Ideile inovatoare sunt bine venite, mai ales în aceastã perioadã, când elevii trebuie ambiþionaþi sã porneascã în noul an ºcolar cu dorinþa de a face performanþã, într-o manierã cel puþin egalã cu cea în care au învãþat pânã acum. Autoritãþile spun cã elevii de aici au obþinut, în ultimii ani, rezultate pentru care meritã sã fie “premiaþi” cu un sediu cât mai mare pentru ºcoalã ºi un spaþiu modern de petrecere a fiecãrei recreaþii. “Investiþia este deja amortizatã de rezultatele elevilor de aici. Sunt o mândrie pentru noi ºi meritã sã investim cât mai mult posibil în ei, cãci doar sunt viitorul nostru, al galicenilor!”, spune viceprimarul „ Alina ROGOBETE Udrea. [email protected]

Edilii liberali ai comunei Galicea, au dovedit, odatã în plus cã, dacã se vrea cu adevãrat, nimic nu este imposibil! Dovada supremã a acestui fapt o reprezintã ºcoala cu clasele I-IV din plin centrul acestei localitãþi. Pe lângã modernizãrile de care am vorbit în ediþiile anterioare ale revistei noastre, de curând, în curtea acestei importante instituþii de învãþãmânt, prin eforturi susþinute, a apãrut, ca din senin, un superb loc de joacã. Acesta corespunde tuturor standardelor în vigoare, iar poziþionarea lui aici este cum nu se poate mai bine gânditã, þinând cont de faptul cã, aici, funcþioneazã ºi cea mai mare grãdiniþã din comunã. Spaþiul verde, bãncuþele ºi, acum, un loc de joacã bine realizat, deservesc ºi interesele elevilor din primii ani de ºcoalã, alolaltã cu cele ale micuþilor preºcolari! „ Alin BARBU

[email protected]

0 6 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Nu mai este de mult un secret, pentru nici unul dintre noi, faptul cã toamna este anotimpul virozelor . Cei mai afectaþi, graþie ºi unui sistem imunitar aflat abia în curs de dezvoltare, sunt copiii. Virozele respiratorii ale copilului fac parte din infectiile cailor respiratorii inferioare si reprezinta o patologie foarte frecventa in cadrul bolilor copilului, avand un potential grav, amenintand uneori chiar viata acestuia. Virozele respiratorii reprezinta deci infectii acute ale complexului bronhie terminala alveola, avand drept consecinta alterarea schimburilor de gaze la nivelul membranei alveolocapilare, avand ca urmare oxigenarea deficitara a intregului organism. Aceste infectii apar mai ales in timpul iernii si in primele luni ale primaverii, fiind mai frecvente la copii cu varste sub 2 ani, incidenta maxima fiind la varsta de 6 luni. Virozele respiratorii ale copilului fac parte din infectiile cailor respiratorii inferioare si reprezinta o patologie foarte frecventa in cadrul bolilor copilului, avand un potential grav, amenintand uneori chiar viata acestuia. Pentru o mai buna intelegere a notiunilor care vor fi prezentate in acest articol, vom prezenta anatomia macroscopica a aparatului respirator, foarte pe scurt, fara pretentia unui nivel academic. De la nivelul cailor respiratorii superioare reprezentate de coanele nazale, faringe si

SANATATE

laringe, aerul trece in trahee si in ramificatiile acesteia, bronhiile principale, care la randul lor se ramifica necontenit precum crengile unui copac pana la nivelul bronhiilor terminale. Acestea din urma se termina fiecare intr-o serie de dilatatii sub forma unor saculeti care reprezinta alveolele pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze deci unde se realizeaza de fapt respiratia. Peretele alveolelor pulmonare este in strans contact cu peretele unor vase de sange capilare foarte fine, realizand membrana alveolocapilara, membrana prin care are loc schimbul de gaze adica oxigenul din aerul inspirat trece in sange si este trimis apoi tuturor organelor, iar dioxidul de carbon nociv, trece in sens invers din sange in alveolele pulmonare de unde este eliminat la exterior prin expiratie. Virozele respiratorii reprezinta deci infectii acute ale complexului bronhie terminala - alveola, avand drept consecinta alterarea schimburilor de gaze la nivelul membranei alveolocapilare, avand ca urmare oxigenarea deficitara a intregului organism. Aceste infectii apar mai ales in timpul iernii si in primele luni ale primaverii, fiind mai frecvente la copii cu varste sub 2 ani, incidenta maxima fiind la varsta de 6 luni.

Care este cauza virozelor respiratorii? Asa cum le spune si numele, virozele respiratorii sunt produse de virusuri si trebuie diferentiate atent de infectiile respiratorii produse de microbi.

SANATATE

Aceasta diferentiere este deosebit de importanta nu numai din punct de vedere stiintific ci si al TRATAMENTULUI.

Care este diferenta dintre virusuri si microbi ? Virusurile sunt mult mai mici decat microbii, au o serie de modificari la nivelul nucleului celular si nu rezista decat parazitand organisme vii, spre deosebire de microbi care pot supravietui si pe obiecte si imbracaminte. De asemenea, ANTIBIOTICELE NU SUNT ACTIVE PE VIRUSURI, administrarea de antibiotice in viroze fiind O GRESEALA DE TRATAMENT! Antibioticele actioneaza doar pe microbi! Virusurile cele mai intalnite in infectiile respiratorii ale copilului sunt virusul sincitial respirator, virusul paragripal, adenovirusurile si enterovirusul, mai rar rinovirusul, virusul gripal si herpesvirusul.

Cum se manifesta o viroza respiratorie? Simptomatologia virozelor respiratorii este complexa. Initial copilul prezinta cateva zile semne de rinita, cu nas infundat, respiratie dificila cu zbateri ale narilor datorita efortului de inspiratie, scurgeri mucoase nazale. Ulterior se instaleaza simptome precum tuse, respiratii suierate si mai frecvente decat ritmul normal de 12 respiratii pe minut, puls accelerat, scaderea poftei de mancare, iritabilitate datorita respiratiei dificile. Rapid apare febra care atinge valori cuprinse intre 38.3 °C si 38.9 °C dar atat simptomele respiratorii cat si febra sunt mai atenuate decat in infectiile respiratorii produse de microbi. ATENTIE ! Temperatura normala a corpului este de pana la 37 °C, intre 37

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

07

°C si 38 °C se spune ca pacientul este subfebril si doar peste 38 °C se instaleaza febra !

Cum se trateaza viroza respiratorie? Tratamentul este complex si a evoluat de la simpla administrare de medicatie paliativa de tipul antitermicelor antiinflamatorii de tipul ASPIRINA, PARACETAMOL sau NUROFEN, care, din pacate, doar scad febra, la medicamente cu actiune directa antivirala precum Ribavirina, Amantadina, Acyclovir sub forma de aerosoli sau in perfuzii dar care trebuie administrate numai sub control medical. Exista medici care nu administreaza antitermice lasand copilul cu febra ridicata, intrucat temperatura crescuta a organismului distruge mai rapid virusul. Aceasta metoda este insa discutabila deoarece o febra ridicata este prost tolerata de organism. Nu trebuie administrate antibiotice decat daca avem certitudinea suprainfectiei microbiene adica daca peste infectia virala, datorita imunitatii scazute, s-a adaugat si o infectie microbiana. Datorita febrei si medicatiei antitermice, copilul transpira si se deshidrateaza. Trebuie schimbat cu imbracaminte uscata si hidratat cu ceaiuri calde cu lamaie si vitamina C pentru a compensa pierderile de lichide. In cazul unei evolutii nefavorabile, grave, este necesara spitalizarea copilului si hidratarea acestuia cu perfuzii si eventual respiratie artificiala prin intubatie orotraheala. Copilul trebuie atent urmarit si conectat la monitoare. Prognosticul este in general bun in cazul tratamentelor administrate corect si la timp, copilul revenindu-si spectaculos in 48 - 72 ore. Mortalitatea comunicata in literatura de specialitate este de sub 1 %, cazurile nefaste fiind datorate imunitatii scazute (SIDA) sau neprezentarii la „ Dr. Cristian Popescu, timp la medic. sursa: www.desprecopii.com

C M Y K

08

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

SPORT

pe stadioanele de fotbal, Dupã o luptã crâncenã ºi un dramatism extrem de rar întâlnitpunct e de la Goleºti, trei echipa Topologul din Galicea a reuºit sã plece cu toate cele În urma discuþiilor acolo unde se poate spune, pe drept cuvânt, cã a reuºit sã scrie. Topologul Galicea, le-a serioase pe care viceprimarul Florea Udrea, sufletul formaþiei aceºtia, în ultimul meci de cã pare se purtat, personal, cu aproape fiecare jucãtor în parte, Stadion din Goleºti, sul sâmbãtã, 11 octombrie a.c., începând cu orele 15.00, pe frumo ta se afla pe podiumulu Topologul a învins cu scorul de 1-0 formaþia localã, deºi aceas mai mult cu sufletul ºi cu o seriei. Se pare cã dupã discuþiile cu Udrea, bãieþii au jucatcum au decurs ultimele mecidezinvolturã nemaiîntâlnitã, dacã este sã þinem cont ºi de lini obiectivul pe care uri. Jucãtorii galiceni au demonstrat cã lotul actual poate îndep de a se clasa, la acela lui, conducerea formaþiei ºi l-a propus la începutul campionatu clasamentulu i. “Apreciez putfinele Campionatului, pe unul dintre primele trei locuri ale toarele meciuri care vor erea de luptã a absolut tuturor jucãtorilor ºi sper ca ºi la urmã timp, sã poatã fi pe avea loc, formaþia sã îºi intre pe fãgaºul normal pentru ca, înînscurt aceastã sâmbãtã, când podiumul campionatului. Cel mai greu examen va avea loc ovare , echipa FC Budeºti. prom la se Topologul va întâlni una dintre pretendentele serioa finele campionatupânã ei de Dacã luam bãtaie la Goleºti, eu unul nu mã mai ocupam la care sãlajoace ºi aºa se va ºi lui ºi atunci, majoritatea ar fi trebuit sã-ºi caute alte echipe vor fi disponibilizaþi, urmând întâmpla: cei care, pânã la final, nu vor face faþã cerinþelor, e vacante în urma adoptãrii ca, în perioada transferurilor, sã putem ocupa posturile rãmas ..”, a spus viceprimarul libunei astfel de mãsuri, cu jucãtori de o valoare mult mai mare. ele douã ediþii de campieral al comunei Galicea, Florea Udrea. Dacã ne uitãm la ultim ne dovedeºte cã fiecare onat, însãºi anul trecut, am pornit cu patru înfrângeri, ceea ce m ca ºi acum, ca de început de campionat a fost mai greu pentru Topologul, dar sperã tãm, în cadrul echipei, pe fiecare datã, sã îºi revinã, cel puþin la fel de spectaculos! Aºtep pentru cã scopul acestei toþi cei care vor sã demonstreze cã îºi meritã locul de titular lângã activitãþile pe care le echipe, a fost ºi rãmâne acela ca toþi tinerii din comunã, pe ea, ori de câte ori o reprezau, sã poatã practica ºi sportul ºi sã facã faimã comunei Galiclocalitãþi, cheltuielile intã. Iar al doilea motiv ar fi acela cã, având jucãtori din alte echipei ar fi unele mai însemnate. „ Alin BARBU

[email protected]

C M Y K

SPORT

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

09

Clasamentul Ligii a II-a, seria I: Clasamentul Ligii a V-a, seria I: 1. CSM Ploiesti 8 2. Dunarea Galati 8 3. Ceahlaul 8 4. Progresul 8 5. CF Buftea 8 6. FC Botosani 8 7. Sportul 8 8. Delta Tulcea 8 9. FC Snagov 8 10. Cetate Suceava 8 11. Stiinta Bacau 8 12. Petrolul 8 13. Dunarea Giurgiu 8 14. Dinamo II Bucuresti8 15. Prefab Modelu 8 16. FCM Bacau 8 17. Forex Brasov 8 18. Concordia 8

6 6 6 5 4 4 3 4 3 3 2 2 2 1 1 0 1 0

1 0 0 2 3 2 4 1 2 1 4 2 2 4 3 4 2 1

1 2 2 1 1 2 1 3 3 4 2 4 4 3 4 4 5 7

23-10 12- 4 12- 6 14- 6 14- 8 15-11 12- 7 10- 7 13-12 11-13 7-10 9-12 10-15 7-13 11-17 4-13 4-15 4-11

19 18 18 17 15 14 13 13 12 10 10 8 8 7 6 4 5 1

1. FC Babeni 2. Sportul N. Balcescu 3. Unirea Tric. Golesti 4. FC Budesti 5. Dinamo Rm. Vâlcea 6. Topologul Galicea 7. Foresta Malaia 8. AS Cazanesti Rm. Vl. 9. Stejarul Vladesti 10. Flacara V. Mare Babeni 11. Lotru Voineasa 12. Viitorul Olanu 13. FC Govora 14. Viitorul Calimanesti 15. Oltul Daesti 16. Steaua N. Balcescu

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

7 6 5 5 5 5 4 4 4 3 2 2 2 1 1 1

1 2 1 1 0 0 2 2 1 1 2 0 0 1 0 0

0 0 2 2 3 3 2 2 3 4 4 6 6 6 7 7

41- 7 24- 8 22-12 21-13 19-14 15-11 22-12 16-10 18-19 16-16 11-20 14-20 16-27 8-18 12-36 9-41

22 p. 20 p. 16 p. 16 p. 15 p. 15 p. 14 p. 14 p. 13 p. 10 p. 8 p. 6 p. 6 p. 4 p. 3 p. 3 p.

Clasamentul Ligii a II-aa, seria a II-aa:

Clasamentul Ligii a V-aa, seria a III-aa:

1. FCM Tg. Mures 2. CFR Timisoara 3. UTA 4. Jiul Petrosani 5. Liberty Oradea 6. Unirea Alba Iulia 7. Muresul Deva 8. FC Drobeta 9. CSM Rm. Vâlcea 10. Dacia Mioveni 11. Ariesul Turda 12. FC Bihor 13. U Cluj 14. Inter Pitesti 15. Minerul Lupeni 16. CS Târgoviste 17. ACU Arad 18. Câmpia Turzii

1. Sportul Genuneni 2. Flacara 2005 Horezu 3. Montana Izv. Rece 4. Unirea Tomsani 5. Forestierul Romani 6. Magura Slatioara 7. Viitorul Frâncesti 8. Retro Barbatesti 9. AS Pietrari 10. Rapid Ursus Stoenesti 11. Minerul Costesti 12. Pastorul Vaideeni 13. AS Barbatesti 14. Progresul Maldaresti 15. Viitorul Bunesti 16. Viitorul Folesti

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

5 4 4 4 4 4 4 3 3 3 1 2 3 2 1 0 0 1

1 4 4 3 3 2 1 3 3 2 6 3 1 2 3 4 3 0

2 0 0 1 1 2 3 2 2 3 1 3 4 4 4 4 5 7

18- 5 12- 4 10- 5 12- 7 10- 5 17-12 15-14 10- 7 8- 7 12-11 6- 7 7-12 9-12 9-13 7-12 2-13 6-14 6-16

16 (+4) 16 (+4) 16 (+4) 15 (+3) 15 (+3) 14 (+2) 13 (+1) 12 (0) 12 (0) 11 (-1) 9 (-3) 9 (-3) 8 (-2) 8 (-4) 6 (-6) 4 (-8) 3 (-9) 3 (-9)

7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

6 5 5 4 4 4 4 3 3 3 3 2 2 1 0 0

1 1 0 0 0 0 0 2 1 1 0 1 0 2 3 2

0 1 2 3 3 3 3 2 3 3 4 4 5 4 4 5

20- 6 23- 6 21-11 29-16 12-15 25-23 10- 9 19-15 19-21 8-14 20-17 22-26 12-22 11-19 9-22 10-30

19 p. 16 p. 15 p. 12 p. 12 p. 12 p. 12 p. 11 p. 10 p. 10 p. 9 p. 7 p. 6 p. 5 p. 3 p. 2 p.

Clasamentul Ligii a III-aa, seria a IV-aa: Clasamentul Ligii a V-aa, seria a IV-aa: 1. FC Caracal 2. Adunatii Copaceni 3. Gaz Metan CFR 4. Viitorul Pucioasa 5. Minerul Matasari 6. Jiul Rovinari 7. Muscelul 8. Progresul Corabia 9. Prometeu Craiova 10. Chimia Craiova 11. Oltchim Rm. Vâlcea 12. Minerul Motru 13. ALRO Slatina 14. Armata Craiova 15. Energia Rovinari 16. FC Bals 17. FC Arges II

7 6 7 5 5 5 8 4 7 4 7 4 7 3 7 3 6 2 7 2 7 2 6 2 7 2 7 2 8 1 8 1 8 1

1 0 10-3 1 1 20-10 0 0 9- 2 3 1 13-10 1 2 11-5 0 3 7-6 2 2 13-9 2 2 9-7 2 2 6-6 2 3 5-5 2 3 5-10 1 3 15-12 1 4 8-12 0 5 5-10 2 5 5-14 1 6 4-12 0 7 4-16

19 16 15 15 13 12 11 11 8 8 8 7 7 6 5 4 3

1. Juventus Roesti 2. Oltetul Alunu 3. AS Otesani 4. Luceafarul Pesceana 5. Real Cernisoara 6. ALX Port Vale Mateesti 7. Luncavatul Popesti 8. Cerna Copaceni 9. Inter Lapusata 10. Lera Com. Stroesti 11. Piovra Lapusata 12. ALX Mateesti 13. Stiinta Gradistea 14. Saldi Cernisoara 15. Cerna Fârtatesti

Clasamentul Ligii a IV-a: 1.FC Ghecon Lapusata 2.Dinamo 2007 Rm. Vl. 3.CSM II Rm. Vl. 4. Minerul Berbesti 5.Sportul Rm. Vâlcea 6.AS sirineasa 7.CS Lotru Brezoi 8.AS Mihaesti 9.Flacara Horezu 10.Damila Maciuca 11.CSM Dragasani 12.Inter Rm. Vâlcea 13.Posada Perisani 14.Vartex Rm. Vâlcea 15.Oltetul Zatreni 16.Conexin Runcu 17.Cozia Calimanesti 18.Victora Frâncesti

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

7 7 7 6 6 5 4 4 3 2 3 2 2 1 1 1 1 0

1 1 0 0 0 1 2 1 2 3 0 1 0 2 2 2 1 1

0 0 1 2 2 2 2 3 3 3 5 5 6 5 5 5 6 7

39- 8 31- 6 25- 9 25- 5 27-10 16-11 19- 8 17-15 22-15 9-15 10-22 17-26 11-30 9-21 5-17 8-22 7-21 5-41

22p(+10) 22p(+10) 21p(+6) 18p(+6) 18p(+6) 16p(+4) 14p(+2) 13p(+1) 11p(-1) 9p(-3) 9p(-3) 7p(-5) 6p(-6) 5p(-7) 5p(-7) 5p(-7) 4p(-8) 1p(-11)

6 7 7 6 6 6 6 7 6 7 7 7 6 7 7

6 5 5 4 4 3 3 2 2 2 2 2 1 1 1

0 2 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 2 1 1

0 0 2 1 1 2 3 4 3 4 5 5 3 5 5

20- 4 28- 7 24-18 22-12 15- 8 13- 8 20-13 22-25 5-13 13-25 13-20 10-25 11-14 13-20 5-20

18 p. 17 p. 15 p. 13 p. 13 p. 10 p. 9 p. 7 p. 7 p. 7 p. 6 p. 6 p. 5 p. 4 p. 4 p.

10

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

RELIGIE

CALENDARUL ORTODOX PENTRU PERIOADA 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008: 17.10.2008: Sf. Prooroc Osea; Cuv. Mc. Andrei din Creta 18.10.2008: † Sf. Apostol si Evqnghelist Luca; Sf. Mc. Marin cel Batrân 1 9 . 1 0 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 0 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a 3) Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar; Cuv. Ioan de la Rila 20.10.2008: Sf. Mare Mc. Artemie; Cuv. Matroana 21.10.2008: †) Sf. Cuviosi Marturisitori Visarion, Sofronie, Sf. Mc. Oprea, Sf. Preoti Martarturisitori Ioan din Gales si Moise din Sibiel; Cuviosul Ilarion cel Mare 22.10.2008: Sf. Ierarh Averchie al Ierapolei, întocmai cu apostolii; Sfintii 7 tineri din Efes 23.10.2008: Sf. Apostol si Ierarh Mc. Iacov al Ierusalimului, ruda Domnului 24.10.2008: Sf. Mare Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana; Sf. Mc. Valentin 25.10.2008: Sf. Mc. Marcian si Martirie; Sf. Mc. Valerian; Sf. Tavita 2 6 . 1 0 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 3 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a 6 ) , † ) S f . M a r e M c . D i m i t r i e i z v o r â t o r u l -dd e -m mir; Pomenirea marelui cutremur din Constantinopol (anul 740) 27.10.2008: †) Cuv. Dimitrie cel nou de la Bucuresti; Sf. Mc. Nestor 28.10.2008: Sf. Mc. Terentie, sotia sa Neonila si cei 7 fii; Cuv. Stefan Savaitul; Sf. Ierarh Dimitrie al Rostovului 29.10.2008: Cuv. M. Mc. Anastasia; Cuv. Avraamie Sirul 30.10.2008: Sf. Ierarh Mc. Zenovie si sora sa Zenovia; Sf. Apostol Cleopa 31.10.2008: Sf. Apostoli Stahie, Amplie, Urban, Narcis, Aristobul si Apeles; Sf. Mc. Epimah din Egipt 01.11.2008: Pomenirea celor adormiti; Sf. Doctori fara de arginti Cosma si Damian din Asia Mica 0 2 . 1 1 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 2 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a 5), Sfintii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor si Agapie

03.11.2008: Sf. Ierarhi Mucenici Achepsima, Iosif si Aitala 04.11.2008: Cuviosul Ioanichie cel Mare; Sfintii sfintitii mucenici Nicandru si Ermeu 05.11.2008: Sf. Mc. Galaction si Epistimia; Sf. Mc. Timotei si Teofil 06.11.2008: Sf. Ierarh Marturisitor Pavel al Constantinopolului; Cuviosul Luca 07.11.2008: Sfintii 33 de Mucenici din Melitina; Cuv. Lazar Stâlpnicul 08.11.2008: † Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, si al tuturor cerestilor si farad e -tt r u p P u t e r i 0 9 . 1 1 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 4 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a 7), S f . M c . O n i s i f o r s i P o r f i r i e d i n E f e s ; Cuvioasa Matroana de la Constantinopol; Sf. Ierarh Nectarie de Eghina, facatorul de minuni 10.11.2008: Sfintii Apostoli. Olimp, Rodion, Erast, Sosipatru; Sf. Mc. Orest 11.11.2008: Sf. Mc. Mina, Victor, Stefanida, si Vichentie; Cuv. Teodor Studitul; Sf. Ier. Martin de Tours 12.11.2008: Sf. Ier. Ioan cel Milostiv, Patr. Alexandriei; Cuv. Nil Pustnicul 13.11.2008: †) Sf. Ier. Ioan Gura de Aur, Arhiepiscopul Constantipolului 14.11.2008: † Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh Grigorie Palama 15.11.2008: Începutul Postului Craciunului; Sf. Mc. Marturisitori Gurie, Samona si Aviv; †) Cuviosul Paisie de la Neamt

SCRISORI DE LA CITITORI CITITORI

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

11

Politica de ieri ºi azi din România ~ episodul I ~ Dragi cititori ai revistei „Viaþa Galicenilor”, pentru dumneavoastrã, probabil, va fi o surprizãsubiectul pe care doresc sã-l abordez, mai ales cã este vorba despre politicã. Dacãdespre culturã spunem cã se pot scrie o serie de articole ce se pot transforma în seriale ºi am publicat o parte referitor la acest subiect, cred cã nu e cazul sã vã informez cãºi politica va avea aceeaºi soartã, cu o varietate de articole transformate în seriale. În acest articol mã voi referi în special la perioada Ceauºistã, aºa cum am trãit-o ºi vãzut-o eu, personal. Dacãpentru cei tineri care n-au avut contact direct cu politica din trecut, problema pare mult mai simplã, deoarece ei, în prezent beneficiazãde mai multã libertate de miºcare ºi vor spune cã este mult mai bine în prezent. Eu, personal ºi cei de vârsta mea sau ºi mai în vârstã, vor fi de acord cu mine cãnici în perioada ceauºistã nu se trãia rãu, în condiþiile în care locurile de muncã erau asigurate, iar tinerii care terminau ºcoala, la fel erau siguri cãau locuri de muncã. Dar pentru a nu mãabate de la subiectul propus , politica, se poate spune cãºi atunci politica era prezentatã ca un ºablon, în care toþi se aliniau la o anumitã doctrinã a unui singur partid, ºi anume P.C.R. Se spune cã o lege trebuie respectatã indiferent dacã ne convine sau nu ºi, de aceea, în perioada la care mã refer, problemele erau mult mai simple ºi din motivul prezenþei unui singur partid pe scena politicã româneascã, partid al unui singur conducãtor, chiar dacã se vorbea, pe atunci, cu mai multã reþinere, despre Cabinetul I - Nicolae Ceauºescu ºi Cabinetul II - Elena Ceauºescu. Cu toate pãcatele lui Nicolae Ceauºescu, în mod sigur, el a fost un mare patriot ºi spun acest lucru pentru cã, atât eu cât ºi ceilalþi de teapa mea, simþeam, la anumite manifestãri ocazionale stabile, gen 1 Mai sau 23 August, cã eram la unison cu respectivul ºi actul istoric la care participam, indiferent ce crede unul sau altul. Trebuie sã recunosc cã eu, ca persoanã, fãrã atribuþiuni politice de care sã beneficiez de pe urma unei funcþii ºi acum, dupã

aproape 20 de ani de la Revoluþie, merg la ideea pe care am prezentat-o mai sus ºi repet cã nici atunci nu era aºa de rãu cum unii vor sã denatureze lucrurile, în prezent, sigur, scuzaþi expresia, pentru cã au prins ciolanul ºi acum le este mult mai simplu ca sã te facã se crezi c ei sunt cei care au dreptate. Eu, ca persoanã particularã, vorbind în nume propriu, pot afirma cu toatã sinceritatea, cã atât în perioada respectivã, cât ºi în prezent, nu vãd mari modificãri ale vieþii cotidiene personale pentru a fi de acord cu cei care susþin contrariul, din motivele prezentate mai sus ºi anume sã fie foarte clar: au prins anumite funcþii fãrã a avea pregãtirea corespunzãtoare în domeniul respectiv... Sunt anumite aspecte ale vieþii în care am trãit, în care, sincer sã fiu, îmi este foarte greu sã aduc, în continuare, argumente PRO perioadei respective. Imaginaþi-vã, dragii mei cititori, cã atunci, în fiecare sat, desigur, este valabil ºi la oraº, exista persoane angajate la anumite unitãþi, având o cu totul altã funcþie, onorificã, ºi anume aceea de: DEPUTAT! Aceastã persoanã numitã deputat era un fel de consilier de acum, dar reþineþi foarte bine, respectivul nu era plãtit pentru activitatea lui, cum se întâmplã astãzi ºi, cu toate acestea, el se implica în problemele comunitãþii, fiind - scuzaþi-mi expresia - mult mai patriot, ca sã nu spunem chiar cã era o mândrie pentru el acest statut al lui... Imaginaþi-vã, dragii mei, cã dacã avea loc o adunare generalã (ºedinþã politicã), acolo se discutau probleme ale localitãþii ºi chiar dacã unii se înflãcãrau mai mult decât trebuie privind planul cincinal, politica la zi, în cuvântãrile lor, pe ansamblu, dupã ºedinþã, fiecare rãmânea cu ceva, comparativ cu ce este acum, dacã se mai practicã aceeaºi formulã, sã mã anunþaþi ºi pe mine, cã sunt tareee curios. Mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi sper sã revin, cât mai curând, cu episodul II ºi anume: “Politica de Ieri ºi de azi”! „ Cu mult respect ºi stimã, Ionel Enache

1 2 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

La data de 13 septembrie a.c., la ora 08.30, ªtefan C., în vârstã de 27 de ani, din comuna Galicea, judeþul Vâlcea, în timp ce conducea un autoturism marca ,,Dacia Sandero” pe DJ. 688 A, localitatea Galicea, din direcþia Olanu - Budeºti, datoritã neadaptãrii vitezei ºi a consumului de alcool, a intrat pe contrasens ºi a acroºat cu partea lateralã stânga pe Gheorghe B., în vârstã de 44 de ani, din comuna Stoileºti, judeþul Vâlcea, care se deplasa, în calitate de pieton, pe partea dreaptã a DJ 678, în sensul invers de mers al autoturismului. Dupã accidentarea pietonului, conducãtorul auto a pãrãsit locul faptei, s-a deplasat cu autoturismul la domiciliul sãu ºi nu a anunþat organele de poliþie despre producerea accidentului. Inspectoratul de Poliþie Judeþean Vâlcea a fost anunþat despre producerea accidentului de cãtre personalul medical din cadrul Dispensarului Uman din localitatea Galicea, în jurul orei 15.48, când victima s-a prezentat la aceasta unitate, acuzând dureri la braþul drept. În urma impactului a rezultat vãtãmarea corporalã gravã a pietonului, care a fost transportat la Spitalul Judeþean Vâlcea, unde i s-a stabilit diagnosticul ,,politraumatism prin accident rutier, fracturã claviculã dreapta”, rãmânând internat pentru mai mult timp. În scurt timp, poliþiºtii au identificat conducãtorul autoturismului, gãsindu-l pe acesta la serviciu, în jurul orei 17.50. La ora 17.53, conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,50 mg/l alcool pur în aerul expirat ºi i-au fost recoltate doua probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. „ Alina ROGOBETE [email protected]

POLITIE

Recomandãri pentru ºoferi: Þinând cont de faptul cã ploaia este fenomenul meteorologic preponderent în acest anotimp, este necesar ca, în condiþiile unui carosabil umed, sã se adopte o manierã calmã de conducere, fãrã sã se bruscheze comenzile vehiculului. De asemenea, este necesar sã se ruleze cu un regim de vitezã scãzut, adaptat permanent condiþiilor de drum. Reamintim obligaþia legalã a conducatorilor de vehicule de a circula cu o vitezã care sã nu depãºeascã 30 km/h în localitãþi ºi 50 km/h în afara localitãþilor, atunci când vizibilitatea este sub 100 de metri în condiþii de ceaþã, ploi torenþiale sau ninsori abundente. Referitor la circulaþia în condiþii de ploaie, este necesar ca fiecare manevrã în trafic sã fie efectuatã numai dupã o temeinicã asigurare. În situaþia în care vizibilitatea în oglinzile autovehiculului este redusã din cauza stropilor de ploaie, folosirea luminilor de cãtre ceilalþi conducãtori auto reduce riscul producerii unor accidente pe fondul neasigurãrii la schimbarea direcþiei de mers. De aceea, recomandãm ca luminile de întâlnire sã fie folosite pe timpul zilei, pe toate categoriile de ºosele. Un alt fenomen meteorologic rãspândit în aceastã perioadã este ceaþa. Din nou amintim o prevedere legalã: conducãtorii auto sunt obligaþi sã foloseascã luminile de întâlnire ºi cele de ceaþã pe timp de ceaþã densã. Totodatã, se interzice circulaþia pe timpul nopþii sau ziua, pe timp de ceaþã, ninsoare abundentã sau ploaie torenþialã, cu un autovehicul fãrã lumini sau fãrã semnalizare corespunzãtoare. Îi atenþionãm pe cei ce obiºnuiesc sã foloseascã luminile de ceaþã în alte condiþii decât cea pentru care sunt destinate, cã riscã, pe lângã amendã, sã le fie implementate ºi 3 puncte de penalizare. Acest aspect se înscrie în gama ultimelor modificãri aduse legislaþiei rutiere ºi are la bazã faptul cã din ce în ce mai mulþi ºoferi au reclamat cã au fost frecvent orbiþi de proiectoare sau de lãmpi de ceaþã, folosite „ Alina ROGOBETE abuziv. [email protected]

POLITIE

Un exemplu cã Poliþia Românã acþioneazã cu succes ºi pe aceastã linie îl reprezintã acþiunea din data de 30 septembrie a.c., când, între orele 11.00 – 13.00 ºi 16.00-19.00, poliþiºtii de proximitate din cadrul Poliþiei municipiului Rm. Vâlcea, însoþiþi de un reprezentant al Inspectoratului ªcolar Judeþean Vâlcea, au descins pe raza municipiului reºedinþã de judeþ, Râmnicu Vâlcea, scopul declarat ºi, se pare, atins, fiind identificarea elevilor care frecventeazã barurile din apropierea unitãþilor de învãþãmânt ºi absenteazã în mod nejustificat de la orele de curs. Acþiunea face parte din „Programul judeþean pentru prevenirea ºi combaterea delincvenþei juvenile ºi a victimizãrii minorilor”, precum ºi din „Proiectul local de prevenire a absenteismului ºcolar”. În timpul acþiunii au fost depistaþi 81 elevi, în locaþii diferite, 47 dintre acestea fiind amplasate la o distanþã mai micã de 500 metri faþã de unitãþile de învãþãmânt. La finalul acþiunii a fost informatã fiecare unitate de învãþãmânt pentru a dispune mãsuri în conformitate cu regulamentului ºcolar. „ Alina ROGOBETE [email protected]

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

13

Pentru a vã ]ine copilul cât mai departe de un comportament deviant, Poli]ia vã recomandã: - comunicaþi cu copilul dumneavoastrã, acesta trebuie înþeles, iar personalitatea lui respectatã; - fiþi fermi cu copilul, dar nu agresivi, violenþa nu rezolvã problemele, ci mai degrabã le amplificã; - interesaþi-vã permanent de situaþia ºcolarã a copilului dumneavoastrã; - încercaþi sã-i cunoaºteþi pe prietenii copiilor dumneavoastrã; - asiguraþi în familie un climat afectiv, de bunã înþelegere, distribuiþi copiilor sarcini clare în desfãºurarea vieþii de familie, care sã le dezvolte simþul responsabilitãþii ºi al utilitãþii, fãrã a exagera, însã, atunci când observaþi o schimbare negativã în comportamentul copilului dumneavoastrã; - motivaþi-l pentru rezolvarea în comun a problemei cu care se confruntã; - alegeþi comunicarea, lipsa dialogului creeazã bariere greu de trecut în relaþia copil – pãrinþi; Când situaþia pare a scãpa de sub control, adresaþi-vã celor care vã pot fi de ajutor (profesori, poliþie, organizaþii neguvernamentale, asociaþii de tineret), care vã pot sfãtui ºi sprijini în rezolvarea problemelor.

14

POLITIE

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Art. 81. - (1) Parasirea locului accidentului fara Incuviintarea politiei ori a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, precum si modificarea sau stergerea urmelor accidentului de catre conducatorul oricarui vehicul angajat Intrun accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca

accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni se pedepsesc cu Inchisoare de la 2 la 7 ani. (2) Pot parasi locul accidentului fara Incuviintarea prevazuta la alin. (1): a) conducatorii autovehiculelor apartinand politiei, serviciului de ambulanta, pompierilor, apararii civile, Ministerului Apararii Nationale (destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul pro-

La data de 7 octombrie a.c., în jurul orei 11.45, Floarea C., în vârstã de 83 de ani, din comuna Galicea, judeþul Vâlcea, în timp ce se deplasa, în calitate de pieton, pe partea carosabilã a drumului judeþean 678, pe raza localitãþii natale, din direcþia Drãgãºani cãtre Râmnicu Vâlcea, a fost lovitã de un autoturism care circula din sens opus, iar conducãtorul auto a pãrãsit locul accidentului, continuându-ºi deplasarea cãtre Drãgãºani. În urma investigaþiilor efectuate, s-a stabilit faptul cã autoturismul implicat în accident este de culoare roºie, marca Dacia Logan. Din accident, a rezultat rãnirea gravã a Floarei C., care a fost transportatã la Spitalul Judeþean Vâlcea, diagnosticul fiind: „Fracturi costale C4, C5, C6, C7, C8, fracturã humerus stâng ºi fracturã de peroneu stâng”.

Vinovata, gãsitã dupã o zi...

În urma investigaþiilor efectuate de poliþiºtii din cadrul Serviciului Poliþiei Rutiere al IPJ Vâlcea, miercuri, 8 octombrie a.c., a fost identificatã conducãtoarea auto, aceasta fiind Nicoleta Stoica, în vârstã de numai 32 de ani, din municipiul Drãgãºani. Identificarea acesteia a fost rezultatul unei bune colaborãri cu poliþiºtii din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Olt. Autoturismul prezenta avarii în partea lateralã dreapta faþã, proiector dreapta, oglindã retrovizoare

priu sau care Insotesc coloane militare), jandarmeriei, unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Protectie si Paza, care au In functiune dispozitivele de avertizare sonora si luminoasa si se afla In misiune; b) conducatorii vehiculelor care, In lipsa altor mijloace de transport, ei Insisi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sani-

tara In masura a da asistenta medicala necesara, daca se Inapoiaza imediat la locul accidentului. (3) Conducatorii vehiculelor prevazute la alin. (2) lit. a) vor anunta de Indata unitatea de politie pe a carei raza s-a produs accidentul, urmand ca dupa terminarea misiunii sa se prezinte la sediul acesteia In vederea Intocmirii actelor de constatare. (extras din OUG

195/2002) dreapta, aripã dreapta, stâlpul dreapta faþã ºi parbrizul sparte.

Ori la volan, ori la spital! Din sursele noastre din Drãgãºani, am aflat cã infractoarea, pentru cã nu o putem numi altfel pe aceastã individã care a avut suficient sânge rece încât sã abandoneze, în mijlocul strãzii, o femeie trecutã de 8 decenii de viaþã, pe care a accidentat-o, în condiþii dubioase, dacã este sã þinem cont de faptul cã se afla pe sensul de mers opus pietonului, era de fapt internatã în spital la ora producerii accidentului. Probabil, acesta este ºi motivul pentru care a fugit de la locul faptei, gândind ori cã le va pune în pericol slujba acelor medici care nu au supracegheat-o sau care i-au permis sã pãrãseascã unitatea medicalã cu pricina, pentru ceva timp, ori cã pedeapsa va fi mult mai mare dacã se aflã c ã, de fapt, ea era internatã!... În prezent, faþã de aceasta se efectueazã cercetãri, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de vãtãmare corporalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului. Potrivit OUG 195 care reglementeazã circulaþia pe drumurile publice, infractoarea drãgãºeneancã riscã o pedeapsã cu închisoarea „ Alin BARBU cuprinsã între 2 ºi 7 ani! [email protected]

ANUNTURI & PUBLICITA PUBLICITATE

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, cali tate excep]ional`, vinul este curat.

„ Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 „Vând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Rela]ii la tel:

„Vând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

0 7 2 0 -99 3 2 . 0 8 2

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

0768-103.501

Vând d mansard d e d in BCA, strad d a Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

0751-898.584

Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-d direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-44 60.106

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.-1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

0728-242.765

SC ILDO IMPEX SRL vinnde c`rr`m mid` terrmic` porrtaant`, im mporrt Serrbiaa. Com mandaa minnim m` este de unn TIR (33,6 mc). V` putem m acorrdaa o oferrt` speciaal` penntrru taavaane cu prre]urri avaantaajoaase. Râm mnicu Vâlceaa, Strradaa Stolnnicenni, nr. 1556. Relaa]ii laa telefonn: 0728-9957.710 saau 0740-4497.373.

C M Y K

16

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Duminicã, 28 septembrie a.c., edilii liberali ai comunei Galicea au pus în secnã cea mai reuºitã zi a comunei lor de pânã acum. Muzica a fost la mare înãlþime, mai ales dupã orele 15.00, când artiºtii de talie internaþionalã din componenþa grupului folcloric “Rapsozii Oltului”, parte integrantã a formaþiei profesioniste pentru promovarea Culturii Tradiþionale “Rapsodia Vâlceanã”, ºi-au fãcut apariþºia pe frumoasa scenã din parcul Zãvoi din centrul civic al comunei Galicea... Monica Mitran, Mioara Raica, Dumiru Margine, Alin Pavelescu, Cristina Udrea ºi Luminiþa Tãnasie au dat tonul la voie bunã pe sub fumul îmbibat cu miros de mici pregãtiþi cu o pasiune de nedescris, la iarbã verde, în faþa micului restaurant din parcul cu pricina. Spectacolul lor de exc epþie a fost dirijat de maestrul Ionel Puia. Acompaniamentul a fost asigurat de artiºti fãrã egal pe mapamond, anume: Gheorghe Iordache- la nai, Ionuþ Puia- la vioarã, Gheorghe Voinicºi la fluier ºi al cimpoi ºi Nicolae Urmuzescu- la taragot.

Fotbal, handbal, volei ºi atletism pe stadionul Zãvoi Manifestãrile dedicate Zilei Comunei Galicea (a cincea ediþie) au fost gândite, de aºa naturã încât sã le dea ocazia tinerilor sã-ºi exerseze talentul, simultan, la toate sporturile care puteau fi practicate în aer liber. Aºa se face cã, pe parcursul întregii zile, pe stadionul Topologului din Galicea, au rãsunat glasuri vesele de copii de toate vârstele, care s-au întrecut nu numai la fotbal, dar ºi la handbal, volei sau chiar... atletism. Micuþii au venit din nu mai puþin de zece loc alitãþi pentru a arãta de ce sunt în stare, la Galicea. Nu putem trece cu vederea faptul cã meciurile au fost amicale doar pe hârtie, în teren, cei mici angrenându-se într-o luptã acerbã pentru premiile puse în joc... Au avut ºi de ce, pentru cã organizatorii sau întrecut pe ei, în acest an!

Galicea, sãrbãtoritã cu

EVENIMENT

patru luni mai târziu... Potrivit viceprimarului comunei Galicea, liberalul Florea Udrea, Ziua Galicii, manifestare care a avut loc sub semnul Festivalului “Theodosie Rudeanu”, a avut loc cu patru luni mai târziu ºi din cauza faptului cã 2008 a fost un an electoral ºi mai toate oficialitãþile comunei se aflau în febra pregãtirii campaniei. “Aceastã ediþie s-a vrut a fi ieºitã, cu mult, din tipare. Practic, s-a vrut ºi, cred eu, s-a ºi reuºit sã fie una total diferitã faþã de cum s-a sãrbãtorit ea pânã în acest moment. Aceasta, în primul rând, pentru faptul cã a fost decalatã cu câteva luni, ea trebuind sã aibã loc în ultima duminicã a lunii mai, adicã, odatã cu alegerile locale. ªi de aceastã datã, sãrbãtoarea s-a desfãºurat pe parcursul a douã zile ºi a constat, printre altele, din organizarea de simpozioane, concursuri de istorie, religie, medicinã, sport ºi multe altele... Am reuºit sã acordãm premii în valoare totalã de aproape 100 de milioane de lei vechi. Tot cu acest

C M Y K

EVENIMENT

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Mihai Viteazul este adevaratul luceafar al romanilor, este steaua unitatii noastre. Este putin adevarat probabil ca opera sa, daca nu ar fi fost asasinat, ar fi rezistat timpului mai mult decat au dainuit altele in situatii similare, insa jertfa sa a durat in sufletele si-n gandurile Teatrul Anton Pann i-a romanilor secole si distrat pe micuþi credeam ca va mai Nu au lipsit nici artiºtii de la dainui atata teatrul “Anton Pann” care au timp cat vor mai fi romani pe susþinut, cu acest plãcut prilej, lume. Se adeveresc astfel cuvincâteva spectacole de teatru pentru tele lui, rostite in fata mai marilor Europei de atunci: „ Nu-mi las cei mici... Mai mult, la Biserica din satul Valea Râului, acolo unde nimanui tara si neamul, nici mort.”. De atunci, Mihai Viteazul îºi doarme somnul de veci renudomina constiinta romaneasca, mitul Teodosie Rudeanu, a avut loc, duminicã, începând de la ora implicit a galiceanului si este necesar sa precizam ca acest fapt nu prânzului, o frumoasã slujbã de inseamna o intoarcere obsesiva cinstire a memoriei acestuia, iar spre trecut, ci o privire spre viila ªcoala cu clasele V-VIII din tor: Mihai Viteazul a privit increGalicea, s-a desfãºurat, cu zator la viitorul neamului si al taîncepere de la ora 13.00, un simrii sale si tot asa trebuie sa facem pozion ºi au fost acordate si noi, cei care simtim si traim rodiplome de fidelitate acelor maneste, in spiritualitatea eurocupluri care au serbat, în luna septembrie, împlinirea a 50 de ani peana care ne orienteaza pasii. El este cel care realizeaza pentru un de la cãsãtorie. „ Alin BARBU scurt timp unirea celor trei tari [email protected] romanesti surori: Tara Romaneasca al carei domn a fost cu Transilvania si Moldova. Oltean fiind de origine, alaturi de familia boiereasca a Buzestilor, proprietari de mosie in satul Teiu din comuna Galicea, isi stabileste Sfatul Domnesc in comuna vecina Dragoesti. In timpul lui, in comuna noastra in satul Flamanda, azi Valea Raului, se construieste Manastirea Flamanda ,cu hramul Sfintii

17

ioane de lei vechi. Tot cu acest prilej, în „Parcul Zãvoi” din comuna noastrã, au avut loc concerte de muzicã popularã susþinute de interpreþi îndrãgiþi de acest gen!”, ne-a povestit viceprimarul Udrea. Printre participanþii la diferitele concursuri organizate, al Galicea, în acest an, au fost invitati peste 600 de copii, din zece localitãþi vâlcene ºi anume: Bãbeni, Olanu, Mihãeºti, Nicolae Bãlcescu, Stoileºti, Dãnicei, Frânceºti, ªirineasa, Galicea ºi Drãgoieºti. Manifestarea va include concursuri de Sport, Religie, Istorie ºi Sãnãtate. Evenimentul nu ar fi fost atât de reuºit, fãrã colaborarea de excepþie a Consiliul Judeþean, a Asociaþiei Judeþene a Fotbalului ºi mai ales a Organizaþiei Nonguvernamentale World Vision, care au contribuit foarte mult îndeosebi la acordarea de premii ce-aur constat din diverse obiecte, cãrþi ºi haine...

Mihai viteazul si Theodosie Rudeanu, luceferii Tarii Românesti, ctitori ai meleagurilor galicene...

Apostoli Petru si Pavel care, in acest an, sarbatoreste implinirea a 410 ani de la existenta. Astazi acest locas este biserica de mir pentru cetatenii acestui sat.Inca din anul 1864 in urma Legii de Securizare a averilor manastiresti, devenind metoh a Episcopiei Ramnicului, se impune ca important centru monahal si cultural. In biserica slujeste enoriasilor vrednicul preot paroh Ungureanu Ion Nicu, care a redus biserica la adevarata ei valoare; istorica, culturala, si eclesiala. Aici, in incinta bisericii isi are mormantul o alta personalitate a Tarii Romanesti, Theodosie Rudeanu si sotia sa Stanca. Theodosie Rudeanu este mare logofat al lui Mihai Viteazul si in acelasi timp capitan al ostilor Tarii Romanesti. El este cel care in anul 1599 organizeaza oastea din stanga Oltului condusa de fratii Buzesti si merge spre Sibiu, la Selimbar unde se intalneste cu armata condusa de domnitor care plecase din Bucuresti pe Valea Prahovei si se da lupta dintre Mihai Viteazul si Sigismund Batori.

18

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Victoria de la Selimbar a domnitorului Tarii Romanesti asupra principelui Transilvaniei, aducea incoronarea la Alba Iulia a lui Mihai Viteazul ca domn al Tarii Romanesti si Ardealului. Pe langa functiile administrative indeplinite la curtea domneasca Theodosie Rudeanu este si un mare carturar.El este primul cronicar roman care scrie cronica de curte a lui Mihai Viteazul in limba romana. Evenimentele vremii fac ca aceasta cronica sa fie pierduta si gasita de cronicarul de origine Siliziana , Baltazar Walther . El este cel care o publica. Cronica scrisa de Theodosie Rudeanu si publicata de Baltazar Walther prin evenimentul ei face sa fie recunoscuta ca important document european, iar Theodosie Rudeanu sa fie ridicat la rangul de cronicar national. Theodosie Rudeanu moare la 20 mai 1621 si este inmormantat alaturi de sotia sa Stanca. Mormintele calor doua personalitati exista si astazi in interiorul bisericii din satul Flamanda, comuna Galicea, dovedind ca acest locas este construit de familia Rudeanu, caci au avut mosie aici si sunt de pe aceste meleaguri. Manastirea a fost construita la capatul mosiei boierilor Slavitesti care se intindea in lungul Topologului pana la varsare in raul Olt, continuand pe Valea Luncavatului. In satul Slavitesti si-a avut resedinta familia boierilor slavitesti. Manastirea Flamanda a avut o mosie care se intindea pe suprafata de 572 pogoane de teren situat atat in jurul manastirii cat si in comunele vecine si chiar la distante destul de mari. Dintre satele apropiate sunt amintite: Balcesti, Teiu, Ursii de Jos, Ursii de Sus, Dragioiu si Plesoiu, iar satele indepartate sunt: Dobresti, Strejesti si Calinesti. Locul pe care se gasea asezat schitul purta numele de „ Turcineasa ”, denumire care deriva de la „ Turcin rumanul si feciorii lui…”. Pe langa acestea, manastirea mai dispunea si de daniile unor boieri precum: Stanca din Albesti si Dima Rudeanu situate pe campul Ramnicului, sau morile situate in jurul Ramnicului sau pe Valea Topologului fiind manate de apa Oltului sau Topologului. Dupa aplicarea Legii de Secularizare a averilor manastiresti intreaga avere a manastirii este donata Episcopiei Ramnicului, iar majoritatea terenurilor fiind supusa Legii de Improprietarire a Taranilor.Pe acest teren sunt improprietariti taranii din satele Cocoru si Valea Raului, de unde si denumirea de lotasi (loturi), nume atribuit cetatenilor din satul Cocoru in partea de est a satului, in jurul Ocolului Silvic. Aceasta a dat posibilitatea dezvoltarii acestui sat si schimbandu-si si numele din „Piscul Cocorului” in satul Cocoru, nume existent si astazi. O inportanta deosebita pentru repunerea in circuitul cultural si stiintific al Manastirii Flamanda, o acorda neobositul arhitect N.Ghica-Budesti. In monumentala lucrare „Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia” volumul III, dedicandu-i cateva pagini destul de frumoase din care reda: „E situata la marginea unui sat indepartat de pe malul stang al Oltului, in mijlocul unei curti inconjurate de ziduri inalte, in care se patrunde pe sub gangul unei clopotnite rustice de piatra bruta. Nici o cladire a fostului schit nu se mai gaseste azi in picioare…Biserica este inalta si proportii frumoase, de o simplitate arhaica. Turlele vechi au disparut si sunt inlocuite cu altele de scanduri. Planul este frumos compus, bine proportionat si trasat cu maiestrie de catre un mester bun cunoscator al traditiilor arhitectonice de pe acele vremuri. Lungimea bisericii este de 20 metri, cu pritvor cu tot, pe 6 metri, lungimea aproximativa in exterior. Naosul in forma de trefla are conformatia arhaica a bisericilor din vechea scoala sarbeasca, cu cele patru masive de zidarie proeminente sub turla pantocratorului, arcurile latarale oarbe interioare dinspre apus sunt inalte si inguste. Cele dinspre altar sunt insa mai largi si mai joase. Absidele sunt semicercuri pline in plan, iar nu segmentate ca in unele biserici din veacul al XVI-lea (Ciutura-Dolj); absida altarului este adanca si spatioasa, ea apartine planului simplu, peretii masivi au o grosime de circa un metru. Pronaosul patrat are, ca si cel de la Cornet, patru picioare de zid, la colturi, peste care stau arcurile ce sustin boltile. Aceasta configuratie am mai vazut ca exista la bisericile cu clopotnita peste pronaus, ceea ce da de banuit la prima vedere, ca aceasta ar fi fost si aici nu exista aici si nici in interiorul zidului. Pridvorul pe arcade este alipit bisericii la o alta epoca asemenatoare cu Arnota, Gura Motrului, de la

EVENIMENT

Aspect de la slujba oficiatã la Biserica din Valea Râului, în cinstea lui Teodosie Rudeanu ºi a lui Mihai Viteazul Ciutura-Dolj si altele din epoca lui Matei Basarab. Arcadele in forma de semicerc sunt inalte, rezemate pe stalpi, incoronate cu capitele simple de caramida. Decorul exterior este compus din doua registre de firide bizantine inalte si inguste. Braul si cornisele sunt tencuite dar se pare ca si ele sa fi fost din caramida asa cum pare sa fi fost si la biserica manastirii Dintr-un Lemn. Ferestrele au chenare de piatra simpla ca bisericile din veacul al XVI-lea, cornisa, braul, etc. nu prezinta nimic particular. Pentru noi, locuitorii meleagurilor galicene situati pe Valea Topologului, la varsarea lui in Olt, existenta manastirii flamanda, azi biserica de mir, cu 410 ani in urmareprezinta un document deosebit de existenta a vietii umane, culturale, spirituale si economice. Constructia manastirii in secolul XVI; cele doua personalitati ale Tarii Romanesti si apoi ale Romaniei. Mihai Viteazul primul fauritor al Romaniei si Theodosie Rudeanu, primul cronicar roman, care scrie in limba romana, viata domnitorului, dovedeste existenta unei culturi si spiritualitati puternice, condusa de o populatie cu o constiinta luminata in perioada respectiva, cu o dragoste ancorata in Dumnezeu si in neam. Aceasta ne face sa credem asa cum arata documentele perioadei respective ca in Flamanda, azi Valea Raului si Galicea o singura comuna inca din anul 1838, la vremea aceea se infiintau primele scoli pentru localnici. Insasi prima denumire a comunei noastre Galicea este legata de mosia si Manastirea Flamanda, purtand numele de Galicea- Flamanda.Galicea nume atribuit ca urmare a formarii si asezarii satului Galicea la centru aproape de varsarea Topologului in Olt este mentionat urmare a asezarii unde isi odihneste viata vesnica Theodosie Rudeanu, in biserica construita de el sub marele domnitor al Tarii Romanesti- Mihai Viteazul. Organele de conducere ale comunei, pornind de la primarul comunei, viceprimarul, intelectualii profesori, invatatori si in mod special preotii trebuie sa cunoasca istoria comunitatii, dar in acelas timp trebuie sa-si intareasca eforturile pentru popularizarea acestui monument istoric si a marelui Theodosie Rudeanu. Sunt de laudat lucrarile ce s-au executat aici in ultima perioada ; refacerea picturii in biserica, imprejurimile, renovarea localului de scoala si gradinita, dar in mod special asfaltarea drumului judetean Galicea-Valea Raului-Nicolae Balcescu sau amenajarea puntilor care leaga cele doua sate surori Flamanda de Valea Raului si Cocoru, despartite de la est la vest de raul Topolog. Toate cele scrise trebuie sa ne mobilizeze mai mult in cinstirea celor doi „luceferi” Mihai Viteazul si Theodosie Rudeanu, dar pe noi galicenii trebuie sa ne motiveze, caci ctitoria lui Theodosie Rudeanu si somnul de veci pe care il doarme in biserica Manastirii Flamanda nu au fost acte intamplatoare si randuite de Bunul Dumnezeu Cel care a facut ca noi astazi sa avem identitate istorica, culturala „ prof. Anton CEAUSESCU, si spirituala. cercetator istoric

OPINIILE CITITORILOR

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

19

Dragi cititori din comuna Galicea, aºa cum am promis în ediþia trecutã a revistei „Viaþa Galicenilor”, iatã cã m-am þinut de cuvânt ºi în cele ce urmeazã mã voi referi la un act de culturã drag mie ºi în mod normal ºi dumneavoastrã, având în vedere cã este vorba despre comuna noastrã. Dar pentru a nu lungi prea mult suspansul mã voi conforma ºi voi menþiona faptul cã duminicã, 28 septembrie 2008, la noi în Galicea a avut loc Festivalul cultural „Teodosie Rudeanu”- ediþia a V-a, sãrbãtoare anualã care a devenit tradiþionalã, un lucru deosebit. Cine a fost Teodosie Rudeanu ºi ce a reprezentat el pentru comuna noastrã nu este cazul sã mã ocup eu de acest subiect chiar dacã meritã, pentru cã în ediþia anterioarã a revistei noastre despre acest subiect a vorbit domnul viceprimar Udrea Florea ºi domnul Anton Ceauºescu, specialist în istorie. Dragii mei cititori, pentru informarea dumneavoastrã pot spune cã aceastã zi de 28 septembrie 2008 a fost o zi foarte încãrcatã de evenimente atât culturale, sportive, mese rotunde, diverse concursuri, slujba de pomenire de la „Schitul Flãmânda” etc. Fãrã a intra prea mult în amãnunte, menþionez faptul cã eu personal am fost prezent aproape permanent de la ora 9.00 pânã în jurul orei 18.00 în Parcul „Zãvoi” ºi de aceea voi fi corect cu dumneavoastrã ºi voi prezenta aspecte reale de la faþa locului aºa cum le-am vãzut eu. Îmi pare rãu cã nu pot sã vã informez ºi despre activitãþile paralele care au avut loc, mai ales cum spuneam, cã nu am fost prezent, dar promit cã dacã nu se va implica nimeni ca sã se refere la acest subiect, voi fi tot

20

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

OPINIILE CITITORILOR

în ediþia viitoare, dar dupã ce mã voi documenta mai bine. Cum spuneam, fiind pãrtaº la acest eveniment, îmi permit cu acceptul dumneavoastrã, sã încep cu prezentarea programului artistic din Parcul Zãvoi. Primul ansamblu folcloric care a urcat pe scena amenajatã special pentru acest eveniment, a fost Ansamblul Topologul din comuna Galicea, un ansamblu nou înfiinþat, având o singurã participare la un festival, respectiv Festivalul Folcloric Pastoral “La Izvorul Dorului” din oraºul Bãbeni. ªi pentru cã vorbeam despre acest ansamblu din comuna noastrã, cred cã sunt în asentimentul dumneavoastrã ºi al colegilor, ca sã îi prezint:

ache n E l e n Despre calitãþile muzicale cal Io oº o v t s i l ale noastre nu e cazul sã-mi o Ian ºi s a r i o r t a c dau eu cu pãrerea, important u M r - inst solist vocal in Ciortan rãmâne faptul cã ne-am r o S l l a e c regãsit, e un început de o m - solst v ã- Marin Truc el drum ºi sperãm ca, pe viitor, sã avem ºi un sprijin mai - vioar - Doru Trucm iortan. C mare. Conform programu- orgã deon - Sorin lui, a urmat un grup instrumentsit ºi cor a i º vocal cu artiºti copii, din comuna vecinã, ã g - or

Nicolae Bãlcescu, coordonator fiind domnul învãþãtor Dincã. În jurul orelor 14.30, a avut loc deschiderea oficialã, ceremonia religioasã, cuvântãrile primarului, viceprimarului, domnului Buican, din partea PNL Vâcea, decernarea diplomelor de fidelitate pentru împlinirea a 50 de ani de la cãsãtorie, unor cetãþeni din localitate. În colaborare cu teatrul Anton Pann, a urmat un spectacol pentru copii ºi anume: Teatrul de Pãpuºi, dupã care, în continuare, toþi cei prezenþi s-au delectat cu un program artistic de mare þinutã ºi anume: Orchestra Profesionistã “Rapsodia Vâlceanã” ºi “Rapsozii Oltului”. Coordonatorul a fost profesorul Elena Stoica. În concluzie, personal, consider cã chiar dacã vremea a fost un pic cam mohorâtã, în inimile galicenilor ºi, în mod special, ale celor prezenþi în Parcul Zãvoi, am simþit bucurie nemãrginitã generatã de faptul cã au fost pãrtaº la un act cultural de asemenea valoare. Fãrã sã folosesc cuvinte mari, mã simt însã obligat sã felicit persoanele implicate direct în organizarea acestui festival. „ Cu stimã, al dumneavoastrã, Ionel Enache

POLITICA

Suntem convinºi cã toþi cetãþenii comunei Galicea, chiar dacã numai unii au curajul ºi demnitatea sã recunoascã acest lucru, atât domnul Emilian Frâncu, cât ºi domnul Cristi Buican, primul din postura de deputat ºi de ºef al PNL, iar cel de al doilea, mai întâi, din postura de consilier judeþean, iar mai apoi, din cea de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Vâlcea, au fost alãturi de noi, în tot timul, atât la bine cât ºi la rãu... Majoritatea investiþiilor realizate în comuna Galicea li se datoreazã celor doi, prin importantele lor contribuþii la sumele de bani care au fost aduse în localitatea noastr, pentru a putea duce la îndeplinire tot ce începusem sã construim. Într-adevãr, au demonstrat cã nu vin, aºa cum fac majoritatea deputaþilor ºi a altor oameni politici, doar din patru în patru ani, prin localitatea noastrã, ca sã cearã

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

votul electoratului. Ei au venit ori de câte ori a fost nevoie ºi considerãm cã, tocmai de aceea, majoritatea locuitorilor îi cunosc. Iar dacã cineva are ceva împotriva celor doi, înseamnã cã are ceva ºi cu noi, edilii Galicei, pentru cã noi, prin culoarea politicã pe care o aveam, nu putem de unii singuri, ca sã atragem fondurile necesare realizãrii unor investiþii care sã impunã un grad ridicat de civilizaþie, al comunei Galicea. Sperãm ca ºi la alegerile din 30 noiembrie a.c., locuitorii comunei sã fie alãturi de noi ºi sã voteze la Senat, pe Emilian Frâncu, iar la Camera Deputaþilor, pe Cristi Buican ºi avem convingerea cã nici de aceastã datã, cei doi politicieni liberali vâlceni nu vor dezamãgi aºteptãrile noastre, ale tuturor, cum nici noi, primarii acestei localitãþi nu avem de gând sã determinãm electoratul sã regrete cã

21

ne-a votat, din nou, în vara acestui an. Dimpotrivã! Este însã un adevãr cã, dacã primarii unei localitãþi nu sunt membrii ai unui partid care sã fie la Putere sau sã aibã susþinere puternicã în Parlamentul României, nu prea sunt ºanse ca sã ajungã bani la ei, pentru cã fiecare partid are grijã sã dirijeze fondurile cãtre primarii lui... Iar dacã vã plac ideile noastre de schimbare a feþei comunei noastre, de impunere a unui grad înalt de civilizaþie, atunci, avem nevoie sã acordaþim pe 30 noiembrie 2008, votul dumneavoastrã, al tuturor, lui Emilian Frâncu, pentru Senat, omul care a dovedit cã nu are preferinþe ºi cã se zbate pentru ca fiecare localitate sã primeascã banii necesari pentru a se dezvolta, iar la Camera Deputaþilor, pe Cristi Buican! „ primar, Ion Nãfliu „ viceprimar, Florea Udrea

22

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

SCRISORILE CITITORIL OR CITITORILOR

STIMAÞI TINERI AI SOCIETÃÞII - PARTEA A III-A -

Recunosc cã m-am implicat într-o disputã cu dumneavoastrã nu tocmai plãcutã pentru unii dintre cei care sunt în situaþii din cele semnalate în articolele anterioare. Nu m-am referit la persoane anume ºi nici nu am jignit pe nimeni, mi-am spus pãrerea personalã la modul general ºi care din pãcate este realã în mare parte. Am ºi eu nepoþi ºi de multe ori purtãm discuþii contradictorii pe aceastã temã de educaþie ºi de comportare în societate. Ceea ce mã bucurã, este faptul cã în majoritate, mi se dã dreptate mie dupã ce venim fiecare cu argumente pro ºi contra. Nu spun cã ºi pe timpul copilãriei ºi tinereþii mele nu mai erau ºi fapte rele, dar foarte, foarte puþine faþã de ce se întâmplã astãzi. De aceea voi încerca chiar ºi cu ajutorul unora dintre dumneavoastrã sã scoatem pe cât posibil în evidenþã cauzele ce au dus ºi încã vor mai duce la starea deterioratã privind educaþia ºi comportarea fiecãrui ins în societatea de astãzi. În primul rând cred cã este educaþia din cadrul familiei ºi este valabilã zicala cu cei ºapte ani de acasã. Copiii sunt foarte isteþi ºi atenþi la comportamentul, vocabularul ºi hobi-urile pãrinþilor pe care mai târziu le pun în practicã. A doua cauzã principalã este televiziunea ºi internetul, care au fost puse în circulaþie cu scopul de a vedea ce se petrece în þarã ºi în lume, de a face o educaþie sãnãtoasã ºi în mod deosebit de a descoperii noi taine ale ºtiinþei ºi tehnologiei în diferite ramuri de activitate, pentru descoperirea a noi metode pentru sãnãtatea ºi viaþa oamenilor. Din pãcate unele posturi T.V. transmit emisiuni ºi filme care fac mult rãu în special tinerilor. Vedem filme în care se interzice vizionarea sub 15 sau 18 ani, dar cine îi controleazã pe tineri la ore târzii noaptea când acestea au camera lor ºi televizorul lor? Dau un singur exemplu: suferind de puþinã insomnie, mai deschid televizorul noaptea ºi de vreo douã ori am vãzut pe ecran o anume Laura Andreºan, cicã profesoarã de sex ºi vã spun cã am scuipat pe televizor. Despre internet ce sã vã spun, cã nu am aºa ceva, dar am înþeles cã la fel se dau ºi se cheamã la întâlniri obscene ºi câte ºi mai câte alte porcãrii în afara modului normal de convieþuire. O altã cauzã ar fi anturajele, acele grupuri în care se adunã tineri de ambele sexe unde se discutã ºi se inventeazã tot ce este mai rãu ºi urât pe diferite teme numai de ºtiinþã nu ºi unde se foloseºte un vocabular de-þi vine greaþã ducându-te cu gândul cã sunt de pe altã planetã. Fac precizarea cã aceste fapte se petrec mai mult la oraºe, în special în cartiere mãrginaºe, unde sunt foarte mulþi tineri de diferite etnii ºi cã în mediul rural sunt mai puþine cazuri. La o emisiune de ºtiri m-am îngrozit când am aflat cã suntem pe locul trei în Europa, când tinerele fete de vârstã ºcolarã, 13-16 ani devin mame de copii. Am scris aceste trei mici episoade nu ca un judecãtor al generaþiei tinere pe care îi iubesc ºi îi respect ca fiind viitorul de mâine, ci cu speranþa ca sã încercãm pe cât posibil ca asemenea fapte ce le-am semnalat, sã nu se petreacã în comuna noastrã. De asemenea, pentru a avea o reuºitã cât mai eficace, fac apel mai întâi la pãrinþii care au în familie tineri ºi tinere a cãror vârstã este sub semnul întrebãrii ºi discutabilã, sã fie mult mai atenþi în primul rând prin exemplul personal privind modul de conduitã moralã. De asemenea, un apel chiar cu rugãminte, fac ºi la cadrele din învãþãmânt, sã depunã un interes susþinut în aceastã cauzã de mare valoare. În încheiere mulþumesc tinerilor ce vor citi aceste rânduri ºi le doresc multã sãnãtate, spor la învãþãturã ºi la toate acþiunile ºi activitãþile lor. „ Cu respect, Gicã Lixandru P.S. Am fãcut prostia în viaþã sã fumez tutun pânã acum câþiva ani, când am devenit un mare duºman al fumatului pentru care transmit câteva epigrame pentru cei care fumeazã. Mulþumesc colectivului de redacþie al gazetei pentru publicaþie…

SFATURI PE VERSURI

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

23

RÃZBUNARE Nu mai fumez, sã mã UNUI FUMÃTOR CU VOINÞÃ rãzbun Sã-l ardã focul de tutun Când era mai tinerel Acum cicã-i mai deºtept: ªi apunând nervos ocara Aspira tot fumu-n el Pe colegi îi trage-n piept! ªi-a aprins firesc þigara!

SFATUL MEDICULUI: Sã nu fumaþi, nu-i sãnãtos Cei ce fumeazã mult, se duc… Spunea un doctor serios Trãgând adânc dintr-un trabuc…

VOINÞA UNUIA... Zise cã nu mai fumeazã Începând cu azi deloc Þigara îl enerveazã ªi de-o vede îi dã foc.

UNUIA CE-I PLACE Sà FUMEZE: Fumez tutunul pentru cã; Am bani prea mulþi ºi nu ºtiu cum Sã scap de ei cât mai curând ªi-i dau pe fum... Fumez tutun doar pentru cã; Sunt sãnãtos ºi zdravãn tun, Tuberculozã vreau sã am ªi trag la fum. Fumez þigãri ºi pentru cã; Aºa-s crescut cu simþul bun Pe când eram prunculeþ mic Sã trag tutun. Fumez tutun ºi pentru cã; Mã simt mai mândru ºi mai bun În faþa lumii ºi de-aceea Tot trag la fum. „ Gicã Lixandru

C M Y K

24

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Azi e ziua Galicii, Vom cânta, vom dansa... De ziua Galicii, Vom ºi juca... Cu folclorul românesc, Jocu-mi pornesc. De ziua Galicii, Veselie mare zãresc! „Maria Georgiana Rizea, clasa a III-a, ªcoala Cocoru, comuSC na Galicea MATDAN SEERVICEE SRLL vã ofeerã cursse nooi:

DUS: ÎNTORS: 6.10 SLATINA 22.00 7.00 DR~G~{ANI 21.00 8.00 RM. VÂLCEA 20.00 10.00 SIBIU 18.00 14.00 RM. VÂLCEA 11.00 16.15 SIBIU 8.40 18.30 DEVA 6.30 DR~G~{ANI - RM. VALCEA, in intervalul orar 5.30-8.30, cu plecare din Dr`g`[ani, din 20 in 20 de minute! Rezerv`ri [i infor ma]ii, la: 0728-2242.765 ! Acela[i num`r v` st` la dispozi]ie pentru solicit`ri legate de efectuarea unor curse speciale!

OMAGIU DE LA CEI MICI

C M Y K

SCRIITORII NOSTRI

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

25

Mamã ºi Fiu - poeþi la înãlþime! Cui îi pasã de aceastã reticenþã? Îngerii nu plâng... Chiar dacã toamna vine ca un vis amar, ca un cuvânt ce rãneºte adânc pânã departe-n nori, cui îi pasã dacã trãieºti sau mori? Îngerii nu plâng...

DOR

Luminiþa Roºoagã,

47 de ani, bibliotecar, Univ. Constantin Brâncoveanu Rm. Vâlcea

De dragul tãu

Clipa e doar desãvârºire, iar eu vreau sã îi simt vãpaia. Sã ard precum arde iarba de-a soarelui dogoare, în miez de varã, de dragul tãu. ªi tot ce timpul vrea sã-þi fure sã pot sã-þi dau eu...

Zbor

M-am agãþat de nori ºi am fãcut lucruri neînchipuite. m-am lãsat în vârtejul vântului, am þinut ochii deschiºi sã vãd clipa, culoarea, sã simt toatã tresãltarea din inima mea, sã simt universul cum se reduce la simþãmânt într-o delicatã tandreþe cât mai sus de pãmânt.

Îngerii nu plâng Cuvintele sunt zboruri ce ne duc pe culmi de bucurie, disperare sau indiferenþã...

COPILARIE Precum floarea înfloreste În gradina primitoare Copilul este bobocul Ce-n familie apare. Mama e copilaria Grija ei pentru copil Mama pentru ca tresare Pentru orice suspinare. Gradinita noastra draga Multime de jucarii

Aº vrea sã te vãd, sã-þi spun ceva ce deja ºtii despre toamna de-afarã, despre noi, cei din lãuntru. Aº vrea sã-þi aud sunetul paºilor cum merg lângã zorii iubirii mele, cum îi mângâie vântul. Þi-aº spune ceva despre litera T în care-am pus: timp, trãire, trecut. Numai sã nu se rãtãceascã sufletele, Numai sã nu risipim vraja, Numai sã nu fie Marea Tãcerii între noi prea mare, prea mult, sã nu ne-nvârtim printre sunetele cuvântului târziu. Aº vrea sã te mai ºtiu!

Doar Eu

Nu ºtiu de partea cui sunt. Eu si Eu sau doar EU? Pe cine pot conta. Pe Mine ºi pe Mine, Sau doar pe Mine? Sunt un tânãr LEU. E prea strâmtã cuºca Pentru EU ºi EU!

Sfat “pãrintesc” Mãi, lasã-te de explicaþii, mai dã-le dracului de argumente!

Alexandru Roºoagã,

24 de ani, absolvent, pune un pic de... Univ. Constantin Brâncoveanu nesimþire Rm. Vâlcea în toatã cu ce nu mi-a trecut treaba, prin minte, niciodatã combinã elemente, poate anunþã dupã ºtiri adaugã schimbare! la... publicitate! Puncteazã “bagã” mare!

Întrebare

Întreb!

Timpul se scurge ºi încã n-am aflat cum e cu adevãrul º.a.m.d. cum e cu perspectiva nelimitatã, cu maldãrul de zile ºi nopþi nejustificate

Loc de joaca, de odihna O viata copil sa fii… „Stefanescu Beatrice, clasa a IV-a ªcoala din Cocoru

FERICIRE DE COPIL Totul ce ma înconjoara, Casa, frati, parinti, surori, Este-a mea copilarie, Care-mi da numai fiori. De fericire, când simt Ca toate sunt dezmierdari,

Nu-mi amintesc cine zicea cã poate avea tot ce-ºi doreºte cât ai clipi... Sã fi fost fantezie Într-un pont strecurat discret cu piþipoanca de vis a vis? Sunt un boboc de floare Într-o gradina cu flori.

COPILARIA? Casa pamânteasca, scoala, Unde învat de mic sa cresc Sa fiu harnic si cuminte, Sa-nvat sa scriu, sa citesc. Leaganul copilariei Este satul pamântesc Sursa, viata, bucurie, Ca sunt liber sa traiesc. „ Balan Georgiana, clasa a IV-a ªcoala din Cocoru

26

CURIOZITATI

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

- Pe data de 31 martie 1889, la Paris, a fost inaugurat faimosul Turn Eiffel, simbolul cel mai reprezentativ al Europei, intr-o ceremonie organizata de Gustave Eiffel, cel care a proiectat constructia din otel. Simbolul Parisului implineste sambata venerabila varsta de 118 ani si se pregateste de sarbatoare. Monumentul a fost construit in 1889, in onoarea centenarului Revolutiei franceze. Guvernul Frantei a organizat atunci o expozitie internationala si a anuntat un concurs de proiectare a unui monument care urma sa fie construit in centrul Parisului. Peste 100 de proiecte au fost trimise, insa Comitetul Centenarului a ales planul lui Eiffel, care consta dintr-un turn de otel ce urma sa se ridice la o inaltime de aproape 300 metri deasupra Parisului si sa fie cea mai inalta structura construita de om. Monumentul lui Eiffel a fost intampinat cu scepticism de catre unii critici, care au afirmat ca monumentul are o structura nesanatoasa. Altii multi la numar - au fost indignati, acestia spunand ca monumentul va reprezenta o pata inestetica in inima Parisului. Imperturbabil, Eiffel a finalizat in mai putin de doi ani imensul sau turn, costand nu mai putin de 6 milioane si jumatate de franci, o suma mai mica decat bugetul prevazut initial. Imensa totusi pentru acele vremuri. Structura usoara si aerisita a reprezentat din toate punctele de vedere o minune tehnologica si in cateva decenii a inceput sa fie considerata drept o capodopera arhitecturala. Peste 300 de muncitori au unit 18.038 de piese de otel, folosind doua milioane jumatate de nituri. Luand in considerare standardele de siguranta de la acel moment, este remarcabil faptul ca un singur muncitor a murit la constructia turnului, in timpul instalarii lifturilor. Lifturile originale functionau cu ajutorul unui sistem hidraulic, lifturile actuale sunt electrice. Turnul are 300 m inaltime, excluzand antena din varf, ce mai adauga 24 de metri, si o greutate de peste 10.000 de tone. Cand a fost construit, era cea mai mare cladire din lume. Intretinerea turnului include folosirea a 50 de tone de vopsea maro inchis, o data la fiecare 7 ani. In functie de temperatura aerului, Turnul Eiffel isi schimba inaltimea cu cativa centimetri datorita contractiei si dilatarii aliajului de metale. - Un nou studiu realizat de Fundatia germana pentru populatia mondiala ne arata ca populatia globului se apropie de 6, 7 miliarde de oameni in 2007. In 2007 populatia a crescut cu 80 de milioane de oameni, cresterea demografica cea mai importanta inregistrandu-se în tarile sarace. În studiu se arata ca în fiecare an 76 de milioane de femei ramân însarcinate fara sa fi

planificat un copil. - Gheorghe Bucur, marinarul care a servit flota militara romana sub ultimii trei regi ai Romaniei, a sarbatorit recent venerabila varsta de 100 de ani. Membru fondator al Cercului Maistrilor Militari din Divizia de Mare din 1928, venerabilul maistru de marina este considerat strabunicul torpilorilor. Pe toata perioada celui de-al doilea razboi mondial s-a aflat la post in atelierul destinat pregatirii torpilelor pentru primele distrugatoare ale marinei militare romane. Este singurul marinar care a trait sub patru regi: Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea si Mihai. A servit flota militara sub ultimii trei si a trecut prin doua razboaie mondiale. In 1933 a participat la preluarea submarinului Delfinul si la lansarea acestuia la apa. Regimul comunist l-a scos din armata si l-a legat pentru restul vietii de uscat. - Ultimul record al Romaniei in Cartea Recordurilor este o funie de ceapa de 134 de metri, la care au lucrat impletitoare din satele Cornesti, Plaiesti si Valeni, in cadrul festivalului Turda Fest din septembrie 2006. Aceasta a devenit cea mai lunga funie din lume, dupa ce omologarea recordului a durat mai mult de trei luni, contrar obiceiurilor Guinness World Records, anunta "Ziarul 21". Vedeta evenimentului a constituit-o ceapa rosie, specifica satelor din zona Turzii si marca festivalului organizat anul trecut de Fundatia Ratiu. - Pe 17 august 1907, inventia lui Robert Fulton, cunoscuta sub denumirea de Clarmont, a devenit prima barca cu motor comerciala din lume. Pentru urmatorii 100 de ani, motorul cu aburi a fost singura modalitate de a conduce o barca mecanic. Odata cu introducerea in industrie a motoarelor simple cu combustie interna, mult mai usoare si mai practice, acestea si-au gasit rapid aplicabilitate si in cazul barcilor. Conceptul a fost dezvoltat si implementat cu success de producatorii de barci cu motor Charles F. Chapman, Chris Smith si John Hacker. Chapman a fost presedintele Asociatiei Americane a Producatorilor de Barci cu Motor timp de 25 de ani, si, in acelasi timp, autorul publicatiilor "Chapman's Piloting" si ?Seamanship and Small Boat Handling?, aceasta din urma adesea supranumita drept Biblia navigatorilor. Smith a fost fondatorul Chris-Craft, in timp ce Hacker si-a dezvoltat si el propria afacere, Hacker Crafts.

integrame/rebusuri

Chemãri

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

27

ORIZONTAL 1) Vas scufundat - Slut. 2) Vlajgan (reg.) - Curea! 3) Plin de distinctie. 4) În saga! - Torente de apa. 5) Creanga - Sfârsitul zilei (pl.). 6) Tina - A se zbârci. 7) Mioare - Nevazator - Plasa de pescuit. 8) Surse de lapte Singular. 9) Bot de porc - Nun - Inel de lant. 10) Trimitea ereticii la rug. VERTICAL 1) Interdictii comerciale. 2) Cupa! Om înalt (pop.). 3) Ofiter otoman În smoc! - Si asa mai departe. 4) Crema neagra de pantofi - Alean. 5) Completare - Cerbi nordici. 6) Parte de vorbire - În vaza! 7) Câteodata Porti. 8) Teren viran. 9) Suprafete Mica nava de paza. 10) A nu vorbi Macagiu.

28

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . „O blonda vrea sa faca cinste intr-un bar si striga: - O SKOL la toata lumea! „O blonda la un magazin: - Aveti bilute de naftalina? - Da, raspunde vanzatoarea. - Da-ti-mi si mie 2 pungi. Dupa 10 min aceeasi blonda vine si mai cumpara 10 pungi.

Vise...

Dupa 2 ore apare iar: - Mai aveti bile de naftalina? - Da. - Da-ti-mi tot stocul! Curioasa, vanzatoarea o intreaba: - Dar ce, aveti multe molii? - Nu, doar una, dar nu o pot nimeri! „Un betiv iese dintr-un bar beat critza si se indreapta spre casa pe 3 carari. Din sens opus vine un alt betiv. Primul ii spune: -La o parte ca trec prin voi! Celalalt betiv spune: - Bine, dar sa treceti pe rand...

Itic si Strul isi povestesc visele: - Se facea ca mi-a venit pofta de „Isi dau intalnire Comunismul, bors - zice Itic. Am pus carnea la Socialismul Capitalismul. fiert si fuga in piata dupa marar, Socialismul si intarzie. Vine pana la dar de unde ? In piata nici un fir urma transpirat, sifonat si se de marar. Atunci am luat avionul scuza: si am plecat in Canada dupa - Iertati-ma ca am intarziat dar marar. am stat la coada la carne. - Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce Capitalismul intreaba: - Ce-i aia vis am avut eu ! Se facea ca coada? dormeam si aud un ciocanit in Comunismul intraba: -Ce-i aia carne? usa. Deschid si cine crezi ca-mi cade de git ? Claudia Cardinale ! Claudita, auzi ? A fost o nebunie. „Itic si Strul isi povestesc visele: - Se facea ca mi-a venit pofta de La despartire, mi-a declarat cu bors - zice Itic. Am pus carnea la mina pe inima ca este cea mai fericita femeie din lume. Dar abia fiert si fuga in piata dupa marar, de unde ? In piata nici un fir a plecat si aud alt ciocanit in usa. dar de marar. Atunci am luat avionul Cind deschid, sa cad jos nu alta. si am plecat in Canada dupa Cine crezi ca era ? Vechea mea marar. pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi - Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce ? Desi eram epuizat, dragostea vis am avut eu ! Se facea ca mi-a turnat noi puteri in vine si dormeam si aud un ciocanit in usa. m-am purtat ca un performer, am Deschid si cine crezi ca-mi cade de iubit-o cu patima dureroasa pe git ? Claudia Cardinale ! Claudita, Sofica. Dupa ce a plecat, am auzi ? A fost o nebunie. La despartire, mi-a declarat cu incuiat usa si se facea ca m-am mina pe inima ca este cea mai culcat din nou cu gindul sa nu mai dau drumul la nimeni. Dar fericita femeie din lume. Dar abia bataile in usa s-au intetit din nou. a plecat si aud alt ciocanit in usa. Cind deschid, sa cad jos nu alta. Mi-am zis hotarit ca nu mai Cine crezi ca era ? Vechea mea primesc pe nimeni si asa am pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi facut. ? Desi eram epuizat, dragostea miCine crezi ca era nenorocoasa? a turnat noi puteri in vine si m-am Brigitte Bardot ! purtat ca un performer, am iubit-o Dar spusesem nu si "nu" a fost ! cu patima dureroasa pe Sofica. A insistat ea cu vorbe frumoase, Dupa ce a plecat, am incuiat usa si cu gesturi incitante, dar eu am se facea ca m-am culcat din nou cu fost incoruptibil si am dat-o gindul sa nu mai dau drumul la afara. nimeni. Dar bataile in usa s-au - Dobitocule ! - se supara Itic - de intetit din nou. Mi-am zis hotarit ca nu mai primesc pe nimeni si asa ce n-ai adus-o la mine ? am facut. - Pai, de unde sa te iau, dragul Cine crezi ca era nenorocoasa? meu, nu erai plecat in Canada Brigitte Bardot ! dupa marar?

Dar spusesem nu si "nu" a fost ! A insistat ea cu vorbe frumoase, cu gesturi incitante, dar eu am fost incoruptibil si am dat-o afara. - Dobitocule ! - se supara Itic - de ce n-ai adus-o la mine ? - Pai, de unde sa te iau, dragul meu, nu erai plecat in Canada dupa marar? „Doi doctori la baie, se spala pe maini de sange: - Cum a mers operatia ? il intreaba unul pe celalalt. - Care operatie, nu era autopsie??... „Se spune ca, la facerea lumii, Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni sa prospere, a hotarit sa dea fiecaruia cite doua virtuti. Si asa fu. Cind ajunse la romani,se intoarse catre ingerul care scria sii zise: - Romanii vor fi inteligenti, cinstiti si PSD-isti! Cind termina facerea lumii, ingerul ii atrase atentia: - Doamne, ai dat tuturor popoarelor numai cite doua virtuti iar romanilor trei... Cum virtutile dumnezeiesti o data acordate, nu pot fi luate inapoi, a gasit o solutie: - Fie, romanii sa aiba trei virtuti! Doar ca nimeni nu va putea avea mai mult de doua in acelasi timp! Romanul care e PSD-ist si cinstit, nu poate fi inteligent. Cel care e inteligent si PSD-ist, nu poate fi cinstit. Iar cel care e inteligent si cinstit nu poate fi PSD-ist... „Sir iese dimineata pe poarta vilei si gaseste acolo un cersetor zdrenturos rau de tot. I se face mila de el si se gindeste sa-i dea niste bani. - Ia omule 3 lire sa-ti cumperi tigari. - Multumesc Sir dar eu nu fumez. - Hmmm, atunci ia 5 lire si du-te sa-ti iei o sticla de whisky. - Multumesc Sir dar eu nu beau. - Hmmm, atunci ia 10 lire si du-te si tu la femei. - Multumesc Sir dar eu nu merg la femei. - Auzi ba, ia 100 de lire si du-te la nevasta-mea sa vada si ea cum arata unu care nu fumeaza, nu bea si nu merge la femei.

UTILE

Maxima Lunii “Dac` a[tep]i momentul potrivit, te \ntrec al]ii care nu-ll a[teapt`!” (Woody Allen)

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Caricatura lunii

29

O NOUÃ VERSIUNE A OULUI KINDER CU SURPRIZE...

Citat celebru... “Bibliotecile, la fel ca [i cârciumile, PROGNOZA METEOROLOGICÃ sunt fruct al plicPENTRU URMÃTOARELE tiselii. Nimeni nu DOUÃ SÃPTÃMÂNI: cite[te pentru a [tii, ci pentru a uita!” (Emil Cioran)

SFATUL LUNII: Credin]a câ[tig` cel mai mult, umilin]a prime[te cel mai mult, dragostea \ns` lucreaz` cel mai mult...

30

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

UTILE...

Reþeta lunii Mirodeniile, preludiul aventurilor perfecte! Din cele mai vechi timpuri esentele parfumate si mirodeniile au fost considerate elemente importante ale societatii civilizate. Extractiile inmiresmate si aromele exotice au inspirat exploratori, scriitori, poeti, negustori, preoti si mari conducatori ai istoriei. De la simple ierburi frumos mirositoare, pana la esente cu efecte afrodisiace si molecule care evoca puternice senzatii olfactive, exploatate in industria actuala a parfumurilor, mirodeniile continua sa fascineze in primul rand gustul gurmanzilor si sa creeze adevarate scoli in bucatariile diferitelor popoare, in calitate de substante care imbunatatesc aroma preparatelor culinare. Daca piperul, scortisoara sau cuisoarele fac parte din categoria celor mai cunoscute condimente, nu acelasi lucru se poate spune despre sofran, oregano sau amestecul cunoscut sub denumirea de curry. Originea mirodeniillor este foarte veche. Initial plantele erau folosite ca leacuri. Constatand efectele lor benefice asupra organismului, oamenii au inceput sa le utilizeze si in prepararea hranei zilnice. Este cazul usturoiului, al cepei, apoi al cimbrului, tarhonului, hreanului, salatei. Aceasta din urma era folosita, de exemplu, pe post de calmant. Condimentele exotice precum piperul si scortisoara au un rol si in protejarea organismului, regland febra sau digestia. Ghimbirul, chimionul sau anasonul au de asemenea proprietati terapeutice recunoscute. Sofranul, cel mai scump condiment din lume. Sofranul a inceput sa fie cunoscut pe piata romaneasca de putin timp, asta si pentru ca este unul dintre cele mai scumpe condimente. Sofranul este originar din Asia, dar cultivat in Italia, Spania si Franta, insa pe suprafete mici, ceea ce face ca pretul sau pe piata internationala sa fie extrem de ridicat. Sofranul, desi considerat condiment, este, de fapt, un colorant alimentar. Cateva grame costa sute de dolari. Alte condimente rare sunt cardamonul, o mirodenie din Orientul Mijlociu, ienibaharul, cunoscut si sub denumirea de piper de Jamaica. Unele legende legate de mirodenii aduc in discutie un lucru foarte interesant. Oamenii asociau pe vremuri bolile cu ceva care arata sau mirosea urat. Astfel, cu cat mancarea mirosea mai bine si era ornata mai frumos, cu atat credeau oamenii mai mult ca astfel se pot apara de boli. Unul dintre principalii exportatori de mirodenii din lume este India, care, conform studiilor, extrage si exporta anual circa 1,6 milioane de tone de mirodenii, adica 86 % din productia mondiala. Pe locul doi si trei se afla China si Bangaldesh, care exporta 10%, respectiv 4 % din necesarul la nivel mondial de mirodenii. „ A r t i c o l d e A l e x T o d o r a n

31

Horoscopul pentru perioada 17 octombrie - 15 noiembrie 2008

Se anun]` o lun` plin` de evenimente importante [i \n acela[i timp foarte solicitante. La serviciu, a[tept`rile sunt mari, [eful \ntârzie \ns` cu m`rirea de salariu.

Va trebui s` v` descurca]i singuri \n situa]iile mai pu]in pl`cute ce se prev`d pentru luna \n curs. |n plan familial [i sentimental, lucrurile merg destul de bine.

Aten]ie! Trebuie amânat` luarea unor decizii de importan]` maxim` \ntr-un timp scurt. O lun` fast` specula]iilor. Nimic nou \n dragoste!

O lun` mai bun` decât precedenta. Financiar, lucrurile par s` se redreseze, iar la serviciu, de[i nu sunt excluse problemele cu [efii, v` ve]i descurca excelent.

Ve]i fi prin[i \n multitudinea problemelor casnice [i administrative, dar care se compenseaz` pe de alt` parte cu echilibrul [i mul]umirea din plan sentimental.

Cei n`scu]i \n prima decad` vor vaea o lun` lini[tit` [i indicat` reflect`rii asupra sinelui si a dorin]elor personale. Singurele nepl`ceri par cele financiare.

|n luna aceasta, ve]i avea un cuvânt important de spus \n domeniul carierei. Este posibil s` primi]i o promovare, chiar o m`rire de salariu, care presupune \ns` efort.

O lun` ca oricare alta. Se \ntrev`d oarece succese \n plan financiar, dar de care nu v` ve]i prea bucura, c`ci datoriile din urm` trebuie s` fie [i ele achitate.

Stresul, problemele [i nemul]umirile din ultima perioad` \[i spun cuvântul. Este indicat mai mult repaos!

|n aceast` lun`, sunte]i favori]ii zodiacului. La serviciu, lucrurile par a se fi lini[tit. Pute]i ob]ine chiar [i unele câ[tiguri suplimentare nea[teptate.

V` a[teapt` o lun` plin` de grele \ncerc`ri pe plan sentimental. Orice a]i face, se pare c` nu este suficient pentru ca rela]ia s` func]ioneze...

|n aceast` lun`, da]i dovad` de mult` intui]ie [i un deosebit spirit de ini]iativ`, mai ales \n ceea ce prive[te domeniul profesional.

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean