Partoș.pdf

Zdrendea Larisa GT, III

Pelerinajul la mănăstirea Partoș

Credința creștină a fost la români și in Evul Mediu, ca și în perioada de început, unul dintre factorii care au promovat și apărat ființa națională a românilor. Slujitorii Bisericii noastre au fost implicați în mișcările naționale și populare prin care se manifesta dorința de dreptate și de libertate a poporului, voința de unitate între toate provinciile și de neatârnare față de marile puteri statale străine. Biserica noastră ortodoxă nu numai că a înfrumusețat această țară cu atâtea așezăminte, dar și-a adus contribuția la crearea multor valori spirituale ale neamului (https://www.crestinortodox.ro). Majoritatea istoricilor sunt de părere că introducerea creștinismului în Banat a avut loc după ocuparea Daciei de către armata romană condusă de împăratul Traian şi transformarea ei în provincie a Imperiului roman. În timp, Banatul va înregistra forme de viaţă bisericească deosebit de complexe, de la parohii şi mănăstiri până la episcopii şi mitropolie toate “răsăritene”, dată fiind influența Bizanțului deosebit de puternică în această zonă. Aşezat, în trecut, între Orient şi Occident, neamul românesc din Banat a trăit ororile războaielor, fiind de multe ori teatrul unor scene de luptă. Ocupația otomană, prozelitismul apusean, cărora s-a adăugat ocupaţia habsburgică cu consecințe nefaste, au creat şi Bisericii multe greutăţi. Biserica ortodoxă română din Banat va ajunge la dezvoltarea pe care şi-o dorea mult mai târziu, odată cu reînființarea episcopiei din Timișoara (1939), dar mai ales prin ridicarea ei la rangul de arhiepiscopie şi totodată crearea Mitropoliei Banatului la data de 3 iulie 1947. Actualmente Mitropolia Banatului funcționează cu trei eparhii: Arhiepiscopia Timișoarei, Arhiepiscopia Aradului și Episcopia Caransebeșului (http://mitropolia-banatului.ro). Județul Timiș are numeroase mănăstiri printre care: Mănăstirea Timişeni, Mănăstirea Româneşti, Mănăstirea Săraca, Mănăstirea Dobreşti, Mănăstirea Morisena, Mănăstirea Fârdea, Mănăstirea Petroasa Mare, Mănăstirea Luncanii de Sus, Mănăstirea Cebza și Mănăstirea Partoş, despre care este și vorba în acest referat.

1

Pelerinajul este mai mult decât o călătorie a trupului, este o călătorie pentru suflet. Pelerinajul nostru nu va fi făcut pe jos, ci cu un autocar. Plecarea este duminică dimineața la ora 8, din fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara. Este de menționat că la Partoș sunt mulți copii nevoiași, așadar oricine dorește poate să le ofere un ajutor material. Drumul spre mănăstire va cuprinde și alte mănăstiri cum ar fi: Mănăstirea Șag-Timișeni, cele trei biserici din Ciacova: romano-catolică, ortodoxă, sârbească, Mănăstirea Cebza, și în final Mănăstirea Partoș (vezi Fig.1. Fig.2.).

Fig.1. Destinațiile de vizitat

La 13 km de Timișoara se află Mănăstirea Șag-Timișeni. Este un loc unde se întâmplă minuni la fel ca la orice mănăstire, credința și rugăciunile călugărului și a malicilor sunt puternice. O mătușă mi-a povestit că unei fete îi murise logodnicul cu câteva zile înaintea nunții. Atunci mătușa mea a luat-o și a dus-o la această mănăstire iar preotul s-a rugat pentru ea. După câtva timp, fata și-a găsit un băiat care semăna izbitor cu fostul ei logodnic. Acum și-au făcut o familie împreună. Părăsim Mănăstirea Timișeni și ne îndreptăm către Ciacova unde facem un scut tur al celor trei biserici. Următoarea destinație este

Mănăstirea Cebza. Este cea mai vestică

mănăstire de lemn din Banat. Lângă mănăstire curge un izvor ale cărui ape sunt considerate

2

vindecătoare

de

către

credincioșii

care

vin

să

se

roage

la

mănăstire

(https://www.crestinortodox.ro). Ne închinăm și plecăm mai departe la Mănăstirea Partoș dar mai întâi ne îndreptăm privirile spre castelul de la Banloc, un loc plin de istorie, unde regina Elisabeta a avut una din reședințe. Un bun credincios al Mănăstirii Partoș spunea că nu a mai văzut niciodată o femeie atât de frumoasă ca ea. Grădina castelului este pe măsura frumuseții reginei. Se întinde pe o suprafață de 10 ha ți găzduiește arbori din specii exotice și rare. Locul este acum lăsat în paragină iar castelul este într-o stare accentuată de degradare, așadar nu poate fi vizitat.

Fig.2. Traseul spre Mănăstirea Partoș

De la Banloc mergem în jos spre Deta, iar mai la sud, chiar lângă granița cu Serbia, se află Mănăstirea Partoș. Loc sfinţit prin faptele şi moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, spre care se îndreaptă pelerinul din Timişoara. Biserica afost zidită în anul 1750 de către Marcu Muțiu. În ziua hramului mănăstirii, în ziua Înălţării Cinstitei Cruci, sute de timișoreni refac drumul parcurs de Sf. Iosif cel Nou de la Partoș, pe jos, traversând câmpuri. Numărul pelerinilor crește de la un an la altul. În anul 1944, sub îngrijirea Centrului eparhial, mănăstirea a fost reactivată, aşezânduse aici călugăriţe. În anii comunismului viaţa monahală de aici a fost întreruptă, locul fiind luat de parohia Partoş. Între anii 1955– 1956 se efectuează săpături în interiorul bisericii vechi. În 3

anul 1956 moaştele Sfântului Iosif cel Nou sunt scoase din mormânt şi duse la catedrala mitropolitană în vederea canonizării oficiale, unde se află şi astăzi. La 6 martie 2008, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunit sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Mitropolit Nicolae al Banatului, a hotărât, pe baza propunerii Consiliului Eparhial, reînfiinţarea mănăstirii Partoş, cu destinaţie pentru călugări. După ce mănăstirea a fost reînfiinţată, sau executat importante lucrări de renovare şi întreţinere a interiorului celor două biserici şi a întregii incinte. La 8 noiembrie 2012 s-a dat în folosinţă „Casa Regina Elisabeta”, aflată în vecinătatea aşezământului, care cuprinde o colecţie muzeală şi o bibliotecă bogată (http://mitropolia-banatului.ro). Preotul Varlaam slujește acum în această biserică. Un om cu un suflet cât toată mănăstirea, preotul Varlaam îi îmbrățișează și îi binecuvântează pe toți credincioșii care îi trec pragul bisericii. După terminarea slujbei, oamenii parcă nu mai vor să plece de lângă el. E o adevărată dovadă de iubire necondiționată. Chiar și câteva minute în prezența preotului te însuflețesc. Nu este doar un preot desăvârșit, ci și un părinte al copiilor nevoiași. A înființat o cantină și un after-school pentru copiii din sat care nu au atât de multe posibilități. Așadar aici la Partoș se întâmplă minuni. După o zi lungă destinată credinței și sufletului, ne întoarcem la Timișoara, spre a ne aminti cu plăcere de acest pelerinaj închinat Sf. Ion cel Nou de la Partoș.

Bibliografie https://www.crestinortodox.ro/editoriale/originile-implicatia-ortodoxiei-istoria-poporuluiroman-70070.html accesat în data de 24.11.18 http://mitropolia-banatului.ro/scurt-istoric-al-vietii-religioase-din-banat/ accesat în data de 24.11.18 https://www.crestinortodox.ro/biserica-ortodoxa/mitropolia-banatului/manastirea-cebza70936.html accesat în data de 30.11.18 http://mitropolia-banatului.ro/manastirea-partos/ accesat în data de 30.11.18

4