Revista Viata Galicenilor Nr 6

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES • Anul I • Num`rul 6 • 12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

pa g . 2 4 - 2 5

pa g . 1 6 - 1 7

pa g . 2 0 pa g . 1 9

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRA T U I T ! ! !

02

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

administratie

forurile decizionale pentru a rezolva atât problema regularizãrii albiei râului Topolog care le creazã, de mai mult timp probleme, cât ºi a introducerii apei potabile chiar ºi în cel mai uitat colþ al comunei. Cele mai importante probleme pentru care se zbat cei doi edili, la aceastã orã, le reprezintã însã realizarea ºi depunerea proiectelor tehnice pentru un nou sediu al primãriei dar ºi pentru - surprizã: un CÃMIN DE BÃTRÂNI. Ei sperã sã gãseascã înþelegerea necesarã din partea preºedintelui Consiliului Judeþean Vâlcea, social-democratCei doi edili liberali ai comunei Galicea, ul Ion Cîlea, în vederea atingerii acestui primarul Ion Nãfliu ºi viceprimarul Florea deziderat. Un cãmin de bãtrâni ar însemna eUdrea þin cu tot dinadinsul sã împuºte doi ienorm de mult pentru zona Galicii, unde existã puri dintr-un singur foc. Astfel, pentru a avea încã destui vârstnici pe care familia lor nu a un succes mai mare în ceea ce priveºte dat nici douã parale, iar cei doi edili nu pot obþinerea de fonduri pentru a executa diferite rãmâne insensibili la o astfel de problemã. proiecte la nivelul acestei localitãþi precum a- Potrivit viceprimarului Florea Udrea, cãminul ducþiunile cu apã, canalizãri, drumuri etc., pe de bãtrâni cu pricina îºi va putea oferi sermãsura 3.2.2. a programului SAPARD, este viciile unui numãr de cel puþin 30-40 de important ca la nivelul acestei aºezãri rurale bãtrâni, iar investiþia nu va fi prea mare, suma sã existe un amplu program de asistenþã socia- totalã ridicându-se la cifra de 150 de mii de lã, în derulare. În acest sens, ieri, cei doi edili euro! „ Alin BARBU au luat judeþul la picior, mergând pe la toate [email protected]

administratie

Potrivit celor doi edili liberali ai comunei Galicea, aceastã aºezare ce se aflã, la ora actualã, pe punctul de a concura de la egal la egal cu marile oraºe, va beneficia, în cel mai scurt timp, de facilitãþile oferite de serviciul de apã ºi canalizare. “Nici nu ºtiu ce sã vã mai spun cã nu mai avem timp nici sã murim, aici, la

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

Galicea. E de lucru ca niciodatã! S-a început deja întocmirea studiilor de fezabilitate pe mai mult de jumãtate din comuna Galicea. Dupã aceasta, începând cu data de 1 septembrie a.c., vor demara mãsurãtorile topografice în vederea întocmirii de studii de fezabilitate, precum ºi a celor biotehnice, astfel

încât sã putem pune în aplicare etapa numãrul 1, cea legatã de alimentarea cu apã a comunei. Acest proiect de alimentare cu apã se va introduce odatã cu cele care deja sau întocmit pentru realizarea unui sistem de canalizare, modernizarea drumurilor sãteºti, precum ºi a cãminului social de bãtrâni. Nu putem scãpa

03

din vedere, bineînþeles, nici lucrãrile de reabilitare a celor douã cãmine culturale din satele Galicea ºi Cremenari. La ora actualã, administraþia localã din Galicea lucreazã cu toate forþele pentru a putea depune proiectul!”, ne-a informat viceprimarul Florea Udrea. „ Alina ROGOBETE [email protected]

Cei doi edili liberali ai comunei Galicea, primarul Ion Nãfliu ºi viceprimarul Florea Udrea muncesc într-un ritm alert, mai mult ca niciodatã. Cum, începutul unui nou an ºcolar este aproape, iar foruruile naþionale ºi internaþionale aºteaptã finalizarea documentaþiei pentru a putea finanþa realizarea unor obiective de maximã importanþã care încã nu au fost gândite peste tot nici în mediul rural, cei doi edili nu mai au timp sã lucreze, conform deviziei partidului lor, anume: “cu paºi mãrunþi”. Administraþia localã din Galicea a accelerat la blanã ºi, miercuri, 03 septembrie a.c., au reuºit sã înfiinþeze un nou pãrculeþ pentru copii, dar ºi pentru vârstnici, în faþa ºcolii cu clasele I-IV din centrul comunei. Noul loc de joacã vine în completarea celui înfiinþat cu un an în urmã ºi se fãleºte cu leagãne moderne, topogane ºi plinte cu douã scaune. De asemenea, potrivit viceprimarului Florea Udrea, la ora actualã, se lucreazã intens la ultimele retuºuri la lucrãrile de igienizare la toate ºcolile de pe raza comunei, se lucreazã în continuare, în paralel ºi într-un ritm alert la întocmirea documentaþiilor pentru finanþarea lucrãrilor de canalizare, alimentare cu apã, construirea unui cãmin special pentru bãtrâni, reabilitarea cãminelor culturale, precum ºi pentru modern„ Alina ROGOBETE izarea drumurilor sãteºti...

[email protected]

04

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

administratie publice ale agen]ilor economici, ale altor persoane juridice, precum [i ale cet`]enilor

Prin Ordonan]a Guvernului nr. 21/2002, se stabilesc obliga]iile [i r`spunderile ce revin autorita`]ii publice locale, institu]iilor publice, agen]ilor economici [i cet`]enilor, pentru buna gospod`rire a localit`]ilor, pentru instaurarea unui climat de ordine [i cur`]enie, a[a cum solicit` Uniunea European`. Prin Legea 50/1991 privind disciplina \n constuc]ii, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, se prev`d aspectele legale privind construc]iile civile [i proprietatea privat`. R`spunderea pentru orgnizarea, conducerea, \ndrumarea [i controlul \ntregii activit`]i de gospod`rire [i \nfrumuse]are a localit`]ilor, de p`strare a ordinii [i cur`]eniei revine primarului [i Consiliului Local. Pentru \ndeplinirirea acestor atribu]ii, supuse spre aprobare Consiliului Local, programul ac]iunilor de utilitate [i interes local [i m`surile ce se impun pentru asigurarea particip`rii cet`]enilor, a institu]iilor publice [i a agen]ilor economici la realizarea ac]iunilor de p`strare a cur`]eniei, a ordinii [i a normelor de igien` dup` cum urmeaz`:

1. Obliga]iile [i r`spunderile Consiliului Local [i ale primarului a). M`surile necesare pentru protec]ia s`n`t`]ii publice cu sprijinul [i sub supravegherea organelor de specialitate ale statului. b). M`suri corespunz`toare pentru conservarea [i protec]ia mediului. c). Prevenirea polu`rii accidentale a mediului sau a surselor [i cursurilor de ap`, prin depozitarea necontrolat` a de[eurilor de c`tre agen]ii economici sau de c`tre cet`]eni. d). Amenajarea unor locuri speciale de depozitare a gunoaielor [i a de[eurilor. e). Respectarea prevederilor legale [i a documenta]iilor de amenajare a teritoriului [i urbanism aprobate, precum [i a normelor privind executarea construc]iilor. f). Cur`]irea str`zilor [i a celorlalte locuri publice, \ndep`rtarea z`pezii, a ghe]ii de pe str`zi [i trotuare, colectarea [i depozitarea reziduurilor menajere [i stradale, sortarea [i valorificarea resurselor materiale refolosibile. g). Repararea [i \ntre]inerea str`zilor, a drumurilor comunale, podurilor, pode]elor, cur`]area [i amenajarea [an]urilor, modernizarea drumurilor existente [i realizarea unor drumuri comunale noi. h). Finalizarea construc]iilor \ncepute. i). |ntre]inerea, \n bun` stare, a construc]iilor existente, repararea [i zugr`virea periodic` a acestora. j). Canalizarea [i epurarea apelor uzate [i pluviale. k). P`strarea, conservarea, repararea [i restaurarea, \n condi]iile legii, a monumentelor de pe teritoriul comunei.

2. Obliga]iile [i r`spunderile institu]iilor

a). S` \ntre]in`, \n stare corespunz`toare, imobilele \n care \[i desf`[oar` activitatea, prin efectuarea lucr`rilor de repara]ii, amenaj`rii [i a altor lucr`ri specifice. b). S` asigure repararea, sp`larea geamurilor [i a vitrinelor, \nlocuirea celor sparte, \ntre]inerea firmelor [i a fa]adelor imobilelor \n care \[i desf`[oar` activitatea, inclusiv sp`larea, cur`]area [i zugr`virea periodic` a acestora. c). S` asigure cur`]enia la locurile de depozitare a materialelor \n cur]ile interioare [i a celorlalte terenuri pe care le de]in, precum [i pe c`ile de acces. d). S` asigure igiena \n imobilele [i incintele de]inute sub orice fom`, prin activit`]i de cur`]are, dezinfec]ie [i de-

ratizare. e). S` depoziteze corespunz`tor rezidurile menajere, industriale, agricole, precum [i materialele refolosibile. f). S` efectueze [i s` men]in` cur`]enia trotuarelor, a p`r]ii carosabile a str`zii sau a drumului, a locurilor de parcare pe care le folosesc [i s` \ndep`rteze z`pada [i ghea]a de pe trotuarele din dreptul imobilelor [i incintelor \n care \[i desf`[oar` activitatea, potrivit normelor stabilite de consiliile locale. g). S` respecte m`surile stabilite de consiliile locale pentru asigurarea igienei publice [i a cur`]eniei \n localit`]i. h). S` asigure cur`]area mijloacelor de transport [i a utilajelor la intrarea acestora pe drumurile publice.

3. Obliga]iile cet`]enilor a). |nsu[irea unui teren din domeniul public f`r` aprobarea Consiliului Local este strict interzis`. b). Fiecare familie are datoria s`-[i sape, s`-[i cur`]e [i s`[i amenajeze [an]urile de scurgere a apei din fa]a propriet`]ii f`r` a arunca p`mântul rezultat pe asfalt. c). Repara]ia pode]elor, a gardurilor, cur`]irea pomilor [i amenajarea spa]iului unde exist` o responsabilitate civic`. d). Este interzis` total depozitarea unor materiale (piatr`, nisip, lemne) pe domeniul public. e). Nu este voie s` se amenajeze, \n fa]a propriet`]ii, cote]e, bar`ci, porc`rii sau \mprejmuiri cu g`rdule]e din plas` sau lemn pentru scopuri particulare. f). Parcarea ma[inilor, \n timpul nop]ii, pe drumurile publice, este interzis`. g). Direc]ia drumurilor nu permite tragerea lemnelor, crengilor sau a altor materiale pe drumurile jude]ene sau comunale [i nici amenajarea de rampe forestiere. h). Este interzis` construirea de grajduri sau cote]e pentru animale lâng` drumurile comunale sau jude]ene (recomand`m mutarea celor existente pentru respectara normelor igienico-sanitare). i). Scurgerile reziduale de la baie, buc`t`rie, grajduri nu se fac \n [an]urile domeniului public, ci \n bazine amenajate, \n interiorul propriet`]ii. j). Fiecare familie are obliga]ia s`-[i amenajeze o groap` de gunoi pentru resturile rezultate \n gospod`rie, care vor fi arse sau \ngropate ulterior. k). Cur`]enia, \n gospod`rie [i pe domeniul public, este o \ndatorire cet`]eneasc`. l). Copacii (salcâmi, nuci) care afecteaz` vecinii trebuie cur`]a]i sau, unde este nevoie, trebuie t`ia]i. m). Nu se construiesc anexe, locuin]e, f`r` ca proprietarul s` de]in` autoriza]ie de construc]ie. n). Este interzis` amplasarea depozitelor de furaje (fânare, c`pi]e, p`tule, petice de coceni) la distan]` de 10 metri.

administratie

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

fa]` de cel mai apropiat imobil.

4. S a n c ] i u n i p e n t r u a g e n ] i i

economici [i persoanele juridice

Nerespectarea m`surilor sau nerespectarea obliga]iilor stabilite prin hot`râre de Consiliu Local [i prezentate anterior, de c`tre agen]ii economici sau alte persoane juridice constituie contraven]ii, dac` nu au fost s`vâr[ite astfel \ncât, potivit legii penale, s` constituie infrac]iuni [i se sanc]ioneaz` dup` cum urmeaz`: - cu amend` de la 500.000 la 1.000.000 lei vechi pentru neŒndeplinirea obliga]iilor prev`zute la lit. c), f), h). - cu amend` de la 1.000.000 la 3.000.000 de lei vechi pentru neŒndeplinirea obliga]iilor prev`zute la lit. a), b), d), e), g).

5. Sanc]iuni peenttru peersooaneelee fizicee Nerespectarea m`surilor sau neŒndeplinirea

05

obliga]iilor stabilite prin hot`râre de Consiliu Local [i enumerate mai sus, de c`tre persoanele fizice, constiuie contraven]ii, dac` nu au fost s`vâr[ite astfel \ncât, potrivit legii penale, s` constituie infrac]iuni [i se sanc]ioneaz` dup` cum urmeaz`: - cu amend` de la 500.000 la 1.000.000 de lei vechi pentru neŒmplinirea obliga]iilor prev`zute la lit. a), b), c), d), h). - cu amend` de la 1.000.000 la 3.000.000 de lei vechi pentru neŒndeplinirea obliga]iilor prev`zute la lit. e) [i f). - cu amend` de la 5.000.000 la 10.000.000 de lei vechi pentru neŒndeplinirea obliga]iilor prev`zute la lit. g). - cu amend` de 2.500.000 de lei vechi nerespectarea m`surilor stabilite de Consiliul Local pentru asigurarea igienei publice [i a cur`]eniei \n localitate, pentru nerespectarea obliga]iilor pev`zute la lit. i), j), k) [i n). Sanc]iunile la care am f`cut referire mai sus se constat` [i se aplic` de c`tre primarul localit`]ii sau \mputernici]ii acestuia [i se constituie venit la bugetul local! „ Gheorghe OBOGEANU, secretarul comunei Galicea

06

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

politie

Poliþia vã recomandã: Sfaturi pentru ºoferi

- Conducãtorii auto sã planifice timpul necesar deplasãrilor în aºa fel incât sã nu conducã în stare de obosealã, aceastã cauzã ducând la producerea unor accidente grave - conducând odihniþi evitaþi riscul producerii unor evenimente rutiere; oboseala la volan vã poate fi fatalã; - adaptarea permanentã a vitezei de deplasare la condiþiile de drum, timp ori trafic ºi respectarea regimului legal de viteza Viteza excesivã sau neadaptatã particularitãþilor de drum ºi de trafic continuã sã genereze multe accidente rutiere; - Nu efectuaþi depãºiri neregulamentare; - Nu conduceþi sub influenþa bãuturilor alcoolice; - Folosiþi centura de siguranþã – vã poate salva viaþa în caz de accident; - asigurarea temeinicã la efectuarea manevrelor (schimbare a direcþiei de mers, plecare de pe loc, mersul înapoi...); - Respectaþi normele rutiere privind prioriatea de trecere, indiferent cã este vorba despre pietoni sau vehicule; - conducãtorul unui vehicul care circulã în spatele altuia are obligaþia de a pãstra o distanþã suficientã faþã de acesta pentru evitarea coliziunii; - Participanþii la trafic trebuie sã dea dovadã de prudenþã la apropierea ºi traversarea liniilor de cale feratã curen- conducãtorii de mopede sã circule purtând cascã de pro- sporitã tã sau industrialã dupã caz. tecþie omologatã; - mopedele, motocicletele trebuie sã fie echipate cu instalaþie de frânare, sistem de avertizare sonorã, instalaþie de ardere a gazelor care sã respecte normele de poluare fonicã - Traversaþi drumurile publice numai prin locurile unde ºi de protecþie a mediului; - sã circule fãrã a þine cel puþin o mânã pe ghidon ºi ambele sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestora pe la colþul strãzilor, dupã ce v-aþi picioare pe pedale; - bicicliºtii ºi conducãtorii de mopede sã circule purtând asigurat în prealabil cã din ambele sensuri nu se apropie îmbrãcãminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la nici un autovehicul; lãsarea serii pânã în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea - Nu vã angajaþi în traversarea strãzii în fugã, prin faþa este redusã; - conducãtorii de mopede ºi motociclete sã circule având în sau prin spatele autovehiculelor staþionate ori a funcþiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulaþia mijloacelor de transport în comun oprite în staþii; pe drumurile publice; - pentru a putea fi puse în circulaþie pe drumurile publice, - Respectaþi culorile semaforului electric; mopedele trebuie înregistrate la primãriile pe raza cãrora proprietarul are domiciliul, conducãtorul acestora dacã nu - Circulaþi numai pe trotuare, iar în lipsa acestora pe posedã permis de conducere trebuie sã urmeze un curs de potecile laterale ale drumului public; legislaþie rutierã ; - sã conducã vehiculele fãrã a pãstra tot timpul roþile în con- - Circulaþi numai pe partea stângã a drumurilor publice, tact cu solul; dacã acestea nu au trotuare sau poteci; - sã nu circule în timp ce se aflã sub influenþa alcoolului, a - Sunt interzise deplasãrile în grup pe partea carosabilã a produselor ori substanþelor stupefiante sau a medicadrumurilor publice! mentelor cu efecte similare acestora. - Atenþie sporitã trebuie mai departe de ieºirea din geam special amenajat, nefiacordatã persoanelor care pot magazin, în expoziþii închise ind permis sub nici o formã ascunde sub vestimentaþie sau în spatele tejghelelor! accesul clienþilor în magazin, (rochii foarte largi etc.) mai ales atunci când este buzunare special confecþiondeservit de un singur vânzã- Asigurarea unui iluminat ate pentru a ascunde diverse tor! corespunzãtor pe timp de produse! noapte a uºilor de acces în magazin! - Nu pãstraþi sume mari de - În magazinele cu - În magazinele unde existã bani în casele de marcat ºi autoservire, trebuie amenajat raioane de îmbrãcãminte ºi nu oferiþi informaþii referi- Transportul banilor trebuie un colþ cu rafturi unde vor fi cabine de probã, personalul toare la paza societãþii unor fãcut în condiþii de maximã lãsate bagajele voluminoase care supravegheazã trebuie persoane necunoscute! securitate, cu respectarea ale clienþilor, care vor fi sã manifeste prudenþã maxcondiþiilor prevãzute de lege! supravegheate de cãtre un imã ºi sã nu permitã accesul - Nu de puþine ori autorii angajat! în cabina de probã decât cu - Înainte de închiderea maga- unor astfel de fapte au profiun singur sortiment de tat de neglijenta manifestatã zinului trebuie controlate - Persoanele care hoinãresc îmbrãcãminte ºi sub stricta de unii gestionari, patroni toate raioanele pentru a nu prin magazin în mod „dezin- supraveghere! oferi posibilitatea unui hoþ sã sau angajaþi în asigurarea teresat” ºi urmãresc doar securitãþii valorilor deþinute, rãmânã înãuntru! vigilenþa celor care - Raioanele cu articole de existând cazuri când nu s-a supravegheazã trebuie sã dea mare valoare cum sunt bijuacþionat sistemul de alarmare - La magazinele cu program de gândit! teriile, aparatura electronica non - stop, servirea pe timpul la plecarea din firmã sau nu etc., trebuie amplasate cât au fost asigurate cu pazã. nopþii se va face printr-un

Sfaturi pentru bicicliºti ºi motocicliºti

Sfaturi pentru pietoni

Sfaturi pentru prevenirea furturilor din societãþi comerciale

politie

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

07

num`rul de urgen]` 112: Când suna]i la 112 trebuie s` anun]a]i: „ ce urgen]` ave]i; „ locul evenimentului; „ unde v` afla]i; „ de la ce num`r de telefon suna]i; „ cum v` numi]i. Dup` furnizarea acestor date trebuie s` r`mâne]i la telefon pentru a fi pu[i \n leg`tur` cu agen]ia de urgen]` de care ave]i „ 112 este num`rul unic pentru alertarea nevoie [i pentru a primi eventuale Poli]iei, Ambulan]ei [i Pompierilor. recomand`ri. Operatorul evalueaz` „ 112 este o leg`tur` unic` prin care urgen]a apelantului \n func]ie de cet`]eanul prime[te toate serviciile de informa]iile primite [i transmite aceste urgen]` gratuite pe care statul i le poate informa]ii la agen]ia / agen]iile de acorda. urgen]` abilitate \n rezolvarea cazului „ 112 este un num`r gratuit [i poate fi respectiv. Dac` este nevoie de interven]ia apelat de pe orice telefon fix sau mobil. tuturor agen]iilor, datele preliminare ale „ 112 \nlocuie[te numerele na]ionale pentru urgen]e ale Poli]iei, Pompierilor [i cazului sunt transmise simultan, \n maximum 2-3 secunde. Ambulan]ei. „112 reprezint` un ajutor rapid care depinde de informa]iile vitale pe care le oferi]i. Cu un singur apel la 112 vi se asigur` leg`tura cu toate serviciile de urgen]`. Ce trebuie s` face]i \ntr-o situa]ie de urgen]`? „ Fi]i calmi [i evalua]i cu aten]ie situa]ia! „ când ave]i nevoie de interven]ia „ Concentra]i-v` asupra a ceea ce imediat` a Poli]iei, Ambulan]ei sau urmeaz` s` solicita]i la 112! Pompierilor; „ Nu v` pierde]i r`bdarea [i r`spunde]i „când ave]i o problem` grav` de corect la toate \ntreb`rile! s`n`tate; „ Nu \nchide]i pân` când nu vi se spune! „ când sunte]i victima sau martorul unui „ Nu uita]i, timpul e pre]ios \n cazul unei furt, tâlh`rii, violen]e sau accident rutier urgen]e! „ Vi se par sâcâitoare \ntreb`rile puse de grav; „ când a izbucnit un incendiu \n propria operatoare? Trebuie s` [ti]i c` sunt \ntreb`ri standard. De corectitudinea locuin]` sau \n orice alt loc. r`spunsurilor depinde rapiditatea interven]iei...

Suna]i la 112 doar dac` ave]i o urgen]`!

Apela]i la 112:

Cum func]ioneaz`

C M Y K

08

sport

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

ptemtrecutã, pe data de 6 se ta bã m sâ ie aþ nz ea. se t lic cu Ga comuna Galicea a fãvoi, în faþa formaþiei Steaua din comuna ate de Echipa Topologul dinop po Zã se va fi una cât riu, din Parcul ede meci cã aceastã etarepã te brie a.c., pe stadionulatpr ain în e zil a tev lã, dintotdeaua, considstacâ gu cu de pe ,30 Viceprimarul a aunþde, faptul cã “(...) disputele cu vecinii sunt,cu 10 a or la începere de dificilã, þinând cont !”... Aºadar, sâmbãtã, 6 septembrie 2008, mic de regretat pentru cã, pentru ni ile tbal care rate cele mai dific þi cei prezenþi la faþa locului nu au avut mai bine zis faze de fo rin UDo i dionul din Zãvoi, to arte mult timp, au vãzut fotbal de calitate,oc , noua achiziþie a lu prima oarã, dupã fo aloanele superioare! Cu Zaharioiu la mijlde poartã, fãcând ca, în final, tabenu le vezi decât în eº ul a jucat un fotbal curat, cu multe faze t cuvânt, unul istoric: 5-1. Rezuldrea, echipa Topologemneze un scor care poate fi umit, pe drepdin comuna Nicolae Bãlcescu, de la de marcaj sã sons aþie golurilor înscrise în poarta steliºtilor “Urmeazã un meci foarte greu dutatul a fost posibil grcu (3 goluri) ºi Robert Ancuþa (2 goluri). unde se va vedea adevãrata valoacãtre Claudiu Truþesie a.c, la Bãbeni, pe stadionul „Metalul”, rmaþia din Galicea, deoarece echiminicã, 14 septembr or fãcute în aceastã perioadã de cãtre fo e...”, a spus viceprimarul liberal re a tuturor achiziþiil a din înfocatele pretendente la promovaralitate. „ Alin BARBU un loc te n es di ni ui om be ul Bã log n po di pa [email protected] ea Udrea, sufletul To al comunei Galicea, Flor

Clasamentul Ligii a V-aa: 1. Foresta Malaia 2.Sportul N. Balcescu 3.FC Babeni 4.AS Cazanesti 5.Topologul Galicea 6.Viitorul Olanu 7.FC Budesti 8.U.T. Golesti 9.Oltul Daesti 10.Fl. V. Mare Babeni 11.Dinamo Rm. Vâlcea 12.Viitorul Calimanesti 13.Stejarul Vladesti 14.Lotru Voineasa 1 5 . FC Govora 16.Steaua N. Balcescu

3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 2 3 3 3 3 3

2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 0 0

1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 1 1 1 1 1 2 1 2 2 2 3 3

13-5 9-4 11-7 8-3 8-4 8-4 7-3 7-8 5-5 4-5 1-3 5-9 5-10 3-8 7-15 1-10

7p 7p 7p 6p 6p 6p 6p 4p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 0p 0p

C M Y K

SPORT

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

A[a cum, \n anul 2004, un reporter de la un ziar apreciat \n jude]ul nostru, mi-a adresat \ntrebarea: „Ce mi se pare imposibil de realizat?”, iar eu i-am r`spuns „Imposibil este s` schimb mentalitatea oamenilor”, dup` mai bine de patru ani, cred c` r`spunsul ar fi... acela[i! Sunt anumite persoane care nu \n]eleg c` [i sportul, ca [i toate celelalte activit`]i, nu poate da rezultate memorabile \n timp, f`r` investi]ii serioase; diferen]a este c` \n majoritatea cazurilor investe[ti, dup` care culegi roadele, \n cazul de fa]` \n echipa „Topologul Galicea” lipsesc roadele sau, mai bine zis, roadele sunt satisfac]ia spectatorilor duminic` de duminic`, când pot s` se bucure [i ei de singurul spectacol care are loc \n localitatea noastr` [i \n campionatul jude]ean, din p`cate nu se mai joac` fotbal din pl`cere, locul pe care \l ocup` \n clasament fiecare echip` este \n func]ie de investi]iile f`cute. O echip` de fotbal este

09

foarte greu de ]inut de unul singur, dar sunt convins c` \n viitorul apropiat baza sportiv` va avea alt` \nf`]i[are [i atunci o s` apar` [i la fotbal investitori. Echipa este a \ntregii comunit`]i [i ca atare to]i trebuie s` contribuim cu ceva la men]inerea ei. Nu vreau s` dau nume, dar mul]i au r`spuns afirmativ \n a fii aproape de echip`, iar când au v`zut c` trebuie s` scoat` bani din buzunare pentru a pl`ti o parte din cheltuielile echipei, s-au retras, beneficiu din fotbal exist` poate doar \n Liga I. S` nu uit`m c` cei mai buni ambasadori ai no[tri sunt sportivii, sunt oamenii de cultur`, f`r` ei noi nu exist`m [i nu \ntotdeauna prin tot ceea ce faci trebuie s` câ[tigi [i bani; poate c` este mai mare satisfac]ie atunci când ai un nume [i acel nume este \n sport „Topologul Galicea” [i \n cultur` – corul de fete al preotului paroh Ion Ti]u „Vocea Topologului” „ Dorin UDREA, pre[edinte „A.S. Topologul”

10

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

sãnãtate

Principii ºi recomandãri în alimentaþia gravidei, copilului ºi adolescentului - PARTEA a II a -

|n num`rul 3 al revistei „Via]a Galicenilor” am abordat

„ Dr. Ion Cîrneanu,

medic primaar de medicin n` gen neraal`, Disspen nsarull comun nei Gaaliceaa

aceast` tem` mai mult teoretic, din dorin]a de a oferi un suport informativ important pentru formarea capacit`]ii de a \n]elege, de a respecta principiile [i recomand`rile, privind alimenta]ia gravidei, copilului [i adolescentului. Recomand`rile se adreseaz` acestor 3 categorii de popula]ie \ntr-un spirit de „discriminare pozitiv`”, dac` avem \n vedere faptul c` exist` numeroase dovezi, fundamentate [tiin]ific, care demonstreaz` c` alimenta]ia s`n`toas` [i sigur`, pe toat` durata sarcinii, perioada de al`ptare , \n perioada copil`riei [i adolescen]ei, asigur` dezvoltarea s`n`toas` fizic` [i psihic` \n tot restul vie]ii. Este un precursor obligatoriu al integr`rii sociale [i \mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii la vârst` adult`, precum [i la cre[terea duratei medii de via]`. \n articolul anterior am prezentat sintetic „ Nutrien]ii”: macronutrien]ii(proteine, glucide, lipide) [i micronutrien]ii principali(iodul, calciul, fierul [i acidul folic). \n articolul din acest num`r, plecând de la defini]ia alimenta]iei echilibrate, ve]i afla con]inutul unor no]iuni pân` acum ne[tiute sau ignorate. ALIMENTA}IA ECHILIBRAT~- DIETA

ECHILIBRAT~ Este alimenta]ia sau dieta care: 1. acoper` nevoile de cre[tere [i dezvoltare; 2. asigur` func]ionarea la parametrii fiziologici ai organismului; 3. este adaptat` la vârst`, greutate, la rata de cre[tere, la starea de s`n`tate [i la nivelul de activitate fizic` a individului; 4. se realizeaz` prin asocierea mai multor grupe de alimente, deoarece nici un aliment nu poate suplini singur toate principiile alimentare necesare organismului, singura excep]ie este laptele de mam`, care pân` la vârsta de 6 luni asigur` singur necesarul nutritiv: Pentru un sugar de 7-8 luni propunem: Diminea]a ora 7- sân sau formul` de lapte; Ora 10- fructe(m`r, piersici, caise); Prânz, ora 13: - sup` sau ciorb` cu cât mai multe [i mai diverse legume; - piure de legume(cartof, morcov, dovlecel), cu carne de(pas`re, pe[te, vi]el); - g`lbenu[ de ou de 2-3 ori pe s`pt`mân`; - chisel de fructe; - suc de fructe; ora 17: - iaurt cu cereale; - fructe proaspete pasate; - cereale cu lapte adaptate sugarului; - orez pasat + brânz` de vaci + 5% zah`r; - suc de fructe; seara, ora 21: - sân / formul` de cereale - la sugarul mai mare de 8 luni m`m`ligu]` cu unt, smântân`, budinci. GRUPELE DE ALIMENTE: Pentru alc`tuirea unui meniu echilibrat, alimentele au fost incluse \n 5 grupe: 1. CEREALE: grâu, porumb, orez, orz, ov`z. Se consum` sub form` de: pâine, m`m`lig`, paste f`inoase, biscui]i, produse de patiserie sau cereale integrale. Con]in \n principal hidra]i de carbon (glucide) 65-75%, proteine 612% [i lipide 1-5%. 2. LEGUME [I FRUCTE: sunt prea multe s` le enumer`m [i sunt cunoscute de toat` lumea. Sunt la fel de importante ca alte grupe deoarece con]in vitamine, minerale, amidon, fibre [i antioxidan]i. Demn de interes este c` fructele, \n special fructele [i legumele de sezon s` se consume \n stare proasp`t`. Se pot consuma cu \ncredere sub form` uscat`, congelat`, conservat`, sub form` de sucuri. Sucurile ob]inute prin stoarcere, dac` sunt consumate \n cantitate mare reduce pofta de

sãnãtate

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

mâncare. Legumele trebuie foarte bine sp`late. 3. CARNE, PE{TE {I OU~: con]in alimente de origine animal` (carnea de pas`re, vac`, porc [i pe[te). Aceste alimente aduc un aport important de proteine, fier, vitamina B [i E, zinc, magneziu. Con]inutul cel mai mare este \n carnea slab`, f`r` gr`sime; ficatul aduce un aport mare de fier; pe[tele este surs` important` de proteine de calitate superioar` ; ou`le sunt sursa important` de aminoacizi esen]iali extrem de importan]i pentru cre[tere [i dezvoltare \n copil`rie. Produsele din aceast` grup` se consum` preparate, fierte sau fripte bine; oul trebuie fiert bine; pe[tele se prepar` cât mai proasp`t(este foarte perisabil). Vasele [i ustensilele folosite \n procesul de preparare trebuie bine sp`late. 4. GRUPA ALIMENTAR~ LAPTE {I PRODUSE LACTATE: \n aceast` grup` sunt incluse laptele nemodificat [i degresat, iaurtul, toate tipurile de brânz`. Laptele are un con]inut crescut de nutrien]i, este foarte important \n alimenta]ia omului, dar la copil trebuie oferit sub forme adecvate \n func]ie de vârst` sau existen]a unor boli digestive. \n continuarea lecturii acestui articol, ve]i afla recomand`rile nutri]ioni[tilor privind alimenta]ia cu lapte, formule adoptate de lapte [i produse din lapte. Acum fac doar precizarea c` laptele nemodificat se introduce dup` vârsta de 12 luni [i \n mod progresiv, dup` sfatul medicului care \ngrije[te copilul. 5. GRUPA ALIMENTAR~ DULCIURI {I GR~SIMI: produsele din aceast` grup` sunt cât se poate de diverse, diversificate [i cunoscute. Este de precizat c` to]i speciali[tii, \n special nutri]ioni[tii recomand` evitarea excesului de dulciuri, din cel pu]in trei consideren]i: cre[te riscul de obezitate, scade apetitul (pofta de mâncare) pentru alte alimente cu valoare nutritiv` mai mare, cre[te riscul cariei dentare; mierea de albine este contraindicat` la copii de 1-2 ani. Gr`simile, carnea gras`, untul, smântâna, laptele [i iaurtul cu con]inut crescut de gr`simi, trebuie evitate la copii sub 2 ani.

alimeentta]ia sugarului:

|n conota]ie generic`, „sugarul” este fiin]a uman` care tr`ie[te [i se dezvolt` \n primele 12 luni de via]`; \n aceast` perioad` recomand`rile nutri]ioni[tilor, mai ales de la O.M.S. (Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii) sus]in alimenta]ia prin al`ptare la sân; recomand`rile O.M.S. sus]in al`ptarea la sân pân` la 24 de luni [i peste. LAPTELE DE MAM~ este alimentul ideal pentru sugar din foarte multe motive: are aport mare de aminoacizi esen]iali; are aport suficient de micronutrien]i(calciu, fosfor, fier); ofer` aportul de lichide necesar dezvolt`rii. \n primele 6 luni de via]` laptele matern, \n cadrul „al`pt`rii exclusive la sân” asigur` singur nevoile nutritive, cu condi]ia ca mamele s` respecte recomand`rile medicilor [i asistentelor medicale, privind tehnica de al`ptare, alimenta]ia de zi cu zi pentru a fi o adev`rat` „Banc` de lapte”. \n situa]ia \n care laptele matern este insuficient, atunci se opereaz` la alimenta]ia sugarului cu lapte praf, dar cu formule de lapte praf adaptat vârstei. Recomandarea medicului care \ngrije[te copilul este esen]ial`. \n practica medical` se \ntâlnesc des situa]ii \n care mamele au suficient lapte, dar copilul nu poate s` sug`. \n aceast` situa]ie copilul poate fi alimentat cu lapte muls de la mam`. Procedurile [i tehnica de alimentare \n aceast` situa]ie le stabile[te medicul care \ngrije[te copilul. ALIMENTA}IA COMPLEMENTAR~. Termenul de alimenta]ie complementar` \nlocuie[te termenul mai vechi de alimenta]ie diversificat`. Alimenta]ia complementar` se introduce dup` vârsta de 6 luni, când laptele de mam` nu mai poate asigura nevoile nutritive; orice formul` de lapte adaptat nu poate acoperi toate nevoile nutritive. Orice persoan` (mam`, tat`, bunici) care \ngrije[te un copil de 6-24 luni, când se impune diversificarea

11

alimenta]iei sau introducerea alimenta]iei complementare, trebuie s` respecte anumite reguli: 1. sugarul s` fie s`n`tos; 2. noile alimente se introduc progresiv, câte un aliment pe zi(uneori se impune un interval de 3-4 zile); 3. cantitatea din noile alimente va cre[te progresiv, \n trepte de 30-50 ml./ zi; 4. alimentele nou introduse vor fi \n stare semisolid` [i administrate cu linguri]a; 5. pân` la apari]ia sau definitivarea denti]iei, alimentele vor fi pasate (prin strecurare); 6. alimentul nou va fi propus [i nu impus; 7. \n privin]a ordinii introducerii alimentelor, consulta]i medicul copilului. De regul`, \n majoritatea cazurilor se \ncepe cu legume (morcovi, cartofi, dovlecei, ardei gras, ro[ii, spanac), sub form` de piureu, adic` pasate. Masa de legume, sub form` de piureu, se va da la prânz, ora 12-14. Dup` 7 luni, se poate introduce g`lbenu[ul de ou; oul trebuie fiert bine 8-10 minute. Dup` 8-9 luni, se poate introduce carnea de pas`re, vi]el(vit`), bine fiart` [i tocat`. Dup` 10-11 luni, se poate da pe[te alb, fiert [i mixat(frecat). Iaurtul, preferabil f`cut de cas`, se poate introduce la vârsta de 8-9 luni. F`inoasele care con]in gluten(grâu, orz, ov`z) se pot introduce dup` vârsta de 8-9 luni; f`ina de orez sau orezul pasat se pot introduce la 7-8 luni. Pân` la vârsta de 12 luni, preferabil pân` la vârsta de 24 luni [i peste, copilul va fi pus \nainte la sân [i restul alimentelor se introduc complementar. Alimentele nou introduse trebuie s` fie proaspete; legumele [i cerealele s` fie cultivate pe terenuri f`r` \ngr`[`minte chimice; s` fie bine suportate [i bine fierte. Preparatele industriale pentru sugari se pot administra, dar cu aten]ie la calitate [i data expir`rii. Trebuie evitat` oferta de dulciuri, b`uturi r`coritoare din comer], sosuri, condimente agresive(usturoi, piper, mu[tar). Apari]ia v`rs`turilor, scaunelor moi, balon`ri, impune consulta]ia medicului. Administrarea de produse farmaceutice pe baz` de fier, administrarea de Vigantol sau alte suplimente nutritive este benefic`, dar numai la recomandarea medicului.

alimenta]ia copilului:

Alimenta]ia s`n`toas` pentru un copil mai mare de 2 ani(2-6 ani), implic` respectarea a trei principii de baz`. 1. VARIETATE ALIMENTAR~, concretizat` prin consumul de alimente din toate grupele alimentare men]ionate anterior. 2. PROPOR}IONALITATE, concretizat` prin consum mai mare de anumite alimente precum carne de pas`re, lapte [i produse lactate, legume, fructe [i cereale integrale [i un consum mai mic de alimente grase(unt, untur`, carne gras`) sau alimente cu adaos de zah`r. 3. MODERA}IE, concretizat` \n alegerea unor alimente cu con]inut sc`zut de gr`simi saturate(carne gras`, carne de gâsc`, ra]`, carne de iepure sau mistre]), precum [i con]inut sc`zut de zah`r. Œn practic`, alimenta]ia echilibrat`, alimenta]ia s`n`toas`, care acoper` nevoile nutritive, specifice fiec`rei grupe alimentare, se exprim` prin por]ie nutritiv`. Unitatea de m`sur` pentru o por]ie nutritiv` este gramul sau cea[ca de 200 ml. Num`rul de por]ii nutritive dintr-o anumit` grup` alimentar` se stabile[te \n func]ie de necesarul de calorii care depinde la rândul s`u de vârst`, sex, dezvoltare corporal` [i gradul de activitate.

Caracteristica alimenta]iei copilului [i recomand`ri de interes general: 1. nevoile nutri]ionale ale copilului sunt diferite \n func]ie

12

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

de vârst`; 2. copilul cre[te \n salturi, ceea ce este reflectat printr-o varia]ie a apetitului sau poft` de mâncare; 3. apetitul alimentar este adecvat dac` se asigur` o cre[tere statuar`(Œn`l]ime) [i ponderal`(greutate) \n conformitate cu standardele rasei europene. 4. alimentele noi introduse trebuie prezentate \ntr-o form` atractiv`; oferite la \nceputul mesei \mpreun` cu alimentele cunoscute; un aliment refuzat trebuie reintrodus cu calm [i grij` \n diferite perioade ale zilei; 5. copilul este bine s` ia masa \mpreun` cu familia; masa copilului se \ncheie când acesta nu mai manifest` interes pentru mas`, este mai nelini[tit, dovad` c` s-a s`turat, \n ciuda faptului c` nu a terminat toat` cantitatea aferent`. Copii pre[colari pot avea preferin]e alimentare [i aleg un singur aliment. Aceste capricii alimentare sunt tranzitorii [i dispar dac` familia combate [i cu ajutorul medicului labilitatea emo]ional` a copilului(sensibilitate emo]ional` exagerat`).

alimenta]ia adolescentului |n adolescen]` se accentueaz` ritmul cre[terii, apare sexualizarea, maturizarea psihologic` [i se fac primii pa[i \n definitivarea integr`rii sociale. Aceste modific`ri \[i au corespondent pe plan nutri]ional echilibrul alimentar, comportamentul alimentar [i sunt extrem de importante. Perioada de adolescen]` \ntr-o defini]ie restrâns` este perioada de dezvoltare biosocial` a omului de ras` european` cuprins` \ntre 11-19 ani. Statistic sunt 2 subgrupe:11-14 ani, 15-19 ani. Œn orice caz p`rin]ii, dar mai ales adolescen]ii trebuie s` [tie [i s` respecte câteva principii nutri]ionale [i reguli de comportament alimentar: 1. este necesar un aport caloric crescut, acest aport caloric este de 2200 de calorii la fete [i 2500-2800 de calorii la b`ie]i; 2. este o nevoie crescut` de proteine, \n jur de 45-50 gr. de proteine pe care le ob]in prin consumul de carne, ou`, lapte [i produse lactate, dar [i din surse vegetale: fasole, linte, soia, cereale integrale, frunze verzi(urzici, spanac, [tevie). Sunt foarte importante pentru cre[terea mu[chilor, oaselor scheletului [i nu \n ultimul rând dezvoltarea creierului [i m`duvei spin`rii pentru cre[terea performan]elor intelectuale [i motorii; 3. este necesar` \n exclusivitate la indica]ia medicului un aport suplimentar de produse cu fier, calciu [i vitamine; 4. cel mai important aspect \n comportamentul alimentar al adolescen]ilor [i \n egal` m`sur` a tuturor categoriilor de vârst`, este s` evite alimentele care contribuie uneori \n exclusivitate la obezitate sau \n cel mai fericit caz la o dezvoltare supraponderal`. Acestea sunt: dulciurile, f`inoasele [i \n mod deosebit produsele de patiserie. Fac precizarea c` dulciurile [i produsele de patiserie nu sunt proscrise \n alimenta]ia omului, ele pot fi servite la o mas` pe zi ca ”desert” [i nu ca mas` exclusiv`. Folosite ca desert \mpreun` cu fructele sunt recomandate pentru orice categorie de vârst`. Sunt de evitat produsele de tip „Fast Food”.

alimenta]ia gravidei [i a lehuzei Alimenta]ia gravidei trebuie s` asigure necesarul nutritiv pentru mam` [i copil. \n mod normal o gravid` trebuie s` ia \n greutate \n cursul celor 40 de s`pt`mâni de sarcin` \ntre 10-12 kg. Alimenta]ia echilibrat` \n timpul sarcinii, nevoile nutritive, sunt condi]ionate de câ]iva factori: vârsta gravidei, modul de via]` al gravidei, ocupa]ia

sãnãtate

gravidei, greutatea \nainte de sarcin`. La gravidele supraponderale aportul caloric trebuie s` fie mai mic. \n general, aportul caloric la gravide trebuie s` fie \ntre 2600-2800 calorii. \n cursul unei sarcini normale, alimenta]ia gravidei trebuie s` respecte câteva principii: 1. gravida s` m`nânce orice dore[te \n cantit`]i convenabile 2. alimentele s` fie s`rate cu sare iodat` dup` gust, dar nu exagerat; medicul este cel care impune restric]ie de sare 3. alimentele s` fie \n echilibru; produsele animale(carne, ou`, lapte [i produse lactate) asociate cu produse vegetale(legume [i fructe de tot felul) 4. controlul riguros al curbei ponderale sub observa]ia medicului care \ngrije[te gravida 5. \n func]ie de analizele medicale [i la indica]ia medicului, gravida va lua \n a doua jum`tate a sarcinii fier, calciu [i acid folic DIETA ZILNIC~ pentru gravida normal` trebuie s` cuprind`: 1. carne (vit`, porc, pas`re, pe[te) \n cantitate de 100-160 gr. 2. lapte [i produse lactate( \n echivalent) 500-1000 ml/zi 3. ou` 80 gr.,1-2 ou` 4. legume (4-5 feluri) \n cantitate de 400 gr./zi 5. fructe(2-3 feluri) \n cantitate de 200-400 gr./zi

alimenta]ia mamei care al`pteaz` Trebuie \n interesul sugarului s` fie echilibrat`! \n principiu se recomand`: 1. lapte 500-600 ml./zi, \n echivalent iaurt 250-300 ml./zi 2. brânz` de vac`- telemea, \n orice cantitate 3. 5-6 ou` pe s`pt`mân` 4. carne de g`in`, pui, curc`, vac`, porc \n orice cantitate 5. legume [i fructe cât mai multe [i cât mai variate; aten]ie la ceap`, usturoi, varz` [i conopid`, care pot da laptelui de mam` gusturi [i mirosuri particulare [i poate fi respins de copil. 6. gr`simi; se pot folosi uleiuri vegetale , se pot consuma cantit`]i modeste de smântân` [i unt; este de evitat gr`simea de carne 7. se poate consuma compot de fructe, suc de fructe, ceai din plante dar nu prea dulci; este bine s` se consume 1-2 litri/zi din aceste produse

INTERZ Z IS, DIN INTERES PENTRU U MA A M~ {I COPIL: - alcoolul; - pr`jeli, mai ales cu gr`simi animale; - afum`turile [i mezelurile; - excesul de sare; - b`uturile acide.

DE RE}INUT!

1. alimenta]ia la sân trebuie men]inut` indiferent dac` se \mboln`ve[te mama sau copilul; 2. interdic]ia (interzicerea) alimenta]iei la sân o stabile[te medicul pediatru sau dup` caz, medicul de familie.

„ Doctor Ion C|RNEANU, medic primar medicin` general`,

POLITIE

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

Trebuie \n]eles faptul c` asigurarea securit`]ii, a lini[tii [i ordinii publice nu sunt numai problemele institu]iilor specializate ale statului. Acestea trebuie s` fie [i preocup`rile societ`]ii civile, ale tuturor cet`]enilor. Contrar tuturor eviden]elor, din motive greu de \n]eles, mul]i de]in`tori de valori ignor` cele mai elementare norme de autoprotec]ie, provenind astfel victime sigure. Obiectele de valori [i bani lichizi vor fi \ntotdeauna \n aten]ia infractorilor, care concep cele mai ingenioase modalit`]i de a [i le \nsu[i. Asigurarea pazei [i protec]iei este nu numai o obliga]ie legal`, ci [i o necesitate!

Cheia este la \ndemâna dumneavoastr`! În contextul ansamblului m`surilor de prevenire un rol determinant \n scopul asigur`rii siguran]ei bunurilor [i valorilor, \mpotriva oric`ror ac]iuni ilicite care lezeaz` dreptul de proprietate, revine sistemelor de paz`, prin paz` fizic`, cu personal specializat sau sisteme de alarm` \mpotriva efrac]iei. Contractele de prest`ri servicii privind paza [i instalare sistemelor de alarm` \mpotriva efrac]iei se pot \ncheia numai cu societ`]i specializate, c`rora li

13

s-a acordat licen]a de func]ionare de c`tre Inspectoratul General al Poli]iei Române.

Serviciile oferite de societ`]ile specializate: - Paz` [i protec]ie- m`suri cu caracter permanent sau temporar pe care le execut` personalul de paz` avizat \n vederea pazei valorilor, bunurilor [i a persoanelor. - Monitorizare [i interven]ie- monitorizarea const` \n supravegherea permanent` a unui obiectiv cu ajutorul unui sistem de alarmare conectat la un dispecerat; - interven]ia- deplasarea unui echipaj, \n cel mai scurt timp [i luarea m`surilor impuse de natura evenimentului. - Instal`ri sisteme de alarm`- instalarea propriu-zis` a sistemelor de supraveghere, detec]ie contra efrac]iei sau incendii, \n func]ie de specificul obiectivului [i solicitarea beneficiarului. - Consultan]`- informa]ii de specialitate, \n condi]ii de confiden]ialitate, puse la dispozi]ia celor care doresc s` afle cum \[i pot proteja patrimoniul. „ Gheorghe GRUIA, agent princip pal

14

Potrivit edililor comunei Galicea, \ncepând din data de 1 septembrie 2008, \n fiecare zi, cet`]enii din Galicea, dar [i cei care se afl` \n tranzit, prin comuna Galiucea, au posibilitatea de a primi ajutor medical, \n caz de nevoie, la irice or`. Aceasta, deoarece, de la \nceputul lunii septembrie, la Dispensarul Central pot fi g`si]i medici de gard` \ntre orele 20.00 [i 08.00, iar sâmb`ta [i duminica, ace[tia vor lucra non-stop, adic` \ntre orele 08.00 [i 08.00. Localit`]ile arondate ai c`ror locuitori pot beneficia, la rândul lor de serviciile medicale cu caracter permanent, oferite de medicii de la Galicea, \ncepând cu data de 1 septembrie a.c. sunt: - Galicea - Nicolae B`lcescu - Stoile[ti

Hr`nirea câinilor O hr`nire corect` este de cea mai mare importan]` pentru men]inerea s`n`t`]ii câinelui. |n cursul perioadei de cre[tere a c`]elului, necesarul de hran` per kilocorp este mai mare decât \n cursul perioadei de adult. |n perioada de \n]`rcare a câinelui, hr`nirea acestuia trebuie s` se fac` cu o grij` deosebit`. La vârsta de 3 luni, se va administra hran` de 3-5 ori pe zi, la 4-7 luni, de 2-3 ori pe zi, la 8-10 luni, de 1-2 ori pe zi, iar la câinele

sanatate

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

adult, o dat` pe zi. |n timpul mesei, câinele nu trebuie deranjat, deoarece se sup`r` [i mârâie amenin]`tor, cu scopul de a-[i “ap`ra” hrana. |ntr-o colectivitate de câini, consumul de hran` decurge foarte rapid...

Necesarul de hran` al câinilor Necesarul de hran` al câinilor depinde de m`rimea [i de gradul de soliditate al acestora. Câinii mici, cu o mas` corporal` de circa 2 kg, au nevoie de mai mult` hran`/kilokorp decât câinii mari, cu o mas` corporal`

- D`nicei. Medicii care vor asigura serviciile medicale cu caracter general [i permanent, prin rota]ie, de gard` vor fi: - doctor Ion CŒrneanu, - doctor Constantin Obogeanu, - doctor Daniela Badea, - doctor Ileana Marinescu, - doctor Florina Ve]eleanu. Prin aceast` realizare, comuna Galicea devine prima localitate rural` care implementeaz` servicii medicale de tipul celor din mediul urban, permanen]a acestora reprezentând o cerin]` important` din Tratatul de Aderare al României la Uniunea European`... „ Alina ROGOBETE [email protected] de pân` la 90 kg. Activitatea, mi[carea intens` a câinelui determin` o cre[tere a necesarului de energie [i deci, a necesarului de hran`.

Supraalimenta]ia câinelui Supraalimenta]ia este o frecvent` gre[eal` pe care o fac cresc`torii de câini. Obezitatea favorizeaz` apari]ia unor boli articulare (mai ales la nivelul coloanei vertebrale), a unor boli metabolice (mai ales diabetul) [i a bolilor cardiovasculare. Câinele obez se deplaseaz` greu. El se “târ`[te” \n timpul plimb`rii [i, deseori, are un st`pân de

asemenea obez. Mi[carea nu este un remediu \mpotriva obezit`]ii: consumul de energie \n timpul mi[c`rii nu este atât de mare \ncât s` duc` la consumarea \ntregii cantit`]i de energie furnizat` de ra]ia administrat`. |n afar` de asta, mi[carea provoac` foamea. Cea mai bun` metod` de sl`bire pentru un c`]el, este intercalarea “zilelor de foame” \ntre zilele \n care animalul este hr`nit. “Zilele de foame” ale c`]elului nu vor fi niciodat` una dup` alta. De asemenea, se va sc`dea cantitatea de gr`simi din mâncarea c`]elului, iar dulciurile sunt complet interzise!

„ Alina ROGOBETE alyna_propress@yahoo. com

ANUNTURI & PUBLICITATE

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, cali tate excep]ional`, vinul este curat.

„ Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 „Vând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 „Vând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

0 7 6 8 -11 0 3 . 5 0 1

SC MATDAN SERVICE SRL

0 7 2 8 -22 4 2 . 7 6 5

Vând mansardee din BC C A, stt rada D acia, cartt iee r 1 M ai Râmnicu Vâlcee a. Ree la]ii la t e l.: 0751-88 98.584

Rela]ii la tel: 0 7 2 0 -99 3 2 . 0 8 2 Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.-1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-d direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-44 60.106

SC ILDO IMPEX SRL vinnde c`rr`m mid` terrmic` porrtaant`, im mporrt Serrbiaa. Com mandaa minnim m` este de unn TIR (33,6 mc). V` putem m acorrdaa o oferrt` speciaal` penntrru taavaane cu prre]urri avaantaajoaase. Râm mnicu Vâlceaa, Strradaa Stolnnicenni, nr. 1556. Relaa]ii laa telefonn: 0728-9957.710 saau 0740-4497.373.

C M Y K

16

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

De[i exist` voci care refuz` s` priceap` un lucru destul de simplu, anume c` tot ceea ce s-a f`cut, pân` la ora actual`, \n comuna Galicea, a fost doar din dorin]a de a crea un cadru propice dezvolt`rii unui trai la cele mai \nalte standarde occidentale [i, mai ales, pentru a evita migra]ia tinerilor c`tre mediile urbane, fenomen care nu mai ontene[te, ba chiar a luat amploare \n ultimii zece ani [i \n aceast` comun`. Majoritatea celor care spun c` totul s-a f`cut pentru un surplus de imagine sau din te miri ce interese pe care le-ar putea avea \ntreaga administra]ie local`, \ncepând cu cei doi edili liberali [i sfâr[ind cu \ntreg Consiliul Local,

judec` [i dup` culorile care au fost date sediilor de institu]ii noi sau reabilitate. Pentru c` predomin` culoarea galben` cei care [tiu doar s` vocifereze, \ns` n-au habar nici m`car cum se bate un cui, vin cu astfel de teripuri care nu fac decât s` consume o cantitate pre]ioas` din timpul singurilor edili care au transformat Galicea dintr-un ghetou \ntr-un adev`rat ora[, ca s` dea explica]ii... Dac` nici acum nu se conving c` se \n[eal`, \i invit`m s` citeasc` ziarul PRO ExpreS de Dr`g`[ani [i vor constata c` [i la Am`r`[ti - aten]ie, o cumun` cu primar social-democrat - au fost construite [coli c`rora li s-a dat o culoare galben` la exterior. Oare

fotoreportaj

primarul de aici, nu [tie ce culori are partidul s`u? Nici pe departe! |ns` cine are suficient` minte, \[i d` seama c` acesta nu este un aspect care ar trebui s` conteze, cel pu]in atâta timp cât, la Galicea se munce[te pe brânci, \n compara]ie cu unele mari ora[e \n care se hiberneaz` \nc` de[i au trecut aproape dou` decenii de la c`derea Comunismului... Oricum, câinii latr`, ursul merge! Iar comuna Galicea a devenit, deja ORA{UL

DE SMARALD...

„ Alin BARBU [email protected]

C M Y K

fotoreportaj

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

17

atia V a l e { c o a laa d i n B r

VIII Galicea { c o a l a I -V

licea {coala I-IIV Ga ratia Deal { c o a laa d i n B

emenari {coala din Cr

18

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

invatamant

Dup` o vacan]` binemeritat`, ziua mult a[teptat`. Mai mari cu un an, mai boga]i \n cuno[tin]e, odihni]i [i relaxa]i, de la „Boboci” la „Veterani”, to]i p`[esc \n Noul an [colar cu emo]ie, bucurie, team`, speran]`. Emo]ie? Da. E normal s` ai emo]ii când faci un nou pas \n via]`. Bucurie? Sigur. \ntâlne[ti vechii colegi sau al]ii noi, afli mai multe despre ce puteai face sau ai f`cut, legat de asta, \]i faci alte planuri. Team`? Normal. Ce provoc`ri ne a[teapt` \n acest an [colar? Vom fi \n stare s` le dep`[im? Speran]`? Nu g`sesc r`spunsul clar dar [tiu c` e ultima care dispare. {i noi avem mult`, mult` de tot! Sper`m! To]i! Copiii sper` ca \n acest an s` aib` numai rezultate foarte bune, s` aduc` numai bucurii p`rin]ilor [i cadrelor didactice. Cadrele didactice sper` s` poat` face totul pentru educarea [i instruirea copiilor. Mai sper` c` vor avea acela[i sprijin (sau mai mult) din partea p`rin]ilor \n procesul de instruire [i educa]ie. Vede]i? Toate speran]ele noastre sunt legate \ntre ele, nu pot fi separate. Formeaz` un lan] ale c`rui inele trebuie mereu \nt`rite, pentru ca niciodat` s` nu cedeze. Apoi aceste speran]e dau na[tere altor [i altor speran]e, rezultatul lor ar trebui s` fie genera]ii noi care s` ne reprezinte pe noi, munca noastr`, speran]ele noastre. Sper`m, [i… Dumnezeu s` ne ajute pe to]i s` ne \ndeplinim speran]ele! „ Ion VOICU, \nv`]`tor, {coala cu clasele I-IIV Cocoru

ªcoala din Teiu poate primi autorizaþia de funcþionare! Sediul ºcolii din satul Teiu a fost construit în anul 1924 ºi are douã sãli de clasã. Construcþia este realizatã din lemn, iar în aceastã varã, a fost renovatã, preschimbatã, în totalitate, astfel: - pereþii au fost acoperiþi cu izolaþie din polistiren, - tavanele, au fost izolate cu rigips ºi vatã mineralã, - tâmplãria a fost înlocuitã cu termopane, - a fost înlocuit parchetul, - s-a refãcut acoperiºul, fiind acoperitã cu tablã roºie tip þiglã, - s-a refãcut instalaþia electricã, în totalitate, - s-a construit un grup sanitar modern, - pereþii grupului sanitar au fost placaþi cu gresie ºi cu faianþã, - a fost, de asemenea, construitã o fosã pentru dejecþii, - s-au placat scãrile de acces cu gresie, - s-a construit o rampã de urcare pentru persoanele cu nevoi speciale. Alimentarea cu apã se face cu ajutorul unui hidrofor, dispunând, totodatã ºi de boilere electrice pentru încãlzirea apei. S-a realizat, cu acest prilej ºi dotarea cu un aparat cu apã platã. La ora actualã, instituþia dispune de un frigider pentru pãstrarea alimentelor care constituie hrana elevilor, distribuitã în baza programului guvernamental “Laptele ºi Cornul”. Cursurile se defãºoarã într-un singur schimb, pauzele dintre ore fiind de zece minute. Existã însã ºi o pauzã mare de 20 de minute, dupã ora a doua de curs. Orele încep la ora opt. Curãþenia, în sãlile de clasã, se efectueazã zilnic, de cãtre îngrijitorul ºcolii, iar în fiecare salã de clasã, existã câte un coº de gunoi. Cu toate acestea, ºcoala din Teiu este pregãtitã, ca, pe data de 15 septem„ Alina ªIÞOIU brie a.c., sã primeascã elevii, în noul an ºcolar, în condiþii la standarde europene! [email protected]

politicã

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

Dac` la alegerile locale mai peste tot se voteaz` omul [i nu partidul, acela[i lucru trebuie s` se \ntâmple [i la alegerile parlamentare, pentru c` noi nu mai putem fi min]i]i cum am fost de atâtea ori de majoritatea celor care au avut mandate de senator sau parlamentar [i au venit din patru \n patru ani cu atâtea promisiuni [i nici m`car nu ne-au mai \ntrebat dac` mai exist`m! Cei care merit` s` fie ale[i \n continuare au fost v`zu]i de dumneavoastr` la toate realiz`rile, greut`]ile sau bucuriile pe care noi le-am avut \n ultimii patru ani. Rolul unui senator sau parlamentar este de a sus]ine clauza celor care i-au votat, este de a ajuta la

19

implementarea proiectelor [i la realizarea obiectivelor pe care noi, localitatea Galicea ni le-am propus. Sunt unii care dup` ce au fost ale[i [i-au schimbat [i numerele de telefon pentru a nu putea fi deranja]i. Noi [tim cine ne-a alocat bani pentru [coli, noi [tim cine a repartizat bani pentru asfaltarea drumului pe Valea Râului, noi [tim cine a fost al`turi \n toat` aceast` perioad`, numele lor este simplu [i u[or de re]inut: Frâncu Emilian [i Buican Cristian. V` mul]umim domnilor pentru ajutorul acordat [i s` [ti]i c` tot pe dumneavoastr` v` vot`m! Primar, N`fliu Ion

Viceprimar, Udrea Florea

20

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

scrisori

Ne scriu Cititorii... DREPTUL DE A SPUNE... Dragii mei, trebuie, \nc` de la \nceput, s` precizez c` este pentru prime dat` când public un articol \n aceast` revist` „Via]a Galicenilor ” [i m` bucur mult pentru aceast` apari]ie, cu men]iunea c` personal am mai publicat [i \n alte reviste, op]iunea mea fiind domeniul poeziei [i \n special sportului. De data aceasta, m` voi ocupa, ca un fin observator la o partid` de fotbal, de activitatea ale[ilor locali. Dac` pentru primar [i viceprimar trebuie s` recunosc c`, de la primul mandat, am avut o impresie bun`, pe care mi-o [i p`strez \n continuare, despre consilierii locali... r`mâne de v`zut! (timpul fiind foarte scurt de la alegeri pân` \n prezent pentru a-mi forma o impresie). Personal, am avut pl`cerea s` stau de vorb` cu domnul primar [i m` bucur` faptul c`, \n continuare, are gânduri mari privind viitorul comunei. Spun acest lucru, pentru c`, de obicei [i \n general, majoritatea primarilor, dup` ce se v`d pe scaune, o las` mai moale la \nceput dup` care urmeaz` un fini[ puternic spre final de mandat cu multe promisiuni, chiar dac` pân` atunci nu au realizat nimic concret. Trebuie s` fiu \n]eles foarte bine c` eu nu fac parte din partidul domnului primar, dar asta nu \nseamn` c` nu trebuie apreciat tot ce a f`cut pentru aceast` comun`, \mpreun` cu viceprimarul care au format, astfel, un tandem de invidiat... \n \ncheiere, doresc s` mul]umesc pentru aten]ia acordat` [i sper s` revin cât mai curând cu alte p`reri personale [i obiective din toate domeniile de activitate ale acestei comune.

Cu mult` stim`,

Ionel Enache

cultura

21

Dac` \n ultimul articol publicat \n revista „Via]a Galicenilor” referitor la activitatea sportiv` a fiului meu spuneam c` ar merita un serial p e c a r e l -aa m r e z u m a t \ n t r -oo p a g i n ` , d e d a t a aceasta nu poate fi vorba de acelea[i lucru pentru simplul motiv bine \ntemeiat c` a vorbi despre cultur` \nseamn` o varietate de elemente, f`r` infinit.

Ce \nseamn` dreptul la cultur`: - Pentru persoanele mai inteligente, mai citite, mai preg`tite profesional, având bun sim] [i o moralitate s` zicem acceptabil`, problema e mai simpl`, important r`mâne faptul dac` toate aceste calit`]i se reflect` [i \n practic`. - Pentru cealalt` categorie de persoane, problema e mai dificil` pentru c` ace[tia vor fi totdeauna croi]i pentru un stil de via]` mai libertin f`r` interes de cultur` important r`mâne termenul popular cunoscut „scopul scuz` mijloacele”. - Adev`rul este din p`cate undeva la mijloc \n condi]iile actuale din societatea noastr`, când nu totdeauna primeaz` cultura \n dauna inculturii. - Nu este o noutate faptul c` sunt din p`cate p`rin]i care nu se intereseaz` de soarta propriilor copii de a \nv`]a carte, mergând la ideea c` se pot realiza [i prin alte mijloace, mai pu]in ortodoxe, la care ei

personal contribuie [i cu ajutorul altora \n dauna celor care cu adev`rat \nva]` sau au \nv`]at la timpul lor.

Ce \nseamn` moralitatea: Dac` vorbim de moralitate, acest lucru depinde de la individ la individ, de mediul \n care a tr`it [i \nc` tr`ie[te, de cultur` a[a cum spuneam la \nceputul articolului [i reamintesc din nou [i de felul de a se pune \n practic`. Eu, personal, \nainte de a scrie acestei reviste [i nu numai c` am publicat [i \n alte reviste, m-am uitat mai \ntâi \n oglind` [i am zis: - M`i, sunt eu cel care merit` s` vorbesc despre moralitate, iar subcon[tientul mi-a r`spuns: - M`i, nu e[ti tu perfect, pentru c` nu e nimeni, dar comparativ cu al]ii, e[ti mai corect, mai cinstit, ai ajutat pe al]ii, s-au m`car i-ai l`sat a[a cum sunt ( \n cel mai r`u caz ) [i mai ai o

calitate mult mai mare, c` spui totul aproape pe direct, f`r` ocoli[uri, chiar dac` la unora nu le convine. Acum, trecând peste aceast` caracterizare proprie, pot zice cu toat` sinceritatea c` m` bucur mult c` s-a \nfiin]at aceast` revist` local`, care se distribuie gratuit, felicit persoanele care se ocup` special de aceast` revist`. Din surse mai pu]in autorizate sunt [i persoane care au mici comentarii negative privind calitatea materialelor, a tehnicii literare, dar care uit` c` la aceast` revist` nu public` Eminescu poezii, Marin Predaproz`, ci oameni mult mai simplii, cu men]iunea c` e mai u[or s`-]i dai cu p`rerea ca [i \n politic` din opozi]ie, f`r` s` contribui cu nimic. Dragi cititori, acesta zic eu c` ar fi primul episod intitulat „Dreptul la cultur`”, dup` care vor urma alte episoade, sper mult mai interesante.

„ Ionel Enache

22

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

apel...

STIMAÞI TINERI AI SOCIETÃÞII - PARTEA A II-A -

M` a[teptam la replici dure de la unii tineri ce se consider` leza]i ca f`când parte din acea categorie de care am vorbit (m` refer la p`r]ile negative) dar din fericire [i spre marea bucurie a mea, nu am avut asemenea reac]ii, ba din contr`, am fost apreciat chiar [i de persoane mai \n vârst` [i de unii tineri care mi-au apreciat curajul de a spune lucrurilor pe nume, [i de a ar`ta situa]ia real`. Din p`cate situa]ia este pu]in chiar dramatic` [i voi mai ar`ta numai câteva aspecte [i fapte de care majoritatea avem cuno[tin]`, atât tinerii cât [i cei mai \n vârst` sau b`trânii. Cu toate c` vedem cu ochii no[tri, c` vedem de la posturile de televiziune sau chiar din pres`, nimeni nu ia nici un fel de atitudine fa]` de ceea ce petrece r`u, ba unii dintre noi, ne amuz`m sau stimul`m [i suntem de acord cu faptele reprobabile l`udând chiar persoanele ce s`vâr[esc unele nelegiuiri. A[ fii tare \ncântat ca asemenea fapte s` nu se petreac` \n comuna noastr` [i dup` cum a-]i constatat \n articolul din num`rul trecut, m-am referit la situa]ia general`. O bun` parte din tinerii societ`]ii noastre, comit jafuri la unele b`nci, la case de amanet [i multe firme particulare unde [tiu cu siguran]` c` au ce pr`da. Folosesc tot felul de metode ultra sofisticate chiar [i internetul, calculatoare care au fost inventate cu totul \n alt scop benefic societ`]ii [i mai ales tinerilor ce au dorin]a [i \nclina]ia de a studia \n vederea promov`rii unor noi cuceriri [tiin]ifice. Deasemeni observ`m [i afl`m de crime odioase la fel s`vâr[ite cu cruzime de tineri foarte tineri, precum [i de o mare parte de sinucideri tot din rândul acestora [i asta numai datorit` consumului mare de droguri [i alte substan]e nocive care \i \mpinge la asemenea fapte. Din nou aduc \n discu]ie problema violurilor ce se petrec zilnic \ntre persoane diferite de vârst` [i asta tot datorit` consumului de droguri. Nu sunt \n m`sur` s` judec sau s` fac aprecieri referitor la fapte de violuri, la fapte de incest [i câte alte p`cate de acest gen, dar spun [i eu o p`rere personal` la o vârst` destul de \naintat`. Numai un drogat tare, un dement de tat` (dac` se mai poate numi), poate ajunge \n starea deplorabil` de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu fiica sau fiice ale sale, cu surori, sau chiar mam` cu fiu (Doamne cum po]i s`-i mai rabzi). Am totu[i o dilem` a mea \n anumite cazuri de acest gen . Cum poate o tân`r` de 13 - 14 ani poate [i mai mic`, s` afirme cu t`rie c` a violat-o X [i Y odat` [i c` a r`mas \ns`rcinat`? Eu nu sunt de acord cu asemenea \nvinuiri [i afirma]ii. Cred c` a r`mâne gravid`, nu se poate realiza dintr-un singur contact sexual, mai ales c` sus]ine c` era virgin`. Cred c` dup` mai multe contacte realizate [i cu pl`cerea partenerei (Œmi cer scuze de la to]i cititorii pentru asemenea aprecieri indecente). \n mare parte o vin` o au acele fete care cad \n astfel de capcane mai \ntâi prin ]inuta vestimentar` foarte provocatoare, prin comportamentul lor, cât [i prin r`spunsul [i acceptarea avansurilor f`cute de b`ie]ii cu care vin \n contact [i pe care de multe ori caut` s`-i tachineze [i s`-i agite cu vorbe dulci [i \mbietoare mai ales când se afl` \n mici grupuri [i mai ales când ele de]in majoritatea numeric`. Doresc la stima]ii cititori, s` nu fie \n postura de a vedea [i auzii, convorbirile, discu]iile ce se poart` precum [i expresiile folosite atât de unii, cât [i de al]ii. \n num`rul viitor voi \ncerca pe cât posibil, s` scot \n eviden]`, multitudinea de cazurilor ce au condus [i vor mai conduce la o asemenea stare de fapt. Va urma... „ Gic` Lixandru

creatii literare

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

For you, my only love...

FLUTURI Fluturi, flutura[i, Salut dr`g`la[i, De pe malul m`rii {i cuprinsul ]`rii.

For you, I’ve bent over The flames of Hell! For you, I spit On my mom’s grave!

MAREA Valuri de ap` se destind {i se \ntind pe rând, pe rând, Zarva lumii \ntunecând {i ajungi departe, Pe insule bogate, Cu roade [i cu toate.

MAMA Mama mea e zâna Ce-mi aduce bucurie, Ea m` alint` mereu |mi d` tot ce-mi doresc eu. Pentru tine, mam`, Pentru c` m` \nve]i Bun`, cuminte s` cresc, Nu am comori, nici bani S`-]i d`ruiesc, Decât un dulce „Te iubesc”!

TATA Tat`l meu e ca un trandafir, El e rege, \mp`rat [i tat`l meu! Peste vârf de lucruri grele, A ajuns departe-n lume, |ntr-o cas` bunicic`, Are [i o ma[in`, Ce o \ngrije[te mult {i cel mai important: M` iube[te mult! „ Ana Violeta RIZEA, {coala Cocoru, clasa a IV-a

23

|n Olanu m-am n`scut, |n Galicea am crescut, |n Galicea locuiesc {i de aceea o iubesc!... Floare de cicoare albastr`, Galicea \i comuna noastr`! Are drumuri asfaltate, {colile sunt reparate, Str`zile sunt luminate. Din ‘89 \ncoace, |n Galicea este pace. Iar din 2004, S-a extins mai mult asfaltul. |ntr-o sear` \nstelat`, M` uitam mai lung la poart`... Când m` uit pe drum la vale, V`d cum se aprind neoane. Merg \n cas` lini[tit {i privesc pe geam sfiit {i m`-ntreb atunci deodat`: E poveste adev`rat`, Ca s` v`d neon la poart`? „ Ion ENACHE

Made earth go round Just for you! Made it stop In one spot, For one month, For you, again! Been to prison, You’ve been the only reason! Committed high treason To be with you, at least one season To kiss, love and hug The one I’ve couldn’t dream I’ll have! And ‘till foamy waves don’t cry Tryin’ to clean your lie, Or mine..., Flowing high over our common body, From life, I won’t be hidin’. Yet, I’ll have it all spent Tryin’ to convince you That I intend To let my blood dry for you! ‘till then, I wait, in cuffs and chains, Beggin’ God to allow the Devil Get inside each man That may have the chance to get ya hand, So that, forever, you stay With me, on the same way And hug me when I cry, And kiss me, when you lie, And light all candels from the sky At my head, when I die, ‘cause I’ve foreseen your the one That will have my life gone!... And ‘ cause the date when I do this Is as closed as Satan’s kiss, I say, from now, what I Told you I’ll say when I die: I love you, blondy, please don’t cry, ‘cause no matter whom you’ll love, After me, none you’ll really have, ‘cause every time you’ll come To the sea, no matter which one, Under it, a grave like a castle of memories When you expect the less, shall rise And the waves will always Be carrying me, From the dead, On your sheets, To your arms, When no matter what sun Will manage to dry the tears From your green eyes! „ Alin BARBU, managerul Ziarului PRO ExpreS

C M Y K

24

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

eveniment

au dainuit altele in situatii simila-

re, insa jertfa sa a durat in suflePotrivit liberalul Floreiuaa , a ce li a G tele si-n gandurile romanilor seei n u i com sãrbãtoritã Zalului fi a v ., viceprimarulu .c a cole si credeam ca va mai dainui e ri b de 28 septemesfãºura sub semnul Festiv, cu ta a d e p , atata timp cat vor mai fi romani a re d U tarea se va dastã ediþie se vrea a fi ieºitã s-a es if n a M i. pe lume. Se adeveresc astfel cuce li a G deanu”. “Acefi total diferitã faþã de cuml rând, u R e si o d vintele lui, rostite in fata mai eo h T “ . Practic, va oment. Aceasta, în primuuind sã marilor Europei de atunci: „ Nure a p ti in d , lt u m m luni, ea treb ânã în acest mi las nimanui tara si neamul, sãrbãtorit ea lpcã a fost decalatã cu câtevi,aadicã, odatã cu nici mort.”. De atunci, Mihai Vipentru faptu ltima duminicã a lunii ma ãtoarea se va aibã loc în u le. ªi de aceastã datã, sãrb consta, printre altele, teazul domina constiinta romaneasca, implicit a galiceanului alegerile loca parcursul a douã zile ºi va uri de istorie, religie, si este necesar sa precizam ca desfãºura pe a de simpozioane, concurs nizeazã, de asemein d þi acest fapt nu inseamna o intã din organizareort ºi multe altele... Se precico li a zece loca e toarcere obsesiva spre trecut, medicinã, sp iparea concurenþilor din rc d lã are tota ci o privire spre viitor: Mihai nea, ºi partic d a fi acordate premii în vatlocu acest prilej, în judeþ, urmânde milioane de lei vechi. Tor avea loc concerte de Viteazul a privit increzator la aproape 100 oi” din comuna noastrã, vodrãgiþi de muzicã pop- viitorul neamului si al tarii sa„Parcul Zãv susþinute de interpreþi în . le si tot asa trebuie sa facem si rã rea d U l ru a m noi, cei care simtim si traim ri muzicã popula ep format vic romaneste, in spiritualitatea eularã!”, ne-a in

Mihai viteazul si Theodosie Rudeanu, luceferii Tarii Românesti, ctitori ai meleagurilor galicene... Mihai Viteazul este adevaratul luceafar al romanilor, este steaua unitatii noastre. Este putin adevarat probabil ca opera sa, daca nu ar fi fost asasinat, ar fi rezistat timpului mai mult decat

uropeana care ne orienteaza pasii. El este cel care realizeaza pentru un scurt timp unirea celor trei tari romanesti surori: Tara Romaneasca al carei domn a fost cu Transilvania si Moldova. Oltean fiind de origine, alaturi de familia boiereasca a Buzestilor, proprietari de mosie in satul Teiu din comuna Galicea, isi stabileste Sfatul Domnesc in comuna vecina Dragoesti. In timpul lui, in comuna noastra in satul Flamanda, azi Valea Raului, se construieste Manastirea Flamanda ,cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel care, in acest an, sarbatoreste implinirea a 410

C M Y K

eveniment

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

ani de la existenta. Astazi acest locas este biserica de mir pentru cetatenii acestui sat.Inca din anul 1864 in urma Legii de Securizare a averilor manastiresti, devenind metoh a Episcopiei Ramnicului, se impune ca important centru monahal si cultural. In biserica slujeste enoriasilor vrednicul preot paroh Ungureanu Ion Nicu, care a redus biserica la adevarata ei valoare; istorica, culturala, si eclesiala. Aici, in incinta bisericii isi are mormantul o alta personalitate a Tarii Romanesti, Theodosie Rudeanu si sotia sa Stanca. Theodosie Rudeanu este mare logofat al lui Mihai Viteazul si in acelasi timp capitan al ostilor Tarii Romanesti. El este cel care in anul 1599 organizeaza oastea din stanga Oltului condusa de fratii Buzesti si merge spre Sibiu, la Selimbar unde se intalneste cu armata condusa de domnitor care plecase din Bucuresti pe Valea Prahovei si se da lupta dintre Mihai Viteazul si Sigismund Batoni. Victoria de la Selimbar a domnitorului Tarii Romanesti asupra principelui Transilvaniei, aducea incoronarea la Alba Iulia a lui Mihai Viteazul ca domn al Tarii Romanesti si Ardealului. Pe langa functiile administrative indeplinite la curtea domneasca Theodosie Rudeanu este si un mare carturar.El este primul cronicar roman care scrie cronica de curte a lui Mihai Viteazul in limba romana. Evenimentele vremii fac ca aceasta cronica sa fie pierduta si gasita de cronicarul de origine Siliziana , Baltazar Walther . El este cel care o publica. Cronica scrisa de Theodosie Rudeanu si publicata de Baltazar Walther prin evenimentul ei face sa fie recunoscuta ca important document european, iar Theodosie Rudeanu sa fie ridicat la rangul de cronicar national. Theodosie Rudeanu moare la 20 mai 1621 si este inmormantat alaturi de sotia sa Stanca. Mormintele calor doua personalitati exista si astazi in interiorul bisericii din satul Flamanda, comuna Galicea, dovedind ca acest locas este construit de familia Rudeanu, caci au avut mosie aici si sunt de pe aceste meleaguri. Manastirea a fost construita la capatul mosiei boierilor Slavitesti care se intindea in lungul Topologului pana la varsare in raul Olt, continuand pe Valea Luncavatului. In satul Slavitesti si-a avut resedinta familia boierilor slavitesti. Manastirea Flamanda a avut o mosie care se intindea pe suprafata de 572 pogoane de teren situat atat in jurul manastirii cat si in comunele vecine si chiar la distante destul de mari. Dintre satele apropiate sunt amintite: Balcesti, Teiu, Ursii de Jos, Ursii de Sus, Dragioiu si Plesoiu, iar satele indepartate sunt: Dobresti, Strejesti si Calinesti. Locul pe care se gasea asezat schitul purta numele de „ Turcineasa ”, denumire care deriva de la „ Turcin rumanul si feciorii lui…”. Pe langa acestea, manastirea mai dispunea si de daniile unor boieri precum: Stanca din Albesti si Dima Rudeanu situate pe campul Ramnicului, sau morile situate in jurul Ramnicului sau pe Valea Topologului fiind manate de apa Oltului sau Topologului. Dupa aplicarea Legii de Secularizare a averilor manastiresti intreaga avere a manastirii este donata Episcopiei Ramnicului, iar majoritatea terenurilor fiind supusa Legii de Improprietarire a Taranilor.Pe acest teren sunt improprietariti taranii din satele Cocoru si Valea Raului, de unde si denumirea de lotasi (loturi), nume atribuit cetatenilor din satul Cocoru in partea de est a satului, in jurul Ocolului Silvic. Aceasta a dat posibilitatea dezvoltarii acestui sat si schimbandu-si si numele din „Piscul Cocorului” in satul Cocoru, nume existent si astazi. O inportanta deosebita pentru repunerea in circuitul cultural si stiintific al Manastirii Flamanda, o acorda neobositul arhitect N.Ghica-Budesti. In monumentala lucrare „Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia” volumul III, dedicandu-i cateva pagini destul de frumoase din care reda: „E situata la marginea unui sat indepartat de pe malul stang al Oltului, in mijlocul unei curti inconjurate de ziduri inalte, in care se patrunde pe sub gangul unei clopotnite rustice de piatra bruta. Nici o cladire a fostului schit nu se mai gaseste azi in picioare…Biserica este inalta si proportii frumoase, de o simplitate arhaica. Turlele vechi au disparut si sunt inlocuite cu altele de scanduri. Planul este frumos

25

compus, bine proportionat si trasat cu maiestrie de catre un mester bun cunoscator al traditiilor arhitectonice de pe acele vremuri. Lungimea bisericii este de 20 metri, cu pritvor cu tot, pe 6 metri, lungimea aproximativa in exterior. Naosul in forma de trefla are conformatia arhaica a bisericilor din vechea scoala sarbeasca, cu cele patru masive de zidarie proeminente sub turla pantocratorului, arcurile latarale oarbe interioare dinspre apus sunt inalte si inguste. Cele dinspre altar sunt insa mai largi si mai joase. Absidele sunt semicercuri pline in plan, iar nu segmentate ca in unele biserici din veacul al XVI-lea (Ciutura-Dolj); absida altarului este adanca si spatioasa, ea apartine planului simplu, peretii masivi au o grosime de circa un metru. Pronaosul patrat are, ca si cel de la Cornet, patru picioare de zid, la colturi, peste care stau arcurile ce sustin boltile. Aceasta configuratie am mai vazut ca exista la bisericile cu clopotnita peste pronaus, ceea ce da de banuit la prima vedere, ca aceasta ar fi fost si aici nu exista aici si nici in interiorul zidului. Pridvorul pe arcade este alipit bisericii la o alta epoca asemenatoare cu Arnota, Gura Motrului, de la Ciutura-Dolj si altele din epoca lui Matei Basarab. Arcadele in forma de semicerc sunt inalte, rezemate pe stalpi, incoronate cu capitele simple de caramida. Decorul exterior este compus din doua registre de firide bizantine inalte si inguste. Braul si cornisele sunt tencuite dar se pare ca si ele sa fi fost din caramida asa cum pare sa fi fost si la biserica manastirii Dintr-un Lemn. Ferestrele au chenare de piatra simpla ca bisericile din veacul al XVI-lea, cornisa, braul, etc. nu prezinta nimic particular. Pentru noi, locuitorii meleagurilor galicene situati pe Valea Topologului, la varsarea lui in Olt, existenta manastirii flamanda, azi biserica de mir, cu 410 ani in urmareprezinta un document deosebit de existenta a vietii umane, culturale, spirituale si economice. Constructia manastirii in secolul XVI; cele doua personalitati ale Tarii Romanesti si apoi ale Romaniei. Mihai Viteazul primul fauritor al Romaniei si Theodosie Rudeanu, primul cronicar roman, care scrie in limba romana, viata domnitorului, dovedeste existenta unei culturi si spiritualitati puternice, condusa de o populatie cu o constiinta luminata in perioada respectiva, cu o dragoste ancorata in Dumnezeu si in neam. Aceasta ne face sa credem asa cum arata documentele perioadei respective ca in Flamanda, azi Valea Raului si Galicea o singura comuna inca din anul 1838, la vremea aceea se infiintau primele scoli pentru localnici. Insasi prima denumire a comunei noastre Galicea este legata de mosia si Manastirea Flamanda, purtand numele de Galicea- Flamanda.Galicea nume atribuit ca urmare a formarii si asezarii satului Galicea la centru aproape de varsarea Topologului in Olt este mentionat urmare a asezarii unde isi odihneste viata vesnica Theodosie Rudeanu, in biserica construita de el sub marele domnitor al Tarii Romanesti- Mihai Viteazul. Organele de conducere ale comunei, pornind de la primarul comunei, viceprimarul, intelectualii profesori, invatatori si in mod special preotii trebuie sa cunoasca istoria comunitatii, dar in acelas timp trebuie sa-si intareasca eforturile pentru popularizarea acestui monument istoric si a marelui Theodosie Rudeanu. Sunt de laudat lucrarile ce s-au executat aici in ultima perioada ; refacerea picturii in biserica, imprejurimile, renovarea localului de scoala si gradinita, dar in mod special asfaltarea drumului judetean Galicea-Valea Raului-Nicolae Balcescu sau amenajarea puntilor care leaga cele doua sate surori Flamanda de Valea Raului si Cocoru, despartite de la est la vest de raul Topolog. Toate cele scrise trebuie sa ne mobilizeze mai mult in cinstirea celor doi „luceferi” Mihai Viteazul si Theodosie Rudeanu, dar pe noi galicenii trebuie sa ne motiveze, caci ctitoria lui Theodosie Rudeanu si somnul de veci pe care il doarme in biserica Manastirii Flamanda nu au fost acte intamplatoare si randuite de Bunul Dumnezeu Cel care a facut ca noi astazi sa avem identitate istorica, cultura-

la si spirituala.

„ prof. Anton CEAUSESCU,

cercetator istoric

26

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

- Pe data de 6 august 2008, autoritatile japoneze au comemorat implinirea a 63 de ani de la bombardarea cu incarcatura nucleara a orasului Hiroshima. Cu 63 de ani în urma, în 1945, la ora locala 08.15 a fost momentul în care bomba atomica "Little Boy" a fost lansata asupra orasului. O explozie puternica a provocat, pe loc, moartea a zeci de mii de persoane. Ulterior, din cauza radiatiilor, alte sute de japonezi au dezvoltat diverse forme de cancer. În Japonia, media de vârsta a supravietuitorilor este de peste 75 de ani. Cetatenii niponi împartasesc opiniile supravietuitorilor, afirmând ca se impune demararea unei campanii împotriva armelor nucleare. - Cercetatorii bratanici de la Universitatea din Bristol au publicat un studiu potrivit caruia o diversificarea masiva a dinozaurilor a avut loc mult mai devreme decat se credea anterior. Aceasta perioada corespunde primei treimi a lungii perioade de existenta a dinozaurilor pe Pamânt, la sfârsitul triasicului - între 225 si 200 de milioane de ani înaintea erei noastre... Initial se considera ca, probabil, cel mai amplu proces de diversificare în rândul dinozaurilor, ca si în cazul altor specii, s-ar fi petrecut în ultima parte a cretacicului - între 125 si 80 de milioane de ani înaintea erei noastre datorita numarului mare de fosile descoperite în aceasta perioada. Studiul are la baza analiza a peste 450 de specii de dinozauri, adica aproximativ 70% dintre cele cunoscute în prezent, rezultand un "super arbore" genealogic. Cercetatorii au aratat ca a doua etapa a procesului de diversificare, mai putin importanta, a avut loc la mijlocul jurasicului, între 170 si 160 de milioane de ani înaintea erei noastre. Paleontologii au desemnat cretacicul drept etapa cheie în diversificarea dinozaurilor, Cretacicul (145 - 65 de milioane de ani î.Cr), cu climatul sau cald, este considerat drept o perioada majora de reorganizare si modernizare a ecosistemelor. Cretacicul s-a încheiat odata cu disparitia dinozaurilor, fenomen adesea asociat cu caderea unui meteorit gigant în Yucatan (Mexic), care ar fi produs incendii mari, încalzind pamântul si distrugând vegetatia. - Oamenii de stiinta au descoperit o fosila a unui peste de acum 405 milioane de ani care are caracteristici comune cu pestii din ziua de azi dar si cu vertebratele ce traiesc pe uscat. Acum sute de milioane de ani, creaturile marine apartinand grupului Osteichtheyes au avut doua evolutii dinstincte. Unele au evoluat spre Actinopterygii, un grup care seamana cu pestii din ziua de azi, iar altele au evoluat in Sacropterygii, acest grup include stramosii vertebratelor de uscat -

curiozitati

coelacanth si tetrapod. Oamenii de stiinta au reusit sa realizeze un schelet al acestei noi specii, Meemannia eos, din bucati gasite in China. In timp ce craniul arata ca cel al unui actinopterygian, pestele poseda o retea de pori numite cosmine, retele care se gasesc la Sacropterygii. Aceasta descoperire ar putea fi un potential stramos a animalelor din ziua de azi. Deasemenea, ajuta si la studierea retelei de pori , care este o trasatura neintalnita la animalele din zilele noastre. - In noaptea de 16 - 17 August 2008, intre orele 21,24 si 02,55 va avea loc o Eclipsa partiala de Luna care se va vedea în întregime din Africa, estul Europei si vestul Asiei, aceasta având magnitudinea de 0,812 ( 81,2%). Eclipsele de Luna se produc atunci când Soarele, Pamântul si Luna sunt în linie dreapta pe cer, ca o consecinta a miscarii Pamântului si Lunii în jurul Soarelui. Pamântul luminat de Soare lasa în urma sa o umbra sub forma unui con, iar ca o eclipsa de Luna sa aiba loc este necesar ca Luna sa intre în conul de umbra al Pamântului. Aceasta s-ar putea întâmpla ori de câte ori Luna este în opozitie cu Soarele, adica în faza de Luna Plina. Daca orbita Lunii ar fi coplanara cu ecliptica(cu orbita planetei noastre), eclipsele de Luna ar avea loc în fiecare luna sinodica (29,53 zile solare medii), în asa fel încât fenomenele de eclipsa ar deveni banale, ca si fazele Lunii. Dar asa cum am aratat, orbita Lunii are o înclinare de 50 09' fata de ecliptica, de aceea o eclipsa de Luna se produce numai atunci când Luna se afla în imediata vecinatate a unuia dintre nodurile sale. Pentru cei mai vechi locuitori ai Terrei eclipsele de Soare si Luna erau fenomene înspaimântatoare. Pentru ei, care cunosteau ca Soarele este cel care da lumina si caldura în timpul zilei, iar Luna lumineaza noptile, era oarecum normal sa se înspaimânte când vedeau ca Soarele, de exemplu, se întuneca într-o zi senina si un disc negru (Luna) înainta pe suprafata sa, rapindu-i din stralucire, iar într-o seara senina, luna incepe, treptat, sa dispara de pe cer... De aceea cronicarii vremii notau aceste fenomene si le corelau cu evenimentele istorice sau civile. Din aceste note ale cronicarilor s-a observat ca producerea eclipselor are loc la intervale de timp egale.Înca de pe vremea caldeenilor s-a observat ca eclipsele sunt fenomene periodice si anume ca se produc la intervale de aproximativ 18 ani, perioada numita de ei Saros (repetitie). Ei au observat de asemenea ca eclipsele de Soare se produc când Luna nu este pe cer în timpul noptii, deci în faza de Luna Noua, iar cele de Luna se produc în faza de Luna Plina. Durata unei perioade Saros este de 18 ani si 11,3 zile. Astfel eclipsele se succed în aceeasi ordine (plecând de la o eclipsa initiala oarecare) dupa un interval de timp necesar pentru ca o aceeasi faza a Lunii sa se produca la aceeasi distanta dintre Luna si nodul orbitei sale ca si aceea care era la momentul eclipsei initiale. Fazele Lunii se repeta la fiecare luna sinodica de 29,53 zile.

integrame/rebusuri

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

Dorinþe

27

ORIZONTAL 1) Stalp de rezistenta - Mirean 2) Amestec de doua lichide insolubile Adus la mijloc! 3) Titlu superior marchizului - Holbat 4) Au 12 luni Loc unde se sacrifica animalele 5) A transpira - Fire de cusut 6) Condamnat de Inchizitie 7) Prinse in cioc! - Punere in mod separat 8) Cow-boy de la noi In sura! 9) Model la croitorie - Magazia navelor 10) Tot - Sustine capul oamenilor VERTICAL 1) Migalosi - Cutie! 2) Aparata de boli - Legat de oi 3) Constiente - Capabil 4) Incurajate la corida - Gramatic 5) Nes! - Luarea unui loc 6) Frapant 7) A prinde cu ata - Pieptar 8) A da asaltul Simbolul argintului 9) Lipsit de minte A merge cu masina 10) Strabatut

28

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

voie buna

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . ile lor intr-un bar. Englezul zice: "Am 10 copii acasa si daca as mai face unul as avea o echipa de fotbal!" "Eeii", spune americanul, "eu am 15 copii acasa si daca ma mai fortez o data imi fac o echipa de fotbal american!" In sfarsit, arabul zice: „Un englez, un american si un "Eu am 17 neveste acasa". arab stau de vorba despre famili- Face o pauza in timp ce soarbe tacticos din pahar. JURNALUL UNUI TUR - "Daca imi mai iau una, imi fac teren de golf!" „Intr-o scara e o blonda desteapta, o bruneta si Mos Craciun. Pe jos e un portofel plin cu bani. Brusc se stinge lumina in scara. - Cine ia portofelu de jos? - Bruneta, pentru ca blonda desteapta si Mos Craciun nu exista!

IS ST STR~ ~IN, DUP~ ~O VIZIT~ ~ |N ROMÂNIA:

Teajjma alcoolului! Îmi amintesc si-acum cu nostalgie, Prin clasa cincea când s-a demonstrat La ora ce-mi placea la nebunie De-o profa, jos cu fesu', de chimie, Despre cât e alcoolul blestemat De criminal, chiar cu economie : A pus pe banca mea doua

„O babuta vine la doctor, planpahare, gandu-se ca este bolnava: (În prima stam, ca nu se copia) - Doctore, de fiecare data cand Si l-a umplut cu apa pe cel mare, imi beau cafeaua ma doare ochiVENETIA: Apoi, pe cel micut, tremuraul stang! Am sosit in oras dupa o ploaie toare, torentiala, cred. Toate strazile sunt - Nu e nici o problema doamna, Cu tuica de Valeni, cum mirosea, se rezolva, doar trebuie sa inundate. Nu se circula decat cu scoateti lingurita din ceasca! De o sorbeam din cap pâna-n barca. Cu toate acestea barcagii sunt foarte veseli si canta niste canpicioare, „Suna la usa . Tipul deschide tonete numite barcarole. Hotelul este cam vechi si broasca de la usa usa . La intrare o moarte mica, Si dintr-o cutiuta mititica asa cam de douazeci de cencamerei oracaie ingrozitor. A scos, ca sa-l vedem, un viertimetri inaltime, cu coasa si misor parpalac negru. LONDRA: Vioi si jucaus (în viata-adica) - Vai, Doamne, vaaaai! La Londra n-am vazut nimic din De îi purtam, saracului, chiar - Stai lejer, am venit dupa hamcauza cetii. In ultima zi, ceata s-a pica ridicat pentru cateva secunde si am ster! Din gelozie, tot miscând usor putut vedea un superb turn cu ceas. În mâna ei, nu zic ce bucatica (!) Ceasul statea, dar eu n-am mai stat. „Dupa ce s-a terminat meciul dintre Spania si Rusia din grupe la Euro, Abramovic primeste o MADRID: Si-acum, hai sa vedem dac-o sa Orasul este frumos, are strazi largi, vizita la usa, fara sa deschida. moara!? -Cioc! Cioc! cu fantani ecvestre si statui Ne zise ea, dând drumul la falit -Cine-i acolo? arteziene. Au si un palat mare, dar În paharoiul ochi cu apa -Patrula. cam neprimitor. In schimb, chioara, -Care patrula? locuitorii sunt simpatici, vorbareti, Da el se balacea, fara gargara, -Patru-la-unu. ospitalieri si se numesc români.

Era-n apele lui de fericit,

PARIS: Dupa cate imi aduc aminte de la scoala, Parisul este capitala Germaniei. Cu toate acestea, strazile Parisului sunt pline de japonezi. Numarul frumoaselor si renumitelor frantuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi vazute decat sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru si care reprezinta o italianca uratica ce zambeste tamp.

„Moldovenii s-au hotarat sa Nascut parca pentru a doua faca o fabrica de cauciucuri. oara! Dupa ce au facut-o stateau ei in dilema, cum sa numeasca fabri- Dar când l-a pus din nou, la fel ca. Si zise unul: de viu, - Hai sa-i zicim "pi buni", ca am Cu doua deste fine, delicate, auzit ca italienii au o fabrica "pi În paharelul mic plin cu rachiu, reli" si li merji tari ghini!

La fund, usor, al dracu naspar-

liu, „Instructie de cimp . Sergentul Cazu din prima clipa drept pe il intraba pe soldat "Soldat , ce faci daca in fata ta spate vezi 500 de inamici ? Mortal, si tânar, nicidecum "Ii impusc cu mitraliera " dompuriu! PRAGA: nule sergent La Praga am cunoscut o blonda "Dar ce faci daca vezi in stinga delicioasa, care m-a servit cu o Deci pentru noi, atuncea, ca 800 de inamici ?" sunca de neuitat... minori, "Ii impusc cu mitraliera " domAm înteles, fiind clar si demonnule sergent BUCURESTI: strat, ce faci daca vezi in dreapta Ghidul pe care-l am la mine, aparut "Dar O chestie ce si-azi ma iau fiori : 1000 de inamici ?" la New York, imi prezinta impusc cu mitraliera " dom- Toti cei ce sunt de-alcool conBucurestiul drept capitala Ungariei. "Ii sergent sumatori, Cred ca la mijloc este o greseala. In nule "Dar de unde iei tu atitea carNu vor avea (si eu am constatat) Gara de Nord se vorbeste mult ?" În viata lor, vreodata viermisori! turceste, ceea ce ma face sa cred ca tuse "Din locul din care aduceti si nu sunt in Bucuresti, ci la Frankfurt Dumneavoastra inamicii " (Valeriu Cercel ) pe Main...

utile

Maxima Lunii “Gluma este o tr`sur` bun` pentru adev`r!”

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

Caricatura lunii

29 CÃLÃREÞUL CU TEAMÃ DE... BORDURI!

(Francis Bacon)) Citat celebru...

“|nva]` din SFATUL LUNII: gre[elile altora. Nu po]i Dac` ne gândim la tot tr`i destul norocul pe care l-am avut pentru a le f`r` s`-l merit`m, n-ar treface pe toate!” bui s` \ndr`znim s` ne (E. Roosevelt)) plângem de nenoroc!

PROGNOZA METEOROLOGICA PENTRU URMÃTOAREA

SÃPTÃMÂNÃ:

30

12 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2008

utile...

Reþeta lunii

Tarte Tatin

Timp de preparare:

40 min (complexitate medie)

Ingrediente: Ingrediente (pentru 6 persoane): 1 kg mere (nu fainoase), 120 g zahar pudra, 1 plic zahar vanilat, 50 g unt, 100 g smantana. Pentru aluat: 250 g faina + inca 50 g, 125 g unt moale, 1 ou, 2 prize zahar pudra, 1 priza sare.

Mod de preparare: Pregatiti aluatul: varsati faina cernuta pe planseta, adaugati zaharul si sarea si puneti la mijloc untul taiat bucatele. Amestecati ingredientele cu degetele, aducand mereu faina spre mijloc. Cand untul s-a incorporat, adaugati oul si circa 2 linguri cu apa, pentru a obtine un aluat suplu. Faceti din aluat o bila, inveliti-l in folie de plastic si tineti-l o ora la frigider. Curatati merele, taiati-le in patru, indepartati semintele si taiati din nou fiecare sfert in doua. Puneti untul intr-o forma rotunda de metal si lasati-l sa se topeasca la foc foarte mic. Presarati jumatate din zahar, aranjati in forma - in cercuri concentrice - feliile de mar (de la margini spre centru) si presarati peste ele restul de zahar si zaharul vanilat (amestecate) si bucatele de unt. Lasati merele sa fiarba incet 20 de minute, pana ce se caramelizeaza apoi puneti forma deoparte, pana ce se racesc complet. Incingeti cuptorul la 180s. Scoateti aluatul din frigider, intindeti-l pe planseta infainata in forma de cerc (grosimea 5 mm si diametrul mai mare decat al tavii), intepati-l din loc in loc cu o furculita si rulati-l pe sucitor pentru a-l putea aseza in forma. Puneti aluatul in tava in asa fel incat marginile lui sa depaseasca marginile formei, si apasati-l usor peste mere. Rupeti surplusul de aluat, faceti din el un sul, umeziti-l si puneti-

Horoscopul pentru perioada 12 septembrie - 15 octombrie 2008

31

Urmeaza o lunã foarte bunã pentru Berbeci, mai ales in plan social. Invitatiile la chefuri, evenimente si iesiri la iarba-verde se tin lant si de participarea la aceste intruniri poate depinde si o sansa profesionala.

Taurii vor avea un singur punct de interes, asupra caruia isi vor concentra toata energia: banii. Vor alerga in toate partile, vor face ore suplimentare, vor cauta chiar un nou job, numai sa le iasa proiectele.

Luna Gemenilor va fi dedicata calatoriilor. Toate proiectele care implica deplasari vor fi favorizate de astre. Profesional, vor exista niste dispute cu colegii si acest lucru ii va pune intr-o lumina proasta in fata sefilor.

Racii vor demonstra ca sunt in stare sa faca ceva fara sa se razgandeasca si sa ezite de o mie de ori. Vor fi solicitati sa participe la un important proiect profesional si vor avea ocazia sa-si demonstreze competenta.

Leii fac ce fac si tot la bani ajung. Cu gandul. Calcule peste calcule, planuri de cheltuieli pe care nu reusesc sa le respecte, zile de economii la sange urmate de altele in care arunca banii

Fecioarele vor incepe luna cu schimbari de planuri. Vor renunta la un proiect in privinta carora ezitau si vor lua noi decizii. Acestea se refera atat la planul sentimental, cat si la cel financiar.

Balantele incep luna cu dreptul, remarcandu-se la serviciu intr-o situatie de criza. Se pot astepta la o marire de salariu, sau macar la niste laude din partea sefilor. Vesti bune si in ceea ce priveste finantele.

Scorpionii vor avea o perioada cam tensionata pe plan social. Niste barfe din anturaj le vor afecta imaginea si vor izbucni unele conflicte cu prietenii. E bine sa-si apere punctul de vedere si sa puna capat zvonurilor false.

Sagetatorii vor avea o luna foarte incarcata pe plan social, dar acest lucru nu ii va multumi. Vor intalni multe persoane antipatice, sau vor fi pusi in situatii jenante.

Capricornii, considerati niste zgarciti patologici, vor dovedi contrariul in luna care urmeaza. Vor cheltui mult pentru ei insisi si pentru cei dragi, isi vor satisface multe capricii, isi vor spori confortul, vor face cadouri.

Varsatorii nu vor avea o luna prea incitanta, ci mai degraba una calma, punctata de cateva momente placute. Un semn de la o fosta iubire va maguli orgoliul chiar si celor mai fideli dintre ei

Pentru Pesti, luna incepe cu un mic conflict profesional care ii va indispune si ii va face iritabili. Noroc de partenerul de cuplu care va sti sa le readuca zambetul pe buze, pentru ca, in privinta iubirii, vor avea o saptamana excelenta.

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean