Viata Galicenilor Nr 9

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES • Anul I • Num`rul 9 • 12 DECEMBRIE 2008 - 12 IANUARIE 2009

pag. 03 pag. 16-18

pag. 09

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRA T U I T ! ! !

02

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

Cei doi edili liberali ai comunei Galicea, primarul Ion Nãfliu ºi viceprimarul Florea Udrea au planuri mari pentru toþi locuitorii comunei Galicea, în mandatul de patru ani pe care urmeazã sã-l execute cu aceeaºi dragoste cu care au fãcut-o ºi pânã în acest moment. Mai exact, cei doi liberali destoinici de la Galicea au elaborat deja planul de acþiune pentru intervalul de timp cuprins între anul 2009 ºi 2012. Printre obiectivele pe care cei doi edili îºi propun sã le atingã neapãrat se numãrã, în ordinea importanþei ºi a necesitþii pe care o prezintã acestea pentru comunitatea de la Galicea, urmãtoarele:

- sediu Primarie - alimentare cu apa (pe DJ; DC; DS) - canalizare (pe DJ; DC; DS) - statie de epurare + statie de pompare

INVESTITII...

farmacie - parc - scoala Cocoru - pod Teiu - magazin Teiu - statie de autobuze - pod peste raul Topolog - camin social de batrani in satul Teiu - camin social pentru copii cu dezabilitati Galicea - centru comunitar Galicea - ciupercarie - gradinita cu program prelungit - demolari (gradinite vechi, atelier mecanic, scoala Cremenari, gradinita Bratia Deal) - parc comunal Bratia Deal - sistem zonal de colectare a deseurilor in Bratia Deal - zona industriala a comunei (Dealul Galicea; OIF)

„ Viceprimar Florea Udrea

ADMINISTRATIE

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

03

La Galicea, iluminatul public cu specific de sãrbãtoare a fost dat în folosinþã de la mijlocul sãptãmânii aflate acum, la final. Tot centrul comunei, pe o lungime de aproape un kilometru, de la dispensar, la poliþie, în toate intersecþiile, au fost amplasate bannere transversale luminoase ºi diverse forme arhitecturale pe stâlpii de iluminat public, investiþia ridicându-se la suma totalã de circa 150 de milioane de lei vechi. “Se vor da cadouri, atât din partea primãriei, cât ºi din partea organizaþiei nonguvernamentale World Vision. Aceasta va oferi 600 de pungi în care se vor afla produse în valoare de 7 lei noi ºi care vor fi distribuite prin intermediul preoþilor. Primãria va oferi la rându-i 600 de pungi a cãror valoare va fi de 100 de mii de lei vechi, fiecare. Consider cã este ºi un mod de a-i determina pe copii ca sã meargã la bisericã. Pentru circa 100 de familii - cele mai sãrace din comunã - se va stabili, sãptãmâna viitoare, în cadrul ºedinþei de Consiliu Local, alocarea unor sume, în valoare de circa douã milioane de lei vechi de fiecare familie, ca ajutor pentru ca fiecare sã se poatã bucura de sãrbãtorile de iarnã aºa cum se cuvine. „ Alin BARBU [email protected] De curând, autoritãþile de la Galicea au reuºit sã mai toarne un stra de asfalt pe drumul judeþean 678, pe raza satului Valea Râului. În plan, pentru aceastã perioadã, era asfaltarea a încã doi kilometri însã interesele politice ale “bãieþilor deºtepþi” au fãcut ca cei doi edili din Galicea - liberali - Ion Nãfliu ºi Florea Udrea, sã primeascã bani doar pentru jumãtate din aceastã lucrare, adicã pentru un singur kilometru de asfalt în Valea Râului. Cum cei doi liberali sunt destul de bãtãioºi ºi nu se lasã cu una cu douã, aceºtia spun cã lucrurile nu vor rãmâne aºa, ci în cel mai scurt timp, vor asfalta ºi restul de 2,4 kilometri din drumul judeþean cu pricina. „ Alin BARBU [email protected]

04

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

UTILE...

Psiholog

Luminiþa Roºoagã

de serviciu...

De cine depinde fericirea noastrã? Fragilitatea fericirii omeneºti este cu mult mai adâncã decât putem

noi recunoaºte, chiar ºi în visele noastre cele mai singuratice. Pentru cã fericirea noastrã depinde de starea de spirit a soþului/iubitului, a soþiei/iubitei, de felul în care doarme ºeful în fiecare noapte, de starea vremii, de facturile care curg sau de hachiþele unui vecin. Fragila fericire omeneascã cedeazã ca un biet pai prins în grabã de mâna înecatului, de îndatã ce un om, un eveniment oarecare sau vremea de afarã se schimbã. Semnul cã fericirea nu ne aparþine este tocmai faptul cã o dãm prea repede pe apa sâmbetei ºi oricui ne iese în cale. Ne pierdem prea repede cumpãtul ºi seninãtatea ºi prea uºor ne lãsãm agãþaþi de stprile celor din jur. Dacã plouã, ne trezim nefericiþi pentru cã plouã. Dacã este prea cald, sau prea frig, atunci suntem nefericiþi pentru cã nu ne convine. Dacã suntem singuri, suntem nefericiþi pentru cã nu suntem însoþiþi de cineva ºi invers. Liberi fiind, ne trezim legaþi de toate lucrurile, stãrile ºi de toþi oamenii din jur. Ne trezim dependenþi de tot ºi de toate. Dacã ºi soarele ºi norii ne tulburã fericirea, dacã ºeful nervos izbuteºte sã ne facã ziua praºtie, atunci ce se întâmplã când ne pãrãseºte cineva, când boli necruþãtoare ne lovesc sau ni-i chinuie pe cei dragi, când ne trãdeazã cel în care aveam cel mai mult încredere? Ne trãdeazã ºi propria fericire. Pleacã ºi ea tocmai pentru cã nu existã cu adevãrat. De ce suntem atât de puþin prietenoºi cu fericirea noastrã ºi de ce o dãm atât de uºor, devreme ce pretindem cã alergãm continuu ca sã o obþinem... Fericirea e ca aerul. Nu o simþi, dar este nevoia noastrã fierbinte de a crea pentru sufletul nostru aceastã mi nunatã stare care depinde de noi ºi de care depindem pentru a exista în aceastã lume. Viaþa te provoacã ºi trebuie sã îi rãspunzi pe mãsurã. fericirea te defineºte. Pãstreaz-o fãrã teamã! Nu lãsa frustraþii sã se interpunã. Luptã pentru ea, nu rãmâne de o parte, nu le da satisfacþie rãutãcioºilor acriþi de viaþã, snobilor, trufaºilor, pentru cã e pãcat de sufletul tãu, pentru cã fericirea este din cale afarã de Dumnezeiascã!...

SOLIDARITATE...

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

05

Pledoarie pentru GIANI Pentru cei care nu ºtiu, GEANI e un bãieþel de 11 ani din Comuna Galicea care a ajuns, încã de mic, o celebritate. S-a nãscut în satul Cremenari în 1997 ºi a copilãrit pânã la vârsta de 5 ani în acest sãtuc, apoi s-a mutat în oraºul Rm. Vâlcea împreunã cu pãrinþii Luminiþa þi Toader Busnea ºi fratele sãu Daniel. A plecat de la bunici la vârsta de 5 ani pentru cã grãdiniþa din sat n-a funcþionat timp de 3 ani (1998-2001), graþie unei hotãrâri pripite a celor ce conduceau activitatea didacticã în anii 1998. Dar, Geani este copilul de grãdiniþã care, în anul 2001, a fost desemnat de Papa Paul al IIlea la Roma sã aprindã bradul de Crãciun – dintre toþi copiii lumii. ªi nu pentru cã-l chema ,,Geani” ºi preºedintele þãrii de atunci l-a luat cu el în delegaþie în Italia, la Roma. Geani este copilul-minune care la vârsta de 4 ani cânta vocal ºi la 6 instrumente de suflat (tilincã, fluier, tigvã, flaut, cimpoi, ocarinã) confecþionate de tatãl sãu Toader care i-a fost primul ºi cel mai bun învãþãtor. La 6 ani cânta din 9 instrumente, iar acum (la 11 ani) din 17. Este aproape un mister. Dumnezeu l-a înzestrat cu darul muzicii ºi conlucrând cu harul lui Dumnezeu, Geani a înmulþit aceastã zestre ereditarã. Este o cinste pentru sãtenii din Cremenari ºi pentru comunitatea Galicea. Mi-l amintesc cu câtã tristeþe l-a surprins septembrie 2000 ºi cât a plâns cu cei 11 copii când a gãsit porþile grãdiniþei închise. Sãptãmâni în ºir, împreunã cu ceilalþi micuþi venea la porþile ºcolii în timp ce pãrinþii cerºeau audienþe la uºile Inspectoratului ªcolar. Învãþãtoarea îi bãga în clasã, alãturi de elevi ºi le mai stingea oful dându-le speranþe cã vor învãþa aici, dar rugãminþile nu s-au împlinit. Geani s-a retras la pãrinþi în oraºul Rm. Vâlcea într-o garsonierã modestã în care locuiesc ºi acum. Dar, nu s-a dus la nici o grãdiniþã din oraº, pentru cã nu era atât de primitoare ca cea din satul lui. Îi era dor de educatoarea lui, de încãperea aceea sãrãcioasã de grãdiniþã cu pereþii burduºiþi, cu viºinul mare din curte, cu brazii înalþi care ajungeau pânã la turla bisericii de alãturi, cu ºoriceii care ieºeau vara de sub temelia veche de aproape 120 de ani. În iarna anului 2001 a fost recrutat în delegaþia românã care a însoþit bradul de Crãciun al României la Roma. Conducãtorul delegaþiei – preºedintele þãrii, întrebându-l de unde este, el a rãspuns: din Cremenari – Galicea. Preºedintele l-a îndrumat sã-i spunã Papei cã e din România, dar Geani, însã, când a fost întrebat a þinut-o pe-a lui: din Cremenari, din Galicea, localitatea Rm. Vâlcea din România. A aprins lumina bradului de Crãciun de la Roma, gândindu-se la Lumina ce avea sã strãluceascã lumii întregi ,,Naºterea lui Mesia”. A cântat sublim în Italia, a fost aplaudat de mii de oameni pe care nu i-a cunoscut. A cântat ºi în Israel, a cântat la Bucureºti ºi-n alte localitãþi ale þãrii. Numai la el în sat, în comunã nu cântase; cei din sat îl cunoºteau doar de la televizor. În 2002, când educatoarea a revenit la postul de grãdiniþã, Geani s-a fãcut auzit în toate satele comunei Galicea: a susþinut spectacole în faþa tuturor copiilor din Cremenari, Bratia Deal ºi Galicea împreunã cu fratele sãu mai mare, Daniel – azi membru al Filarmonicii Române (pregãtit sã cânte la 10 instrumente de suflat). Mama – casnicã, tatãl, ocupat cu confecþionarea instrumentelor pentru fiii sãi ºi vânzarea acestora pentru procurarea de bani (necesari traiului), au rãmas în toþi aceºti ani în care arta n-a mai fost apreciatã la justa-i valoare, în aceeaºi garsonierã sãrãcãcioasã de 11 m2 în care cei 4 membrii ai familiei trãiesc chinuiþi. S-au perindat atâþia primari de municipiu, care au fost deseori încântaþi de muzica lui Geani ºi Daniel, dar niciunul n-a catadicsit sã le îmbuneze viaþa, sã le

dea o locuinþã decentã, pe mãsura muncii lor.Este trist, dar adevãrat, vorbele nu se comparã cu faptele. Geani, elev în clasa a VI-a la Liceul de Artã – Rm. Vâlcea cântã acum la 17 instrumente de suflat, l-am urmãrit pe Antena 3 la ,,Vreau sã fiu vedetã” la 2 ediþii pe care lea câºtigat cu brio. Urmeazã o confruntare finalã pe care dacã o câºtigã, intrã în posesia a 15000 euro care vrea sã-i adauge la banii strânºi de pãrinþi pentru o locuinþã mai încãpãtoare. Sã-i þinem pumnii! Pentru cã Geani e fiul satului Cremenari ºi al comunei Galicea! Sã fim alãturi de el toþi galicenii! ªi, împreunã sã-l chemãm printre noi sã ne cânte ºi sã ne încânte ºi el va fi cu noi la orice sãrbãtoare a comunei. Pentru cã, dacã ,,unicul sat de moºneni”, cum l-a denumit marele istoric Nicolae Iorga în peregrinãrile sale pe meleagurile Cremenarilor, strãluceºte pe harta judeþului ºi a þãrii, este ºi pentru cã Geani este fiul-minune al acestui colþ de rai plin de istorie din vatra fostei comune Cremenari. De aceea ne face plãcere s-o spunem þãrii ºi lumii întregi cã aici s-a nãscut ºi ne face cinste un fiu a satului – copilul minunat, binecuvântat de însuºi Papa de la Roma, copilul ales sã þinã aprinsã flacãra vie a cântecului popular românesc ce ne-a îmbãrbãtat la vreme de nevoie ºi ne-a înveselit la vreme de bucurie. NOTÃ: COBUR,, instrument confecþionat personal de d-l Busnea Toader; un ansamblu triplet din 2 ocarine, 2 fluiere ºi 2 cimpoaie care au aceeaºi intrare de suflat, montate într-un tâlv ondulat, gâtul de lebãdã întors, dar funcþionând independent. „ Prof. Georgescu Mãcinic, ªcoala Generalã Bratia Deal - Galicea

VREAU Sà FIU VEDETà GEANI, galicenii îþi þin pumnii! Pe 24 decembrie 2008, în Ajunul Crãciunului, are loc etapa finalã la emisiunea ,,Vreau sã fiu vedetã!” – realizatã de Roxana ºi Ovidiu Cuncea (coleg de seminar cu P.C.Pr.prof. Tiþu Ion), pe Antena 1 TV, unde vor fi premiaþi câºtigãtorii concursului: 1 Premiul I = 15000 LIRE 2 Premiul al II-lea = 7000 LIRE 2 Premiul al III-lea = 3000 LIRE 3 Premiul de popularitate = 5000 LIRE. Pentru aceastã finalã, Geani s-a pregãtit cu minuþiozitate, ºi-a împrospãtat instrumentele de cântat ºi are toate ºansele sã-ºi adjudece PREMIUL CEL MARE. Sã-i urãm baftã ºi sã-i þinem pumnii. Succes, Geani, te vom urmãri cu sufletul la gurã! Fie ca binecuvântarea papei din 2002 sã te însoþeascã în aceastã mare competiþie. Noi, galicenii, ne mândrim cu tine ºi ne vom ruga ca harul Domnului sã-þi înmulþeascã darul cu care te-ai nãscut. Dumnezeu sã te binecuvinteze!

La Mulþi Ani!

06

CULTURA...

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

Sub bagheta profesorului Tiþu Ion, în perioada sãrbãtorilor de iarnã (care încep cu Sfântul Nicolae, prietenul copiilor ºi se terminã cu Sfântul Ioan Botezãtorul Domnului), corul de fete al comunei Galicea, ,,Vocea Topologului”, va concerta ca ºi în anii trecuþi la mai multe instituþii: Mitropolia Olteniei Craiova; Mãnãstirea Brâncoveni - Olt; Mãnãstirea Clocociov - Slatina; Catedrala Sfântul Nicolae - Episcopia Râmnicului; Complexul Cultural ,,Antim Ivireanu” Rm. Vâlcea, Parohia Sf. Ap.Petru ºi Pavel – Rm. Vâlcea, ªcoala Generalã Bratia Deal, ªcoala Generalã Galicea, Parohia Galicea etc. Concertele cuprind un medalion de colinde religioase ºi laice legate de marile evenimente din istoria creºtinismului, Naºterea Domnului, Anul Nou ºi Botezul Domnului. Cei ce ne susþin ºi doresc sã ne asculte sunt invitaþii noºtri. „Andrei Mirabela, ªcoala Generalã Galicea

P.S. Mulþumim Primãriei Galicea, Parohiei Galicea, Organizaþiei creºtin-umanitare World Vision ºi S.C. CATANY S.R.L. Galicea pentru sprijin moral ºi material.

Colinde din Blândul pãstor repertoriul Odatã L-am vãzut trecând, turma pe pãstorul blând, Mergea cu dânsa la izvor corului ,,Vocea Cu Blândul pãstor, blândul pãstor! Topologului” Pe-o oaie ce cãzuse jos Cer ºi mare ºi pãmânt

A ridicat-o El frumos ªi-a dus-o-n braþe iubitor, Blândul pãstor, blândul pãstor!

Cer ºi mare ºi pãmânt Laudã pe Domnul Sfânt, Deci ºi tu, inima mea, Cântã-I astãzi slava Sa.

Pe alta care la pãmânt Zãcea cu picioruºul frânt, El o lega mângâietor, Blândul pãstor, blândul pãstor!

Soarele strãlucitor, Dând luminã tuturor, Luna, stele, ce lucesc, Despre El mãrturisesc.

El le-a iubit cu dor nespus ªi viaþa pentru oi ºi-a pus! ªi pentru mântuirea lor, Blândul pãstor, blândul pãstor!

ªi pãmântul rotunjit, Care-a fost împodobit Cu munþi, râuri ºi câmpii Despre El sunt martori vii. Vedeþi pãsãrile-n zbor Cum se-nalþã de uºor? Tunet, trãznet, ploaie, vânt, Toate-a Domnului robi sunt. Ce adânc ºi minunat Mintea mea s-a luminat, De simt, Doamne Dumnezeu, Ce eºti tu ºi ce sunt eu!

Sus, la poarta raiului Sus, la poarta raiului, Poarta raiului Paºte turma tatãlui, Turma tatãlui. Refren: Linu-i lin ºi iarã lin, Bate vântul frunza lin Lin ºi iarã lin. Dar la poartã cine sta? Cine, cine sta? Sta Mãicuþa Precista Maica Precista.

Lângã ea un legãnel, Leagãn, legãnel Maica Sfântã-l legãna Maica-l legãna. Copilaºul când dormea, Fiul când dormea, Maica Sfântã lin cânta, Maica lin cânta.

Ce-aþi vãzut pãstori? Ce-aþi vãzut pãstori sculaþi pânã-n zori? Am vãzut pe prunc Iisusul, Prunc Iisus din cer venitul, Fiu dumnezeiesc, fiu dumnezeiesc. Ce palat avea, unde Domnul sta? Peºterã strãinã rece, Peºterã de dobitoace, Palatul era, palatul era. Ce-avea de aºternut micul nou-nãscut? Ieslea era culcuºul Fân ºi paie aºternutul Micului Iisus, micului Iisus. Cine sta cu el Domnul mititel? Sta Maria Maica Sfântã, Sta Iosif cu faþa-i blândã Sta ºi se-nchina, sta ºi se-nchina. Cine îi cânta, cine-L preamãrea? Îngeri din cer venirã, Vesele cântãri doinirã Micului Stãpân, micului Stãpân. Ce-aþi vãzut pãstori sculaþi pânã-n zori?

ISTORIC...

In 1859 a avut loc unirea Moldovei cu Muntenia, aceasta fiind considerate un act revolutionar. Aceasta unire este continuarea fireasca a revolutiei de la 1848, o lupta pentru recunoasterea independentei a romanilor de catre marile puteri vecine. O dorinta a carei margini nu ni le putem imagina a fost acea Adunare adhoc din Moldova la 7 octombrie 1857, cand a avut loc unirea Principatelor intr-un singur stat, o unire care este considerata fireasca, lipsita de aparare, dar in acelasi timp protejata de lege, pentru ca in Moldova si Valahia este un popor unic, dragostea fiecarui om fata de celalalt si respectul fata de fiecare persoana este dincolo de limita imaginatiei noastre. Poporul acestor tinuturi este omogen si identic ca nici un altul. Aceasta identitate, omogenizare si dragostea intre aceste meleaguri se datoreaza unor indatoriri ce tine de acestea. Ele avand acelasi inceput, acelasi nume, vorbindu-se aceeasi limba, inchinandu-se si rugandu-se aceluiasi Dumnezeu, fara sa existe diferenta intre ele. Aceste teritorii construind aceleasi legi si pastrand si dand mai departe aceleasi obiceiuri, pe care le respecta cu multa dragoste si pe care cei batrani le impartasesc cu bucurii celor mici. Poporul acesta a impartasit intre el aceleasi temeri si sperante, fiecare persoana avand datoria de a-si pazi hotarul pe care s-a nascut, a crescut si-a depus “samanta” urmasilor sai si tot aici, urmasii lor vor pastra obiceiurile pe care le vor da mai departe. Moldova si Valahia doua frumuseti in adevaratul sens al cuvantului au indurat aceleasi dureri in trecut, au avut aceeasi datorie, aceea de a asigura in viitor poporului si in sfarsit elementul de baza pentru intelegerea poporului, au avut aceeasi “meserie” de

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

07

indeplinit. Actul politic al Unirii Moldovei si Tarii Romanesti s-a infaptuit in mai multe etape: 1. prima etapa a fost aceea a principiului Unirii in Adunarile ad-hoc, adunari profoundreprezentative; 2. a doua etapa a constituit-o conventia de la Paris 7-19 august 1858 un fel de constitutie impusa de cele sapte puteri ale principatelor romane, prin care s-a acceptat o serie de organisme comune, fara sa se recunoasca unirea sub un singur domn suveran; 3. a treia etapa s-a realizat prin vointa adunarilor constitutionale si a reprezentantilor acestora, a fost marcata de alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la 5 si 24 ianuarie 1859 ca domn unic al Principatelor Unite; 4.a patra etapa a realizat-o recunoasterea de catre cele sapte puteri a realitatii Unirii, dar numai pe timpul domnitorului Al.Ioan Cuza; 5. ultima etapa o reprezinta “abdicarea” lui Cuza in favoarea unui print strain “deziderat”, formulat de Adunarea ad-hoc din 1857-si recunoasterea acestuia in 1866. Unirea Moldovei si a Tarii Romanesti din 1859 nu a avut de intampinat nici-o dificultate interna, ci numai adversitatea marilor puteri vecine, cat, mai ales razboiul din 1877-1878 in timpul careia romanii transilvaneni si bucovineni au participat ca voluntari ca si cum ar fi fost razboiul tarii lor. Asa s-a demonstrat ca un popor unit poate invinge orice dificultate intalnita de meleagul pitoresc pe care s-a nascut. „ Ioana Ciocan, Clasa a VII-a Scoala Bratia Deal – Galicea

C M Y K

08

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

ISTORIC...

prin ochii de copil Unirea Basarabiei Basarabia fusese anexata de Rusia in 1812. Romania de aici s-au constituit, la 24 ianuarie 1918, intr-o Republica Moldoveneasca, in frunte cu o adunare, numita Sfatul Tarii, din care faceau parte personalitati ca Ion Imculet si Pan Halippa. La 27 martie 1918 Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu “mama sa Romania”.

Unirea Bucovinei Bucovina, stravechi pamant romanesc, fusese anexata de Austria in 1775. Romanii bucovineni au construit un Consiliu National, condus de Iancu Flondor. La 15 noiembrie

Romania. 1918 s-a intrunit un Congres al reprezentantilor intregii populatii din BucoInsemnatatea vina. Acest organism a hoUnirii din 1918 tarat unirea Bucovinei cu Romania. Implinirea unitatii nale a fost un vis straUnirea Transilvaniei tiona vechi al romanilor care s-a transformat in realitate in La sfarsitul lunii octom- anul 1918. In acelasi timp, brie 1918 fruntasii politici prin actul unirii s-au asigai romanilor din Transilurat conditii de afirmare a iliul Cons tat infiin au vania identitatii nationale pentru National Roman, cu sediul toate minoritatile devenite la Arad. Membrii consiliu- parte componenta a statului au convocat o mare alui roman. Unirea tuturor IuliAlba l orasu in re duna romanilor, realizata prin a. La 1 decembrie 1918, in vointa libera a reprezenfata a peste 100.000 de oa- tantilor natiunii, a creat meni, Vasile Goldis, unul statul national unitar. dintre fruntasii miscarii „ Oana Puiu nationale a romanilor, a Scoala Bratia Deal – proclamat unirea TransilGalicea nei Crisa tului, vaniei, Bana Clasa a VII-a si Maramuresului cu

C M Y K

SPORT...

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

09

de cãtre presa Viceprimarul comunei Galicea, liberalul Florea Udra, supranumit, la final de cam, judeþeanã, pe bunã dreptate, sufletul Topologului Galicea, spune, acum l a acestei localfotba pionat, cã ºtie ce este de fãcut pentru ca, în sezonul viitor, echipa de cã, de fapt, ghinu Pentr n. itãþi, gloria Galicii, de altfel, sã nu mai fie vânatã de ghinio campionat pe la jumãionul este cel care a fãcut ca formaþia din Galicea sã încheie acest oferit bãieþii vicepritatea clasamentului. Judecând dupã fotbalul de calitate pe care l-au nefericit caz, pe pozmarului Udrea, putem aprecia cã locul acestei echipe era, în cel mai pe locul 9. Este o nat iþia a treia a podiumului seriei I din liga a V-a la Fotbal! “Am termi au dat tot ce au ii poziþie pe care nu o meritãm, deoarece am muncit foarte mult. Bãieþ nþeles, sunt ºi Bineî n. ghinio este nul avut mai bun din ei în acest campionat. Dar, ghinio la antrenalor nþa jucãtori care nu au luat atât de în serios precum ar fi trebuit preze orienta, în acest mic mente sau indicaþiile preþioase ale antrenorului. De aceea, ne vom sezonul viitor, cu în rãgaz pe care îl avem, cãtre câteva transferuri. Cred cã vom juca, i-am considerat, decare foºtii jucãtori ai Topologului. Deja suntem în tratative cu cei pe jucãtori. Concluzia a lungul timpului ca fiind cei mai valoroºi ºi, bineînþeles, ºi cu alþi poziþie a podiumului este cã Topologul se va întãri serios ºi va debuta cu gândul la prima liberal al comunei ul acestei serii, în campionatul care va urma!”, ne asigurã viceprimar motiv foarte serios un Galicea, Florea Udrea. Sinceri sã fim, bãieþii de la Topologul au ºi potrivit viceprimaruece, deoar i, entulu ca sã tragã tare pentru a ajunge în vârful clasam pentru a depune la eºti lui Udrea, autoritãþile locale din Galicea fac eforturi supraomen reabilitare ºi moderntimp toate documentele necesare pentru a i se aproba proiectul de un stadion ultramodizare a bazei sportive Topologul din Galicea, ceea ce ar presupune l-am admirat în noi ern, o “casã” construitã în raport cu valoarea fotbalului pe care ºi locul din clasament aceastã zonã pânã acum. Din punctul nostru de vedere, rezultatele spectacolul pe care nu conteazã. Deoarece, adevãrata valoare a unei echipe este datã de i, în 2009! Bãieþ Baftã este capabilã sã âl facã de fiecare datã când intrã în teren! „ Alin BARBU [email protected]

10

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

RELIGIE...

CALENDARUL ORTODOX PENTRU PERIOADA 12 DECEMBRIE - 12 IANU ARIE 2008: 12.12.2008: † Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei; Sf. Mc. Sinet; Sf. Ierarh Alexandru 13.12.2008: Sfintii Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie si Orest; Sfânta Mucenita Lucia fecioara din Siracuza Siciliei; † Sfântul Ierarh Dosoftei al Moldovei 14.12.2008: Duminica a 28-aa dupa Rusalii (Luca 11), a Stramosilor. Sf. Mc. Tirs, Levchie si Calinic; Sf. Mc. Filimon, Apolonie, Arian si cei împreuna cu dânsii 15.12.2008: † Sfântul Sfintit Mucenic Elefterie; Sf. Mc. Antia si Suzana 16.12.2008: Sf. Prooroc Agheu; Sf. Mc. Marian 17.12.2008: Sf. Prooroc Daniel si sfintii 3 tineri: Anania, Azaria si Misail 18.12.2008: Sf. Mc. Sebastian si Zoe; †) Cuviosul Daniil Sihastrul 19.12.2008: Sf. Mc. Bonifaciu de la Roma si stapâna sa, sfânta Aglaia 20.12.2008: Sfântul Sfintitul Mucenic Ignatie Teoforul; Sf. Ioan de Cronstadt 21.12.2008: Duminica dinaintea Nasterii Domnului, a Tuturor Dreptilor dinainte de Hristos. Sfânta Mucenita Iuliana din Nicomidia si cei 630 împreuna cu dânsa; Sf. Mc. Temistocle 22.12.2008: Sfânta mare mucenita Anastasia Romana; † Sf. Ierarh Petru Movila

23.12.2008: Sfintii 10 Mucenici din Creta; Sf. Ierarh Pavel 24.12.2008: Cuviosa Mucenita Eugenia si cei împreuna cu dânsa (ajun) 25.12.2008: (†) Nasterea Domnului (Craciunul) 26.12.2008: (†) Soborul Maicii Domnului; † Cuviosul Nicodim de la Tismana (harti) 27.12.2008: †) Sf. Întâi Mucenic si Arhidiacon Stefan; Sâmbata dupa Nasterea Domnului 28.12.2008: Duminica dupa Nasterea Domnului. Sfintii si Dreptii David împaratul, Iosif logodnicul si Iacov, ruda Domnului. Sfintii 20.000 de Mucenici arsi în Nicomidia 29.12.2008: Sfintii 14.000 de prunci ucisi de Irod; Cuviosul Marcel Achimitul 30.12.2008: Sf. mucenita Anisia fecioara; Cuvioasa Teodora; Cuviosul Leon 31.12.2008: Cuvioasa Melania Romana; Sfântul Zotic (harti)

BILANT...

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

11

La sfârºit de an 2008 Acum, cand ne mai despart doar cateva zile pana la finele anului 2008, ca peste tot incercam si noi sa facem un bilant al realizarilor si nerealizarilor in localitatea noastra. Bineinteles ca am continuat lucrarile incepuite in anul 2007, cum ar fii:”modernizare DC 177 Bratia Vale-Cremenari in lungime de 2,6 km si Dealul Mare-Bratia Deal L=3,9 km” care sunt realizate in proportie de 90%; continuarea reabilitarii scolilor Teiu si Bratia Deal finalizate in luna august, putem spune cu mandrie ca toate cele sapte scoli de pe teritoriul comunei au ajuns din punct de vedere al aspectului precum si al functionalitatii la standardele dorite de noi, precum si scoala noua din satul Cocoru, care mai necesite doar finisaje interioare si este gata de primire.In portiunea DJ678D intre km 2,600 si km 3,800 s-a pus 1,2 km asfalt; in aval de podul care traverseaza raul Topolog, albia raului a fost decolmatata. Lucrari demarcate in timpul anului 2008: - sistem zonal de colectare al deseurilor (proiect finantat prin fonduri Phare in valoare de 600.000 Euro) in satul Bratia Deal - podul peste garla Teianca in satul Teiu si punte pietonala peste raul Topolog in satul Valea Raului (lucrari in valoare de 500.000 Euro prin fonduri guvernamentale). - Au fost realizate masuratorile topografice precum si studiile geo pe o lungime de 30 km in vederea inceperii lucrarilor de canalizare si introducere a apei potabile. Dar realizarile e bine sa le uitam sis a ne gandim la ce nu am realizat sip e c ear trebui san e concentram in anul viitor. Obiective importante care speram ca vor putea incepe in 2009: Inca din anul 2007 s-a inceput elaborarea proiectului pentru masura 322 prin programul national de dezvoltare rurala pentru realizarea urmatoarelor obiective: - canalizare 11 km - apa potabila 7 km - modernizare drumuri satesti 8 km - camin social pentru batrani. Acest proiect integrat are valoarea de 2,5 milioane de Euro si este dedicat renovarii si dezvoltarii satelor din localitatea noastra, fiind finantat de U.E. si Guvernul Romaniei. Acum se asteapta aprobarea peroiectului, deschiderea finantarii, organizarea licitatiilor pentru intocmirea proiectului tehnic si a executiilor lucrarilor de C+M. Dupa aprobarea finantarii se va incepe realizare unui nou proiect prin asociere cu localitatea Budesti pentru continuarea conductei cu apa de la Bradisor. Acest proiect va fi depus tot pe masura 322, valoarea lui va fi de 6 milioane Euro si va avea drept scop finalizarea introducerii apei in toata localitatea precum si continuarea canalizarii. Vreau sa va spun ca

valoarea introducerii apei potabile si realizarea canalizarii valoreaza aproximativ 8 milioane Euro. In acest sens speram ca lucrarile mai sus mentionate sa puata fi finalizate pana in anul 2013. Pentru aceasta asociere s-a depus la Ministerul Justitiei, documentatia pentru denumirea asociatiei si s-au luat Hotararile de Consiliu atat la Galicea cat si la Budesti in vederea realizarii acestui proiect. Pentru modernizarea bazei sportive a fost depus in luna august a acestui an la Cancelaria Primului Ministru, documentatia si proiectul in vederea aprobarii finantarii, dar inca nu s-a primit nici un raspuns pana in prezent. Acestea sunt prioritatile pentru anul 2009, si in cazul in care criza mondiala nu va avea efect major asupra Romaniei speram ca aceste proiecte vor putea fi demarate si realizate in timpul cel mai scurt. Nerealizari Ca o mare nerealizare o pot trece pe aceea ca unii dintre noi nu am reusit sa ne schimbam mentalitatea: - ca aruncam gunoiul unde ne convine, neinfrumusetarea zonei in fata gospodariei noastre, - nu ne curatam santul, - avem depozitate gramezi de lemne, nisip si piatra in fata gospodariei, - negasirea fondurilor de catre Apele Romane pentru decolmatarea Topologului, - prezenta scazuta la vot (60%), asta demonstreaza interesul pe care il manifesta cei care nu s-au prezentat pentru viitorul localitatii in care traiesc, - incercarea unor oameni de blocare a unor investitii importante, - lipsa unor investitori cu capital care sa investeasca in comuna. Asa cum vorba romaneasca spune “cele rele sa se spele, cele bune sa se adune”, mergem inainte si continuam drumul pe care am plecat, acela de a face din localitatea noastra un acu care san e mandrim, una in care sa avem toate facilitatile necesare unui trai cat mai decent. In incheiere doresc sa va urez Sarbatori Fericite, insotite de traditionalul La Multi Ani. „ Viceprimar Florea Udrea

12

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

DIN MOSI STRAMOSI...

Obiceiuri de Crãciun, la români

Ieslea Ieslea reprezinta, in Noul Testament, locul in care s-a nascut Mantuitorul Iisus Hristos. Scena biblica este reconstituita anual, pentru a reinvia spiritul Craciunului. Poate fi reprezentata atat prin personaje vii, cu actori si animale adevarate, cat si prin obiecte artizanale, fabricate din lut. Primul staul simbolic a fost creat in anul 1223, de catre Francois D'Assise, in Italia. Obiceiul s-a raspandit, apoi, in intreaga lume catolica.

Craciun Liturgic

In traditiile sarbatorilor de iarna, in sanul familiei, este mult basm, poezie si dragoste. Cine vrea sa cunoasca sufletul romanului, sa intre in casa lui, mai ales iarna. Va vedea atunci cum el se inchina cu fata la Rasarit, de unde vine lumina, isi face semnul crucii inainte si dupa mancare, sau cum inainte de a taia painea femeia face peste ea, cu cutitul semnul crucii de trei ori. Suntem un popor bogat spiritual. Multe traditii si obiceiuri de o rara frumusete si de o deosebita valoare spirituala, sunt concentrate in jurul celor doua mari sarbatori de iarna: Craciunul, adica Nasterea Domnului Hristos si Anul Nou. Am mostenit de la stramosii nostrii Romani sarbatoarea Anului Nou impodobita cu o multime de datini. La acestea s-au adaugat poezia si legendele pastorilor Daci din Muntii Carpati. Cu multi ani inainte de Hristos, in apropierea Anului Nou, Romanii sarbatoreau pe zeul lor Saturn, cu procesiuni, dansuri si scenete de teatru. Oameni mascati si ceterasi umblau din casa in casa. Toate astea tineau zile in sir si se vorbea despre ocupatiile sau despre credintele lor. De aceea, Sfintii Parinti ai Bisericii, dupa anul 325, au mutat sarbatoarea Nasterii Domnului Hristos chiar in mijlocul Saturnalelor romane. Aproape toate datinile romanesti de iarna sunt intre 20 Decembrie si 8 Ianuarie. La 20 Decembrie, in ziua Sfantului Ignatie, Episcopul Antiohiei, romanii taie porcii. Se taiau porci si inainte de venirea lui Hristos, tot in aceasta vreme. Dar stramosii nostrii aduceau acest sacrificiu zeului Saturn. Crestinii de acum il taie pentru indestularea gospodariilor si pentru veselia zilelor de sarbatori.

Potrivit calendarului liturgic, Craciunul Ortodox se sarbatoreste pe data de 7 ianuarie. Obiceiul a fost pastrat mai ales de catre credinciosii Bisericii Ortodoxe Ruse. Decalajul se datoreaza folosirii concomitente a calendarului Gregorian si a celui Roman. Primul este folosit in mod curent de majoritatea popoarelor. Cel roman este folosit in scop religios de credinciosii ortodocsi rusi.

Mos Craciun Mos Craciun este versiunea americana a Mosului Nicolaie din Europa. A aparut in secolul al 19-lea, in Statele Unite, sub denumirea de Santa Claus. Rolul sau era de a imparti cadouri copiilor cuminti, in timpul noptii de Craciun. Legenda lui variaza puternic de la o regiune la alta a globului. Astfel, popoarele din emisfera nordica il asteapta pe timp de iarna, pe cand cei din emisfera sudica il primesc in toiul verii.

Cum e Mos Craciun Mos Craciun este cunoscut drept batranul grasut, cu barba alba, imbracat cu haine groase de culoare rosie. Se stie despre el ca traieste intr-o tara nordica si ca are o sanie mare plina cu cadouri, trasa de reni. Copiii cuminti din Australia il vor vedea insa pe Mos venind pe o placa de surf zburatoare, dar tot trasa de reni. El intra apoi pe horn si le lasa cadourile fie sub brad, fie in pantofi sau in sosete speciale, atarnate deasupra semineului. „ Alina ROGOBETE [email protected]

DIN MOSI STRAMOSI...

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

13

Obiceiuri de Anul Nou, la români

Steaua Grupuri de câte trei copii, în ziua de crãciun umblã cu o stea confecþionatã din lemn ºi vopsitã precum o icoanã. Ei cântã: “Steaua sus rãsare Ca o tainã mare, Steaua strãluceºte ªi lumini vesteºte… Cã astãzi curata, Prea nevinovata, Fecioara Maria Naºte pe Mesia. Magii cum zãrirã steaua ªi pornirã, Mergând dupã razã Pe Cristos sã-l vazã”. Urãtorii sunt recompensaþi cu mere, covrigi, cozonac sau alte prãjituri ºi bani.

Cãpriþa

Este un obicei adus din alte localiãþi, de cãtre marchidani, dupã primul rãzboi mondial, se pare. Se confecþioneazã un cap de caprã al cãrei mandibulã se manevreazã de cãtre unul dintre colindãtori care este acoperit de corpul caprei, confecþionat din stofã ºi panglicuþe. Unul dintre urãtori cântã la fluier, iar ceilalþi cântã din gurã, în timp ce cãpriþa joacã: Þa, þa, þa, cãpriþã þa/ Þa, þa, þa ºi nu mai sta/ Sãri în sus ºi sãri în jos/ ªi aratã mai frumos/ Cum þi-e jocul sprintenel/ Se uitã boieri la el,/ Þa, þa, þa, cãpriþã, þa.”

pãrinþi, bunici ºi pe vecini, urându-le viaþã lungã ºi sãnãtate primesc bani.

Pluguºorul

Pluguºorul este principala colindã a sãrbãtorilor de iarnã. Urãrile se fac în noaptea de revelion ºi în ziua de Anul Nou. Alaiul colindãtorilor este format din mai mulþi tineri, care au asupra lor clopoþei ºi bice de cânepã cu plesnitori în vârf, dintr-un plug tras de boi, pus pe cobile. Urãtorii sunt îmbrãcaþi, de obicei, în costume populare, iar boii, împodobiþi cu ciucuri. Urarea se face în ograda gospodarului, pentru a obþine recolte bogate: “Cum a dat Dumnezeu an/ Pânã pe la vârsta de 10 ani, copiii le ure- Holde multe lui Traian,/ Aºa sã dea ºi la azã celor mari folosindu-se de sorcovã. Ei voi!” Pe timpul urãturii, colindãtorii cântã: “ Sorcova vesela,/ Sã trãiþi, sãplesnesc din bice ºi aruncã în curte boabe mbãtrâniþi,/ Ca un mãr, ca un pãr,/ Ca un fir de grâu sau porumb.Clopoþeii nu contenesc de trandafir,/ Tare ca piatra, iute ca sãgeata,/ a zornãi. Tare ca fierul, iute ca oþelul,/ La anul ºi la „ Alina ROGOBETE mulþi ani!” Se colindã în ziua de Anul Nou, [email protected] iar colindãtorii, pentru cã îi felicitã pe

Sorcova

14

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

1. Vând Combinã Class Consul cu o masã de lucru de 3 metri, aflatã în stare perfectã de funcþionare, la preþul de 8.000 Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0765222.592. 2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 metri. Relaþii la telefon: 0765222.592. 3. Vând semãnãtoare din import Germania la 3 metri, stare perfectã de funcþionare. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 4. Vând disc nou, la preþul de 9.000 Ron. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 5. Vând prãºitoare + copãitoare nouã, la 5 rânduri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 6. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 400 litri, suprafaþã de lucru de 12 metri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 7. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 1.000 litri, suprafaþã de lucru de 15 metri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 8. Vând Combinã Class Europa masã de lucru de 2,10 metri, aflatã în stare bunã de funcþionare, recent adusã din Germania, la un preþ negociabil. Relaþii la telefon: 0721-825.723.

Concep si redactez lucrari de diploma si referate la cele mai avantajopase preturi. Relatii la telefon: 0729-5507.307!

PUBLICITATE Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i emute pe site-uul ziarului nostru www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-aa]i obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la persoane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer` servicile provider-uul dumneavoastr`, ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu este supus regulilor CNA, motiv pentru care candida]ii la alegerile din 30 noiembrie [i la cele ce vor urma au spa]iu nelimitat de emisie! Acest post nu func]ioneaz` pe principiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! „ Managerr PROPRESS, Alinn BARBU

Prima televizune online din Vâlcea!

ANUNTURI & PUBLICITA PUBLICITATE

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, cali tate excep]ional`, vinul este curat.

„ Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 „Vând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Rela]ii la tel:

„Vând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

0 7 2 0 -99 3 2 . 0 8 2

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

0768-103.501

Vând d mansard d e d in BCA, strad d a Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

0751-898.584

Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-d direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-44 60.106

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.-1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

0728-242.765

SC ILDO IMPEX SRL vinnde c`rr`m mid` terrmic` porrtaant`, im mporrt Serrbiaa. Com mandaa minnim m` este de unn TIR (33,6 mc). V` putem m acorrdaa o oferrt` speciaal` penntrru taavaane cu prre]urri avaantaajoaase. Râm mnicu Vâlceaa, Strradaa Stolnnicenni, nr. 1556. Relaa]ii laa telefonn: 0728-9957.710 saau 0740-4497.373.

C M Y K

16

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

Zona cuprinsã între: Dealurile Cotmenei, Cîmpu Mare, Valea Oltului ºi Dealul Negru, situatã pe dreapta ºi stânga râului Topolog; la vãrsarea acestuia în bãtrânul Alutus, azi Oltul, este una din zonele carea dat patriei noastre câteva personalitãþi destul de importante pentru istoria românilor. Dintre aceste personalitãþi, aº evidenþia numele lui Iancu de Hunedoara, Theodosie Rudeanu ºi aº încheia cu Nicolae Bãlcescu, cunoscut ºi sub numele de “sufletul Revoluþiei de la 1848”, enunþând câteva activitãþi din viaþa lor, care dovedesc activitatea lor istoricã pentru þarã. Iancu de Hunedoara, nãscut în valea satului Corbi, din actuala comunã Bicolae Bãlcescu, cunoscut sub numele e Ioan Corvin, al cãrui fiu devine rege al Ungariei, cunoscut sub

numele de Matei Corvin, fiu al lui Voicu, se stabileºte în þinutul Hunedoarei, de unde ºi numele de Iancu de Hunedoara. El este cel care uneºte forþa românilor din Transilvania cu forþa celor de la sud, din Þara Româneascã, împotriva nãvãditorilor din sud, adicã împotriva Imperiului Otoman, urmând exemplul lui Mircea cel Bãtrân. Oastea româneascã din Ardeal ºi Þara Româneascã se bucurã de o mare victorie împotriva cotropitorilor otomani, aducându-le liniºtea, pe o perioadã destul de lungã. Theodosie Rudeanu a fost unul dintre cãpitanii lui MIhai Viteazul, dar în mare parte, un mare cãrturar al vremii. El este cel care scrie Cronica de Curte a lui Mihai Viteazul, domnul Þãrii Româneºti, care reuºeºte sã reralizeze, ce-i drept, pe un timp des-

ISTORIC...

tul de scurt, unirea celor trei þãri româneºti. El este ctitorul Mãnãstirii din satul Flãmânda, azi Valea Râului, din comuna Galicea, unde îºi stabileºte ºi locul sãu de veci, ca ºi pe cel al soþiei sale, Stanca. Meritele sale au fost rãsplãtite de cãtre domnitor cu moºia situatã între Valea Duzii ºi Valea Teianca, cuprinzând satele: Cremenari, Dealul Mare, Cocoru, Valea Râului ºi Urºi. Nicolae Bãlcescu, “suflet al Revoluþiei de la 1848”, susþine: Unirea Þãrilor Româneºti, împroprietãrirea þãranilor, obligativitatea învãþãmântului primar ºi emanciparea þãranilor. Este nãscut în Bucureºti, dar strãmoºii cunoscuþi sub numele de Badodea, sunt orignari din comuna vecinã, care, pe bunã dreptate, îi poartã numele de Nicolae Bãlcescu. Existenþa acestor perso-

C M Y K

ISTORIC...

nalitãþi ale istoriei românilor pe teritoriul acestor meleaguri a atras, în decursul vremurilor, vizita altor personalitãþi pe teritoriul comunei Galicea. Dintree acestea, sunt demne de amintit Antim Ivireanul, azi ocrotiror al municipiului reºedinþã dejudeþ Râmnicu Vâlcea, pe atunci episcop al Râmnicului ºi noului Severin, în anul 1704, viziteazã biserica din satul Cremenari. Alexandru Odobescu, scriitor al Þãrii Româneºti, împreunã cu pictorul Aurelian Teluk, originar din Austria, locuitor al Ardealului ºi stabilit, dupã aceea, în Bucureºti, viziteazã Mãnãstirea Flãmânda, în drumul lor de la Goleºti, Piteºti, apoi Flãmânda, în anul 1870. Nicolae Iorga, istoric român de renume internaþional, viziteazã satul Cremenari, în anul 1930, cu care ocazie scrie Tomurile: “Moºtenirii din Cremenari”, în drumul sãu spre Mãnãstirea Flãmînda, al mormântul lui Theodosie Rudeanu. Armand Cãlinescu, doctor în filosofie, aflat în funcþia de preºedinte al Guvernului României, în septembrie 1939, viziteazã comuna Galicea, ocazie cu care decreteazã înfiinþarea Cãminului Cultural cu denumirea de “Lumina Plugarului”. Cinstind memoria turturor acestor personalitãþi care au trãit aici sau care au

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

vizitat aceste meleaguri, conducerea comunei Galicea a hotãrât ca, la intrarea în comunã, pe ºoseaua ce leagã localitãþile Bãbeni ºi Galicea, ce duce la Piteºti, prin Cocoru, spre Milcoiu, ºi întemeiazã popasul cu numele “Valea Brãtienilor”. Aceasta a fost posibilã ca urmare a unui alt act de vizitã la data de 20 iunie 1859, a uneia dintre cele mai mari personalitãþi ale României, Alexandru Ioan Cuza, El este primul domn al României care, prin drumul sãu de la Târgoviºte, prin Piteºti, sã ajungã la Râmnicu Vâlcea, trece prin fosta comunã Cremenari, actualmente Comuna Galicea. Trecerea prin Cremenari a fost posibilã ca urmare a condiþiilor naturale, eliminând din calea domnului Dealurile Zamfireºtilor, Cotmenei, Deduleºti ºi Dealul Negru pentru a ajunge la Râmnicu Vâlcea, pe la Goranu. Traseul era urmãtorul: Piteºti - Curtea de Argeº (unde a fost ºi prima capitalã a Þãri Româneºti); ajungând la Milcoiu, apoi coborând pe Valea Topologului ºi urcând pe Valea Oltului, pânã la Goranu. Aici, pe Valea Oltului, în satul Bratia din Vale, domnul României poposeºte la aceastã fântânã care era destul de rudimentarã, dar trebuia ca sã îºi potoleascã setea. În cei 150 de ani de la acest eveniment, aceste meleaguri au suferit substanþiale transformãri. Aceastã ºosea a putut fi modernizatã, ajungând în situaþia de astãzi, ca urmare a construirii podului metalic peste râul Olt care a fost terminat la sfârºitul anului 1944. Iniþial, podul era proiectat pentru calea feratã ce trebuia sã lege judeþul Vâlcea cu oraºul Curtea de Argeº. Pe parcurs, el a fost abandonat, dar din iniþiativa familiei Brãtianu care avea interesul sã le-

17

ge judeþul Muscel, comuna ªtefãneºti, prin Piteºti cu moºia pe care o deþinea în comuna Mihãeºti, a fost reluatã construcþia podului. Pentru noi, galicenii, acest eveniment a avut o importanþã deosebitã, rpin aceea cã a fost posibilã modernizarea ºoselei care a dus la dezvoltarea satelor Bratia din Vale ºi Cocoru. Privind fântâna, trebuie amintit cã ea a fost refãcutã de înaintaºii lui Trandafir Rãdulescu, anume: familia Popian, locuitor al acestor meleaguri. Astãzi, ea a suferit modificãri radicale, fiind modernizatã, având apã pe trei izvoare ºi purtând numele de “Sfânta Treime”. În acelaºi timp, în faþa fântânii, a fost construit un foiºor, unde trecãtorii pot poposi ºi odihni în condiþii foarte bune. Destul de impresionantã este ºi “Crucea Mântuirii”, fãcutã din lemn, care impune, prin construcþia sa, nu numai artã, dar ºi credinþa religioasã a cetãþenilor în Dumnezeu Tatãl, Fiul ºi Sfântul Duh, adicã Sfânta Treime, Toate acestea au fost posibile ca urmare a activitãþii deosebite dusã de cãtre conducerea comunei, în frunte cu Nãfliu Ion, primarul comunei, Dorin Udrea, viceprimarul comunei, preotul prof. Ion Tiþu, Mihai Prunoiu, preotul paroh al bisericii din satul Cremenari,

18

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

ISTORIC... cinstim memoria celor care au avut dragostea de a vizita Valea Topologului, la confluenþa acestuia cu Oltul, dovedind, prin aceasta, dragostea faþã de meleagurile noastre Toate acestea ridicã importanþa istoricã a acestui loc ºi deschide perspectiva de dezvoltare a turismului rural, prin vizitarea obiectivelor amintite, poposind, pentru o clipã, la popasul “Valea Brãtienilor”, unde pot sã respire, pentru câteva momente, aerul curat al pãdurii ºi sã îºi potoleascã setea cu apa de la Fântâna Sfânta tReime. La încheiere, este necesar a da lista cu donatorii care au contribuit la realizarea acestui mare obiectiv:

- Ion Nãfliu, primarul comunei - Florea Udrea, viceprimarul comunei - Ion Tiþu, preot prof. - Mihail Prunoiu, preot paroh - Trandafir Rãdulescu - Marinicã Tudoroiu - Ilie Bãieþan - Mariu Bãieþan - Cãlin Bãieþan - Bebe Stan - Valericã Tudoroiu sprijiniþi de toþi consilierii conþinutul acestor cântece au - Ninel Tache comunali. Destul de impresio- fost desprinse faptele istorice - Ion Pâslaru nantã a fost ziua de 9 noiem- ale românilor pentru - Doricã Mãrãcine brie, atunci când a fost sfinþit înflorirea României Mari. - Nicolae Bârsan acest obiectiv, unde a partici- Programul desfãºurat a avut - Ion Flãmânzeanu pat un numãr de peste 250 de ºi recitãri patriotice din care a - Aurel Mitu persoane. Toþi cei prezenþi au fost desprins acelaºi conþinut, - Constantin Neagoe participat la o masã frãþeascã evidenþiindu-se recitarea - Dumitru Popa unde au fost serviþi în mod poeziei “Doina” avându-l ca - Vasile ªtefãnescu deosebit cu cele necesare unei autor pe marele poet al nea- Elvira Neamþu mese de obºte. Încheierea mului românesc, Mihai - Constantin Iordãchescu activitãþii a fost fãcutã cu un Eminescu. Întregul program - Elena Manu program artistic prezentat de artistic s-a desfãºurat sub - Ecaterian Popian elevii ºcolilor cu clasele Iconducerea profesorului preot - Marinela Boangãr VIII Galicea ºi Bratea Deal. Ioan Tiþu, fiu la comunei, fost - Ion Iordãchescu Cu aceastã ocazie, corurile elev alªcolii Galicea. - Ion Zãvoianu cunoscute sub numele de Amenajarea acestui obiectiv - Florica Cercel “Vocea Topologului” alcãtuit sub numele de “Valea - Filofteia Petricã din elevii ªcolii Galicea, Brãtienilor” a fost construit în - Constantin Mihai ºi mulþi corul “Vocea Brãtienilor” memoria personalitãþilor alþii care se înscriu în lista alcãtuit din elevii ºcolii istorice acre s-au nãscut, au nevãzutã, dar apreciatã de Bratia Deal au interpretat trãit ºi s-au stabilit pe aceste toþi trecãtorii. cântece patriotice. Din meleaguri. În adelaºi timp, „ prof. Anton Ceauºescu

SCRISORI DE LA CITITORI CITITORI

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

19

Politica de ieri ºi azi din România ~ episodul al III-lea ~

D

înþeles cã prezenþa la vot, a fost ceva mai ragi cititori ai revistei “Viaþa Ga- scãzutã la scrutinul din toamnã. Motivul licenilor”, iatã cã revin în centrul atenþiei principal îl reprezintã, dupã pãrerea mea, plecarea unor persoane din localitate, în dumneavoastrã cu un subiect proaspãt ºi timp ce altele nu au venit la vot. Iar de actualitate ºi anume alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008. Desigur, motivul cel mai important îl repreznitã voi încerca sã fiu cât mai corect ºi obiec- faptul cã alegerile pentru primar ºi consilierii locali, au prezentat - în mod tiv ºi de aceea mã voi ocupa de anumite normal - mai mult interes. Cu toate aspecte la care am participat efectiv fãcând parte din comisia de votare din satul acestea, trebuie sã recunoaºtem cã Valea Râului, comuna Galicea. Fãrã a in- prezenþa la vot a fost destul de bunã ºi repet - îmbucurãtor a fost faptul cã totul tra prea mult în amãnunte, menþionez cã a decurs normal, fãrã orgolii sau pe o vreme zic eu destul de friguroasã incidente, fie ele chiar minore. Dacã îmi mai ales la primele ore ale dimineþii ºi peremiteþi, fac aici o micã remarcã ºi ceva ceaþã, toþi membrii comisiei de votare a circumscripþiei din Valea Râului, anume - sper sã nu greºesc - cã între orele 19.00 - 21.00, nu a mai venit niciun am fost prezenþi la ora 6.00. Nu pot sã alegãtor la secþiile de votare. Nu este trec cu vederea faptul cã a fost pentru prima oarã când am cãlcat pragul acestei greu de bãnuit cã, în aceastã perioadã, ºcoli din acest sat ºi sunt obligat sã spun ora 19.00, poate fi consideratã o orã cam întârziatã. Sau poate - zic, tot eu, cã am rãmas impresionat de aspectul glumind - “s-a terminat stocul”! La interior cât si de cel exterior, sã nu mai închiderea secþiilor de votare, respectiv zic de dotarea acestei ºcoli ºi desigur ora 21.00 - cum ar spune Caragiale - s-au trebuie sã felicit pe cei implicaþi în desigilat cele douã urne ºi a început aceastã realizare. Acum, trecând peste aceste imagini plãcute, voi trece direct la numãrãtoarea voturilor. În termeni sportivi, clasamentul s-a prezentat astfel: subiectul propus ºi îi voi nominaliza pe membrii comisiei de votare, fãrã a 1. PNL preciza ºi apartenenþa politicã a fiecãruia 2. PSD-PC dintre aceºtia: preºedinte- Maria ªiþoiu, 3. PD-L vicepreºedinte- Nicolae Clenci; membrii: 4. PRM Stela Ceauºescu, Lenuþa Chiriþã, Aurel 5. Altele fãrã importanþã. Mitu, Costel Poboranu, Emil Diþoiu, Anton Stoian, Ionel Enache. Începând cu În încheierea acestui articol, personal ora 7.00, odatã cu deschiderea urnelor, consider, cã am participat din nou, la un uºor-uºor, au început sã aparã ºi eveniment politic important, din viaþa alegãtorii de ambele sexe. Desigur, ponromânilor, sper - la modul cel mai generderea cea mai mare au avut-o cei mai în al cu putinþã - cã am reuºit cu toþi, sã vârstã. La modul cât mai general cu alegem persoanele potrivite care sã ne putinþã, pot spune, foarte sincer, cã totul reprezinte cu cinste ºi pe noi, cei de rând, a decurs absolut normal, fãrã influenþe nu numai pe ei, ºi sã avem mãcar o sperpolitice, fiind valabil atât pentru alegãtori, cât ºi pentru comisie. Din informaþi- anþã de mai bine. ile primite de la cei din comisie, prezenþi Cu mult drag ºi respect, „ Cu mult respect ºi stimã, la alegerile locale din aceastã varã, am Ionel Enache

20

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

Autoritãþile din Galicea au planuri importante pentru anul viitor, mai ales în ceea ce priveºte cultura ºi dezvoltarea comunei Galicea ºi din acest punct de vedere. Potrivit edililor

CULTURA...

românilor. Astfel, agenda culturalã a celor care conduc destinele comunei Galicea, începând cu cei doi edili ºi terminând cu toþi membrii Consiliuului Local din Galicea se prezintã în felul urmãtor: 1.Concert de colindeNasterea Domnului - 25 decembrie 2008. 2.Simpozion “Unirea Moldovei cu Muntenia” 24 ianuarie 2009; 3.Simpozion “Ziua Tricolorului”-24 februarie 2009; 4.Concursul “Primãvara poeziilor” - 1 martie 2009; 5.Festivalul-simpozion “Mugur de primãvara”Ziua Internationala a femeii- 8 martie 2009; 6.Concert de muzica populara si un targ de sarbatoare religioasa care se va liberali ai acestei localitãþi, desfasura in duminica vor fi organizat manifestãri floriilor- 20 aprilie 2009; deosebite încã din primele 7.Concert de Sfintele Pasti - 27 aprilie 2009; zile ale anului 2009, în 8.Concursul Sfintii romani deplinã concordanþã cu cu moastele la noi in tarasãrbãtorile naþionale ºi 28 aprilie 2009; religioase ale tuturor 9.Concursul Cel mai bun gospodar - 30 aprilie 2009; 10.Ziua eroilor-manifestare istorica si religioasa- mai 2009; 11.Festivalul Theodosie Rudeanu- 25 mai 2009; 12. Festivalul de cantec si dans Florile primaverii - 1 iunie 2009; 13.Expozitii de carte- 20 august 2009; 14.Concert de muzica populara si concursul Cel mai bun mestesugar - 26 octombrie 2009; 15.Concert de colindeNasterea Domnului - 25 decembrie 2009.

SCRISORILE CITITORIL OR CITITORILOR

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

21

Dreptul la Culturã ~ episodul al IV-lea ~

D

ragii mei cititori ai revistei “Viaþa Galicenilor”, iatã cã revin în centrul

atenþiei dumneavoastrã, cu un alt episod - zic eu - mult mai interesant decât cele de pânã acum. ªi, de aceea, vã rog sã fiþi foarte atenþi ºi sã citiþi totul pânã la capãt. Dacã în episodul al III-lea vorbeam, cu multã reponsabilitate, despre marii scriitori ºi poeþi ai timpului trecut ºi despre faptul cã, din punctul meu de vedere, nu se poate face comparaþie - valoric vorbind - între respectivii ºi ce de astãzi, totuºi nu doresc sã fiu rãutãcios pânã la capãt ºi sã afirm cã avem ºi câþiva scriitori mai cunoscuþi, la o vârstã - cred eu - înaintatã. Este vorba de artiºti ai condeiului, ca: Adrian Pãunescu, Corneliu Vadim Tudor, Ana Blandiana, Nina Casian. Sunt foarte cunoscute aceste nume, la noi în þarã, de cãtre publicul larg, în special cel avid de culturã, mai als cã cei prezentaþi mai sus, sunt în viaþã. Iar primii trei sunt implicaþi ºi politic, în diverse partide. Fac aici o micã parantezã ºi pot afirma, cu toatã convingerea, cã eu nu agreez persoanele care au un anumit statut. Sã zicem: scriitorii, doctorii sau diverºi interpreþi de muzicã popularã sau uºoarã, care, împinºi, de la spate, de liderii diverselor partide politice, fac jocurile de culise ale acestora, fãrã sã aibã înclinaþii în domeniu. Spun aceste lucruri, deoarece, atât Adrian Pãunescu, cât ºi Corneliu Vadim Tudor, Ana Blandiana, Ion Dolãnescu, Irina Loghin au fost în Parlament de foarte mult timp dar fãrã realizãri pentru omul de rând. Pentru alegerile care au avut loc la sfârºitul lunii noiembrie a anului în curs, sunt alte persoane publice cunoscute, au fost scoase la înaintare, gen: actorul Florin Cãlinescu sau interpreta de muzicã uºoarã Luminiþa Anghel. Dar, um mã exprim eu, de cele mai multe ori, nu sunt eu filosoful satului ca sã schimb lumea ºi, de aceea, în continuare, voi reveni la forma iniþialã, ºi anume: CULTURA. Dragii mei cititori, spuneam, la începutul articolului cã, de data aceasta, mã voi ocupa de un subiect mult mai interesant decât toate cele pânã în prezent ºi mã voi þine de cuvânt. De aceea, iatã ce urmeazã: Stãteam, zielle trecute, în casã, întins în pat ºi urmãream un anumit post de televiziune. În faþa ochilor, mi-a apãrut un imens platou de filmare, unde erau aºezaþi un moderator, douã blonde superbe, iar în mijlocul tuturor acestora, marele actor Florin Piersic. Sincer sã fiu, m-am bucurat mult cã am fost pãrtaº la aceastã emisiune. Florin Piersic este un personaj care te fascineazã: la vârsta lui de 70 de ani, prin modul cum a trãit viaþa în tinereþe ºi se mândreºte cun un trai la fel de intens ºi la ora actualã. Dragii mei cititori, la întrebarea moderatoarei de televiziune, anume: “Domnule Piersic, credeþi cã cei care au dus faima în lume, în diverse domenii de activitate sunt apreciaþi la justa lor valoare, de cãtre poporul lor?”, marele actor, dupã ce a zâmbit foarte discret, a zis: “Da. Sunt apreciaþi când se duc pe altã lume, eventual. Trei zile. Mai mult nu. Iar aici, mã refer la Gil Dobricã ºi Gicã Petrescu, care au murit în sãrãcie, lãcrimând!...”, spunea marele actor. Gestul lui Florin Piersic, m-a emoþionat. Mai ales cã acest personaj este, în mod cert, un sentimentalist ºi nu joacã teatru în vãzul lumii. El chiar suferã pentru alþii, cu adevãrat. Dragii mei cititori, pentru a nu mai lungi vorba, vreau sã spun cã aceastã emisiune ºi cele spuse de cãtre marele actor, m-au fãcut sã cred cã nu ar fi rãu sã fiu eu primul care, în paginile acestei reviste, sã aduc, în prim plan, anumite persoane din aceastã comunã anumite

22

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

SCRISORILE CITITO CITITORILOR RILOR

persoane care, de-a lungul timpului ºi în prezent, au demonstrat cã au o bunã conduitã în familie ºi în societate, foarte mult bun simþ ºi sunt foarte buni profesioniºti, bineînþeles, fiecare în domeniul sãu de activitate. Desigur, sunt convins cã numãrul celro care ar merita sã fie nominalizaþi, este mai mare, dar eu mã voi referi, în specialm la cei pe care, personal, iam cunoscut mai bine, în diverse situaþii, sau i-am studiat, de la distanþã, de mai multã vreme. Doresc sã fiu bineînþeles cã tot ce public referitor la aceste persoane sunt pãreri personale. Nu m-a obligat nimeni sã abordez acest subiect, ci merg la ideea cã am procedat bine, indiferent de pãrerea anumitor persoane, în cazul în care ar exista voci care nu ar fi de acord cu cele scrise de mine. Trecând la cei nominalizaþi, fãrã a face un clasament anume, aceºtia sunt:

- inginer Constantin Iacob, - inginer Ion Dobrescu, - doctor Ion Cîrneanu, - profesor Ion Leculeanu, - primar Ion Nãfliu, - viceprimar Florea Udrea, - profesor Ion Iliescu, - doctor veterinar Florin Monea, - tehnician silvic Florin Mãrãcine, - profesor Anton Ceauºescu, - profesor Emil Popescu, - secretar Gheorghe Obogeanu, - inginer Constantin Stochin (Dumnezeu sã îl odihneascã în pace!). Dragii mei cititori, cred cã s-a observat cã, în proporþie de 90%, am nominalizat persoane cu studii superioare ºi este posibil ca, pe viitor, dupã o mai bunã documentare, sã mã ocup ºi de cei cu studii medii cã ºi ei pot avea aceleaºi calitãþi cu cei prezentaþi mai sus. Dupã cum se poate observa foarte uºor, acest subiect nu a avut legãturã cu persoane de sex feminin, tot din lipsã de documentare. Aici, problema poate fi mai dificilã ºi din cauza unei comunicãri mai deficitare cu aceste persoane. Cu aceasta, eu închei, mulþumindu-vã pentru atenþia acordatã, sperând cã voi reveni cu un episod cel puþin la fel de interesant, în ediþia viitoare. Cu stimã, al dumneavoastrã, „ Ionel ENACHE [email protected]

POLITICA...

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

La sfârºitul lunii noiembrie, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul României, locuitorii comunei Galicea nu au uitat cine este acel parlamentar care i-a ajutat sã atingã cel mai înalt prag de dezvoltare, anume: preºedintele PNL Vâlcea, actualul senator Emilian Frâncu. Se poate spune cã acesta a ajuns senator, pentru urmãtorii patru ani, cu contribuþia deosebitã a galicenilor, þinându-se cont de faptul cã, la Galicea, atât Emilian Frâncu, cât ºi candidatul PNL pentru funcþia de deputat, Cristian Buican, au obþinut un scor frumuºel de 59 de procente. Participarea la vot a fost ºi ea destul de bunã la Galicea ºi anume de 57%. Dragi Galiceni, va multumim pentru prezenta dumneavoastra la vot si celor care ne-ati dat votul noua, adica celor care a-ti votat PNL, precum si celor care a-ti votat alt partid. Importanta acestor alegeri a fost una majora. Unii dintre cei care au candidat in colegiul nostrum, de erau intrebati cu doua luni inainte de alegeri, sunt convins ca nu stiau unde se afla Galicea. Ma intreb pentru ce au votat aproape

Partidul voturi PNL PSD PDL PNG PRM Total voturi

1.000 de oameni, pentru cei care ne-au mintit cu nerusinare aproape 15 ani, fara insa a ajuta cu ceva comunitatea noastra. Senatorul si parlamentarul pentru noi este un fel de primar general; cel care ajuta comuna pentru implementarea proiectelor si pentru a reprezenta toate cererile comunitatii. Noi, toti care dorim binele comunei Galicea, care dorim o infrastructura pusa la punct, o economie sanatoasa, un grad de civilizatie crescut, nu ne-am nascut nici liberali, nici democrati sau socio-democrati; suntem cu totii oameni inainte de toate si intotdeauna votul nostru conteaza, pentru ca repartizarea fondurilor din pacate se face tot pe criterii politice si tot in functie de numarul de voturi. Vreau sa nu-i uitati pe cei care v-au indemnat sa-i votati daca isi mentin promisiunile facute dumneavoastra. Valoarea votului dumneavoastra are un pret mult mai mare decat oferta unora dintre candidati. Cum au votat galicenii, asa cum o prezinta situatia de mai jos: „ viceprimar Florea Udrea

Numar de voturi pe sectii de votare

Galicea

307 115 49 15 18

504

V.Raului

194 56 10 2 4

266

Teiu

Cocoru

BratiaVale

188

269

209

92 78 10 6 2

149 86 20 2 12

23

110 78 13 6 2

Bratia Deal

87 52 29 1 6

175

Total

Cremenari

71 95 25 1 1

1010 560 156 33 45

193

1804

C M Y K

24

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

LITERATURA...

P.C.C.M. - Partidul Celor Ce Muncesc Motto: “Când te loveºti cu capul de-un zid Simþi cât de puternic e un partid!” “Partidul e-n toate, e-n mine, e-n tine, E-n sângele care ne curge prin vine!” Dar care partid din toate-i mai bun? În câteva rânduri, aº vrea sã vã spun: Eu însumi în dreapta, þin sus PNL-ul, Cu stânga, þin strâns de gât PSD-ul. Alãturi de PIN plus PRM-ul ªi alte atât de multe partide, Care mai de care, cu doctrine stupide! A, da! A mai rãmas o parte din mine: E capul cel ce-mi judecã bine. El þine cu partidul celor care muncesc, Cu partidul celor care trudesc Sã facã viaþa mereu sã prospere ªi nu urmãresc interese ºi avere. Þin cu partidul celor ce curmã Corupþia, lumea ºi cele din urmã. Eu þin cu partidul “MUNCÃ-ONOARE”, Cu cei care ºtiu sã aprecieze o valoare. Vreau ca partidul “MUNCÃ-NAINTE” Cu fapte mãreþe ºi puþine cuvinte. Vreau ca partidul celor ce simt Nevoile lumii ºi-n vorbe nu mint,

Vreau cu partidul pe care-l doresc, Vreau cu ardoare, dar Doamne, unde-l gãsesc?

Eu nu spui... dar vreau sã zic! (Monolog) Umblã-o vorbã pe la noi Când la sfat stau câte doi ªi când unul mucalit Flecãreºte rãguºit: “Eu nu spui, dar vreau sã zic!” Coborâi din deal în vale Pe-o asfaltatã cale. Miuleºti-Piepteºti de vale. Doamne, pupã-l p-ãla care Ne-amplinit proiectu’-ãl mare ªi ne-a adus asfalt tare! Ce te faci, în jos, pe pantã, De-ntâlneºti o basculantã? ªanþ în dreapta, ºanþ “la gauche”, Mi te face cocoloº; Eu, de-aceea-acuma strig: “Mai lãrgiþi-o, bre, un pic!” Nu cã spui, dar vreau sã zic.

Cu actele necesare, Pentru subvenþiile care A.P.I.A ne dã parale, Însã, cu asigurare ªi cu probe de bob mare. Dacã ºi la primãvarã Vom face dosare iarã, Mie-mi vine iar sã strig, Dar fac ºi nu spun nimic Pânã-o face grâul spic... Nu cã spui, dar vreau sã zic! Sindicatu-aduce legi Pentru bunii mei colegi. Se zvoneºte cã-n buget Vom avea un cont... discret Alocat în anul nou Pentru tichete cadou. La ºedinþa ce-o sã fie Hotãrât... la primãrie Întreg Consiliul Local Unanim va zice: “DA”. Vom avea, în 2009, ªapte tichete sau nouã. De cinci ori, pe ani-complet De face-eveniment. O fi vis sau e nimic? Eu nu spun, dar vreau sã zic!

Dar sã ne oprim, pe bune, Cã avem ºi lucruri bune. ªcoli noi, grupuri sanitare Centrale ºi termopane, ªcolile-s mândre ca o floare, Staþii pentru aºteptare, Centru pentru educare, ªi în deal, dar ºi pe vale Telecentre, asfaltare, Cu fetiþe... Doamne, ia-mã Popas în Bratia Vale ªi bãieþi de bunã seamã. ªi multe calculatoare, Toþi cu inima... furatã Alimentare cu apã ªi þinutã... dezbrãcatã: ª-altele ce-acum îmi scapã, Blugi, cordele, draci, inele, Pe care lumea le vede, Sârme-n nas, în cap betele, Cãci altfel nici nu ne-ar Telefoane ºi manele; crede. Voi - cu tact pedagogic Bucuraþi-vã un pic! Mai struniþi-i, bre, un pic! Nu cã spui, dar vreau sã zic. Cã ne facem de nimic, „ prof. Mãcinic Nu cã spui, dar vreau sã zic. Georgescu, ªcoala Cremenari Pe câmp, grâu rãsare Galicea Parcã-ar ieºi din dosare!

C M Y K

LITERATURA...

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

Roman]` ireversibil`

Politica ºi Criza Politica, sã zic, e-n floare! Criza a cãzut cam tare, Stai atunci ºi te gândeºti, Bani de unde sã gãseºti. Politica, sã zic, e-n toi. Criza a cãzut pe noi. De lucru, la oraºe ºi la sate, Nu se mai gãseºte, frate. Pãmântul trebuie lucrat, Arat, discuit ºi semãnat. Dar nu-i suficient atât. Erbicidatul este la rând... Îngrãºãmânt dacã nu dai, Producþie bunã nu ai. Atunci, întreb ºi eu, ca fiecare, Politica mã-ajutã oare? Ajutã, zice unul ºugubãþ, Fiind în partid ºi bun de clonþ Dacã te înscri la mine - cicã, La tine, criza va fi mai micã! „Ionel Enache Sometimes I’m more like nothin. I still rhyme, I don’t stop fightin! Why do I still live for? Sometimes it’s hard dyin! Just climb on a bridge. Sometimes think tryin Alin BARBU, To jump off and just managerul ziaru- swim on lui PRO ExpreS And show these dumb de Drãgãºani creeps what I stand on Is a gold mine. Sometimes just hate this mind Some of it ain’t right: I just don’t mind Act not too kind; hurt all I can find, But if I fall on evil times, open locked doors May be done wit guns and blood falls! Help me weak up, I just can’t give up My whole childhood’s been raped up. Till now been dope, now I stand up And ask what up? Am I chained up? No, then let’s teach new cypers; World’s in my hands, let’s change they dippers! Followin old steps thinkin to back off… ASaint I was before I’ve put down ma first scoff, But the same laugh, in the same skin, Cried to get out when was less than thirteen! Needda drow a new map! No longer in ma’s plan! Poor me, still ma’s big mistake! Gotta live as I can: Wanderin the streets, hidin maself in the trush can And just dream of a family wit daddy and mom! It ain’t hard picture what thoughts run through my head: Hope that I could make the family that I’ve always dreamt, Wanna stop hidin from a shit that I’ve never wanted! … Somenights I go to bed. I don’t dream

25

Las mun]ii s` d`n]uiasc` pentru mine [i farul de la malul m`rii s` lumine. Chiar dac` [tiu c` am l`sat al sufletului vis neterminat, eu nu pot s` m`-ntorc, de[i mi-e tare dor [i genele-mi strivesc adeseori o lacrim` fierbinte \n care am pus toate acele visuri ce s-au dus. Fie c-am vrut,

maself dead; I dream I’m wit one but she also wants me gone. Fuck all my fans, scruel guns! Don’t want anymore rhymes! Gravity’s way gone! Damn, I’ve just wanted some nice times… Just a dream! Still alone; that’s how I die, I can change if I try, Everytime see life pass me by, I drop rhymes and cry to die… Listen to me this once, God: please don’t let this mud Turn back dark each one of my drops of blood! I just hope I find maself, no matter who I am; I’m tellin you Lex, devil ain’t my middle name! Wanna tell someone I love er; gotta kiss this hate goodbye! See whoever I’ve been, Andra, now’s far away! See, I needda get back, no matter what way, And I’m a do it, no matter what bitches like Chrys say! But in this whole that I’ve got… Can’t rule by my own, Thanks for that hour! Here I am: back alone… To know it, gotta pass through it; if not, can’t taste the shit! See, what I’m telling you is: I had enough of it, To beggin one’s company when n’one gives a spit on me, Different ain’t it, a sign on a love C. D? Only if I can do thee! Girl, want you to see How much did ya care mean to me, It’s my hope to be set free! Never hath to see Or talk to worms like me? Well, there’s a start for all… Chaque Mat! Still loser, can’t stand it no more: Sit in the back of the room wit as many friends as nice words: NONE; Go to school and dream same dream from eight to one, And when comes the time to leave, the same hell I go through!

Luminiþa Roºoagã, 47 de ani, bibliotecar, Universitatea Constantin Brâncoveanu, Rm Vâlcea

fie c` nu sau pur [i simplu s-a-ntâmplat. Eu nu pot s` m`-ntorc. {i orice zbatere, ce fr`mântare, e-n zadar - mult prea adev`rat Nu pot decât s` ard \n continuare... Say whatta do, how to act like, where to go to, Or am I too late for catchin a chance? Shit, Couldn’t see trains do not wait for me! Maybe need a brain transplant, please do the shit! Gotta feel like there’s someone can hang wit. Ask for no line - that’s the last of mine! Have you got the right army to save this coal mine? It’s a road from gold to nothin… Tired to do it alone! I feel stuck in life’s mouth - this Pitbull chews me like a bone! I’m helpless, I know one thing: I’m at it’s pity! This game can’t go on - I’m the hero in DARK CITY … Somedays you chicks tell me: I’m pleadin stupid or nothing, For each one of my lines, for each time been rhymin Hope there’s enough pain to suffer and pay the price… Without vices may be a doll played at dice! What the hell am I doin? Telllin more lies? When do I stop? Give more advice! Sometimes my tongue spits some crap I don’t want! But I’ve got it: time to turn around: Did I say ma mom likes dope? Ain’t no truth in that! But she is a sex adict! Can’t act like I’ve suffered a feels fracture; I’m the best formula, Allina! Now I’ma add culture! Look girl, I’ve got the message, gimme a number to reply! No, no. It ain’t no lie, guess I’m no more high, Guess I found the new road, I need gas to stick to this, Time to show these female enemies Been released for I’m no longer a beast. The bollid found back its pist! If I yelled, sworn or jumped over the line, Blame ma mom and look to see: I’m no brute, For all these’s been her fault, try understand…

26

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

- Uniunea Astronomica Internationala a folosit numele lui Mihai Eminescu pentru a denumi un crater de pe planeta Mercur. Actiunea face parte dintr-un program prin care Uniunea Astronomica a stabilit nume pentru mai multe formatiuni geologice de pe planeta Mercur, identificate de sonda spatiala Messenger acum patru luni. Reprezentantii Uniunii Astronomice au motivat alegerea numelui lui Mihai Eminescu deoarece este "nasul" limbii române moderne. Alte cratere de pe Mercur au primit numele constructorului antic Apollodor din Damasc si al poetului chilian Pablo Neruda, laureat cu premiul Nobel.

CURIOZITATI Charon, in planeta, a asteroidului-gigant Ceres si aparitia misterioasa a corpului ceresc "UB 313" sunt evenimentele care ar putea duce la rescrierea manualelor de astronomie. Votul asupra propunerii de "acceptare" a trei noi planete in sistemul nostru solar va avea loc joia viitoare, inainte de inchiderea conferintei astronomilor. - Cercetatorii de la Universitatea Yale, Statele Unite, au anuntat faptul ca pe baza unor specii inrudite descoperite poate fi readusa la viata Geochelone elephantopus, o broasca testoasa de Galapagos, disparuta in urma cu 100 de ani. Acest experiment genetic deschide practic calea pentru recuperarea unor specii de animale disparute in trecutul mai apropiat sau mai indepartat.

- In cadrul celui de al 26-lea congres al Uniunii Astronomice Internationale, - In Romania, avortul care si-a deschis este legal pina la 12 portile la saptamini de sarcini. inceputul acestei Doar in cazurile in care saptamani la mama sau fatul sint in Praga, s-au pericol perioada se prereunit peste lungeste pina la 14 sap2.500 de specialtamini. Totodata, isti din 75 de romancele nu sint oblitari. Printre gate sa primeasca conproblemele analsiliere inainte sau dupa izate a fost luata avort. Avortul provocat in calcul si posi(la cerere) a fost legalbilitatea izat in Romania prima rescrierii encidata in 1957. A fost clopediilor si interzis in 1966 de manualelor de Nicolae Ceausescu si astronomie, relegalizat din 1990. daca se va aproPolonia si Irlanda au o ba o noua vizlegislatie restrictiva in iune asupra sisprivinta avortului. temului solar. In Stiinta nu a denumit acest caz, trei foarte clar un moment zero al vietii. "In unele tari, avornoi planete se tul este interzis tocmai pentru ca ovulul proaspat fecundat vor adauga la este considerat o forma de viata. In alte tari, in schimb, cele noua cunosmomentul zero al vietii este considerat atunci cind fatul cute pana acum. Inca de la deschiderea congresului, orga- are cord si ii bate inima. Sau unii considera ca viata nizatorii au anuntat ca discutiile vor revolutiona vechea incepe in momentul in care fatul poate supravietui in imagine privind organizarea sistemului nostru solar, adumediul extern", explica specialistii. cand in prim-plan descoperiri de ultima ora legate de planetele care se invecineaza cu Pamantul. Mai mult decat - Un nou studiu al atat, specialistii au fost provocati chiar sa schimbe definicercetatorilor amertia oficiala a planetei, luand in discutie statutul planetei icani demonstreaza Pluto, dupa descoperirea altor corpuri ceresti in sistemul ca virusul HIV, care solar. Astfel, conform studiilor prezentate de astronomi, sta la originea epiordinea planetelor de la Soare ar fi urmatoarea: Mercur, demiei de SIDA, s-a Venus, Pamant, Marte, Ceres (daca se aproba proppropagat in Statele unerea), Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto, Charon Unite de pe conti(daca se aproba propunerea), si "UB 313" sau "Xena" nentul african prin (daca se aproba propunerea). Statutul lui Pluto, corp Haiti, cea mai saraceresc descoperit in 1930, constituie de decenii subiect de ca tara de pe contidezbateri in comunitatea astronomica, dupa ce s-a nentul american, in descoperit ca masa acestuia este de 400 de ori mai mica jurul anului 1969, decat cea a Pamantului. Discutiile s-au intensificat dupa cu peste un deceniu ce, in 2003, astronomii din California au descoperit un inainte de explozia corp ceresc pe care l-au numit "UB 313" sau Xena. infectiei. Este posiAcesta este unul din cele peste 10 corpuri ceresti din sistemul nostru a carui masa este mult mai mare decat cea a bil ca virusul mortal sa fi fost introdus in SUA de un imigrant haitian celibatar, potrivit studiului, acesta raslui Pluto. "UB 313" are un diametru de 2.398 de kilometri, cu o marja de eroare de 96 de kilometri si este mai pandindu-se apoi in Canada, Europa, Australia si Japonia. mare decat cel al planetei Pluto (2.288 km). Transformarea satelitului natural al planetei Pluto,

integrame/rebusuri

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

27

Orizontal: 1. Zeul padurii, naturii si pastorilor

3. Zeul infernului (pe care-l întruchipeaza)

5. Sotia lui Zeus, patroana casatoriei si a casei, traieste pe Olimp 6. Zeita tineretii 8. Zeul vântului 9. Zeul mortii, ce întruchipeaza el însusi moartea 12. Muza olaritului si a poeziei lirice 13. Zeul iubirii (corporale) Vertical: 2. Zeita întelepciunii, tacticii si strategiei razboiului, ocrotitoarea artei, stiintei, traieste pe Olimp

4. Zeul luminii, al primaverii, al integritatii morale si al vietii cumpatate ca si al artei 5. Zeul focului si al fierarilor, traieste pe Olimp 7. Unul dintre Titani, ce poarta globul pe umar 10. Zeul razboiului, de pe muntele Olimp 11. Zeul principal, ce salasluia pe Olimp

28

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . „Un barbat la volanul unei masini. Noapte, el foarte obosit dupa multe ore de condus. La un moment dat, trage pe dreapta pentru foarte necesarul pui de somn. Nici n-apuca s-atipeasca, ca-l trezeste unul: - Nu va suparati, aveti un ceas? Asta nervos raspunde: - E 4 jumate! Se baga iar la somn. Dupa ceva timp, altul ii bate-n geam: - Nu va suparati, aveti un ceas? Asta, si mai nervos: -E 5 fara 10! Dupa care scrie pe o foaie mare: "NU STIU CAT E CEASUL" si o lipeste pe masina. Un al treilea se opreste si ii bate-n geam. - Tu ce mai vrei ma? intreaba soferul enervat la culme. - E 5 si 10! „Fat-Frumos cu calul lui mergeau la Ileana Cosanzeana. Fat-Frumos ii zice calului: -Stai aici si cand vezi ca vine Zmeul vii in partea cealalta si strigi iar eu am sarit pe geam la tinen spate. Bine? Calulu: Bine, Fat-Frumos! Ajunge Fat-Frumos la Ileana C., se dezbraca iar de odata suna cineva. Fat-Frumos sare pe geam. Ileana merge la usa sa vada cine ii. Era calul: -Spunei lu Fat-Frumos ca il atept in hol pentru ca afara ploua. Fat-Frumos sa-l omoare pe cal: -Ce ti-am spus mai boule sa strigi cand vine zmeul. -Bine, Fat-Frumos! -Fi atent imi iau parasuta ca sa nu ma mai lovesc. ok? -ok Merge Fat-Frumos a doua oara la Ileana, se dezbraca o saruta si de odata se aude suneria.Fat-Frumos sare pe geam. Ilena merge sa vada cine ii. La usa calul: -Spunei lui Fat-Frumos ca mi-a luat sacul cu fan si am venit sa ii dau parasuta.

statea pe scaun: - Nu crezi ca ar trebui sa cedezi locul cuiva in varsta? Stii ca pe batrani ii dor picioarele... - Cand erati de varsta mea, dumneavoastra cedati locul batranilor? - Da, sigur! - Vedeti? De asta va dor picioarele acum! „Intrebare: Ce au in comun toti barbatii care stau singuri intr-un bar? Raspuns: Sunt insurati. „Un copil sta in fata unei usi si plange de zor. - Ce s-a intamplat, micutule? il intreaba un domn care trecea pe acolo. - Nu pot sa ajung la sonerie. - Ah! Numai pentru atata lucru? Si ridicand copilul in brate ii da posibilitatea sa apese pe buton. - Si acum sa fugim, spuse copilul cand se vazu jos. „Domnule farmacist, otrava de soareci pe care mi-ati dat-o e foarte buna! - Cum adica? - Le-a placut foarte mult! Au mancat-o toata, ba chiar s-au si ingrasat atat de mult,incat n-au mai incaput pe vechile gauri, si uite asa pisica i-a prins pe toti! „Seful catre secretara: - Cine ti-a spus ca, doar pentru ca te-am sarutat de cateva ori, ai dreptul sa lenevesti toata ziua? - Avocatul meu. „Up tip conducea masina pe o autostrada de mare viteza si foarte aglomerata. La un moment dat, mobilul sau suna. Sotia: - Vezi, iubitule, ai mare grija! Au dat la radio ca pe autostrada este un imprudent care conduce cu viteza foarte mare, pe sens invers. Sa fii atent, te rog, da? - Unul?!? Pe dracu! Sunt sute!

Mai merge putin si vede un alt omulet mic si verde. - Nu se poate, dom'ne! Ce de omuleti colorati! Opreste si intreaba: - Salut! Tu ce mai esti si ce cauti? - Sunt un omulet homosexual mic si verde, vin de pe Jupiter si mi-e foame. - I-auzi!Ia un sandwhich de aici. Soferul isi continua drumul pana cand vede un omulet mic si albastru. - Ei, na! Cu asta ce-o mai fi? Opreste si intreaba: - Si tu, extraterestru homosexual mic si albastru, ce vrei de la mine? - Talonul si permisul de conducere, va rog... „Dupa ce Dumnezeu a creat pe Adam si pe Eva, le spune: - Imi mai raman doar doua daruri. Unul este "arta de face pipi din picioare" si... - Eu, eu il vreau, te rog, te roooog!!! Te rog, Doamne, tipa Adam din toti rarunchii. Asta miar usura si simplifica viata!! Eva cuminte, incuviinteaza din cap si Dumnezeu ii daruieste lui Adam "arta de a face pipi din picioare". Acesta urla de bucurie, alearga prin gradina Raiului, face pipi la toti pomii, se duce pe plaja, deseneaza cu pipi pe nisip... Dumnezeu si Eva, il contemplau linistiti pe nebunul aflat in culmea fericirii. Dupa un timp, Eva se intoarce catre Creatorul Suprem si-l intreaba: - Care este al doilea dar, Doamne? - Creierul, Eva, creierul....

Prin oceanul Pacific trecea un vapor. Unul dintre pasageri ii arata capitanului ca pe o insulita e un om zdrentaros, care sare si da din maini. Il intreaba pe capitan: - Cine e tipul? - Nu stiu, dar de cate ori trecem pe aici se bucura nespus. „ autobuz, aglomeratie. O batrana „Un camioagiu merge linistit pe i se adreseaza unui copil care autostrada. Merge ce merge si La un interviu: vede un omulet mic si rosu pe D o i p r i e t e n i s t a u d e v o r b a : marginea drumului. Se opreste - Si acum, daca aveti cumva - I n u l t i m u l a n t o t p r i m e s c stupefiat si il intreaba: vreo intrebare despre firma Ce e esti? Ce cauti aici? s c r i s o r i d e a m e n i n t a r e s i -- Salut! noastra... Sunt un omulet homosexual mic nu pot face nimic. - P a i . . . m -aa r i n t e r e s a s a s t i u si rosu, vin de pe Marte si mi-e cam cati oameni lucreaza in - D e c e n u a n u n t i p o l i t i a ? sete. firma dumneavoastra. - N u a r e r o s t , s c r i s o r i l e - Pai, uite, am o sticla de apa, ti-o dau daca e asa. I n general, cam un sfert... sunt de la Finante...

UTILE

Maxima Lunii “O femeie are nevoie de dou` luni s`-[[i cunoasc` so]ul, iar un b`rbat de dou` vieti s`-[[i cunoascã femeia!”

Citat celebru...

“Totul se schimb`, \n afar` de nevoia noastr` de copil`rie!” (Marian Râlea)

SFATUL LUNII: Femeile care vor bani spun ca iubesc. Cele care iubesc nu spun nimic!

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

Caricatura lunii

29

Pentru cei mai mulþi dintre bãrbaþii trãdaþi în iubire la viaþa lor, cãsãtoria este numai un final de joc nefericit!...

PROGNOZA METEOROLOGICÃ PENTRU URMÃTOARELE ZECE ZILE:

30

12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008

UTILE...

Reþeta lunii

Re]ete de s`rb`tori Iata ca mai sunt cateva zile si vine unul din cele mai asteptate momente ale anului, Craciunul! Cred ca pentru multi dintre noi aceasta este sarbatoarea preferata. Un moment deosebit pe care il imparti cu familia, cu prietenii cei mai apropriati, cu cei dragi sufletului tau. Pentru cele dintre noi care s-au decis sa faca Craciunul acasa si sa primeasca oaspeti, dorim sa le dam o mana de ajutor la pregatirea acestei mese. Stim ca masa de Sarbatori este ceva traditional, dar pentru cele care nu au timpul si resursele sa pregateasca ceva asa de complicat le propunem o reteta mai exotica care poate fi folosita si pentru masa de Revelion si care poate fi facuta foarte usor si fara mari de batai de cap. Unde mai pui ca anul acesta veti servi altceva si va veti surprinde musafirii. Cantitatile sunt pentru 8 persoane.

Prosciuto Melone: 400 g prosciuto crudo 1 pepene galben

Se taie pepenele in 16 felii subtiri, iar feliile in jumatate (4 felii la portie), fasiile de prosciuto se infasoara pe feliile de pepene decojite.

Pollo Salmone:

1,6 kg piept de pui, 250 g creveti decorticati, 8 rondele de vinete, 12 felii cascaval, 400 ml smantana lichida, 100 g somon fume Pieptul de pui se taie in jumatate, se bate putin si se pune la prajit in putin ulei. Jumatatile se prajesc pe ambele parti, se adauga crevetii, sare, piper, smantana si 4 felii de cascaval. Se lasa la foc mic pana ce sosul se leaga si devine cremos. Separat se prajesc feliile de

vinete pe ambele parti, somonul se taie in fasii si se pune cate una pe fiecare rondea de vanata. Se aseaza piptul de pui pe farfurii, rondeaua cu somon deasupra si o feliuta de cascaval peste care se toarna sosul.

Salata de pui: 4 salate, 1 kg rosii, 300g castraveti, 300 g ardei gras, 100 g porum dulce, 400 g piept de pui, 250 g smantana, 50 g parmezan ras. Pieptul de pui se taie feliute si se prajeste in putin ulei. Se aranjeaza salata cu legumele in salatiere, deasupra se pun fasile de pui, cate 2 lingurite de smantana si se preasara parmezanul.

Tiramisu:

8 oua, 300 g zahar, 240 g mascarpone, 500 g frisca, 1 pachet de piscoturi, 100 ml lichior amaretto, 8 cesti de cafea tare. Se bat galbenusurile cu zaharul pana se topesc, se adauga mascarpone si se mai bat un pic, separat se bate frisca (tare). Frisca batuta se incorporeaza in cealalta crema si se mai putin bate in spuma adaugandu-se 50 g de lichior. In cafeaua racita se pune restul de lichior in care vom inmuia piscoturile unul cate unul si le aranjam pe o tava. Se pune un strat de piscoturi (1/2 din pachet) pe tava, apoi jumatate din compozitie, iar un strat de piscoturi si deasupra restul de crema. Se niveleaza frumos si se lasa la frigider. In momentul servirii se portioneaza si se pudreaza cu ness sau cacao. Acum ca am terminat cu pregatirea felurilor de mancare trebuie sa aranjam masacat ai frumos. Pentru cei

traditionali recomand folosirea unei fete de masa in culorile traditionale, verde si rosu, iar pentru cei mai avangardisti combinatii de argintiu cu albastru, auriu cu portocaliu, etc. In ceea ce priveste aranjarea tacamurilor asta e o chestie care ne da de multe ori batai de cap. Pentru a nu mai avea astfel de probleme hai sa facem o recapitulare: 1. Lingura pentru supa sau ciorba sta in dreapta. 2. Cutitul sta in dreapta si furculita in stanga 3. Furculita pentru peste are 3 dinti si cutitul este curbat, ele stau in extrema opusa farfuriei. 4. Paharele se pun de la stanga la dreapta de la cel mai mic la cel mai mare, paharul de vin rosu este mai mare decat cel de vin alb. 5. Tacamurile pentru aperitive sunt primele langa farfurie, iar lingurita/furculita pentru desert stau in fata farfuriei. 6. Servetul de panza se pune in stanga si la masa se aseaza in poala si nu la gat sau in alte ipostaze. Pentru decorare, cred ca simplu si elegant e cel mai bine. Asa ca lumanarelele si ghirlande mici sau crengute de brad vor da mesei un aspect in ton cu Sarbatorile de Iarna. Pueti stropi fata de masa cu spray argintiu (din acela care se da si pe par, pentru ca nu pateaza si se curata usor). Speram ca aceste retete si sfaturi va sunt de folos pentru pregatirea unei mase de Craciun. Sarbatori fericite!

sursa: www.eelee.roo

31

Horoscopul pentru perioada 12 decembrie - 12 ianuarie 2008

Berbecii singuri vor trece prin niste emotii legate de dragoste, pentru ca persoana dorita va avea chef de jocuri. E bine sa nu cedeze, sa fie calmi, pentru ca lucrurile se vor intoarce in avantajul lor.

Taurul este probabil singura zodie care nu se poate plange de nimic in aceasta perioada. Asta nu inseamna ca vor avea parte de cine stie ce realizari spectaculoase, ci doar ca urmeaza niste zile pline de liniste si armonie.

Gemenii se bucura in continuare de o perioada deosebit de buna, mai ales in ceea ce priveste relatiile interumane. E momentul sa profite de relatiile lor pentru a obtine niste avantaje in cariera, sau pentru a cuceri pe cineva.

Racii se vor trezi in fata unei situatii delicate: li se va solicita o suma de bani din partea unei persoane pe care nu o pot refuza, insa acest lucru i-ar destabiliza financiar pentru o scurta perioada.

Pentru Lei, apare o ocazie buna sa castige rapid ceva bani in plus si ar fi foarte bine sa accepte, sunt toate sansele sa le iasa asa cum vor. Vor exista niste discutii neplacute in familie, cel mai probabil cu un parinte.

Fecioarele isi vor justifica perfect reputatia de persoane pretentioase si cam infumurate. Sunt posibile conflicte de serviciu, cauzate de niste neatentii care pot costa mult. In dragoste,vor fi cam greu de suportat.

Balantele sunt in pericol sa comita o gafa majora care le-ar putea costa o prietenie. Li se va cere un mic sacrificiu, cel mai probabil de natura financiara, si primul impuls va fi sa refuze.

Scorpionii vor incepe anul cu planuri mari. E un moment favorabil abordarii unor proiecte indraznete, mutarii intro noua locuinta, sau eliberarii dintr-o relatie nefericita.

Sagetatorii nu trebuie sa se astepte la prea multa actiune in urmatoarele zile, va fi una din acele saptamani in care nu se intampla mare lucru. Nu este momentul pentru nici un fel de decizie radicala, mai ales in ceea ce priveste banii.

Pentru Capricorni, luna incepe cu multa, multa munca, dar munca profitabila si cu posibilitati de avansare. Vor avea ocazia sa rezolve probleme financiare care pareau candva coplesitoare si sa se revanseze fata de niste persoane.

Varsatorii vor avea niste zile foarte bune, mai ales la mijlocul lunii. Vor primi vesti de la un prieten apropiat si vor avea sanse mari de reconciliere cu cei cu care sunt in conflict. Vor aparea si niste cheltuieli neasteptate.

Pestii se vor bucura in aceasta perioada de niste recompense deosebite pentru unele servicii, sau gesturi facute recent. Poate fi vorba de un proiect de serviciu, sau pur si simplu de rabdarea si intelegerea aratate in plan sentimental.

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean