Viata Or Nr 11

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES • Anul I • Num`rul 11• 13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2 0 0 9

3 . 0 pag

7 pag.0

pag.

18

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRA T U I T ! ! !

02

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

În acest an, îngrăşămintea ce se va da pe izlazurile comunei nu va mai fi plătită de cetăţeni

ADMINISTRATIE...

Lucrări de igienizare a localităţii

Reprezentanţii Primăriei au efectuat în perioada 20-31 Ianuarie un control în toate satele comunei La sfârşitul lunii Februarie, începutul lunii privind modul cum se respectă Hotărârea Martie va trebui să împrăştiem îngrăşămintea Consiliului Local de înfrumuseţare şi igienizare a pentru a pregăti aşa cum se cuvine păşunatul localităţii. În urma controlului a rezultat că anumipentru acest an. Faţă de ceilalţi ani, Primăria a te persoane au uitat să-şi ridice grămezile de piatră, nisip, lemne din faşa gospodăriei sau de asereuşit să achiziţioneze cantitatea necesară de menea s-a mai constatat că au fost amenajate ţarîngrăşăminte care va fi repartizată în funcţie de curi în faţa gospodăriei, acestea având anumite numărul de animale reportate la hectar. În destinaţii. La toţi cei depistaţi li s-au întocmit adreşedinţele pe care o să le avem organizate în fie- se şi li s-a dat termen de remediere a problemelor, în caz contrar potrivit legii, se vor aplica sancţiuni care sat, se va stabili data când fiecare dintre cont că în perioada următoare se anunţă noi cei care avem vite vom participa la curăţirea ţinând ploi, fiecare dintre noi trebuie să ne curăţăm şanţul izlazurilor de mărăcini precum şi împrăştierea şi să decolmatăm podeţele pentru a se preîntâmpîmgrăşămintei. ina unele evenimente nedorite. viceprimar, Florea Udrea viceprimar, Florea Udrea

Atribuţiile compartimentului asistenţi personali ai persoanelor cu handicap: • asigură asistarea persoanei cu disabilităţi prin asistenţi personali; • asigură asistenţă, consilierea şi informarea persoanei cu disabilitate pe linia conferită de legislaţia specifică; • pe baza dispoziţiilor legale aflate în vigoare şi limita resurselor alocate prin bugetul local asigură măsuri de protecţie pentru acordarea de îngrijire, tratament, recuperare, reabilitare, orientare şi formare profesională; • prestează pentru persoana cu handicap grav toate activităţile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă al asistentului personal precum şi în programul individual de recuperare şi integrare socială a persoanei cu disabilitate; • participă la instructajul anual privind asistenţa specifică, organizat de primărie, în colaborare cu personalul specializat din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială Vâlcea ; • sesizează directorul şi Serviciul Public de Asistenţă Socială Vâlcea, despre orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav, de natură să modifice acordarea drepturilor sau a accesibilităţilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102/1999, cu modificările şi completările ulterioare; • întocmeşte, semestrial, un raport de activitate către director, care cupinde date despre evoluţia persoanei cu handicap grav, în raport cu obiectivele progamului individual de recuperare şi integrare socială, elaborate de Comisia de Evaluare medicală menţionată la art. 1 din O.G. nr. 427/2001; • colaborează cu autorităţile şi cu familia pentru protejarea drepturilor beneficiarilor. Asistent social, Elena Dragomir

ADMINISTRATIE

În urmă cu aproape 14 luni de zile mai bine zis în decembrie 2007 s-a început întocmirea documentaţiei necesare realizării unor obiective importante localităţii Galicea pentru a putea fi finanţate prin fonduri europene, respectivprin programul P.N.D.S.R. măsura 322. La început când a apărut ghidul solicitantului cu obiectivele ce vor putea fi realizate erau cu totul altele faţă de cele care a trebuit să le facem pentru a avea şanse ca proiectul să devină eligibil. S-au făcut măsurători topografice, studii geotehnice, studii de fezabilitate, una peste alta sau consumat zeci de mii de coli ca fapt divers proiectul are 1200 de foi şi s-a depus în 4 exemplare. Devizul total are valoarea aproximativă de 2,5 milioane euro şi cuprinde lucrări de canalizare, alimentare cu apă, modernizare drumuri săteşti, precum şi un cămin social pentru bătrâni. Acum câteva zile s-au depus ultimele documente cerute în urma vizitei în teren efectuate de reprezentanţii agenţiei sud-vest Oltenia. Proiectul a primit 80 de puncte adică maxim din cât se putea primii. Vreau să vă spun că a trebuit să realizăm studii de fezabilitate

16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009

03

numai pentru obiectivele ce primesc punctaj. La nivel de ţară s-au depus circa 1400 de proiecte din acestea nu vor fi finanţate dacât 10 % şi din păcate nu vor fi repartizate pentru fiecare regiune în parte o anumită sumă. Unul din criteriile pentru acordarea de puncte este gradul de sărăcie; localitatea noastră nu a primit decât 5 puncte faţă de altele cum ar fi de exemplu cele din nordul judeţului sau din Moldova, care au primit 15 puncte. Eu sper ca celelalte proiecte depuse să nu îndeplinească condiţiile în aşa fel încât proiectul nostru să fie declarat în prima etapă. Dacă totul decurge normal sper ca în perioada August-Septembrie lucrările să înceapă. Aceste lucrări se vor executa în 3 etape, vor fi executate în circa 6-7 ani şi vor costa în final aproape 10 milioane de euro, acum se lucrează la întocmirea documentaţiei pentru etapa a II a. Vreau să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestui proiect şi în numărul următor al revistei o să vă ţin la curent cu derularea evenimentelor. Viceprimar Florea Udrea

04

ADMINISTRATIE

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

LISTA LUCRĂRILOR PROPUSE PENTRU ANUL

2009: 23 de lucrari absolut necesar de realizat în 2009! Denumirea lucrarii Modernizare DC 177 si drum local Dealul Mare Sistemul zonal pentru colectarea deseurilor Canalizare ape uzate menajere Alimentare cu apa Modernizare drumuri satesti Construire Camin social pentru batrani Construire local nou pentru Primarie Poduri, punti pietonale si podete in comuna Galicea Reabilitare dispensar medical Asfaltare drum judetean 678 D Valea Raului Modernizare baza sportiva Regularizarea albiei raului Topolog Construire gradinita cu program prelungit Construire Casa de cultura Construire scoala in satul Cocoru Refacere alunecari de teren DJ 678 (Km. 13+300), DJ 678 A(Km 3+800), DJ 678 D(Km 6+100) Lucrari de salubrizare a izlazurilor comunale Modernizare parc comunal Realizarea gardurilor la Scolile Galicea si Valea Raului Amenajarea a doua terenuri de sport in Satele Cocoru si Bratia Deal Executarea unor lucrari de reabilitare interioare si exterioare la Caminele Culturale Galicea si Cremenari

Propuneri 2009 pe surse de finantare (Cons. Judetean) (Sapard) (Cons. Judetean) (Phare) PNDR Masura 322 PNDR Masura 322 PNDR Masura 322 PNDR Masura 322 Guvernul Romaniei Guvernul Romaniei Buget Local Cons. Judetean (Fonduri Guvernamentale) (Buget Local) Fonduri Guvernamentale Fonduri Guvernamentale Fonduri Guvernamentale Cons. Judetean Inspectoratul scolar Guvern Cons. Judetean Fonduri Guvernamentale Fonduri locale Buget Local Buget Local Buget Local

UTILE...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

05

JUDETUL VALCEA COMUNA GALICEA NR.3702 Din 26.10/2008 PLAN DE MASURI Privind pregatirea populatiei pentru perioada sezonului rece (nov. dec. 2008 – ian. , feb. , mart. 2009 ) . Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Galicea, intrunite in sedinta ordinara din data de 27.10/2008 in plen in prezenta Primarului Localitatii – Nafliu Ion (Presedinte CLSU ) si a Secretarului localitatii – Obogeanu Gheorghe (membru CLSU) AU STABILIT IN URMA DEZBATERILOR SA FIE INFORMATA SI INSTRUITA POPULATIA CU PRIVIRE LA URMATOARELE : asigurarea fluidizarii curgerii apelor pluviale din vecinatatea proprietatilor , care se revarsa in urma ploilor si topirii zapezii prin curatirea santurilor si podetelor , amenajarea depozitelor de lemne pentru incalzirea gospodariilor in siguranta deplina si pentru a se evita eventualele surse de incendii , curatirea instalatiilor de gatit si incalzire (plite , sobe , ccosuri de evacuare a fumului ) pentru buna functionare si evitarea incendiilor sau a emisiilor de monoxid de carbon in locuinte , depozitele de cenusa trebuie amplasate in locuri sigure si ferite de aprindere sau alte pericole privind poluarea zonei de amplasare , arderea resturilor de furaje de la animale este interzisa in alte locuri decat cele autorizate , existant riscul de incendii , amenajarea la fiecare locuinta a unor puncte de p.s.i. (dotare minima cu lopeti , galeti, nisip , ) . Aceste masuri minimale vor fi aduse la cunostinta de catre Coordonatorii de serviciu din subordinea C.L.S.U. Galicea.

Vând urgent semănătoare porumb 4 rânduri. Preţ Negociabil. Relaţii la numărul de telefon:

0763-270.338

ANUNŢ

CONFORM ADRESEI NR.R.13/21.01.2009 PÂNĂ PE DATA DE 10.03.2009 TOŢI CEI CARE AU DEPUS CERERI CONFORM LG.247/2005 SI NU AU PRIMIT RASPUNS SA SE PREZINTE LA COMISIA LOCALA IN ZILELE DE MARTI SI VINERI PENTRU SOLUTIONAREA ACESTORA. DATA DE MAI SUS FIIND ULTIMUL TERMEN. PANA PE DATA DE 30.05.2009 SE VOR FINALIZA PUNERILE IN POSESIE ASUPRA TERENURILOR.

Vând doua tractoare U650, unul cu cabina patrata si un altul cu cabina conica, stare impecabila de functionare si aspect bine intretinut. PRET NEGOCIABIL. Rela]ii la telefon:

0761-181.050 sau 0743-174.774

06

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

Insectele afectează starea de sănătate şi producţia animalelor prin bolile infecţioase şi parazitare pe care le transmit, prin întreţinerea unei permanente stări de stres şi prin reducerea consumului de hrană. În aceste condiţii, dezinsecţia devine o necesitate igienică şi economică. Dezinsecţia adăposturilor Dezinsecţia adăposturilor poate fi executată ca acţiune de sine stătătoare, dar şi ca parte integrată în cadrul operaţiunii de decontaminare. Se recomandă folosirea mijloacelor chimice de dezinsecţie reprezentate prin produse cu electivitate ridicată, toxicitate redusă pentru om şi animale, cu acţiune rapidă în doze mici, stabilitate mare în

condiţiile de mediu, miros plăcut, preţ de cost scăzut. Forma lichidă de administrare (aerosoli, soluţii, suspensii, emulsii) este cea mai răspândită, iar dintre produsele folosite amintim Super-killer şi Parasect. Etapele operaţiunii de dezinsecţie: depopulare, curăţire mecanică şi sanitară, dezinsecţie propriu-zisă, închiderea adăpostului 3-4 ore, aerisirea adăpostului minimum 3 ore, strângerea cadavrelor pentru a evita intoxicaţiile animalelor consecutiv ingerării muştelor, spălarea cu apă a suprafeţelor care vin în contact cu animalele. Introducerea animalelor în adăpost se face numai cu avizul medicului veterinar. Deratizarea fermelor Operaţiunea de deratizare se

SANATATE... face înainte de dezinsecţie şi decontaminare, având grijă să se ia toate măsurile de securitate şi de avertizare prin afişarea de tăbliţe cu inscripţii specifice: ”Substanţe Toxice, Pericol de Moarte”. Deratizarea propriu-zisă se efectuează prin aplicare unui raticid timp de 4-5 zile, cu împrospătarea zilnică. Se ridică cadavrele şi se face evaluarea eficienţei deratizării, recepţia lucrării, ridicarea produselor toxice neconsumate şi a tăbliţelor de avertizare, apoi curăţenie mecanică şi sanitară. Pentru ca această operaţiune să fie eficientă, se recomandă: · folosirea personalului calificat şi autorizat; · utilizarea raţională a raticidelor pentru a se evita fenomenul de rezistenţă; · realizarea în adăposturi a condiţiilor nefavorabile pentru rozătoare; · dezinfectarea periodică a canalelor colectoare; · plasarea momelilor în locurile ascunse pe unde circulă rozătoarele şi pe o rază de 5-10 metri în jurul acestora; · gazarea galeriilor numai după depopulare; · străngerea zilnică a cadavrelor şi a şobolanilor în agonie. Ca mijloace de deratizare se folosesc substanţe chimice cu acţiune toxică (raticide), care se caracterizează prin: · toxicitate selectivă ridicată; · inofensive pentru om când le manipulează; · acţiune rapidă cu modificări ireversibile; · eliminare lentă din organism şi capacitatea de a nu da rezistenţă; · stabilitate mare la condiţiile de mediu; · miros şi gust plăcut – uşurinţă în aplicare; · preţ de cost redus. Doctor veterinar, Florian Monea

SANATATE...

Cauzele şi simptomele oboselii Fermierului, proprietarului unei ferme cu vaci, pentru a avea o activitate normală şi fără stres i se recomandă obţinerea unor autorizaţii pentru înfiinţare şi o anumită dotare tehnico-materială pentru fiecare sector agrozootehnic al unităţii sale. Condiţiile necesare funcţionării unei ferme cu vaci: · Resurse umane corespunzătoare: vârstă, vigurozitate, calificare, pasiune. · Fond funciar – suprafaţa agricolă, în funcţie de capacitatea fermei şi categoriile de animale. · Adăposturile şi construcţiile anexe zootehnice după proiecte autorizate, finanţarea făcându-se în cadrul programelor de creditare nerambursabilă. · Maşini şi instalaţii agrozootehnice performante, pentru a uşura eforturile fizice şi a mări productivitatea ăn fermă. · Integrarea pe verticală ăn sistem asociativ, pentru procesarea producţiei de lapte şi carne. · Autorizaţii de funcţionare sanitar-veterinare, de mediu, Sanepid, pompieri, protecţia muncii, sistematizare, proiecte autorizate. · Relaţii de respect reciproc cu autorităţile locale: primărie, poliţie, şcoli, catăţeni. · Asigurarea permanentă a securităţii fermei de bovine: flagelul hoţiei, fulguraţie, intemperii nedorite, infecţii şi parazitoze, erori tehnice. · Prognoza făcută pe baza studiilor de fezabilitate, plan de afaceri, studiu de caz, analiza pieţei, în orice moment, în baza unui program de calcul. · Controlul de sănătate periodic al lucrătorilor din fermă şi controlul acţiunilor sanitare-veterinare la zi. Oboseala poate avea mai multe cauze: intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale se dinamizează prin mecanizare şi automatiza-

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

07

re; factorii de mediu – temperatură, umiditate, zgomot, lumină – se reglează prin automatizare; factorii psihici – responsabilitate, griji, conflicte – se dinamizează prin respectarea celor 10 puncte de mai sus; monotonia se combate prin ambianţa de lucru constructivă şi amicală; condiţii alimentare corespunzătoare cu eforturile puse; bolile infecţioase şi parazitere se combat prin controale lunare la medicii de specialitate. Simptomele oboselii: · scăderea atenţiei prin nerespectarea celor de mai sus; · încetinirea şi inhibarea percepţiei; · inhibarea capacităţii de gândire; · scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale; · slăbirea rezistenţei generale a organismului faţă de boli. Manifestarea acestor simptome duce la instabilitate profesională, izolare şi, în final, la depresie, nelinişte şi pierderea iniţiativei tehnologice în fermă. Măsurarea oboselii musculare se stabileşte cu ergograful şi dinamometrul, ca metode directe. Stimularea legislativă şi păstrarea tradiţiilor sunt factori ce pot determina diminuarea oboselii. Am scris cele de mai sus pentru a ascoate în evidenţă sensul social-economic al respectului faţă de fermier şi familia sa şi pentru ca orice om de decizie din ţara asta să-şi încline gândirea şi înţelepciunea ca această funcţie socială să fie permanentizată şi multiplicată de la 2 vaci la 50-100-550 de vaci pe fermă. Doctor veterinar, Florian Monea

C M Y K

08

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

SPORT...

stadionul prielnică fotbalului pe ai cm to nu e em vr o de la ora 11, pe pologul şi Duminică 2 februarie, dintre formaţia locală To al tb fo de iul ec m t ra at cu s-a desfăşu Ambele echipe au juc u. sc lce Bă Topologul din Galicea N. l tu or Sp echipă vrea de fotbal Vali Badea, noutăţi pe care fiecare va te echipa inimosului om câ şi at olu ev a au bele echipe torie şi în minutul 14 svic de ică rn do primele garnituri şi la am ă zd ga a rul, l-a cul a început cu echip at faţă în faţă cu porta ăp sc a să le achiziţioneze. Jo diu au Cl cu es ci când ului, după ce Truţ ificat în minutul 45, atun od reuşit deschiderea scor m a sul or Sc ). -0 ând (1 ea în poartă Sportului s-au oprit crez rii to că -ju lui driblat şi a trimis ming nu re te ea re a echipei singur de la jumătat ut tot în nota de domina ep înc a Robert Ancuţa a scăpat a IIa iza pr Re liga I ul a devenit 2-0. uţie de invidiat chiar în ec ex r-o int pr că este obsaid şi scor 0, 3la ul hipei din în minutul 74 a dus scor tresărire de orgoliu a ec o t ta en Topologul Galicea, care ez pr re a te echipa noastră cuţa. Ultimele minu Cruceru şi Mazilu. La lui prin acelaşi Robert An ale ite uş re uă do rânin dus scorul pr bine în cele mai multe te ar fo at olu N. Bălcescu, care a re ev a re ca nse mari să or Florin Vlăsceanu, ambii jucători având şa u, dr a evoluat şi fostul jucăt an ex Al a re oa pe Fl nt apărarea şi utate, o putem numi şi no o ca t To . lui duri coordonând excele tu na pio m l care cu a noastră în returul ca lui Costică Bălteanu, ce nu m do evolueze pentru echip na oa rs pe în C. S-a stabilit al echipei noastre când evolua în divizia ni cea a noului antrenor be Bă ul er sti re Fo a rte din echip l campionatului cu două tu pu ce în la ani în urmă a făcut pa nă pâ ală l puţin 4 stă pauză competiţion e pentru stabilirea a ce tiv ta programul pentru acea tra c du se şi ta a bă ânal, joi şi sâm pentru echipa noastră 09 20 ul an ar ad antrenamente săptăm Aş . lui începerea campionatu meciuri amicale până la t la fel. l Galicea erăm să-l terminăm to Preşedinte Topologu început cu dreptul, sp Viceprimar, Florea Udrea

C M Y K

OPINII...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

09

FAMILIA factor principal material şi moral în formarea, informarea şi educarea elevilor Stimaţi părinţi, dragi elevi, modele. Îmi expun doar nişte păreri perDe la început, vreau să fie clar un lucru: nu sunt inventator de soluţii sau care ar putea influenţa negativ aspecte unor sonale privitoare la familie în general, la modalităţi de eliminare a cu semnificaţii puternice în pri“noi” un este familia , evoluţia copiilor. Explicată în modul cel mai simplu posibil primele experienţe de viaţă: primele imagini, vinţa sentimentelor comune şi cunoaşterea reciprocă. Aici, copilul are primele cuvinte, primele elemente de comzâmbetul, privirea şi mângâierea caldă a părinţilor, etc. Tot aici învaţă al formării viitorului “om”. O grădină nu portament, cunoaşte primele emoţii. Este, dacă vreţi, punctul de început numărul celor care produc roade folositoaeste evaluată după numărul de plante care cresc pe pământul ei, ci după cuvinte pe care îl deţine, ci de momentul de l re. Nivelul de cultură al unei familii nu depinde neapărat de număru primii ani de viaţă, copilul “copiază” în că, ştie Se ui. şi modul în care le foloseşte, mai ales în prezenţa copilul poartă numele de “pepinieră a naturii” vocabularul şi comportamentul părinţilor. Din acest motiv, familia mai oase în familie, constituie o punte solidă pe umane. Adică, vocabularul şi comportamentul sănătos, relaţiile armoni ărilor tot mai deosebite ale vieţii. În mod drumul deloc uşor al formării viitorului om, capabil să facă faţă provoc două nevoi principale: securitatea şi celor categoric, familia, prin forţa sa afectivă, trebuie să asigure satisfacerea re a copilului trebuie complet modela de l procesu în evoluţia (scimbarea). Creşterea rolului constructiv al familiei r reale, care devine tot mai valorilo şi culturii va împotri i ataculu revizuit în situaţia tot mai clară şi perfect vizibilă a ile date, părinţii trebuie să devină din prezentă şi mai periculoasă (vezi majoritatea filmelor TV –urilor). În condiţi rism – protecţie fără limită. Climatul educaeducatori, parteneri în educaţie, eliminând cele două extreme: autorita familial care să sprijine continuu copitiv democratic presupune calm şi echilibru, indiferent de situaţie, un cuplu toate acţiunile, căldură emoţională şi în lul, fără a altera autoritatea parentală (mediu familial stabil, sigur, coerent punct de vedere al ordinii şi strucdin ă pozitiv ctivă, încredere, toleranţă şi ajutor), dar şi de o disciplină constru ară cele mai multe dintre actidesfăşo îşi i, timpulu atea majorit turii. Familia este mediul în care copilul îşi petrece ţi pe toate planurile: afective, materiale de vităţi. Familia este cea care asigură condiţiile necesare unei bune activită te care influenţează în mod deosebit evolustudiu, relaxare, etc. Aş dori să insist asupra importanţei câtorva elemen asigurarea unor condiţii materiale cât ţia copilului încă din primii ani de şcoală. Primul ar fi, după părerea mea, mai bun” (asta în limitele posibilităţi„ceva avea mai bune, aceasta pentru a elimina din start tentaţia, dorinţa de a un „loc” al lui unde sa-şi facă temele axcese, fără ătoare, lor de moment). Prin aceasta înţeleg o alimentaţie satisfăc ei şcolare şi al purtării acesteia în incşi asigurarea celor necesare efectuării acestora. Sunt un susţinător al uniform deosebit de ceilalţi care nu sunt elevi. inta şcolii şi pe drumul spre şi dinspre şcoală. În acest fel, elevul va fi sale, va elimina mozaicul de culori care Uniforma va întări statutul de elev, fără să aducă o atingere personalităţii civilizat şi benefic de economii în bugeîn acest moment există în mai toate şcolile şi, categoric, va aduce un mod mai puţin decât nu ştiu câte bluze, mult mult, ţă tul familiei. Două, maximum trei uniforme pa an costă cu siguran e nimeni nu o poartă decât când deoarec e mândri o fie să perechi de blugi, hanorace, etc. În plus, uniforma trebuie amintesc cu plăcere de anii în care am purtat este elev şi asta se întâmplă numai o singură dată în viaţă. Sincer, îmi avoastră nu?). Nu sunt adeptul uniforma de elev şi cât de mult mi-aş dori ca acei ani să se întoarcă (dumne r şi foarte puţin control din partea părinţi„buzunarelor pline”. Acestea dau o prea mare libertate financiară copiilo tale, anturaje dubioase, dăunătoare din rtamen lor asupre modului în care sunt folosiţi banii. De aici, derapaje compo mama sau pe tata (ori pe ambii) pe te înjoseş nu nici toate punctele de vedere.”Pacheţelul”, care nu deranjează, imagine înjositoare, mai degrabă o deloc face nu , serviciu la atunci când îl desfac şi îl consumă alături de colegi, şte ce are el, iar copilul dovedeşte că dovedeşte o dată în plus grija faţă de copil, spiritul de gospodar care preţuie „ca la mama acasă” nu găseşti nicăieri! apreciază pe cei care se străduiesc să-i dea tot ce pot mai bun. Mâncare este telefonul pentru un elev în incinta şcolii. Consider că ar fi cazul să vă găndiţi foarte bine şi la cât de important cui? Important este dacă are mai mare valştiu Acesta vine la şcoală să înveţe sau să dea telefoane sau mesaje nu folosi mai mult în viaţă?). Eu consider vor (care mesaje oare nivelul de cunoştinţe sau numărul de telefoane sau societăţii, al comunităţii şi de ce nu al ţării (cred că şi dumneavoastră) că la şcoală se doreşte formarea „viitorului optimist şi cred că nu am făcut un lucru rău şi sub nici-o formă actori sau regizori (sigur ştiţi la ce mă refer). Sunt elevi, sunteţi cei care vor analiza cele aducând în discuţie aceste aspecte. Dumneavoastră, stimaţi părinţişi dragi Oricum, eu voi continua să pun în discuţie spuse de mine (repet, ca păreri personale), îmi veţi da dreptate sau nu. se pot rezolva multe dintre aspectele sincere păreri astfel şi altfel de probleme în speranţa că, numai prin dialog şi sincer, să vă bucuraţi de copiii dumşi, e sănătat multă doresc vieţii noastre şi aşa destul de plină de neprevăzut. Vă doar binele! neavoastră! Dragi elevi, vă doresc succes la învăţătură şi, din toată inima, Înv. Ion Voicu,

Şcoala cu clasele I-IV Cocoru

10

16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009

RELIGIE...

CALENDARUL ORTODOX PENTRU PERIOADA 13 FEBRUARIE - 15 MAR TIE 2009: 13.02.2009: Cuv. Martinian; Sf. Ap. si Mc. Acvila si sotia sa Priscila, sotia lui (Harti) 14.02.2009:Cuviosii: Auxentiu, Maron si Avraam; Sf. Filimon, Episcopul Gazei 15.02.2009:Sf. Apostol Onisim; Sf. Mucenic Maior; Cuv. Eusebiu. Duminica a 34-a dupa Rusalii (a Fiului Risipitor); Ap. 1 Corinteni 6, 12-20; Ev. Luca 15, 11-32 16.02.2009: Sf. Mc. Pamfil preotul si Valent diaconul; Sf. Mucenici Pavel si Seleuc; Cuv. Flavian 17.02.2009:Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron; Sf. Mariamna; 18.02.2009:Sf. Leon, Episcopul Romei; Cuv. Agapit, Episcopul Sinadei 19.02.2009:Sf. Apostoli Arhip si Filimon cu sotia sa Apfia; Cuviosii Marturisitori Evghenie si Macarie 20.02.2009:Sfintii: Leon, Episcopul Cataniei si Agaton, Episcopul Romei; Cuv. Visarion 21.02.2009: Timotei; Sf. Eusatiu, Episcopul Antiohiei (Sambata mortilor - mortii de iarna) 22.02.2009: Aflarea moastelor Sf. Mc. din Evghenia; Cuv. Atanasie, Talasie si Limneu. Duminica Lasatului sec de carne (a Infricosatei Judecati); Ap. I Corinteni 8, 8-13; 9, 1-2; Ev. Matei 25, 31-46. 23.02.2009: + Sfantul Sfintit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei; Sf. Gorgonia 24.02.2009:+ Intaia si a doua aflare a Capului Mergatorului Inainte si Botezatorului Ioan 25.02.2009:Sf. Tarasie, Arhiepiscopul Constantinopolului; Sf. Mc. Alexandru; Sf. Sfintit Mucenic Ipatie (Zi aliturgica) - (Harti, dezlegare la lapte, oua si peste) 26.02.2009:Sf. Porfirie, Arhiepiscopul Gazei; Sf. Mucenita Fotini; Sf. Teodor 27.02.2009:Cuviosii Marturisitori Propcopie si Talaleu (Zi aliturgica) - (Harti, dezlegare la lapte, oua si peste) 28.02.2009: + Cuviosii Ioan Casian Romanul si Gherman din Dobrogea; Cuv. Vasile Marturisitorul; Sf. Sfintit Mucenic Nestor. 01.03.2009:Cuv. Mc. Evdochina si Cuv. Domnina; Sf. Mc. Antonina; Sf. Marcel si Anton (Sambata mortilor - Mosii de iarna) 02.03.2009:Sf. Sfintit Mucenic Teodot, Ep. Cirenei; Sf. Mc. Isihie si Nestor. Duminica Lasatului sec de carne (a Infricosatei Judecati); Ap. I Corinteni 8, 8-13; 9, 1-2; Ev.

Matei 25, 31-46. 03.03.2009: Sfintii Mucenici: Eutropiu, Cleonic si Vasilisc 04.03.2009: Gherasim de la Iordan; Sf. Mucenici Pavel si Iuliana, sora lui 05.03.2009: Sf. Mucenic Conon din Isauria; Sf. Mc. Conon Gradinarul si Sf. Mucenita Iraida (Harti); Dezlegare la lapte, branza, oua si peste (Zi aliturgica) 06.03.2009: Sfintii 42 Mucenici din Amoreea; Sf. Mc. Eufrosin 07.03.2009: Sfintii Mucenici si Episcopi din Cherson: Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor si Elipide (Harti) Dezlegare la lapte, branza, oua si peste (Zi aliturgica) 08.03.2009: Cuv. Teofilact Marturisitorul, Ep.Nicomidiei 09.03.2009:+ Sfintii 40 Mucenici din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (Lasatul Secului pentru Postul Mare).Duminica Lasatului sec de branza (a Izgonirii lui Adam din Rai); Ap. Romani 13, 11-14; Ev. Matei 6, 14-21 10.03.2009: Sf. Mc.: Codrat, Ciprian, Dionisie si cei impreuna cu ei Inceputul Postului Mare (Zi aliturgica) 11.03.2009: Sf. Sofronie, Patriarhul Ierusalimului; Sf. Mucenici Trofim si Talu (Zi aliturgica) 12.03.2009: Cuv. Teofan Marturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul; Sf. Simeon. Noul Teolog 13.03.2009:Aducerea moastelor Sf. Nichifor, Patriarhul Constantinopolelui. 14.03.2009:Cuv. Benedict; Sf. Mucenic Alexandru din Pidina 15.03.2009:Mucenici: Agapie, Plisie si Timolau si cei impreuna cu dansul (Pomenirea mortilor - Sambata Sf. Teodor).

SOCIAL...

Problema învăţării şi educării copiilor orfani şi copiilor, care au rămas fără tutela părinţilor, este strâns legată de problemele ocrotirii sănătăţii lor, măririi posibilităţilor funcţionale şi de adaptare. Cercetările unui şir de autori au arătat, că starea sănătăţii copiilor la momentul intrării în casa de copii este caracterizată prin reţinere în dezvoltare fizică la 23 – 24%, şi numai 17% de copii au o dezvoltare fizică armonioasă, ceilalţi –dizarmonioasă. Majoritatea copiilor suferă de reţinere în dezvoltarea psihică; de nedezvoltare generală a vorbirii şi alte dereglări. Conform datelor V.V.Corneva, obţinute în rezultatul cercetării sănătăţii şi dezvoltării neuropsihice a copiilor, ce au rămas fără tutela părinţilor în comparaţie cu copiii din grădiniţă au fost evidenţiate următoare: - instabilitatea comportamentală la 81,3% de copii instituţionalizaţi ( în comparaţie cu 11,6% la copii din grădiniţă) - scăderea memoriei la 83,8% de copii orfani ( în comparaţie cu 16,5% de copii care frecventează grădiniţa) - scăderea activismului social la 67% de copii orfani (şi 10,8% la copii din grădiniţe) - dereglările comunicării – 47,6% la copiii instituţionalizaţi (8,7% la copiii educaţi la grădiniţă). În aşa fel a fost constatată rămânerea în urmă a diferitor parametri psihici cu 5 – 6 ori. Majoritatea copiilor din Casele de copii la vârsta de 7 ani nu au pregătire suficientă pentru învăţarea la şcoală, la majoritatea din ei se observă reţinerea dezvoltării activităţilor cognitive, motore şi de joc. Necătând la capacităţile potenţiale păstrate, pregătirea de către şcoală nu duce la corecţie totală a funcţiilor rămase în urmă, fapt ce nu le permite acestor copii să se adapteze normal la viaţă, şi ce duce la comportament asocial. Pentru o diagnosticare corectă a statutului psihic a copiilor, ce au rămas fără tutela părinţilor avem nevoie de cercetarea factorilor de risc, care duc la orfanitate. După cum arată un şir de cercetări, aproape toţi copiii, care au devenit orfani, având părinţii vii, au fost nedoriţi – graviditatea era neaşteptată pentru mamă, iar tatăl sau era pomenit de către mamă doar în adeverinţa de naştere sau nu era scris deloc; decurgerea sarcinii a fost însoţită de diferite tipuri de patologii, nu era expusă nici posibilitatea consumului alcoolului pe parcursul decurgerii gravidităţii, iar în unele cazuri au fost folosite unele mijloace farmacologice pentru întreruperea ei. În anamneză la majoritatea copiilor cercetaţi, au fost evidenţiaţi următorii factori sociali şi biologici: - consumul de alcool sistematic a părinţilor; - îngreunarea psihopatologică; - neîndeplenirea normelor de igienă în timpul gravidităţii, care în mare măsură determină caracterul dezvoltării fizice şi psihice viitorului copil; - evidenţiată în urma cercetărilor ştiinţifice corelarea dintre nivelul de dezvoltare psihică a copilului şi nivelul de studii a părinţilor. Poate fi presupus faptul, că în condiţia combinării premiselor negative menţionate mai sus, copiii sunt dispuşi unui înalt nivel de risc în ceea ce priveşte apariţia dereglărilor de ordin psihic. După cum arată experienţa, dobândită în ţări diferite, copiii orfani intră în grupe de risc după diferite dereglări în dezvoltarea psihică şi fizică. Conform datelor acor-

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

11

date de casele de copii, aproximativ 90% din întreg contingent de copii, întârzie în dezvoltarea psiho – fiziologică, aproape la toţi copiii orfani se observă reţinerea în dezvoltarea sferelor psihomotoră şi verbală. Cercetarea de ordin sociologic a cauzelor orfanităţii, care a fost petrecută în casele de copii, a arătat că aproape 3% de copii aparţin aşa numitei grupe de copii “lepădaţi”. Aproximativ 60% de părinţi motivează cauza dezicerii de copil prin lipsa condiţiilor pentru educarea lui; 60% de copii, care au nimerit în casele de copii au numai mamă, adică copilul este rezultatul unei relaţii extraconjugale. Unele mame tinere, dezicându – se de copil, motivează faptul prin lipsa “sentimentului matern”; aproximativ 30% de copii sunt de la părinţi alcoolici. Întârzierea în dezvoltarea fizică şi intelectuală a acestor copii des se agravează prin dereglări în sfera emoţional – volitivă şi comportament. Aceste probleme apar din cauza sistemului educării copiilor, transferurilor dese dintr-o instituţie în alta, fapt ce se caracterizează prin despărţirea cu colectivele pedagogice şi de copii, fraţi/surori. În structura îmbolnăvirilor copiilor orfani 1 loc îl ocupă bolile neuropsihice (34 – 77%), 2 loc – patologia aparatului locomotor (>40%), 3-lea – dereglările văzului şi patologia organelor respiratoare (23 – 30%). Ereditatea, factorii biologici şi sociali nefavorabili reprezintă cauzele diferitor devieri în dezvoltarea copiilor instituţionalizaţi. Numărul copiilor orfani cu dereglări în dezvoltare, conform datelor diferitor autori este de 70 – 80%; cel mai des dereglările sunt prezente în forma reţinerii în dezvoltarea psihică şi nivel jos a inteligenţei. Copiilor cu reţinere în dezvoltarea psihică (RDP) se caracterizează printr-o simptomatologie clinică îngreunată, provocată atât de caracterul leziunilor organice a sistemului nervos central, cât şi de condiţiile specifice de organizare a vieţii şi asistenţei medicale în copilăria fragedă. Mulţi dintre copii cu astfel de patologie nimeresc la evidenţa medicului psihiatru din cauza manifestării sindromului excitării psihomotore şi dereglărilor de natură nevrotică sau psihopatică, ceea ce la rândul său lasă o amprentă asupra stării somatovegetative generale. Analiza particularităţilor psihologice a copiilor cu RDP duce la evidenţierea pasivităţii intelectuale, volum redus de cunoştinţe şi reprezentări asupra lumii înconjurătoare, întârziere în formarea operaţiilor mintale, subdezvoltarea tuturor părţilor vorbirii, gătinţa permanentă pentru conflict, incapacitatea de a rezolva situaţiile tensionate, autocritică scăzută, dependenţă mărită a comportamentului de situaţie, nivel jos de reglare volitivă. Cercetarea factorilor sociali, care stau la baza reacţiei copiilor orfani cu RDP, de vârstă preşcolară, arată faptul că complexitatea adaptării sociale a copilului în condiţiile instituţiei este condiţionat atât de experienţa vieţii sale la orfelinat cât şi de particularităţile de ordin clinico – psihologic, care caracterizează RDP. În aşa fel copiii din casele de copii în afară de problemele legate de faptul că sunt lipsiţi de tutela părinţilor şi sunt orfani, au şi probleme în dezvoltarea fizică şi psihică, de cele mai dese ori ele sunt de ordin psihic, ceea ce reprezintă unele dificultăţi în reabilitarea lor socială. n Alina Mihaela Şiţoiu, Coordonator Centru Comunitar de Informare şi Instruire Galicea

12

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

AGRICULTURA...

TRATAMENTELE DE IARNA IN POMICULTURA

Sub denumirea de ”tratamente de iarnă” sau stropiri de iarnă sunt cunoscute acţiunile de combatere chimică a bolilor şi dăunătorilor în timpul repausului vegetativ care se instalează de la căderea frunzelor şi până la pornirea în vegetaţie a mugurilor. Scopul tratamentelor de iarnă este diminuarea rezervei biologice de agenţi patogeni şi dăunători existenţi în livadă, în vie sau pe arbuşti în timpul repausului vegetativ. Pot fi combătuţi cu succes dăunătorii care iernează în stadiul de ou (inelarul, afidele, acarienii), pe ramuri, în crăpăturile scoarţei sau prezintă colonii pe pom (păduchii ţestoşi). Tratamentele se vor aplica pe pomi cu scoarţa uscată, neacoperită de gheaţă, zăpadă sau chiciură, în zilele cu temperaturi ale aerului mai mari de 0º C. În livezile de măr şi păr, prin tratamentele de iarnă se pot combate ouăle de acarieni, de afide (păduchii de frunze, cotarii etc.). Pot fi combătuţi şi alţi dăunători existenţi ca larvă: molia frunzelor de măr, fluturele cu abdomenul auriu, molia verde a mugurilor, dar şi dăunători care iernează ca adult în crăpăturile scoarţei (gărgăriţa florilor de măr). Toate tratamentele fac parte dintr-un sistem de luptă integrantă, caracteristic fiecărei specii pomicole. La măr, tratamentele I şi II se aplică de obicei în luna ianuarie (primul) şi al doilea în februarie sau martie, ambele fiind însoţite de tăierea ramurilor atacate de făinare şi au ca scop combaterea păduchelui de SanJosé, păianjenilor, ouălor de afide, acarieni, cotari, precum şi distrugerea sporilor de ciuperci fitopatogene. La păr, în perioada decembrie-martie se fac 1-2 tratamente pentru combaterea afidelor, păianjenilor şi coccidelor. La prun, primul tratament se aplică iarna, în perioada repausului vegetativ, pentru combaterea afidelor, acarienilor, coccidelor şi a sporilor de ciuperci fitopatogene, de regulă după tăierile de fructificare şi după îndepărtarea ramurilor uscate. La piersic, primele două tratamente se aplică iarna, pentru combaterea başicării frunzelor (Taphina deformans), în ianuarie-februarie. La cais, schemele de combatere sunt asemănătoare cu cele de la piersic. La cireş şi vişin, tratamentul de iarnă se face după tăierile de fruc-

tificare şi înainte de dezmugurire, pentru combaterea păduchilor ţestoşi, ouălor de afide, păianjenilor, a sporilor de ciuperci. Tratamentele chimice din perioada de repaus sau vegetaţie vizează protecţia pomilor împotriva moniliozelor, ciuruirii, băşicării şi deformării frunzelor. Produsele utilizate în mod curent sunt: Tiuram, Carbedazim, Mancozeb, Captan. Atacul de făinare poate fi ţinut sub control prin folosirea produselor pe bază de sulf. Produsele recomandate pentru efectuarea tratamentelor de iarnă sunt următoarele: - Oleoekalux – în concentraţie de 1,5 % împotriva păduchelui de San-José şi ouălor hibernate de păianjeni (acarieni). - USý – se foloseşte în concentraţie de 1,5 % împotriva păduchelui lânos, ouălor de păianjeni tetranichizi, de păduchi de frunze, cotari, inelar. - Polybar 6 % sau Carbetox 37 – 1 % - executarea tratamentelor se efectueazã în perioada de repaus vegetativ la temperaturi pozitive (4-6º C) pe vreme uscatã. - Zeama Sulfocalcică are ca substanţă activă sulful şi este utilizată în combaterea făinărilor şi a altor boli. - Zeama Bordeleză sau zeama cuprocalcică are ca substanţă activă cuprul şi controlează eficient mana şi alte boli, ca bacterioze şi micoze. Locul unde se prepară soluţiile (zemuri de stropit) va fi împrejmuit cu sârmă pentru a evita pătrunderea animalelor, iar pentru a împiedica scurgerea lichidelor va fi delimitat cu un şanţ adânc de 20-25 cm. În timpul iernii se recomandă o îmbăiere perfectă a pomilor, începând de la vârful coroanei şi se continuă cu trunchiul, de sus în jos. La scoaterea din recipienţi a pesticidelor trebuie avute în vedere următoarele: · turnarea directă în găleţi sau sifonarea cu amorsare mecanică; · resturile de soluţii, suspensii, spălături rezultate din curăţirea instrumentelor de măsură şi a pompelor vor fi îngropate departe de surse de apă, depozite de furaje sau cursuri de apă. n Inginer agricol, Constantin Iacob

AGRICULTURA...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

13

PRIMELE SUBVENŢII PENTRU ÎMPĂDURIRI Până acum, pădurea nu a beneficiat de subvenţii, nici europene şi nici guvernamentale. Începând însă din 2009, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) are prevăzute Măsurile 221 şi 223, încă inactive, datorită cărora se vor acorda primele subvenţii. Prima va fi activată în 2009 şi se referă la Prima pentru împădurirea terenurilor agricole. A doua, Prima pentru împădurirea terenurilor nonagricole, va deveni operaţională abia în 2010. În aşteptarea ghidului solicitantului Dat fiind rolul multifuncţional al pădurilor, în condiţiile încălzirii globale şi a creşterii riscurilor de degradare a unor categorii de terenuri agricole, Comisia Europeană a prevăzut, în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, o măsură specială denumită Prima împădurire a terenurilor agricole, codificată 221. Este finanţată din fonduri publice comunitare şi naţionale şi are ca scop înfiinţarea de păduri. Pentru facilitatea accesului românilor la această măsură se va elabora un Ghid al solicitantului Măsurii 221, care va fi disponibil public, chiar în cursul semestrului I al anului viitor. Suprafaţa totală estimată a se planta este de 49.300 ha, iar numărul estimat al beneficiarilor este 14.180 de deţinători de teren agricol. Terenuri nelucrate, excluse de la plată Pentru a fi eligibile, terenurile agricole trebuie să fie situate în extravilanul localităţilor, să fie în exploatare agricolă curentă de cel puţin 2 ani, să înregistreze randamente scăzute la hectar, să fie întreţinute în bune condiţii agricole şi de mediu. De asemenea, trebuie să prezinte risc de degradare din cauza unor factori de mediu sau să fie situate în apropiere de alte păduri ori în zone aflate sub incidenţa Programului Naţional pentru Perdele de Protecţie. Obligatoriu, acele terenuri trebuie să fie înregistrate în Registrul Agricol al Consiliului local şi în evidenţele cadastrale. Cine sunt beneficiarii Beneficiarii Măsurii 221 sunt deţinătorii legali ai terenurilor agricole, proprietari persoane fizice sau juridice, consilii locale, asociaţii legal constituite ale acestora, precum şi arendaşi şi concesionari mandataţi pentru împădurirea terenului agricol de deţinătorii legali. Nu sunt prevăzute limite de suprafaţă/beneficiar, dar există restricţii impuse de poziţia terenului în cadrul zonei agricole şi destinaţia terenului prevăzută în Planul de dezvoltare a zonei, motiv pentru care este nevoie de Aviz al Consiliului local din care să reiasă că, la data solicitării avizului, terenul alocat împăduririi nu este prevăzut pentru preluare în intaravilan sau pentru investiţii de interes public. Sprijin acordat Pentru realizarea plantaţiei forestiere, beneficiarului i se acordă un sprijin financiar public, nerambursabil, în baza unui contract încheiat cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pen

tru Agricultură (APIA). Sprijinul are caracter compensatoriu şi constă în plata mai multor tipuri de prime pe hectar, după realizarea lucrărilor prevăzute în proiect. Prima pe hectar pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere reprezintă 70% din costurile standard de înfiinţare, plătite de beneficiar. Plata este diferenţiată, după poziţia terenului: · la câmpie = 1.900 euro/ha; · la deal = 1.600 euro/ha; · la munte = 1.560 euro/ha. La aceşti bani se adaugă costul standard al elaborării documentaţiei tehnico-economice şi al proiectului. Pentru persoanele fizice, această valoare se restituie integral, în baza măsurii 143, din PNDR 2007-2013. Prima anuală pentru întreţinerea şi competarea plantaţiei se acordă în primii 5 ani numai deţinătorilor privaţi, pentru restituirea integrală a costurilor standard de întreţinere şi de completare. Suma totală pentru 5 ani este diferenţiată pe ani şi zone: · 1.336 euro/ha la câmpie; · 1.166 euro/ha la deal; · 826 euro/ha la munte. Prima anuală pentru pierderea de venituri agricole se acordă timp de 15 ani de la înfiinţarea plantaţiei numai deţinătorilor privaţi şi numai dacă asigură existenţa şi evoluţia plantaţiei până la vârsta de exploatare, prevăzută în proiect. Prima este diferenţiată după categoria beneficiarului: · pentru agricultori = 215 euro/ha/an; · pentru alţi deţinători privaţi = 110 euro/ha/an. Inginer agricol, Constantin Iacob

14

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

1. Vând Combinã Class Consul cu o masã de lucru de 3 metri, aflatã în stare perfectã de funcþionare, la preþul de 8.000 Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0767764.277. 2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 metri. Relaþii la telefon: 0767764.277. 3. Vând semãnãtoare din import Germania la 3 metri, stare perfectã de funcþionare. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 4. Vând disc nou, la preþul de 9.000 Ron. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 5. Vând prãºitoare + copãitoare nouã, la 5 rânduri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 6. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 400 litri, suprafaþã de lucru de 12 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 7. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 1.000 litri, suprafaþã de lucru de 15 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 8. Vând Combinã Class Europa masã de lucru de 2,10 metri, aflatã în stare bunã de funcþionare, recent adusã din Germania, la un preþ negociabil. Relaþii la telefon: 0721-825.723.

Concep si redactez lucrari de diploma si referate la cele mai avantajopase preturi. Relatii la telefon: 0729-507.307!

PUBLICITATE Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i emute pe site-ul ziarului nostru www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la persoane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`, ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu este supus regulilor CNA! Acest post nu func]ioneaz` pe principiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! n Manager PROPRESS, Alin BARBU

Prima televizune online din Vâlcea!

ANUNTURI & PUBLICITATE

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, calitate excep]ional`, vinul este curat.

n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Rela]ii la tel: 0720-932.082

nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

0768-103.501 Vând mansarde din BCA, strada Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

0751-898.584 Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-460.106

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

0728-242.765

SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase. R“mnicu V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156. Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.

C M Y K

16

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

În ultima zi a semestului I (vineri 30 ianuarie 2009) toţi elevii de la Şcoala Bratia Deal au plecat în excursie. Domnul profesor coordonator Măcinic Georgescu împreună cu Primăria Galicea au convenit ca în această zi cele două microbuze şcolare să-i „plimbe” gratuit pe elevii de la Şcoala Bratia Deal la Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu din comuna vecină. Împreună cu educatoarea învaţătoarea şi diriginţii claselor, elevii au vizitat cu mare plăcere lăcaşul părinţilor lui Nicolae Bălcescu. Un ghid destoinic i-a plimbat prin toate camerele lăcaşului şi le-a explicat toate evenimentele istorice ale timpului, consemnate în documentele expuse în muzeu. Expoziţia reface atmosfera de epocă . În birouri, în salonul literar, în sufragerie sau în dormitor, parcă se mai aud paşii

Zincăi Bălcescu, al fraţilor şi surorilor lui Bălcescu, ai urmaşilor acestora. Portretele de familie Zinca, N.Bălcescu, Maria Bălcescu, Nicolae şi Zoe Mandrea, Radu Mandrea etc, alte lucruri de artă, biblioteca Mariei Bălcescu Geanoglu, covoare olteneşti, ceramica realizată de meşterii olari din satul Corbi şi piese de mobilier vechi, trecute de mult în patrimoniul cultural, rememorează figurile şi personalitatea celor ce au trăit în acest conac. Personalităţi marcante, de la şefii statului şi ai bisericii până la oamenii de rând, turişti români şi străini, tineri şi bătrâni, vin în pelerinaj în acest loc de suflet al neamului, pentru a aduce un omagiu celui care a ars ca o făclie vie, expresia absolută a gândirii generaţiei sale. Nici una dintre ediţiile antume sau postume de la 1844

ISTORIE...

la 1973 nu lipseşte din colecţia bibliotecii. Sunt aici exemplare rare din revista ”Propăşirea” în care a apărut primul articol scris de N.Bălcescu: „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” (Braşov 1846); toate cele 30 de numere ale „Magazinului istoric pentru Dacia”(1845-1848), precum şi „ Junimea Română”(Paris 1851). Situat pe o axă geologică bine gândită, conacul are un plus de temperatură faţă de satul din jur în timpul iernii şi un plus de răcoare în timpul verii. În cadrul muzeului a fost mutată în anul 1971 biserica de lemn din Gâltofani, declarată monument istoric. Ana Maria Stoiceanu, Elev, clasa a VII-a Şcoala I-VIII Bratia Deal, Galicea

C M Y K

CULTURA... An de an sărbătorim un mare eveniment din istoria poporului roman, ziua de 24 ianuarie, reprezentând Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza în anul 1859. De atunci Şcoala Bratia Deal organizează anual diferite manifestări, din care nu lipseşte niciodată hora unirii. Această zi i-a găsit pe elevii şi profesorii şcolii pregătiţi de mare sărbătoare; un grup vocal de fete şi recitatori au interpretat cântece patriotice, sub îndrumarea preotului Tiţu Ioan şi versuri legate de Unirea Principatelor de acum 150 de ani. Şcoala a avut şi invitaţi de seamă, printre ei numărându-se veteranul de vârstă, domnul profesor Oprea Gheorghe, care le-a vorbit copiilor despre evenimentele premergătoare Unirii. Preotul Tiţu Ioan ne-a încântat cu cântecele grupului vocal, pe care l-a

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

instruit cu pricepere şi dăruire.Copii mici şi mari instruiţi de doamna educatoare Oprea Elena, învăţătoarea Trucmel Elena şi profesoara de limba română Pavelescu Romina au recitat versurile nemuritoare ale marilor poeţi români: Mihai Eminescu, George Coşbuc, Vasile Alexandri şi alţii. În final organizatorul, domnul profesor

17

Georgescu Măcinic a ţinut un discurs despre această victorie însemnată a poporului român, în lupta sa pentru formarea unui stat naţional unitar şi a invitat toţi participanţii în curtea şcolii să întindă o horă mare, cântată pe versurile lui Vasile Alexandri n Prof. Romina Pavelescu, Şcoala cu clasele I-VIII, Bratia Deal

În ziua de 15.01.2009, Biblioteca Şcolii Bratia Deal a fost asaltată de elevii şcolii, fiecare dintre ei luând câte o carte al cărui autor era unul singur – Mihai Eminescu. 40 de cărţi au fost răsfoite de elevii claselor I-VIII de la Şcoala Bratia Deal şi fiecare şi-a ales o poezie pe potrivă: Ce te legeni?, Luceafărul, Lacul, Pe lângă plopii fără soţ, De ce nu vii?...au răsunat din piepturile mici recitatoare şi cântăreţe vocale, îndrumaţi de preotul Tiţu Ioan (profesor de muzică la această şcoală). Doi invitaţi de seamă profesorul Oprea Gheorghe şi colonelul în rezervă Rădoi Ioan le-au vorbit copiilor despre viaţa şi activitatea marelui poet. Eminescu rămâne coloana infinită a literaturii române, poarta sa deschisă spre universalitatea şi amprenta genialităţii unui neam, care nu a obosit să dea dovada talentului său. Eminescu este cel dintâi scriitor român care scrie către toţi românii într-un grai pe care românii de oriunde îl pot recunoaşte ca al lor. Românul care s-a simţit acasă în toate ţinuturile şi ramuril neamului său, a fost un om politic prin lumina gândului şi puterea trainică a scrisului său prin simbolul de unitate cuprins în fiinţa sa literară, în inspiraţia şi gândul său. Întemeindu-se pe tot ceea ce simţim noi, el s-a ridicat într-un nebiruit avânt pe culmile culturii moderne. Acumulând din vastul tezaur al gândirii şi creaţiei universale, a plăsmuit, în spiritul filonului autohton o operă unică prin mesaj şi măiestrie artistică. Natura şi dragostea sunt prezente în creaţia eminesciană, devenind laitmotiv şi fundal pentru alte teme. Natura, în cele două ipostaze – terestră şi cosmică – este într-o rezonanţă deplină cu stările sufleşti ale poetului. Dragostea parcurge toate treptele devenirii ei, de la dragostea împlinită: Călin, Povestea teiului, de ce te temi, la suferinţa din iubire şi iubirea pierdută: Şi dacă..., Floare albastră, De câte ori,iubito, Dacă iubeşi fără să speri, Sara pe deal. Elementele naturii devin motive în poezia de dragoste: apa, codrul, teiul, izvorul, luna, stelele etc. Întreaga operă eminesciană depune mărturie despre concepţia acestuia privind misiunea poetului şi a creaţiei sale. n Ana Maria Stoiceanu, Elev, clasa a VII-a, Şcoala cu clasele I-VIII Bratia Deal - Galicea

18

INVATAMANT

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

Nu este pentru prima oară când elevii din Galicea urcă pe podium, la cele mei importante concursuri din judeţ şi chiar din ţară, semn că preocuparea cadrelor didactice Galicene dă roade

din ce în ce mai bune. Astfel, în ziua de sâmbătă, 24 ianuarie 2009, un grup de elevi de şa Şcoala cu clasele I-VIII Bratia Deal însoţiţi de domnul profesor Georgescu Măcinic au participat

CIFRA 7 -

la Concursul interjudeţean de matematică „Memorialul Mihai Buşagă”, ediţia a VI –a, la Călimăneşti. Elevele Vărgatu Lavinia clasa a V-a, Lazăr Alexandra clasa a V –aşi Neamţu Ana Maria, participante la acest concurs au obţinut rezultate destul de bune la proba de matematică, în timp ce domnul profesor Georgescu Măcinic şi-a susţinut un referat de specialitate în cadrul Simpozionului interjudeţean organizat cu această ocazie. După concursul care s-a desfăşurat la Şcoala cu clasele I-VIII Ştefan Cantacuzino din Călimăneşti, cele trei eleve au aflat câte ceva din Istoria Cantacuzinilor şi s-au pozat lângă statuia – bust a marelui povestitor Ion Creangă aflată în holul şcolii. Vizita la Mânăstirea Cozia le-a îmbogăţit clipele fericite din marea zi a Unirii. nProf. Măcinic Georgescu, Şcoala Bratia Deal Galicea

matematică, legendă şi realitate

Multe secole i-au trebuit omenirii pentru a ajunge la cifrele utilizate de noi astăzi (0, 1, 2, 3,………,9). Primele tentative aparţin matematicianul Pitagora (570 – 480 î.Hs.), care a folosit primele 10 litere ale alfabetului. Dar, abia în anul 610 d.Hs. Savantul Indian ARYBHATA a utilizat cele nouă cifre de astăzi, 1, 2, ...9 şi un punct (.) pentru cifra zero, asociind fiecărei cifre o hieroglifă. Dintre toate cifrele însă, cifra 7 are o semnificaţie aparte: ea a fost asociată cu un număr magic la mai multe popoare, o întâlnim în credinţă, superstiţii şi chiar în folclor. Pitagora îl consideră pe 7 ca „număr medical” deoarece se crede că a 7-a zi e decisivă pentru cei operaţi sau pentru bolnavii contagioşi. Există o analogie între corpul omenesc şi ordinea cosmică: în medicina arabă cele şapte vertebre cervicale corespund celor şapte planete sau celor şapte zile ale săptămânii. În antichitate se cunoşteau şapte planete care, în ordinea aşezării lor faţă de pământ erau: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter şi Saturn (Luna şi Soarele erau considerate planete). Acum când cunoaştem cele nouă planete ale sistemului solar, Pluton – cea mai îndepărtată se află la şapte ore lumină de Soare (şapte ore lumină = 7 x 3600 x 300 000 Km). Deci, Sistemul nostru Solar include materia spaţiului cosmic cu o rază de şapte ore lumină. Suprafaţa Terrei reflectă razele solare de şapte ori mai puternic decât Luna, iar dintre toate constelaţiile numai Carul Mare are şapte stele. Lista înţelepţilor Greciei Antice cuprinde şapte mari nume: Dias din Priena, Coleobus din Lindos, Chilos din Sparta, Pikatos din Mitilene, Periandos din Corint, Solomon din Salamina şi Thales din Milet. În Templul de la Ierusalim se afla Sfeşnicul cu Şapte Braţe (Menorah). ATLAS avea şapte fiice (şapte stele numite de greci Pleiade). Legenda spune că TEZEU a răpus minotaurul închis în labirintul pădurii din insula Creta; acel monstru devora în fiecare an câte şapte fete şi şapte băieţi pe ales. Armata lui Napoleon era organizată pe principiul cifrei şapte: el avea în subordine şapte mareşali, fiecare mareşal avea şapte generali ş.a.m.d. În zilele noastre se vorbeşte despre „cele şapte arte”: muzica, dansul, pictura, sculptura, teatrul, cinematografia şi arhitectura. De regulă copii merg la şcoală la vârsta de şapte ani, iar pentru cei necuviincioşi avem expresia „Nu are cei şapte ani de-acasă”. Putem vorbi despre cele şapte culori ale curcubeului în care se descompune lumina – albă, despre cele şapte note muzicale, cei şapte munţi ai Vrancei, cei şapte feciori ai Vrâncioaiei, cei şapte pitici ce o însoţesc pe Albă ca Zăpada, cei şapte magnifici etc. Numărul şapte corespunde zodiilor Peşti şi Fecioară – sub influenţa cărora s-au născut şapte mari personalităţi ca: Voltaire, Liszt, Nietzsche, Poe, Dostoevski, Stendal şi Pasteur. Un loc aparte îl ocupă cele şapte minuni ale lumii antice stabilite în vremea Renaşterii: Piramida lui Keops din Ghizeh, Statuia lui Zeus din Olimp, Templul zeiţei Artemis din Efes, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos, Faurul din Alexandria şi Grădinile Suspendate ale Semiramidei. Peste şapte ani se va naşte al şaptelea miliard locuitor al Terrei. Întâmplător, locuiesc într-o comună (Galicea) cu şapte sate, cu şapte şcoli I-IV,V-VIII, şapte grădiniţe în care numărul copiilor până la 18 ani este de şapte sute. Teritoriul comunei se întinde pe o rază de şapte kilometrii, cu un număr de şaptezeci de intelectuali activi şi pensionari, şapte cadre medicale active şi şapte preoţi activi. Peste şapte ani speranţa comunei este să devină oraşul Galicea....Iar anul 2009 este produsul pătratului numãrului 7 cu un numãr prim (2009 = 7² X 41). n Prof. Georgescu Măcinic, Şcoala Bratia Deal, Comuna Galicea

LITERATURA...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

19

Romeo, Julieta şi Miţa Despii

Romeo: Iubită Julieta eu vin din Cremenari Să dovedesc iubirea ce-ţi port de 7 ani M-am împlinit în toate, am casă, am servici Şi-o Dacie berlină ca să te „smulg” d-aici

Romeo: Nu mă interesează, eu vreau urgent să-mi dai Iubirea Julietei, altfel pe loc te tai... Dar mă abţin şi fac cum este creştineşte Îţi dau oricăt, dar dă-mi ce inima-mi doreşte.

Julieta: O, dragul meu Romeo, doar ştii câtă iubire Am investit în tine de-atât amar de zile... Dar, de o vreme-ncoace mă simt parcă legată Căci nu mai simt spre tine atracţia d’altă dată Iar tu de vrei să-ţi fiu aceeaşi fată dragă Mergi pân’ la Miţa Despii degrab şi mă „dezleagă”.

Miţa:

Romeo: Spre Urşi ca vântul zbor, ca vântul din poveşti De-mi ceri şi viaţa-mi dau din nou să mă iubeşti... - Hei Miţo – vrăjitoareo, răspunde unde eşti? Ce lucruri necurate acolo măsluieşti? Miţa:

- Tu, tinere, te rog la coadă ca să stai Cu mine vreo problemă urgentă dacă ai Ori nu vezi muritorii acolo cum aşteaptă Să le rezolv probleme? Nu vezi în colţ o toantă Ce-ar vrea să se mărite şi vrea ca s- fac fată? Şi pe femeia ceea cu capul aplecat Să-i dau pentru bărbat’său că umblă chior de beat Şi-apoi băiatul ăla lovit de greaua boală Că de 2 ani de zile lui nu i se mai scoală?

Abracadabraaa...voi ursitoare De bine şi rău – făcătoare Plecaţi în lumea cea mare Şi-aduceţi îmbroboditului ăsta ce n-are... Şi-acum plata matale: Te costă zece perechi de sandale Numărul 37 fiecare pentru ursitoare Ca să alerge pe cărare După iubirea matale 1500 lei pentru mâncare Plus ciubucul la ospătare Restul cât mai crezi dumitale Că merită iubirea cea mare...

Epilog: Şi a plătit Romeo cu vârf şi îndesat Cu gândul c-o să-o aibă pe Julieta-n pat Dar lucru-acesta, culmea, nu s-a mai întâmplat Căci scumpa lui iubire cu altul s-a-ncurcat. Culegere din Textele Grupului Satiric Bratia Deal 1978-1988 Profesor Măcinic Georgescu

20

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

INTERVIU...

DREPTUL LA CULTURA ~ EPISODUL AL VI-LEA ~

Redactorii noştri au stat de vorbă, zilele trecute, cu autorul rubricii Dreptul La Cultură din revista lunară „Viaţa Galicenilor”, Ionel Enache, despre demersurile pe care acesta doreşte să le facă şi prin intermediul revistei noastre, nu numai personal, astfel ca tânăra generaţie să nu apuce pe un drum greşit. Dar să îl lăsăm pe Ionel Enache să vă explice de c e este nevoie de o asemenea intervenţie, în zilele noastre: - Domnule Enache, nu cu mult timp în urmă am avut plăcerea să vă iau un interviu privind activitatea sportivă a fiului dumneavoastră, iar de această dată, vă rog să vă referiţi la motivul pentru care în paginile revistei ”Viaţa Galicenilor” aveţi publicate seriale sub titlul ”Dreptul la cultură”. - Dragă domniţă, în primul rând mulţumesc pentru atenţia acordată, iar referitor la articolele publicate până în prezent şi sper şi pe viitor să fie benefice pentru cei mai tineri să le trezesc dragostea pentru literatura adevărată. - Vă rog să daţi mai multe amănunte! - Pentru a fi mai bine înţeles doresc să precizez că în tinereţea mea am citit foarte mult, mă refer la romane şi poezii din literatura autohtonă şi clasică, de aceea mă simt împlinit spiritual şi mai puţin material comparativ cu alţii, vorbesc cel puţin pentru nivelul nostru de la ţară. - Din informaţiile mele ştiu că sunteţi absolvent al unei şcoli populare de artă. - Mă bucur că informaţia este reală şi probabil doriţi şi amănunte. În urmă cu 32 de ani am absolvit şcoala populară de artă secţia canto, muzică populară din Rm Vâlcea, director la acea vreme fiind scriitorul Traian Lungu, iar profesoara care mi-a îndrumat paşii spre muzică a fost soţia dânsului Elena Lungu, o femeie grozavă ca om şi pedagog cu un bun simţ ieşit din comun cum rar se mai găseşte astăzi. Apreciind calităţile mele vocale şi a unei fete din Mihăeşti, cu sprijinul acestei profesoare, am participat şi am cântat alături de solişti consacraţi la acea vreme: Ion Lupu, Dumitru Margine, Dumitru Miuţă, Felicia Ungureanu-Tiron sau Anita Tătaru. Sunt sigur că va fi o surpriză să vă spun că având în continuare sprijinul aceleaşi femei (Elena Lungu), am fost şi la Bucureşti la concursul ”Floarea din grădină”, prima etapă cum era atunci, un examinator a fost regretatul Mihai Florea, iar în juriu Emilia Comişel şi alţii. Fără prea multe amănunte prima etapă am câştigat-o, pentru etapa a II-a m-am dus complet nepregătit şi pe cont propriu (o greşeală a tinereţii), după care pe scurt vă spun am cântat la diverse nunţi, botezuri, mai puţin la noi în comună. - Domnule Enache, ştiu că anul trecut atenţia dumneavoastră a fost îndreptată pentru înfiinţarea unui ansamblu de copii în comună. - Şi aici aveţi dreptate, iar încercarea a fost benevolă mai clar fără a fii plătit de cineva anume şi numai din dragoste pentru cântecul popular. La îndemnul unui solist cunoscut de la noi din Vâlcea care m-a îndrumat să mă ocup de tinere talente din comună, am luat legătura cu Primăria, pe baza pregătirii în domeniu am primit împuternicire să practic această activitate. Ştiind că cei mai buni copii din punct de vedere muzical sunt şi la corul ”Vocea Topologului”, cor condus de părintele Tiţu, am luat legătura şi cu dânsul şi a fost de acord cu acest demers al meu. Timp de aproximativ o lună de zile împreună şi cu profesorul meu de muzică de la şcoala din comună am început pregătirea cu un număr de 7-8 fete. Lucrurile păreau că merg pe un făgaş normal după care prin ”grija” anumitor persoane pe care le ştiu şi nu au legătură cu actul cultural în sine, persoane ce mănâncă o pâine bună în comună şi care au urcat pe scările ierarhice ţinute de mână, au pus piedici. Pentru a fi mai bine înţeles vă rog la modul general a se citi ”Lanţul slăbiciunilor” de I.L.Caragiale -a nu se confunda cu filmul indian ”Lanţul amintirilor” şi cred că am spus totul. - Şi totuşi visul dumneavoastră de a forma un ansamblu folcloric în comună ştiu că s-a împlinit. - Desigur eşecul să zicem în termeni sportivi de la juniori m-a făcut mai ambiţios şi am apelat la persoane mai în vârstă din punct de vedere muzical, unde nu mai aveau putere cei care doreau să se bucure din nou de alt eşec. Vreau să vă spun că împreună cu acei colegi ai mei am înfiinţat ”Ansamblul Topologul Galicea”, unde în vara trecută am participat la Festivalul Păstoral de la Băbeni, după care în toamna anului trecut la Festivalul Theodosie Rudeanu de la Galicea, unde am reprezentat comuna Galicea şi nu pe mine personal-acolo pe scena de la Băbeni am s-a anunţat Ansamblul Topologul Galicea, nu Ionel Enache dacă sunt înţeles bine ce doresc să spun. Mai doresc să spun un lucru zic eu important că nu a fost simplu să ne prezentăm la Băbeni, mai ales că acolo a fost un festival pastoral, iar noi, cei din Galicea am fost singura formaţie ce am cântat muzică oltenească. Pentru festivalul de la Galicea nu au fost probleme şi trebuie să recunosc că am avut tot sprijinul şi cu această ocazie mulţumesc în numele meu şi al colegilor mei Primăriei şi edililor ei. - Domnule Enache, în încheiere ce planuri aveţi de viitor privind să zicem actul cultural şi aici mă refer la cel muzical? - Dragă domiţă, planuri ar fi mari, dar nu totul depinde de mine, aici contează ajutorul colegilor, sprijinul Primăriei cu adevărat şi desigur să fiu lăsat de alţii să fac ce mă pricep mai bine, mai ales că repet, fac totul benevol, ce pentru alţii ar fi sinucidere. - Şi totuşi, o dorinţă arzătoare pentru anul 2009? - O dorinţă a mea ar fi ca această comună să arate cât mai bine din punct de vedere estetic, cu oameni cu o altă mentalitate, şi care să ştie să apreciaze pe cei care vor să facă ceva util şi încă o dorinţă ar fi ca noi din acest ansamblu împreună cu edilii Primăriei la modul general să ajungem la Bucureşti la emisiunea ”Primarul Favorit” să o văd pe viu cum se spune pe prezentatoarea Mirela Boureanu, că tare frumoasă mai e... A consemnat, Alina Mihaela Şiţoiu

LITERATURA...

BÂRFITORII

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

Mă întreabă mai ieri Nea Gică Ce înseamnă bârfitori Ionică Stau eu puţin şi mă gândesc Şi repede răspuns găsesc.

21

Acum vă zic la revedere, Că iarba rea tot nu mai piere. Ionel Enache

Un bârfitor e omul simplu din popor E sigur mai puţin citit Îi place să bârfească adică Că are mintea foarte mică. De la noi de la canal Până la coastă la ţigan El mereu are un plan Unul are casa mică, Altul că tavanu-i pică. Unul este adus de şale Altul nu are mâncare Altul e înalt, altul e scurt Unul beţiv, altul urât Şi pe toţi îi ia la rând. Îi ştiu pe cei care bârfesc Încerc prin scris să îi şcolesc, E adevărat îţi spun nea Gică Că mintea lor e mereu mică. La pregătirea care o au Le face mintea numai bau.

ODĂ ŢĂRANULUI ROMÂN Motto: Să nu dea Dumnezeu cel sfânt Să vrem noi sânge, nu pământ, Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Cristoşi să fiţi, nu veţi scăpa Nici un mormânt. (G.Coşbuc: „Noi vrem pământ!”) * * * * * Piatra, piatra de e piatră Pân’ la urmă şi ea crapă Dar inima ta, ŢĂRANE Cum nu crapă cât te doare? Rabdă inimă şi taci Tu să-nghiţi, tu să le tragi Ca PĂMÂNTUL care-l calci Că l-ai vrut şi nu-l mai placi.

PROMISIUNE Au tot promis la început Că pentru toţi va fi mai mult Au spus atunci şi au clacat Îmi pare rău că i-am votat. Au tot promis la început

L-ai dorit când n-ai avut Şi-ai urlat după PĂMÂNT Împreună cu Coşbuc Până-ai intrat în coşciug.

Cu boii sau cu tractorul Până îţi cam pieri dorul Când văzuşi cât costă munca Şi că-ţi uşurează punga.

Sătul de răbdări necoapte TU în nouă sute şapte Udaşi cu sânge PĂMÂNTUL CEI rămaşi ţi-au plâns mormântul.

Un guvern cu bune-intenţii Îţi dădu ceva subvenţii Şi multe promisiuni Care sunt de fapt minciuni.

Cu reforma luaşi PĂMÂNT L-ai muncit cum ai putut Plugul, coasa şi cu sapa Ţi-au umplut o viaţă „mapa”.

Strigă toţi cât îi ţin gura Că sprijină – agricultura. Sprijină de nu se poate Când e-un leu litrul de lapte Iar dublul costă doar şapte.

În şai’şdoi ca tot săracu Te făcuşi frate cu dracu Te dăduşi cu ceapiştii Şi trăişi cu comuniştii. Veni-n optze’şi’nouă „vântul” Şi primişi din nou PĂMÂNTUL Te bătuşi şi-n tribunale Pentru vre două, trei „palme”. Şi-uiteaşa de dorul lui Cât trudişi nu poţi să spui Că toţi vom avea cât mai mult Acum mă întreb ca fiecare Zău, i-am votat şi chiar mă doare. Zicea ăl Geoană în 2008 Că în 2009 ne dă tot Îl văd acum la început Că dă din umeri şi e mut.

Strigi şi tu şi arăţi pumnii Nu te-aud decât străbunii PĂMÂNTU-L lăsaşi pârloagă Şi pe deal, dar şi pe hoagă. Strânge pumnii cu ţărână Zvârle-n ochii cui te-amână C-o să ai viaţă popească, Pe tarlaua românească! Profesor Măcinic Georgescu Bratia Deal Mai apare unul Boc ce ştie tot Care şi el e un mic Geonel zicem premier E adevărat mai puţin promite Dar tot la fel eu zic că minte Şi zice acum mai spre final Că-i criză mare peste tot Ce am promis eu nu mai pot! Ionel Enache

22

LITERATURA...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

E luna iubirii, luna in care trebuie sa ne aducem aminte de iubire la fiecare pas. Iubind devenim mai buni! Traiesc in vis si ma imbat cu iluzii. Adorm cu amintirea ta si ma trezesc cu gandul la tine. Mintea-mi umbla aiurea si nu stiu ce va fi maine, insa doar un lucru stiu sigur:

TE IUBESC! Te iubesc, Sunt doar doua cuvinte, Dar sunt cele mai potrivite Si ceea ce simt eu pentru tine Ele exprima cel mai bine. Dulce apare Rest de-nceput Inima, atinsa tresare Galerie de stele albastre, Ozana pierdut, Silaba din tine Tacere!!! Iubirea E-n vis peste tot! Ce e mai frumos in lume Eu am gasit la tine Si toti fie ce-ar putea spune Eu doar cu tine ma simt bine. TE IUBESC! Te iubesc pentru ce esti

Impresioneaza-ti persoana iubita si spune-I, de Sf. Valentin si de Dragobete ,“TE IUBESC” in mai multe variante: Engleza Spaniola Franceza Italiana Portugheza Olandeza Greaca Maghiara

I love you Te quiero Je t’aime Te amo Amo te Ik tton van je S’ aqapo Szeretlek

Azi in sufletul meu, Te iubesc pentru ca ma iubesti, Asa cum sunt eu. Te iubesc pentru maine Si pentru noptile cu soare, Si pentru clipele ce erau pline De noi si doar de fericire. Te iubesc pentru clipele Cand ai fost langa mine, N-o sa uit noptile cele, Cand te vroiam pe tine. Te iubesc pentru totul, Ce doar tu mi-ai daruit, Cu tine am vazut si infinitul, Cu tine ma simt fericit.

EU SUNT LA FEL Eu sunt un om, tu esti la fel, Noi suntem fiinte si altii-s zei Sunt plamadit din iluzii si vise, Traiesc in inconjururi vii si deschise, Dar totu-mi-s decat sperante inchise, Doresc sa descopar forme neatinse, O vorba, un adevar sau o minciuna Vreau sa traiesc intr-o lume mai buna, Sa stiu clar ce vreau de la viata, Sa ma pot trezi in fiecare dimineata Si sa aflu ca, traiesc si doresc, Sa fiu cu tine mereu si sa te iubesc!

Norvegiana Finlandeza Suedeza Rusa Poloneza Araba Evraica Chineza Sud Africana Turca Germana Chewenne

J eels ken Mina rakastan sinva Yag alskan dug Na tibia libliu Kochean cic Ahelbak Ani ahev ataj Wo aini Ek is tief vir you Seni serrisorum Ih libbedich Ne nohotat se Florin Mărăcine

C M Y K

24

LITERATURA...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

Trilogia Unirii Peste munţi, la Şelimbăr, pe Bathory-l umileşte! Movilă, cel din Moldova, fuge în captivitate... Iar Mihai Viteazul intră, victorios, în cetate! Şi-astfel, pentru prima dată, viteazul domn reuşeşte; Cele trei ţări româneşti, într-un singur stat uneşte! Dar n-a durat mult “minunea”. S-abătu, curând, năpasta Şi e ucis, mişeleşte, de călăi “tocmiţi” de Basta! Nici nu s-a prilejuit sabia-n braţu-i iute, Asasinat, pe la spate, se stinge-o mare virtute!... -----------------------------------------------------------------Şi rămân doar amintiri: Vaslui, Neajlov şi Rovine, Iar cele trei ţări, subjugate de imperiile străine! Izolate-n vrăjmăşie, două veacuri jumătate... Până veni şi sorocul ce uni frate cu frate!...

PROLOG: Ale turnurilor umbre, peste valuri, stau semeţe Amintind posterităţii de izbăvile măreţe La Cozia-n mănăstire, se află, pe veci, mormântul Domnului ce,-n fruntea oastei, apăra, luptând, pământul. Cu oştenii săi viteji, a constituit un zid Care nu s-a-nfiorat de-oştirea lui Baiazid! Compusă din ieniceri şi zeci de mii de spahii, Care-ntunecau pământul, la Rovine, în Câmpii! - Io, sunt Mircea Voievod, spunea răspicat şi tare, - Domn pe toată Ungro-Vlahia, până la Marea cea mare! ----------------------------------------------În Moldova, Ştefan Vodă nimicea, la Vaslui, turcii! Iar Vlad Ţepeş îi făcea să simtă împunsul furcii!

PARTEA ÎNTÂI În o mie şase sate, din Oltenia, un “ban” Cu vitejii-i căpitani, Buzeşti, “sânge de oltean”, Sfâtuit, îndeaproape, de logofătul Rudeanu, Reuşeşte, prin izbânzi, să-şi pună-n valoare planu’ Mai întâi, pe Otomani, pe Neajlov, îi “tăvăleşte”!

PARTEA A DOUA În al nouăşpelea veac, în opt sute cincizeci’nouă, Prin voinţa naţiunii, se numiră, iarăşi, două! Pe cinci ianuar’ şi douăşpatru, treziţi din adâncul somn, Moldovenii şi Valahii alegeau un singur domn!... Alexandru Ioan Cuza, domn de viţă, moldoveanu’ Cu un sfetnic bun alături, Mihail Kogălniceanu Care spunea-n Sfatul Ţării, cum e cunoscut, fireşte: “Energic act al naţiunii” această numire este!!! Cuza-şi puse-n aplicare toată agerimea minţii Dar, nu fu, deloc, pe plac... “monstruoasei coaliţii”! După şapte ani bogaţi, când făcu multe reforme: Sănătate-nvăţământ, armată şi multe norme, Fu silit ca să abdice şi, în locul lui, pe tron, O dinastie străină, Hohenzollern, puse domn! -----------------------

C M Y K

LITERATURA...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

Pe Topolog, în jos, Pe un râu frumos, Care-n Olt revarsă apa-i tumultoasă, Poposea din cale, În Bratia-Vale Mândru domnitor, Cu-alai însoţitor. Cuza Vodă era, Un popas făcea, Apă rece bea Şi se răcorea De la o cişmea... Azi, mândră cişmea, Cu trei ţevi în ea, Cu apă curată, Troiţă-nălţată De cinci meşteri mari, Dulgheri şi zidari. Troiţă zidită, Cu apă sfinţită, Troiţă modernă, Să rămână-eternă, Loc de pomenireâ Şi de răcorire... Şi-acest loc curat A fost botezat C-un nume ştiut, Binecunoscut Nouă tuturor: VALEA BRĂTIENILOR!

Să ne unim pe veci, pe viitor!”. Şi după lupte grele în Ardeal, Sau în Moldova, la Oituz, Mărăşti, Făcut-au, pentru-un vis şi-un ideal, Minuni de viteji, la Mărăşeşti! La Chişinău, de dincolo de Prut, Sute de mii de bravi basarabeni, La unison, cu toţii, au cerut: “Unire cu muntenii şi cu ardelenii!”. Şi-n nordul ţării, în dulcea Bucovină A marelui poet din Ipoteşti, Din răsputeri, se străduiau să vină La marea Casă-a Ţării Româneşti! Întâi Decembrie, două cuvinte Ce-nseamnă-o măreaţă sărbătoare. Românii toţi, în veci, ţine-vor minte Că-a luat fiinţă ROMÂNIA MARE! În acea zi, în frig, Vasile Gordiş, Citea, pentru-ntreaga naţuune, Strânsă, din toate colţurile ţării, Mult aşteptata PROCLAMAŢIUNE!... Iar noi, urmaşii celor deatunci, Ai celor ce-apărăm pîmântul, glia, Dinsate şi oraşe, văi şi lunci, Strigăm, în cor: TRĂIASCĂ ROMÂNIA!

PARTEA A TREIA Şi-astăzi, milioane de români, Mereu, la Alba Iulia visează, Gândind la evenimente din străbuni De-a pururi ne menţin Conştiinţa trează! O mare adunare populară Ţinută-acum nouăzeci de ani, Avea ca să confirme-o epocală Victorie-a ROMÂNIEI MARI! Sute de mii de oameni adunaţi Din Cluj, Sibiu, Braşov şi Hunedoara. Din piepturi, ei strigau înflăcăraţi: “NOI VREM SĂ NE UNIM CU ŢARA!”. Întâi Decembrie, zi mare, sfântă Şi-aşteptată două mii de ani, Este-o zi măreaţă ce cuvântă Traseul Glorios, printre Duşmani! “Treceţi, batalioane române, Carpaţii!”, Aşa strigau, din piepturile lor, “Vă-aşteaptă izbânda, vă-aşteaptă şi fraţii,

25

EPILOG Comemorând eroii ce-au murit Pentru izbânda ţării luptând mult... Păcat că România s-a oprit Şi nu mai trece dincolo de Prut! Păcat că, şi din Deltă, au pierdut Braţul de nord al Dunării, Chilia Şi nordul Bucovinei a-ncăput În altă ţară decât în România! ~ 08 ianuarie 2009 ~ prof. Gheorghe Oprea, Bratia Deal

26

CURIOZITATI

16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009

Cercetatorii au descoperit prima fosila de balena antica pe cale sa nasca care face parte din specia numita Maiacetus inuus apartinand grupului Archaeo ceti si care a precedat aparitia balenelor moderne, traind acum 47,5 milioane de ani. Pozitia fetusului preservat, cu capul in jos, este specifica mamiferelor care nasc pe pamant. Acestea aveau mai multe tipuri de dinti si nari, caracteristici specifice balenelor de uscat. - Arheologii Muzeului National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au descoperit câteva piese romane în subsolul Scolii Generale Ioan Bob din Cluj-Napoca. Descope rirea consta intr-un pavaj din dale mari de calcar si o baza si doua fragmente de coloane. Pe una dintre coloane arheologii au scos la iveala un basorelief reprezentându-l pe Zeul Mercur, o raritate între descoperirile arheologice din România. Specialistii afirma ca obiectele descoperite apartineau un templu roman inchinat Zeului Mercur. - Mormântul "Ultimului strajer al Capitalei" a fost descoperit, din întâmplare, pe timpul lucrarilor de extindere a DN 1 în zona Baneasa. Sicriul cu osemintele sergentului erou Nicolae Paianu a fost gasit sub monumentul "Ultimul Strajer al Capitalei", care fusese construit în anul 1921.Pâna acum nu exista nici o dovada ca sicriul a fost depus în acel loc. Militarul a murit în luptele pentru apararea Capitalei, din ziua de 22 noiembrie / 4 decembrie 1916. Sergentul Paianu a facut parte, se pare, din ariergarda oficialitatilor române, care se retrageau din fata trupelor

germane. - Un bărbat din Karlovo a scos din pamânt aproape 25.000 de mici arcuri de aur, vechi de 5.000 de ani. Barbatul a gasit aceasta comoara în timp ce cultiva pamântul. El a strâns arcurile si a facut un colier pentru sotia sa. Sotul vânzatoarei nu stia exact valoarea obiectelor si nici nu sa gândit sa întrebe un specialist. "Arheologii au descoperit arcurile de aur accidental, când au intrat în magazin si au vazut-o pe vânzatoare purtând colierul", a spus profesorul Bozhidar Dimitrov, directorul Muzeului National de Istorie din Bulgaria. Barbatul norocos nu numai ca le-a aratat unde a descoperit comoara, dar le-a vândut arheologilor colierul, pe 1.000 de leva. O echipa de arheologi de la Muzeul National a mai lucrat cândva în acea zona. Ei cred ca femeile influente din antichitate purtau arcurile prinse în par. Bijuteria era facuta cu o precizie si o finete surprinzator de mare pentru tehnologia vremii. "Chiar si în prezent, bijuteriile nu pot fi facute astfel fara a folosi lupa", a spus profesorul Dimitrov. Marimea detaliului este de 0,5 milimetri. Arheologii cred ca femeile îngropau pe câmp, la un nivel superficial, cinci sau sase astfel de bijuterii mici, dupa rugaciune. Arcurile de aur sunt identice cu cele descoperite în timpul excavarilor din Troia, care datau din aceeasi epoca - 3000 î.Hr. "Este foarte posibil ca acestea sa fi fost facute în Karlovo", a explicat Bozhidar Dimitrov. - Un german a trimis ambasadei Egiptului de la Berlin un pachetsurpriza ce continea o bucata dintr-o sculptura furata de la mormantul unui faraon, iar in biletul atasat, barbatul a scris ca raposatul sau tata vitreg a furat aceasta piesa, atragand asupra lui "blestemul faraonilor", releva Reuters. Germanul a marturisit in scrisoare ca se simte obligat sa returneze piesa, sperand ca astfel fapta tatalui sau vitreg va fi iertata, iar sufletul lui se va odihni in pace. Barbatul a tinut sa-si pastreze anonimatul, dar a facut o serie de precizari cu privire la istoria piesei furate. Mai exact, aceasta a fost sustrasa in 2004, cand tatal sau vitreg fusese in vizita in Egipt. De atunci, ghinioanele s-au tinut lant, acestea incepand chiar din momentul in care se indrepta spre casa. El a suferit o pareza, ii era mereu greata, avea febra fara sa poata stabili cineva cauza, iar in final a murit de cancer. Ambasada Egiptului la Berlin a trimis imediat coletul la Consiliul Suprem pentru Antichitati al Egiptului, iar acum trei experti fac testele necesare pentru a stabili autenticitatea piesei. Mitul potrivit caruia orice persoana care perturba linistea mormintelor faraonilor egipteni cade victima blestemelor acestora dateaza din 1922, de la descoperirea mormantului lui Tutankhamon. La scurt timp, finantatorul lucrarilor de excavatie, lordul Carnarvon, a murit in urma unei intepaturi de tantar suprainfectate.

integrame/rebusuri

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

27

28

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . nDoi batrini stau de vorba: - Cind eram tinar, o fetiscana superba era pe punctul de a-si sacrifica viata pentru mine! - Cum asa? - Da... Am cerut-o in casatorie si mi-a spus ca, decit sa se marite cu mine, mai bine se arunca inaintea trenului... nMamico, astazi in autobuz, tata m-a pus sa cedez locul unei domnisoare... - Foarte bine puiu' lu' mama, asa trebuie sa faci! - Da mamico, da' io stateam in bratele lu' tata... nMamico, gainile beau benzina? - Nu, puisor! - Si atunci de ce se scumpesc ouale de cate ori Guvernul scumpeste benzina? nUn copil se duce la un politist si il intreaba: -Nu va suparati, n-ati vazut cumva o mamica fara mine? nTaticule, tie ti s-a indeplinit vreo dorinta din copilarie? - Sigur ca da! Toata lumea ma tragea de par si visam sa fiu chel... nJudecatorul intreaba martora: - Sunteti casatorita? Ea ofteaza. Judecatorul dicteaza secretarei: - Nu e casatorita. Apoi intreaba martorul: - Sunteti casatorit? Martorul ofteaza. Judecatorul dicteaza: - Casatorit. nAlinuta-i spune mamei: - Mami, eu am invatat alfabetul degeaba. - De ce Alinuta? - Pentru ca eu nu trebuia sa stiu decat penultimele litere din alfabet.....V si P. - Cum asa? - Pentru ca V inseamna

O voce disperata la telefon, la ora 5 dimineata: - Alo! Politia? - Da. - Veniti repede caci in curte e un nebun ce suna goarna si ne dispera pe toti. - Imediat, dati-ne adresa! - UM 04032

Volkswagen si P inseamna Pasat... nSe gandeste alinutza: - Ce sa fac? Sa-mi tai venele sau sa ma omoare parintii ca nu le-am urmat exemplul? n- Ce este un canibal care a mancat toti sateni? - Singur. - Ce este un canibal care a mancat toti sateni? - Cel mai batran din sat. - Ce este un canibal care si-a mancat mama? - Orfan. - Dar daca si-a mancat si tatal? - E satul... nUn american, un francez si un tigan, naufragiati de pe un vas, ajung pe o insula cu canibali. Sunt prinsi de mancatorii de oameni, care, adunati in jurul lor, se gandesc ce sa faca cu fiecare. Americanu era solid, peste suta de kile, francezu asa si asa, batea pe la 100, dar tiganul era vai si amara de slab, de ii statea burta lipita de sira spinarii. Dupa un timp de gandire, seful tribului decide: - Din american facem sunca, din francez facem supa, iar din tigan facem sapun. La care tiganul, nervos, zice: - Sa moara mama daca oi face spume! nVine la o stana un reporter de la oras si il intreaba pe un cioban: - Voi la stana aveti SIDA? Ciobanul, cum nu stia ce inseamna, se gandi: daca ii zic ca nu avem va crede ca suntem saraci iar daca ii zicem ca avem ne va cere sa ii dam si lui. Atunci ii tranteste reporterului in fata: - Avem exact cat ne trebuie noua. nSe intalnesc doi ciobani, unul dintre ei spuse : - Ce mai face fratele tau, Ioane? - A murit intr-un accident de avion! - Cum ma? Era pilot? - Nu! - Era pasager? - Nu! - Era pe aeroport si a dat avionul peste el? - Nu! - Atunci cum naiba a murit? - Era cu oile pe camp si se uita dupa un avion si nu a vazut groapa din spatele lui...

nJohn si sotia sa Mary stau de vorba: -Mary, zice John, uite ca vremurile sunt tulburi, avem si probleme cu banii, cred ca daca ai invata sa gatesti am putea concedia bucatarul si asa am reduce din cheltuieli. Ce zici? -Da draga, ai dretate! Pe de alta parte daca ai invata tu sa faci dragoste am concedia soferul! nIntr-un avion un roman,un francez si un american. Cand ajung in America, americanul spune scotand mana pe geam: -Aici este America, pt ca am atins cu mana de statuia Libertatii! Cand ajung in Franta francezul spune: -Aici e Franta pt ca am atins cu mana de turnul Eiffel! Cand ajung in Romania, romanul spune: -Am ajuns in Romania, pt ca nu mai am ceasul la mana! n- Dumnezeu mi-e martor ca sunt nevinovat, spune inculpatul. - Imi pare rau, spune judecatorul, dar am incheiat deja audierea martorilor.

S OMNOROASE...

PROFESOARE Somnoroase profesoare Pe la clase se aduna Se ascund dupa cate dra...... NOAPTE BUNA!!!!! Si eleviii toti suspina, Catalogul negru tace... Chiar si creta de la tabla... Somnu-si face... Un elev iese la tabla... Printre cifre sa se-ncurce, Fie-ti zecele aproape... Lasa profa sa se culce. Peste-a fizicii probleme Elevii ar sterge tabla luna'... Totu-i vis si armonie, CAND SE SUNA!

UTILE

Maxima Lunii “Dac` ceea ce ai de f`cut pare simplu, \nseamn` c` nu ai aflat \nc` totul!” (Donald Westlake)

Citat celebru...

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

29

Caricatura lunii Prima tâmpenie care le-a venit în cap noilor guvernanţi, chiar imediat după instalarea în fotoliile super luxoase, a fost, în aceste vremuri grele de criză mondială... REINVENTAREA BECULUI!

"Sunt lucruri care nu se spun şi, dacă PROGNOZA METEOROLOGICÃ am formula, totul PENTRU URMÃTOARELE numai prin DOUĂ SĂPTĂMÂNI: cuvinte, valoarea cuvintelor ar scădea!” - Marin Preda

SFATUL LUNII: Bine ne pot face numai unii oameni; r`u ne pot face to]i!

30

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

UTILE...

Reþetele lunii

Tarta cu broccoli si piept de pui Ingrediente si cantitati:

-putin cimbru uscat

-500 de grame de broccoli -1 blat de pita din comert -1 piept de pui, de preferat fara oase -3 oua -1 cana cu lapte

-o bucatica de cascaval -cateva linguri cu smantana

Mod de preparare:

-2 linguri cu faina -1 bucata de branza telemea (cat mai uscata) -1/2 pachet de unt

1. Aseaza blatul intr-o tava rotunda, unsa cu unt, si inteapa-l din loc in loc cu o furculita. Aseaza peste buchetelele de broccoli, pe care le-ai oparit cateva minute in apa clocotita cu sare, dupa ce s-au scurs bine.

-sare -piper -nucsoara

NUCI CARAMELIZATE

2. Separat, intr-un vas, bate ca pentru omleta ouale, adauga faina, laptele si amesteca bine ca sa nu faca cocoloase. Adauga branza data prin razatoarea fina, sare (doar

1. Intr-o tigaie medie, amesteca

O gustare excelenta, care va face deliciul celor mici si celor mari! -1 1/2 cana cu zahar -1/2 cana cu miere -230 g nuci intregi -1/2 lingurita esenta de vanilie

Mod de preparare:

3. Toarna amestecul peste broccoli si da totul la cuptor pentru 30-40 de minute. Cu circa 10 minute inainte de a scoate tarta din cuptor presara deasupra putin cascaval ras si las-o la cuptor, la foc mai mare, pana se rumeneste. Se serveste cu smantana si este la fel de buna si calda si rece.

pana cand observi ca o cantitate mica de amestec formeaza o bila dura in momentul in care este aruncata in apa rece. 2. Indeparteaza vasul de pe aragaz si incorporeaza nuca si esenta de vanilie. Amesteca pana cand compozitia se ingroasa si devine cremoasa. Lasa compozitia sa se raceasca treptat.

Ingrediente si cantitati:

-1 varf de sare

daca este necesar, in functie de cat de sarata este branza), piper, nucsoara rasa, putin cimbru, si la final untul topit. Incorporeaza apoi fasii de piept de pui fiert.

zaharul, mierea si sarea. Lasa vasul pe foc, sa fiarba, fara sa amesteci,

3. Toarna apoi compozitia pe hartie cerata. Cu ajutorul a doua furculite, separa nucile caramelizate.

Horoscopul pentru perioada

31

13 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2009

In luna care urmeaza, Berbecii sunt predispusi la accidentari usoare, deci atentie sporita! La serviciu se vor simti probabil coplesiti de numeroasele sarcini ce le sunt atribuite.

In dragoste e posibil sa apara ceva discutii legate de planul financiar. Ar fi indicat sa aprofundeze unele discutii mai vechi care au ramas fara raspuns, ca sa nu se resimta tensiuni in cuplu mai tarziu.

In urma multiplelor atentionari din partea superiorilor, Gemenii isi dau in sfarsit silinta in aceasta luna sa-si faca datoria asa cum trebuie, cu simt de raspundere si maturitate. Rezultatele nu vor intarzia.

Racii au mult de lucru in acesta perioada. Desi aud in stanga si in dreapta cum se distreaza colegii lor, pe nativi nu prea pare sa ii intereseze acest aspect momentan, mai au de acoperit unele datorii.

Pentru nativii din Leu este o luna favorabila dezvoltarii unor relatii de parteneriat cu persoane din afara tarii, nu se stie cand va fi momentul sa isi doreasca mai mult de la un loc de munca.

Fecioarele sunt renumite pentru diplomatia si tactul lor. Cu toate acestea in luna care urmeaza se pot astepta la mari probleme la serviciu.

Desi impresia generala despre Balante este aceea ca sunt foarte rationale, in luna care urmeaza se vor lasa conduse de primul impuls. Acest lucru se datoreaza faptului ca fie se indragostesc pana peste urechi sau se pregatesc pentru un eveniment.

Naturi suspicioase si usor dramatice, Scorpionii au nevoie in aceasta luna mai mult decat oricand de recunoasterea si aprecierea celor din jur, deoarece acum sunt foarte predispusi la depresii.

Tot ce si-au propus sagetatorii au reusit, iar luna care urmeaza va fi pentru Sagetatori o incununare a efortului depus, desi sunt nevoiti sa efectueze o serie de drumuri atat in tara cat si in strainatate...

Pentru Capricorni se preconizeaza o luna plina de evenimente pozitive, mai ales in plan sentimental. Partenerul de viata le pregateste o surpriza, este posibil sa primeasca un cadou pe care l-au asteptat cu inflacarare.

Un inceput de luna mult mai promitator pentru Varsatori, cu noi provocari in domeniul carierei, care stagna de ceva vreme. Toate planurile si proiectele vor fi finalizate in timp util.

O luna mai buna decat cea precedenta pentru nativii din Pesti. Descurcareti din fire, nu vor intampina dificultati deosebite in rezolvarea problemelor financiare.

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean