Proiect Cadnaaa.pdf

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA MECANICĂ DEPARTAMENTUL AUTOVEHICULE RUTIERE ŞI TRANSPORTURI DISCIPLINA: TEHNICI AVANSATE DE EVALUARE SI REDUCERE A POLUARII LA AUTOMOBILE

Poluarea de pe strada mea

Student: Marincean Ovidiu Specializarea: AM Anul de studiu: II

2019

Cuprins 1.Introducere ........................................................................................................................................... 3 1.1 Poluarea......................................................................................................................................... 3 1.2 Poluarea Fonica ............................................................................................................................. 4 1.3 Poluare urbana .............................................................................................................................. 4 2.Poluarea de pe strada mea .................................................................................................................. 5 2.1 Descrierea softului CadnaA ........................................................................................................... 5 2.2 Prezentarea zonei .......................................................................................................................... 5 2.3 Harta de poluare............................................................................................................................ 6 2.4 Metote de reducerea poluarii ..................................................................................................... 10 3. Concluzie ........................................................................................................................................... 10 4. Bibliografie......................................................................................................................................... 11

1.Introducere 1.1 Poluarea În fiecare zi, fiecare dintre noi respiră între 15.000 și 20.000 de litri de aer – suficient pentru a umple, într-un an, volumul a trei baloane cu aer cald. Un om poate supraviețui mai mult de 30 de zile fără mâncare, în jur de două, trei zile fără apă, însă, fără aer, nu poate trăi mai mult de câteva minute. Deși din ce în ce mai mulți oameni oferă o atenție sporită alimentației, prin grija cu care aleg mâncarea și apa pe care le consumă, destul de puțini se gândesc și la calitatea aerului pe care îl respiră. Aerul pe care îl respirăm este un amestec de gaze compus în principal din azot (78%) și oxigen (20%), dar și urme de dioxid de carbon, argon, hidrogen, metan, heliu și altele. Poluarea aerului este o problemă invizibilă. Cu toate acestea, consecințele pentru sănătatea și confortul nostru de zi cu zi sunt grave. O bună calitate a aerului este o condiție prealabilă pentru sănătate și prosperitate. Un aer murdar cauzează disconfort, dificultăți de respirație, tuse și senzație de arsură la ochii. Deteriorarea pe termen lung a calității aerului poate duce, de asemenea, la consecințe mai grave pentru sănătatea noastră, cum ar fi astmul, bolile cardiovasculare,

cancer

reproducere. Conform

pulmonar,

unui studiu

boli realizat

legate în

de

2016

sistemul de

nervos

Organizația

și

cel

Mondială

de a

Sănătății (OMS), 92% din populația lumii respiră un aer poluat. Poluarea atmosferică este dăunătoare pentru sănătatea noastră și mediul înconjurător. Ea poate provoca afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, precum și cancer, fiind principala cauză legată de mediu a mortalității premature în UE. Anumite substanțe cum ar fi arsenicul, cadmiul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice sunt agenți cancerigeni genotoxici pentru om și nu se pot identifica praguri până la care acestea nu comportă riscuri. Poluarea atmosferică are un impact negativ și asupra calității apei și solului și dăunează ecosistemelor prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) și ploaia acidă. Așadar, sunt afectate atât agricultura și pădurile, cât și materialele și clădirile. Poluarea atmosferică are numeroase surse, însă provine în principal din industrie, transport, producția de energie și agricultură. Deși poluarea atmosferică a scăzut în general în Europa în ultimele decenii, obiectivul Uniunii pe termen lung, și anume de a se ajunge la un nivel al calității aerului care să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane și a mediului, se află încă în pericol. În special în zonele urbane („hotspotsˮ), unde locuiesc majoritatea cetățenilor europeni, normele privind calitatea aerului sunt adeseori încălcate. În prezent, cei mai problematici poluanți sunt particulele fine, dioxidul de azot și ozonul la nivelul solului.

1.2 Poluarea Fonica Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoa 131e47b se ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna. Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli iar traficul spre exemplu genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv. Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase. Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în creștere în zonele urbane, în principal din cauza intensificării traficului și a activităților industriale și recreaționale. Se estimează că aproape 20 % din populația Uniunii Europene este expusă la niveluri de zgomot considerate inacceptabile. Acestea pot afecta calitatea vieții și conduce la niveluri semnificative de stres, perturbări ale somnului și efecte negative asupra sănătății, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare. Zgomotul are efecte și asupra faunei sălbatice.

1.3 Poluare urbana Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. În timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, întetind ceata. Pâna în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început sa reduca calitatea aerului deasupra oraselor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor si ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot si elibereaza hidrocarburi din combustibilii "nearsi". Razele solare fac ca oxizii de azot si hidrocarburile sa

se combine si sa transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, raneste plante si irita plamânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substante care se condenseaza si formeaza o ceata vizibila si patrunzatoare. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încalzirea globala, o crestere atemperaturii Pamântului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili în secolul XX, concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamânt dar nu blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4° C pâna la 5,8° C pâna în anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o sch 121m129b imbare minora, cresterea ar face ca Pamântul sa fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând productia agricola, modificând distributia animalelor si plantelor si crescând nivelul marii.

2.Poluarea de pe strada mea 2.1 Descrierea softului CadnaA In cadrul acestui proiect, CADNA este software-ul principal pentru calculul, prezentarea, evaluarea și predicția zgomotului ambiental. Indiferent dacă obiectivul dvs. este de a studia imisia de zgomot a unei instalații industriale, inclusiv a unei parcări, a unui nou sistem de drumuri rutiere sau feroviare sau chiar a orașelor întregi și a zonelor urbane: CadnaA este proiectat să facă față tuturor acestor sarcini. CadnaA este considerat cel mai puternic și ușor de utilizat software de calcul al zgomotului disponibil în întreaga lume. Fiecare caracteristică a fost concepută pentru a asigura că realizarea proiectelor în cel mai convenabil și eficient mod. Datorită bogăției sale caracteristice, ar fi extrem de dificil să le menționăm pe toate aici. Am inclus cele mai relevante în următoarele secțiuni: • • • •

Conectivitate Manipulare și modelarea Analiza și procesarea rezultatelor Prezentarea și exportul rezultatelor

2.2 Prezentarea zonei Strada analizata in cadrul acestui proiect se incadreaza in urmatoarele categorii din punct de vedere al: ➢ destinatiei : drum public; ➢ circulatiei : drum deschis circulatiei publice ; ➢ functional si adiministrativ-teritorial : drum de interes national

o drum national secundar ( 1C ) – drum national cu trafic mediu zilnic mai mic decat 3500 vehicule/24 ore sau mai mic decat 4500 vehicule-etalon/24 ore Totodata, functie de intensitatea traficului putem incadra acest drum in clasa III (drumuri nationale cu doua benzi de circulatie) – trafic mediu : -intensitatea medie zilnica anuala : 3 501 . . . 8 000 vehicule efective;

FIG 2.1 Strada Libertatii, Apahida,

2.3 Harta de poluare Importarea imaginii in format BITMAP in programul de analiza CADNA

Fig 2.2 Zona de interes in format BITMAP Trasarea drumurilor si identificarea acestora

Fig 2.3 Trasarea drumurilor si identificarea acestora

Fig 2.4 Trasare cale ferata, cladiri si parcari

Fig 2.5 Identificarea spatiilor verzi

Fig 2.6 Evaluarea poluarii chimice

Fig 2.7 Diagrama ROSTER

Fig 2.8 Analiza poluarii aerului

2.4 Metote de reducerea poluarii Principala masura care trebuie luata in privinta eliminarii emisiilor de monoxid de carbon se refera la folosirea benzinei fara plumb,iar pentru autovehicule care folosesc benzina cu plumb utilarea cu un echipament special,instalat pe conducta de esapament.Acest echipament consta dintr-un catalizator si o sonda lambda.Prin folosirea acestui echipament se poate ajunge la o reducere a nocivitatiii gazelor eliminate de pana la 90%. In cazul in care monoxidul de carbon rezulta din diverse procese industriale 232h78c ,emisiile pot fi stopate printr-un control atent al arderii,iar in unele cazuri trebuie introduse echipamente de depoluare.

3. Concluzie Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui sa lucreze alaturi de statele in curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul ca economiile acestor tari nu contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar trebui sa se gandeasca mai degraba la sustinerea programelor de reducere a poluarii decat la o extindere cat mai mare a industrializarii. Strategiile de conservare a mediului ar trebui sa fie acceptate pe scara mondiala, si oamenii ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la reducerea

considerabila a consumului energetic fara a se sacrifica insa confortul. Cu alte cuvinte, avand la dispozitie tehnologia actuala, distrugerea globala a mediului inconjurator ar putea fi stopata. În Europa, transportul rutier este responsabil pentru nivelurile nocive ale poluanţilor atmosferici şi pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Multe dintre problemele de mediu care decurg de aici pot fi rezolvate prin intensificarea eforturilor în vederea îndeplinirii noilor obiective ale UE, potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM). Intensificarea transporturilor de mărfuri conduce, de asemenea, la degradarea calităţii aerului. Transportul de mărfuri a fost una dintre cauzele principale ale creşterii concentraţiilor de NO2. Intensificarea transportului maritim în ultimele două decenii a însemnat, de asemenea, că emisiile de oxizi de sulf care cauzează ploi acide au scăzut cu doar 14% din 1990, în ciuda îmbunătăţirilor majore în ceea ce priveşte eficienţa. Zgomotul este un alt impact al transporturilor care poate cauza probleme grave de sănătate. Raportul constată că, în cele mai mari oraşe din Europa, trei din cinci rezidenţi sunt expuşi la niveluri de zgomot nocive provocate de trafic. Chiar şi în zonele rurale, 24 de milioane de europeni sunt expuşi la zgomote nocive provocate de trafic pe timp de noapte. Acest lucru poate cauza atât probleme fizice, cât şi psihologice.[4]

4. Bibliografie 1. 2. 3. 4.

http://www.scritub.com/geografie/ecologie/MASURI-DE-COMBATERE-A-POLUARII93279.php https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului https://www.upit.ro/_document/15676/teza_rezumat_boroiu_upit.pdf https://www.eea.europa.eu/ro/pressroom/newsreleases/poluarea-cauzata-de-trafic-este