Pelerinajul Crestin Din Mexic.docx

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE GEOGRAFIA TURISMULUI

Pelerinaj creștin în Mexic, la Guadalupe

Profesor: Asist. univ. dr. POPESCU FLORENTINA Student: Jicărean Raul Timișoara 2018

Contents 1.

Introducere ........................................................................................................................................... 3

2. Evoluția turismului religios și de pelerinaj ................................................................................................ 3 3. Biserica Sfântă Maria de Guadalupe (Mexic) ............................................................................................ 4 4. Concluzii .................................................................................................................................................... 7 5. Bibliografie ................................................................................................................................................ 7

2

1. Introducere Istoria turismul religios este la fel de vastă ca religie în sine și, în consecință, este cea mai veche formă a turismului din lume. Turismul religios este o formă de turism prin care oamenii călătoresc individual sau în grupuri din motive legate de religie sau spiritualitate. Turismul religios are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaţii de ordin spiritual. Din acest punct de vedere nu se poate opera o distincţie clară între cei ce vizitează aceste lăcaşuri cu motive religioase sau de altă natură, impactul pe care îl are vizitarea putând fi sau nu religios (http://www.tourismandmore.com/tidbits/). Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, el implică din partea turiștilor un anumit nivel de instruire şi de cultură pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii şi semnificaţiilor spirituale. Scopul unui pelerinaj, dincolo de nevoia de cunoaştere şi de placere estetica, este dorinta unei experiențe divine. Acesta este motivul ce stă la baza păstrării pelerinajelor determinate de tradiţiile religioase (pelerinajul la Guadalupe) sau cele legate de evenimente şi manifestări specifice (moaşte, icoane facatoare de minuni). Se manifestă două tendinţe în călătoriile religioase: cele care au ca singur scop motivaţia turistică şi cele care îmbină această motivaţie cu cea culturală (http://www.tourismandmore.com/tidbits/).

2. Evoluția turismului religios și de pelerinaj Încă din primele secole ale creștinismului, oamenii au călătorit în scopuri religioase, aceste călătorii au îmbrăcat forma pelerinajului, care a cunoscut o intensitate şi o amploare deosebită

în

epoca

medievală

şi

parțial

în

cea

modernă

(http://www.tourismandmore.com/tidbits/). Condițiile de desfășurare a unui pelerinaj în Evul Mediu nu erau dintre cele mai bune: starea drumurilor era precară, siguranța călătoriei era greu de asigurat, costul călătoriei era prohibitiv, timpul necesar parcurgerii traseului era foarte lung, iar capacităţile de primire erau insuficient dezvoltate (spitale şi mănăstiri). Se apreciază chiar ca primul ghid turistic a fost scris în anul 1130 de către Aimeri Picaud, un călugăr francez, era destinat să-i instruiască pe pelerini în privința traseului cel mai puțin primejdios către Saint-Jacques-de Compostella în Spania (http://www.tourismandmore.com/tidbits/).

3

În 1478-1480, la sfințirea Bisericii „Frauenkirche” din München au participat 65 pelerini, iar în cei trei ani cât au durat ceremoniile, 124.000 de credincioși au vizitat orașul. Numărul pelerinilor s-a stabilit prin numărarea unor boabe de fasole, fiecare nou sosit trebuia să arunce un bob

într-una

din

urnele

așezate

la

cele

patru

porți

ale

orașului

(http://www.descopera.ro/travelling/). În epoca modernă, marile pelerinaje către Lourdes, Ars, Lisieux utilizează trenul său automobilul şi apelează la structuri de primire bine definite. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea se poate vorbi despre turism religios, înţeles ca posibilitate de cunoaștere a valorilor spațiului cultural-religios căruia îi aparținem, dar şi a creațiilor altor culturi şi religii, fără ca acest demers să fie însoţit întotdeauna de o implicare manifesta, explicită a apartenentei religioase a turismului (http://www.descopera.ro/travelling/).

3. Biserica Sfântă Maria de Guadalupe (Mexic) Cunoscută ca „Icoana Maicii Domnului de la Guadalupe”, venerată şi ca protectoare a Americilor, a apărut în mod miraculos pe veşmântul (tilma) unui indian aztec convertit la creştinism, Juan Diego, în Guadalupe, Mexic, anul 1531. Imaginea Fecioarei purtându-l pe Isus în pântecele său a devenit cunoscută şi venerată nu doar de către locuitorii Mexicului, ci de întreaga lume creştină (https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe). Sfânta Fecioară Maria de la Guadalupe este singura icoană ce s-a imprimat ea însăşi în interiorul tilmei lui Juan Diego. Portretul ei îşi păstrează în mod miraculos culorile din 1531, iar tilma care îi serveşte drept suport îşi păstrează proprietăţile naturale. Studiile realizate pe ochii Mariei au detectat faptul că, apropiind de ei o sursă de lumină, retina se contractă iar îndepărtând-o se dilată din nou, exact cum se întâmplă într-un ochi viu. Temperatura fibrei de agavă menţine o temperatură constantă de 36,6 grade asemănătoare aceleia a unui om în viaţă (https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe). Studii ştiinţifice nu reuşesc să descopere originea coloritului ce formează icoană, nici modul în care a fost pictată. Oamenii de ştiinţă de la NASA au afirmat că materialul care formează culorile nu aparţine niciunui grup de elemente cunoscute pe pământ. S-a trecut o rază laser lateral peste ţesătură şi s-a constatat faptul că la această coloratură nu se află nici pe faţă nici pe dos, ci culorile plutesc la o distanţă de zecimi de milimetru deasupra ţesăturii, fără a o 4

atinge. Culorile plutesc în aer pe suprafaţa mantiei. Fibra de agavă, care constituie pânza icoanei, nu poate dura mai mult de 20-30 de ani. Acum câteva secole s-a pictat o replică a icoanei pe o pânză din fibră de agavă însă aceasta s-a dezintegrat după câteva decenii. În aproape 500 de ani de

la

minune,

icoana

Mariei

este

le

fel

de

rezistentă

ca

în

prima

zi

(https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe). Ştiinţa nu-şi explică originea incoruptibilităţii pânzei. În 1791 s-a vărsat din greşeală acid clorhidric în partea de sus a pânzei. În decurs de 30 de zile fără vreun tratament anume, ţesutul afectat s-a reconstruit în mod miraculos. Stelele vizibile pe mantia Mariei reflectă configuraţia exactă şi poziţia pe care o avea cerul Mexicului în ziua în care s-a produs minunea. La începutul secolului al XX-lea, un om pus de guvern a ascuns o bombă de mare putere într-un aranjament floral, pe care l-a aşezat la picioarele icoanei. Explozia a distrus totul în jur mai puţin pânza, care a rămas în perfectă stare de conservare (https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume). Ştiinţa a descoperit că ochii Mariei deţin cele trei efecte de refracţie a imaginii a oricărui ochi omenesc. În ochii Mariei s-au descoperit minuscule imagini omeneşti pe care nici un artist nu le-ar putea picta. Sunt două scene şi amândouă se repetă în ambii ochi. Unul dintre principalele obiceiuri legate de Icoana Maicii Domnului de la Guadalupe este că femeile însărcinate sau mamele care au născut să vină să se închine şi să-şi prezinte pruncii Fecioarei, oferindu-i protecţiei celei care l-a primit şi l-a purtat pe Fiul lui Dumnezeu în pântecele ei (https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume). Papa Benedict al XIV-lea şi-a exprimat uimirea în faţa acestei. “Totul este miraculos în acest portret ieşit din florile culese de pe un pământ complet arid şi care nu produce decât spini. Este imprimat pe o pânză fragilă încât putem vedea prin ea. Şi totuşi nici suprema ei frumuseţe şi nici strălucirea culorilor nu au fost deteriorate de umiditatea lacului vecin care corodează aurul, argintul şi arama. Pentru nici o altă naţiune Dumnezeu nu a mai făcut atât de mult” (http://ercis.ro/actualitate/). Acest lacaș de cult reprezintă unul dintre cele mai frecventate obiective turistice, din Mexic având o cota foarte importantă în bugetul local. Ca o comparație, la Lourdes (Franța) vin circa şapte milioane de pelerini într-un an, iar la Guadalupe vin tot atâţi pelerini la 12 decembrie (aniversarea propriu-zisă) de ziua sfântului Juan Diego. Astfel fără doar și poate Guadalupe merită apelativul de cel mai venerat loc de pelerinaj marian de pe glob, iar Sfânta Fecioară de Guadalupe apelativul de "Împărăteasa Americii" (https://www.questia.com/library/journal). 5

Pe lângă vizitarea propriu-zisă a Basilicii din Guadalupe, pelerinii vizitează o sumedenie de clădirile istorice și religioase importante. Pelerinajul începe cu Plaza de la Constitucion (Piața Constituției), Catedrala Metropolitană, biserica parohiala El Sagrario La Piedra del Sol (Piatra soarelui), Palatul Prezidențial, Plaza Santo Domingo, Palatul Inchiziției, monumentul “Ingerul Independentei” și în cele din urmă Basilica din Guadalupe (vezi Fig.1, Fig.2.) (http://ercis.ro/actualitate/).

Fig. 1: Destinațiile pe care pelerinii le vizitează pe parcursul pelerinajului

Fig.2. Traseul spre Basilica din Guadalupe 6

4. Concluzii Concluzionând, turismul religios reprezintă o modalitate de atracţie pentru turisti încă din cele mai vechi timpuri. Indiferent de orientarea religioasă sau de zeul suprem în care îşi pun speranţa, oamenii vor cauta să fie mai aproape de Creator, de cel pe care îl venerează. Turismul religios va continua să aducă venituri atâta timp cât speranţa şi credinţa oamenilor se va manifesta prin pelerinaje sau călătorii cu scop religios. Totodată, turismul religios, prin activităţile pe care le presupune aduce laolaltă oamenii, fiind o modalitate de a intra în contact cu aproapele, nu doar cu Forţa Divină. Este un mod de a ne împlini, de a deveni mai buni, mai intelegatori.

5. Bibliografie

https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-nationala-mexicului-67482.html http://www.descopera.ro/travelling/4209722-turismul-religios-pe-urmele-sfintilor http://ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=201605137 https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe-2017/ https://www.questia.com/library/journal/1G1-228717081/religious-and-pilgrimage-tourismas-a-special-segment http://www.tourismandmore.com/tidbits/religious-and-pilgrimage-tourism/

7