Prima Carte Slava Din Lume

Prima carte slav din lume. de admin | August 1, 2008 Sweipold Fiol ,,Triod Penticostar”, Cracovia, 1491. (nr. inv.128). Limba slavon , 361 f., format 30,4 x 20,5 cm. Legat în lemn i piele cu ornamente avand tan ate portretele umani tilor veacului XV-XVI. Triodul, de la grecescul provenit de la w = trei ode, cuprinde cânt rile i citirile din perioada numit a Triodului i ine zece s pt mâni, începând cu Duminica Vame ului i a Fariseului i încheindu-se cu S pt mâna Patimilor, sâmb ta dinaintea Pa tilor. Denumirea provine de la num rul odelor din canoanele utreniei din acest timp, care, spre deosebire de canoanele cuprinse în Octoih i Minei, nu este format din opt (nou ) ode, ci numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului, ca i introducerea lor în cult se atribuie lui Teodor Studitul (+826) i fratelui s u Iosif Studitul (+830), care contribuie i la ordonarea lor, f când ceea ce f cuse i Ioan Damaschinul în secolul al VIII-lea pentru Octoih i ceea ce va face Ioan Mavropulos în secolul al IX-lea pentru Minei. Începând cu secolul al VII-lea Triodul f cea parte din colec ia numit Tropologhion, în cadrul c ruia se definea ca o unitate distinct , a a cum se vede i în Tropologhionul de la Moscova din secolul al XIlea. Slujbele liturgice ale duminicilor Triodului, ale praznicelor împ r te ti i sfin ilor se g sesc în cartea de slujb a Triodului combinate cu slujbele din Minei. La s rb torile care coincid se dau îndrm ri tipiconale în capitolul de la sfâr itul c r ii triodului intitulat: ,,Înv tura de tipic a lui Marcu’’. În duminicile din perioada Triodului se cânt slujba din Octoih cu slujba din Triod, iar pentru sfin ii din Minei, care cad duminica respectiv se cânt aceast slujb numai dac sfântul respectiv este i hramul biseicii sau este sfânt cu polieleu. Se dau indica ii asupra slujbelor sfin ilor care cad în zilele de peste s pt mân , asupra felului cum se cânt irmosul Canonului sfântului din Minei, când Triodul are canon alc tuit numai din trei cânt ri; cum sunt rânduite tricânt rile i patrucânt rile; când i cum se citesc Cânt rile lui Moise, din Psaltire ; rânduiala cânt rilor a 8-a i a 9-a (în toate zilele), celelalte fiind a ezate pe zile : Catavasiile Buneivestiri, slujbele pentru mor i, slujba Liturghiei Darurilor mai înainte sfin ite (care se face Miercurea i Vinerea, afar de Vinerea Patimilor, când se face luni i mar i alte zile rânduite) i s vâr e te preotul Sfintele Agne e. Se arat care sunt zilele când nu se s vâr e te Sfânta Liturghie (ex. Vinerea Mare) ; cum se s vâr esc Utreniile în s pt mâna a cincea din Postul Mare; despre slujba Deniilor; când se scoate Sfântul Epitaf, despre citirea Canonului Sf. Andrei Criteanul i despre citirea înv turilor Sf. Teodor Studitul (principalul creator al Triodului). Se dau îndrum ri de tipic asupra ve mintelor pe care trebuie s le îmbrace preo ii în perioada Triodului (culoare neagr pentru zilele de rând, luminoas pentru sâmb ta i duminica; în dumineca seara, la l satul de sec de brânz se schimb dvera, acoperemintele Sfintei Mese, ale proscomidiarului, tetrapodului, analogului i se înlocuiesc cu culoare închis . La sfâr itul c r ii de slujb a Triodului este redat via a Sfintei Maria Egipteanca, scris de Sofronie, patriarhul Constantinopolului (slujba la duminica a cincea din Post). Penticostarul, de la grecescul provenit de la , ,,cincizeci de zile’’, este cartea de slujb , care cuprinde cânt rile i citirile din perioada celor opt s pt mâni dintre Pa ti i Duminica tuturor sfin ilor (prima Duminic dup Rusalii - la cincizecime). Imnologia Penticostarului se prezint ca o continuare a celei din Triod, cântarea fiind mai vesel ,

pline de bucuria Învierii. Penticostarul cuprinde rânduila slujbelor din S pt mâna Luminat : a cânt rilor, a glasurilor, a binecuvânt rilor, Vohodului, cum i când se cite te Psaltirea, Sf. Evanghelie, despre Rânduiala Ceasurilor Sfintei Liturghii de la Duminica Învierii pân la În l are. Cuprinde rânduiala preg tirii Sf. Agne pentru împ rt irea bolnavilor, Sfin irea apei în Vinerea Izvorului T m duirii, otpustul slujbelor din S pt mâna Luminat , r spunsuri i cânt ri în acest timp la Sf. Liturghie; slujba sin ilor de rând în aceast s pt mân ; stihuri i stihiri care se cânt în Duminicile Penticostarului; axionul Pa tilor; antifoane; troparul «Hristos a înviat». Deoarece canoanele care se cânt la Pavecerni în acest r stimp sunt alc tuite, ca i cele din Triod, din trei ode (tripesni e), în vechime cânt rile Penticostarului erau cuprinse în Triod sau în Triod-Penticostar, cum este i în Triodul Penticostar tip rit de {weiplod Fiol la Cracovia în 1491 i descoperit de curând în {cheii Bra ovului. Alc tuirea Penticostarului se datoreaz colii imnografice de la M n stirea Studion, mai ales lui Iosif Studitul (+830), dar cuprinde i compozi ii ale unor imnografi de mai târziu (Cosma de Maiuma i Ion Damaschin). La noi, primul Triod Penticostar tip rit îl dator m diaconului Coresi (Targovi te 1557-1558). Insemn ri: f.1 r. (limba slavon ) ,,Aceast carte, pe nume Penticostar l-a cump rat popa Smadul, fiul lui Aldea din Ra nov, lang ora ul Bra ov pentru 7 florini i l-au d ruit bisericii din acela i loc s -i fie lui rug i fiilor lui i mo ilor i str mo ilor lui i sunt martori, protopopul Toma de la sfanta Biseric din Bra ov i V sai Sofran i Dumitru fiul lui Mirco i Stan Grajd din Z rne ti în anul 7049 (1541)’’.(a se vedea fotografia). F. ultim v. (limba roman , grafie chirilic ) ,,S s tie c am scis eu P tru C r u ul. S’ta ercov ot {chei (de la sfanta biseric din {chei) în luna lui mai dni (ziua) 2 v liat (anul) 7194 (1686) Coperta II.(limba roman , grafie chirilic ) :1. ,,S s tie c am scis eu V sai Hoban c nd am fost dasc l la Biseric , m(ese) a (=luna) april 10 dni (=ziua) 7160 (1652) 2. ,,S s tie c am scris eu Vasilachi sn (=fiul) Vasilache ot sta }ercov ot {chei ot golian Bra ov mese . April 27 v liat 7186 (=de la sfanta Biseric din {chei de lang Bra ov, ziua 27 anul 7160=1652). 3. ,,S s tie c am scris eu Todor sn (fiu) Todor protopop st rcov ot Bra ov (=de la sfanta biseric din Bra ov) 1682. 4. ,,S s tie c am scris eu Barbul sn )=fiul) protopop V sii, v leat 7171 (1663) mese (luna) apr.9’’.. Bibliografie: - Mihai Manolache ,,Cea mai veche tip ritur slavon cu cractere chirilice din ar ’’ în ,, Drum nou’’, 11 noiembrie 1971. - Ion radu Mircea ,,Date noi în leg tur cu incunabulul slav de la Sf. Nicolae din {cheii Bra ovului’’, în ,,Biserica ortodox Roman ’’, nr.11-12/1972. Acela i ,,Primele tip rituri chirilice i incunabulul cracovian de la Bra ov’’, în mmTargovi te - cetate a culturii romane ti’’, partea I ,,Studii i cercet ri de Bibliofilie’’, Bucure ti, 1974, p.111-127. - Ion Chi imia ,,Primele tip rituri slavo-romane’’, în ,,Biserica Ortodox Roman ’’, nr. 9-10/1978. - Virgil Molin ,,Preciz ri în leg tur cu tip rirea c r ilor slavo-biserice ti din Cracovia’’, în ,,Biserica ortodox Roman ’’, nr.78/1970. - Vasile Oltean ,,Izvoarele coresiene’’, în x x x ,,Valori bibliofile din patrimoniul cultural na ional – Cercetare i valorificare’’, Bucure ti, 1983. Topice: Studii | Edit |