Licenta-model.pdf

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE Specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI

Lucrare de licență

Profesor coordonator: Studentă:

Timișoara 2018

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE Specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI

TITLUL

Profesor coordonator:

Studentă:

Timișoara 2018 2

Cuprins Mulțumiri ................................................................................................................................... 4 Introducere ................................................................................................................................. 4 Capitolul I: Fundamentare conceptuală ................................................................................. 6 1.1. Precizări conceptuale ........................................................................................................ 6 1.2. Aspecte istorice................................................................................................................. 9 1.3. Istoricul cercetării ........................................................................................................... 10 Capitolul II: Metodologie........................................................................................................ 13 2.1. Obiective propuse ........................................................................................................... 13 2.2. Problematica ................................................................................................................... 14 2.3. Ipotezele cercetării .......................................................................................................... 15 2.4. Metodele și instrumente folosite..................................................................................... 16 2.5. Limitele cercetării ........................................................................................................... 17 Capitolul III: Elemente de cadraj .......................................................................................... 18 3.1. Încadrarea geografică a Cazanelor Dunării .................................................................... 18 3.2. Evaluarea resurselor naturale.......................................................................................... 19 3.2.1. Substratul geologic și relieful .................................................................................. 19 3.2.2. Rețeaua hidrografică ................................................................................................ 21 3.2.3. Clima ....................................................................................................................... 22 3.2.4. Flora ........................................................................................................................ 23 3.2.5. Fauna ....................................................................................................................... 24 3.3. Evaluarea resurselor antropice........................................................................................ 24 3.4. Condițile demografice .................................................................................................... 27 3.5. Condițile socio-economice ............................................................................................. 31 3.6. Nivelul de dezvoltare al infrastructurii turistice ............................................................. 33 3.6.1. Unități de cazare ...................................................................................................... 33 3.6.2. Activități de agrement ............................................................................................. 35 Capitolul IV: Rezultate: profil și grad de (in)satisfacție al turiștilor ................................. 39 din Cazanele Dunării ............................................................................................................... 39 4.1. Rezultatele privind răspunsurile de la întrebările demografice ...................................... 40 4.2. Rezultatele privind răspunsurile de la întrebările referitoare la tematica propusă ......... 54 4.3. Concluzii ale chestionarului ........................................................................................... 54 Capitolul V: Rezultate: înțelegerea dinamicilor locale din prisma actorilor ..................... 55 5.1. Mărturisiri (interviuri cu actorii locali) .......................................................................... 55 5.2. Concluzii cu privire la interviurile realizate ................................................................... 56 Capitolul VI: Sugestii .............................................................................................................. 64 Concluzii ................................................................................................................................... 68 Bibliografie ............................................................................................................................... 70 Surse consultate pe internet .................................................................................................... 71 Anexe ........................................................................................................................................ 72

3

Mulțumiri Primele gânduri de recunoştintă se îndreaptă spre coordonatorul lucrării de licență Asist. univ. dr. fără de care nu aş fi reuşit să duc la bun sfârşit această lucrare. Mi-a permis să mă folosesc de propiile instrumente de investigare şi nu m-a lipsit de sprijin şi orientare, punând la dispoziţie cunoştinţele sale. Alte gânduri de recunoștință se îndreaptă respondenților interviurilor, care mi-au dedicat timp și încredere. Mi-au împărtășit cunoștințe și informații valoroase despre turismul existent în arealul de studiu. Dacă ar fi să menţionez un singur lucru care m-a ajutat foarte mult, pe lângă sursele bibliografice în această muncă de analiză şi sinteză, acesta ar trebui să fie, bineînţeles, internetul.

Introducere Atunci când ești interesat de lumea din jur, ești mai plin de viață, mai curios. Studiul geografic pe care l-am realizat în zona Cazanelor Dunării m-a făcut să îmi pun multe întrebări, să fiu tot mai determinată să găsesc răspunsuri, iar atunci când ești deschis către lumea din jur dobândești cea mai importantă caracteristică a geografilor și anume curiozitatea. Lucrarea de față își propune să formeze portretul robot al turistului din Cazanele Dunării și să răspundă la întrebarea În ce mod potențialul turistic al Clisurii Dunării poate fi pus în valoare?. Se prezintă concluziile unor cercetării întreprinse în Cazanele Dunării în perioada 2017-2018. Elaborarea prezentului studiu, a avut la bază motivații multiple. Un prim imbold l-au constituit lacunele din informația actuală. Lucrarea de față simplifică și exprimă nevoile turiștilor în legătură cu potențialul turistic al Clisurii Dunării. Obiectul cercetării l-au constituit turiștii și persoanele care lucrează în sectorul turistic. Sunt analizate prin studii de caz, interviuri, chestionare și observații, fenomenul turistic (apărut ca urmare a construirii statuii regelui dac Decebal), fluxul turistic și aspecte ale mentalului colectiv. 4

O altă motivație a fost dorința de interacțiune directă cu actorii locali activi în sectorul turistic. Informația calitativă se obține din contactul direct cu persoanele care au un rol în dezvoltarea turismului din zonă. Nu în ultimul rând, necesitatea de a formula câteva sugestii care să ajute la dezvoltarea zonei, se cereau afirmate. Gândurile turiștilor, dorințele localnicilor, toate sunt sintetizate în ultimul capitol. Lucrarea de licență este organizată în șașe capitole. Primul capitol, Fundamentare conceptuală cuprinde toată cercetarea din sursele bibliografice consultate, aspecte generale despre temă, concepte folosite și informații despre teritoriul de studiu. Al doilea capitol, Metodologie, ne vorbește despre obiectivele lucrării, problematica acesteia și ipotezele dezvoltate. Se prezintă metodele de cercetare folosite și limitele întâlnite în decursul redactării lucrării de licență. În cel de al treilea capitol, Elemente de cadraj, se aduc în discuție elemente tangențiale temei pentru teritoiul studiat : elemente demografice, socio-economice, dar și de mediu. Capitolele IV și V sunt cele mai calitative capitole ale lucrării și conțin rezultatele obținute în urma muncii de teren, respectiv interpretarea chestionarelor aplicate turiștilor și informația acumulată în urma interviurilor. Ultimul capitol este dedicat prezentări unor sugestii menite să ajute la dezvoltarea turistică a zonei Cazanelor Dunării. Lucrarea se dorește utilă celor interesați de dezvolatarea turistică a zonei, potențialilor investitori, elevilor și studenților care doresc să se inițieze în cercetarea geografiei sociale.

5

Capitolul I Fundamentare conceptuală 1.1. Precizări conceptuale Potenţialul turistic al Cazanelor este dat de peisajul format de fluviul Dunărea şi de defileul său, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, unele unice prin valoarea şi ineditul lor. Dunărea este o resursă turistică pentru diferite forme de turism, ca elemnt al spațiului geografic, impunându-se prin valorea peisajistică deosebită. În sectorul Cazanelor s-a generat turismul de recreere și turismul de sfârșit de săptămână. Puterea de polarizare deosebită asupra turiștilor, clasează Dunărea pe un loc binemeritat în cadrul patrimoniului turistic al țării. Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunăre că este „cea mai mare comoară cu care natura a înzestrat țara noastră”. 1 Cea mai întâlnită formă de turism existentă pe Dunăre o reprezintă vestitele croaziere. ,,Croazierele dunărene au fost inițiate încă din anul 1960, de ONT Carpați, când serviciile specifice de croazieră au fost asigurate de motonavele ,,Oltenița” și ,,Carpați” de trei stele, la care s-au adăugat ulterior încă două noi, de patru stele. În 1972 la New York, reprezentanții Germaniei, Austriei și României au înființat ,,Asociația de promovare turistică a țărilor riverane Dunării”, având ca scop principal promovarea Dunării pe piața americană, asociație care a derulat o serie de manifestări promoționale în jurul anilor” (Cândea M. & Simion T. , 2006, p. 79). În prezent Clisura Dunării se află într-o scădere economică cauzată în cea mai mare măsură de dispariția industriei textile, miniere și forestiere. ,,Zona Clisurii Dunării este confruntată cu un declin economic fără precedent, iar reducerea activităţii exploatărilor miniere şi a şantierului naval din Orşova face ca turismul în zonă, îndeosebi turismul de croazieră să fie una din puţinele soluţii de ameliorare a situaţiei. Având în vedere criza

1

http://www.rador.ro/2017/06/29/documentar-ziua-internationala-a-dunarii/

6

economică la nivel naţional, pentru rezolvarea situaţiei este necesară implicarea societăţii civile pentru atragerea de investiţii în zonă.”2 Turismul este un sector cheie în dezvoltarea economică regională. De asemenea, dezvoltarea turismului este principala prioritate de dezvoltare regională, prin sprijinul acordat valorificării patrimoniului natural și a moștenirii cultural-istorice. „Între fenomenele economice şi sociale caracteristice epocii contemporane se numără şi dezvoltarea rapidă a turismului, considerat în prezent unul dintre sectoarele cele mai internaţionalizate ale economiei mondiale. Ca activitate economico-socială, turismul a apărut şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii umane” (Nedelcu A. , 2011, p. 3). Cazanele Dunării este un spațiu geografic purtător de activități turistice care, prin dezvoltare, a creeat spații turistice de dimensiuni variabile. Astfel, turismul a devenit principala activitate economică de ocupare a spațiului. Cuvântul „clisură” provine din cuvântul „clis” care înseamnă în limba greacă cheie. Denumirea metaforică este una potrivită, întrucât se poate spune că, dintotdeauna, defileul Dunării a fost cheia Apusului faţă de Orient. Denumirea este una perfectă întrucât atât la intrare, cât şi la ieşire din strâmtoare, valea are o asemănare perfectă a unei chei grandioase (Moisi A. , 1934). În lucrarea de față voi folosi denumirea de Cazanele Dunării. Înainte de construirea barajului de la Porțile de Fier locul era foarte primejdios pentru navigație, datorită stâncilor care erau ascunse aproape de suprafața apei. Denumirea de „cazane” provine de la faptul că în unele locuri, trecând printr-un coridor foarte strâmt, Dunărea părea că fierbe întocmai ca întrun cazan, cu clocote înspumate. Motivul pentru care m-am oprit la această delimitare și nu la alta este concentrarea turistică a acestui tronson. Spațiul Cazanele Dunării a permis dezvoltarea turistică, bazată pe obiectivele turistice cunoscute prin renumitele croaziere pe Dunăre. Aproximativ totalitatea unităților de cazare de pe Clisura Dunării se reunesc în comunele Eșelnița și Dubova, care cuprind Cazanele. De asemenea cea mai importantă atracție turistică a zonei este chipul regelui dac Decebal aflat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova. La Cazane, Dunărea străbate cea mai îngustă și mai grandioasă zonă a Defileului Dunării, unde Cazanele Mari și Cazanele Mici sunt despărţite între ele

2

http://www.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2014/05/STUDIU-TURISM-FINAL.pdf

7

printr-un golf semicircular, bazinetul Dubova. Traseul montan cel mai cunoscut și practicat este cel de pe Ciucarul Mare, cu acces direct din centrul Dubovei. În continuare pentru o mai bună cunoaștere voi defini principale concepte întâlnite în arealul de studiu. Totul începe și se leagă de conceptul de turism. Conceptul de turism este considerat de majoritatea specialiștilor un fenomen propriu perioadei contemporane. Până în prima jumătate a sec. al XIX-lea turismul a fost asociat cu călătoria. Una dintre cele mai cuprinzătoare definiții date turismului general acceptată pe plan mondial, este aceea a profesorului elvețian dr. W. Hunziker: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare” (Boghean C.). Turismul are ca obiect ,,o producție și un consum de bunuri eterogene care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor, a nonrezidenților ” (Cândea M. & Simion T. , 2006, p. 11). Cei care practică turismul, astăzi se numesc turiști. În trecut, a exista o confunzie între termenul de călător și turist. În trecut, un călător era un aventurier, un om care vizita alte civilizații, alte locuri, pentru a dobândi cunoștințe referitoare la alte culturi. El își plănuia singur călătoria, fără sprijin exterior. Călătoriile deveneau lungi, uneori chiar riscante. Termenul de turist este relativ recent și a fost folosit pentru prima dată în anul 1800 de către Samuel Pegge, în lucrarea Anecdote ale limbii engleze, într-o formulă interesantă: ,,A traveller is now –a- days called Tour-ist ” (Pegge S. , 1844), adică: un călător este astăzi numit turist. Conceptul de potențial turistic este definit de componentele cadrului natural, care devin atracții turistice pentru industria turistică și care conferă în plan personal cunoaștere și satisfacție . Dincolo de importanța lor ca resurse naturale, ele presupun condiții de amenajare turistică specifice, adecvate, care să conducă la dezvoltarea turismului de odihnă și recreere. Cele mai multe resurse atractive ale Cazanelor aparțin cadrului natural și sunt un „dar al naturii” constituind factorul determinant al dezvoltării turismului din teritoriu. Omul modern este din ce în ce mai atras de orice element natural, Cazanele Dunării purtând pecetea ineditului, originalului și spectaculosului.

8

1.2. Aspecte istorice Prezentul şi viitorul nu pot exista decât în relaţie cu trecutul. Pentru a afla când a apărut fenomenul turistic în Cazanale Dunării, trebuie cunoscută însemnata istorie a Clisurii Dunării. Întreaga clisură este un teritoriu plin de famerc natural, dar mai ales de istorie. După desele cuceriri și recuceriri reciproce turco-austriece (sec. XVII-XVIII), Defileului Dunării a fost organizată până la sfârșitului Primului Război Mondial ca frontieră militară și era împărțită în sectorul „vlahilor” (români) și cel al ilirilor (sârbi). Având caractere geografice deosebite, dar și o importanță strategică inedită, defileul Dunării, a fost încă din cele mai vechi timpuri o zonă de interes pentru oamenii de ştiinţă care au fost atraşi în cercetarea acestui areal. Zona a fost denumită ,,mina de aur” a arheologiei. O comoară a României, cu o istorie de sute de ani, distrusă de comuniști este insula Ada Kaleh. Insula avea 1,7 km lungime și 500 de metri lățime și a fost așezată chiar în mijlocul Dunării, la 3 km de Orșova. Aflată acum sub ape datorită formării lacului de acumulare de la Porțile de Fier I, Ada Kaleh putea fi astăzi cel mai atractiv punct turistic din România. „...insula a reprezentat, pe rând, un spațiu de legentă ( denumirea antică era Erythia, insulă pe care s-a oprit Hercule într-una din muncile sale ), un punct strategic (dovezile istorice arată că prima debarcare a împăratului Traian în Dacia s-a făcut pe un pod de vase mijlocit de insulă ) și un teritoriu extrem de disputat (între imperiile Otoman și Habsburgic )” (Bulzan C. & Bulzan F., 2007, p. 11). Tot scufundate în apele Dunării se găsesc vatra vechiului oraș Orșova și vechea comună Dubova. Orșova a parcurs o etapă de o importanță deosebită între anii 1966-1974 când, ca urmare a construirii Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier vechiul oraş şi localităţile clisurene au fost inundate şi au trebuit să fie strămutate pe un nou teritoriu. Noul oraş, înglobează în prezent şi locuitorii din satele strămutate Jupalnic, Tufări şi Coramnic. Noua Orșovă a fost construită în jurul Golfului Cerna, ca un oraş modern, ce promitea o creștere economică pe termen lung. Principalele unități economice - Şantierul Naval, Întreprinderea Textilă „Cazanele”, Întreprinderea Mecanică (fostă de industrie locală), Întreprinderea Minieră, Întreprinderea de Exploatare Forestieră – sporind ca dotări şi producţie. Universitatea din București, facultatea de Geografie și-a deschis în Orșova un institut de cercetări geografice și pentru practica studențiilor. 9

După revoluția din 1989 Orșova a intrat înt-un declin accentuat în majoritatea domeniilor. Pe plan economic doar Şantierul Naval a devenit o unitate de construcţii navale cunoscută pe plan european, pe când industria textilă, minieră şi forestieră dispărând treptat cu totul. Bisericilor – cele trei ortodoxe şi cea romano-catolică – li s-a alăturat din 2 decembrie 1990, prin sfinţire la acea dată, mânăstirea „Sfânta Ana”, ctitorită de Pamfil Şeicaru încă din anii 1936-1939, azi instituţie monahală cunoscută în ţară şi chiar străinătate, aici construinduse şi un muzeu memorial al ctitorului ei, marele gazetar şi om de cultură Pamfil Şeicaru. Pe plan cultural, începând din anul 1996, la fiecare 14-15 august, se sărbătoresc Zilele Municipiului Orşova, o manifestare care tinde să dezvolte în zonă şi turismul cultural.

1.3. Istoricul cercetării Unul din cei mai apropiaţi cercetători ai Clisurii trebuie amintit învăţătorul Alexandru Moisi, care în „Monografia ţinutului Clisura” tipărită la Oraviţa în 1934 aduce unele argumente prin care menţionează continuitatea dacilor în acest spaţiu dunărean. Un mare istoric şi arheolog recunoscut a fost şi va rămâne distinsul profesor Vasile Baroneanț (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuţii la cercetările efectuate în Clisura Dunării în perioada anilor 1970 şi chiar mai târziu, făcând diverse comunicări despre această zonă.3 Datorită cercetărilor făcute putem astăzi să reconstruim o imagine a modului de viață al strămoșilor noștri, al acelor oameni care au populat acest teritoriu cu mii de ani în urmă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au suprimat din motive ușor de înţeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Date istorice referitoare la Dunăre și Cazane datează de mii de ani. „Dunărea și Cazanele pe care aceasta le-a format în trecerea sa, sunt menționate și în scrierile lui Homer, Herodot sau Pliniu cel Bătrân - pe Okeanos Potamos sau Istru navigau argonauții și egiptenii, întâmpinând dificultăți în dreptul strâmptorii, descrise de Pliniu cel Bătrân ca o poartă gigantică, cu grinzi și îmbrăcată în fier” (Bulzan C. & Bulzan F. , 2007, p. 7).

3

https://motosudvestresita.wordpress.com/2012/02/16/repere-istorice-daco-romane-in-clisura-dunarii/

10

Sociologii Carmen Bulzan și Florina Bulzan au publicat o carte intitulată „Interacțiune Socială și comunicare în Clisura Dunării-contribuții la o sociologie a frontierei”, tipărită la Craiova în 2007. Lucrarea prezintă cercetări sociologice întreprinse în Clisura Dunării în perioada 2005-2007. Cartea se adresează celor interesați de dezvoltarea culturală , dar este utilă și pentru cunoașterea localnicilor care trăiesc în Cazanele Dunării. ,,Dincolo de informații utile, de fapte trăite și comentate, de memorie individuală și colectivă, lucrarea este o pledoarie în favoarea solidarității și coreziunii umane, de fapt a continuității și permanenței vieții în Clisura Dunării” (Prof. univ. dr. Maria Voinea). Cazanele Dunării, dar mai ales Defileul Dunării au fost studiate de către Maria Patroescu, președinte de onoare al Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie și președintă a Consiliului științific al Parcului Natural Porțile de Fier. În urma cercetărilor a publicat multe cărți referitoare la protecția și conservarea cadrului natural al Dunării. Despre zona Cazanelor Dunării s-a scris foarte mult și în literatura turistică. Informații mai mult sau mai puțin complete despre Valea Dunării, fauna și flora zonei, obiectivele turistice, Valea Mraconiei și altele găsim în toate ghidurile turistice ale zonei, fie ca e vorba despre monografii ale județului Mehedinți, ale cursului Dunării sau ale munților Almaj. Lucrarea „România - Potențial turistic” publicată în anul 2009, avându-i ca autori pe prof.univ.dr.Laura Comănescu și prof.univ.dr. Mihai Ielenicz cuprinde o descriere a zonei turistice a Defileului Dunării și munțiilor limitrofi. Tipurile de turism existente în Defileul Dunării sunt legate de bogatul relief carstic existent și anume turism nautic și croaziere pe Dunăre. De la izvor la vărsare, Dunărea parcurge 2.860 de kilometri, iar autorul Andrei Şarîi prezintă în cartea sa „Dunărea. Fluviul Imperiilor” tradiţiile şi obiceiurile, scene din viaţa de zi cu zi ale popoarelor pe care fluviul le străbate. Andrei Şarîil este un jurnalist de origine rusă care a scris nenumărate articole şi cărţi despre războiul din Iugoslavia, istoria Europei Centrale, cultura populară modernă, precum şi jurnale de călătorie. Cartea lui Andrei Şarîi, tradusă de către Maria Sîrghe, a fost lansată la editura Polirom. Îndemnul pe care autorul îl adresează cititorilor săi este ,,Mergeţi şi voi la Dunăre”. Cartea prezintă parcursul fluviului și relatări despre momentele istorice importante, precum Podul lui Apollodor și divergențele existente între popoarele aflate de-a lungul graniței.

11

Clisura Dunării este o comoară pentru țara noastră care trebuie prețuită, protejată și dezvoltată armonios, fără a se interveni în mediul natural. Turismul a venit peste clisureni și a invadat sălbăticia care odinioară era emblematică pentru întreaga Clisură. Farmecul locului este dat de liniște, de absența urbanizării sau intervenției omului. Urmărind cele prezentate în acest capitol, se poate afirma că s-a scris mult, în perioade diferite, dar sumar din punct de vedere strict al zonei Cazanelor Dunării.

12

Capitolul II Metodologie 2.1. Obiective propuse Obiectivele prezentei lucrări de licență își propun să investigheze oportunitățile de dezvoltare viitoare a turismului în Clisura Dunării, în logica faptului că orice strategie de dezvoltare a turismului pornește de la „evaluarea și ierarhizarea resurselor turistice care sunt, de fapt, materia primă pentru toate activitățiile turistice” (Cândea M. & Simon, 2006, pag.3). Primul obiectiv de la care am plecat îl reprezintă realizarea portretului turistului care vizitează Cazanele Dunării. Pentru a putea dezvolta potențialul turistic, este esențial a se cunoaște tipul turistului cel mai des întâlnit și nevoile acestuia. Am ales ca acest obiect să fie punctul de plecare în scrierea lucrării, fiind elementul cheie, care implică cea mai reală sursă de informație : părerea, propunerile și nemulțumirile turistului. Un al doilea obiectiv propus este identificarea principalelor elemente de potențial și atractivitate a Clisurii Dunării. Potențialul turistic este cel care susține activitatea turistică. Diversitatea cadrului natural oferă posibilitatea unei dezvoltări viitoare a turismului în Cazane, numai dacă sunt puse în valoare elementele care atrag fluxul turistic și se remarcă prin unicitate. Al treilea obiectiv este de a afla care este locul pe care îl ocupă turismul în economia locală. Pentru a putea estima ponderea pe care o ocupă fenomentul turistic, este necesar al patrulea obiectiv care presupune identificarea dificultăților întâmpinate de actorii locali activi în sectorul turistic. Clisura Dunării este o destinație promovată, dar asociațiile existente nu reușesc să mențină un echilibru în fluxul turistic anual. Prin lucrarea de licență și obiectivele enumerate mai sus, îmi doresc să identific cauzele acestui dezechilibru, pentru a putea analiza dificultățile și găsi soluții. Un ultim obiectiv este să realizez un set de propuneri menit să contribuie la dezvoltarea fenomenului turistic în Clisura Dunării. Toate obiectivele, se leagă și constituie un drum de cercetare, care se încheie cu concluzii, recomandări și propuneri. Instrumentele de cercetare care vor fi cel mai des întâlnite sunt chestionarul și interviul. Cel din urmă este principala sursă de informație, care stă la baza întregii lucrări, deoarece ultimele actualități nu

13

sunt scrise, dar se pot afla de la primari, asociații, proprietari de pensiuni și cel mai important de la turiști și excursioniști.

2.2. Problematica Clisura Dunării este o zonă deosebită, cu peisaje naturale bine păstrate, unice în țara noastră, dar din păcate fără o dezvoltare turistică care să valorifice peisajul. Perspectivele localnicilor întrevăd orizonturi relativ limitate, populația rămasă fiind una îmbătrânită, iar forța de muncă fără o educație corespunzătoare în domeniul turistic. Astfel, problematica lucrării poate fi formulată sub forma întrebării: În ce mod potențialul turistic al Clisurii Dunării poate fi pus în valoare? Răspunsul nu este ușor de dat. Formele de manifestare a turismului sunt diferite, în aceeleași condiții de mediu și suntem nevoiți să luăm în calcul pe lângă calitatea mediului înconjurător și acțiunea factorului uman indispensabilă pentru afirmarea zonei. Românii din acest spațiu nu sunt pregătiți pentru a realiza o dezvoltare durabilă. Localnicii s-au trezit cu turiști în zonă, fără a iniția ei o promovare a locului, iar majoritatea s-au simțit invadați de cei care au venit să practice turismul. Am observat însă o colaborare cu stațiunea Băile Herculane care susține dezvoltarea turismului în Cazanele Dunării și le oferă turiștilor informații despre croaziere, ba chiar contactele de la cei care organizează croaziere cu barca/vaporașul pe Dunăre. Din experiența celor trăite pe teren în cadrul unui studiu preliminar, am observat orientarea activitățiilor spre turism prin amenajarea unor pensiuni turistice, cumpărarea de ambarcațiuni, bărci pentru pescuit sau agrement etc. Zona a trecut printr-un proces de urbanizare cu scopul dezvoltării infrastructurii turistice. Am constatat neimplicarea autorităților într-o dezvoltare durabilă în acord cu personalitățile locale care contribuie la promovarea zonei. Potențialul turistic natural al Cazanelor este unul unic, peisajele privite de pe Ciucarul Mare sunt o adevărată comoară pentru turismul românesc. Acestea pot crește seminificativ nivelul economic din zonă. În 2008 Clisura Dunării a primit titlul „Destinație europeană de excelență”, iar până în prezent numărul turiștilor străini a crescut considerabil. Există unități de cazare moderne, iar infrastructura de cazare e în continuă extindere și dezvoltare. Există nunumărate moduri de petrecere a timpului liber pentru toate categoriile de vârstă. De la trasee 14

în natură și sporturi nautice, până la plimbări într-un cadru liniștit și relaxant la pas sau cu ambarcațiuni de agrement pe apă. Așadar, răspunsul la întrebarea de mai sus se concretizează pe parcurs, după o interacțiune socială a persoanelor implicate în dezvoltarea zonei Cazanele Dunării.

2.3. Ipotezele cercetării Obiectivele au generat câteva ipoteze strâns legate de problematică și anume: 1. Clisura Dunării nu atinge statutul de destinație turistică, reprezentând un spațiu de tranzit; 2. Cu toate că potențialul natural este remarcabil, acesta este insuficient pus în valoare; 3. Fenomenul turistic constituie principala activitate economică a Clisurii Dunării; 4. Principala dificultate a generațiilor actuale este lipsa unei culturi locale în domeniul turistic; Cazanele Dunării reprezintă o destinație necunoscută, nepromovată, de care nu s-a mai auzit și în care se ajunge din curiozitate sau se fac staționări scurte pentru poze în decursul unui circuit turistic. Din lipsa informației, a materialelor promoționale și a personalului neinstruit, Clisura Dunării este în prezent mai mult un spațiu de tranzit decât o destinație turistică pentru majoritatea turiștilor. Potențialul natural nu este de ajuns pentru a dezvolta o zonă, pentru a o face cunoscută și pentru a atrage turiști. Cooperarea pentru dezvolatarea turismului este esențială. Întreaga zonă posedă bogății naturale deosebite, incluzând monumente și locuri care necesită lucrări de restaurare. Stimularea turismului rural, viticol, ecologic și cultural ar atrage un număr mare de turiști, care ar recomanda zona ca o destinație turistică. Cazanele Dunării este o zonă în declin economic, principalul sector de activitate fiind cel turistic. În consecință, turismul ar fi și principala activitate economică. Dezavantajul acestei ipoteze ar fi personalul insuficient calificat pentru desfășurarea activității turistice. Localnicii și-au deschis pensiuni, cunosc zona, dar fără cunoștințe bine consolidate nu pot satisface nevoile cliențiilor. Oameni de rând, din zonă lucrează la pensiuni, restaurante și nu dețin o pregătire profesională în domenile în care profesează, acest lucru resimțindu-se în promovarea ofertei pe care o au. Aici am atins cea de a patra ipoteză. Dificultatea generațiilor actuale de a exprima povestea locului prin viu grai, face imposibilă 15

dezvoltarea zonei Cazanele Dunării. Proprietarii de ambarcațiuni nautice, cu vârste sub 30 de ani, nu oferă un ghidaj al Cazanele, cunoștiințele asupra istoricului fiind superfciale. La polul opus se află cei mai în vărstă, care îți pot spune deschis toată povestea cazanelor, principalele atracții turistice, ce preferă turiștii, ce e deosebit și ce ai putea să faci pe lângă vestitele croaziere. Centralizarea și interpretarea datelor aflate în urma interviurilor și a chestionarelor vor concluziona veromisibilitatea ipotezelor.

2.4. Metodele și instrumente folosite Metodele și instrumentele folosite în cercetarea lucrării de față au fost următoarele:  Documentarea asupra materialelor, bibliografiei existente cu privire la zona de studiu;  Interviuri cu turiștii pe perioada a două sezoane turistice (iulie 2017, iulie 2018);  Interviuri cu proprietari de pensiuni, reprezentant al infocentrului turistic din Dubova, proprietari ambarcațiuni nautice, reprezentant al Asociaţiei de Turism şi Agrement ,,Cazanele Dunării’’, preotul satului;  Chestionare aplicate turiștilor pe teren (iulie 2017, iulie 2018) și online;  Observație participativă în satele din Clisura Dunării în zile obișnuite, dar și de sărbătoare;  Fotografierea zonei și a altor aspecte de interes;  Cartografierea zonei – hărți. Ansamblul metodelor folosite în lucrarea de față, precum şi problematica, obiectivele și ipotezele sunt structurate în tabelul de mai jos (vezi tabel. 1).

16

Tabelul 1. Metodologia cercetării

Problematica În ce mod potențialul turistic al Clisurii Dunării poate fi pus în valoare?

Obiective

Ipoteze

Clisura Dunării nu atinge statutul de destinație turistică, reprezentând o zonă de tranzit Identificarea Cu toate că principalelor elemente potențialul natural de potențial și este remarcabil, atractivitate a Clisurii acesta este insuficient Dunării pus în valoare Estimarea ponderii pe Fenomnul turistic care o ocupă constituie principala fenomenul turistic în activitate economică a economia locală Clisurii Dunării Identificarea Principala dificultate dificultăților rezidă în lipsa unei întâmpinate de actorii culturi locale în locali activi în domeniul turistic sectorul turistic Realizarea portretului turistului care vizitează Cazanele Dunării

Instrumente/metode folosite -chestionarul -interviuri

- observație participativă - fotografierea

- interviuri - observație participativă - observație participativă -chestionare -interviuri

2.5. Limitele cercetării Ca la oricare cercetare științifică, cercetarea realizată are o serie de limite pe care leam identificat, dar care nu au avut efecte semnificate în demersul realizării lucrării. O limită a fost accesul limitat la unele date statistice. De asemenea, dependența pentru sursele bibliografice existente, care pot fi parțiale. O altă limită este determinată de metoda aleasă în cadrulu cercetării: interviul. Respondenții știu că sunt studiați ,fapt ce poate cauza modificări ale comportamentului celor observați. Observaţia devine astfel distorsionată de un comportament artificial care oferă informaţii eronate ce influenţează rezultatele finale ale cercetării. O serie de limite au fost generate și în aplicarea chestionarului determinate în primul rând de rigiditatea relației dintre mine și respondenți prin aplicarea unui chestionar formalizat. Această limită am încercat să o atenuez prin asigurarea posibilității respondenților de a formula comentarii după fiecare întrebare. De asemenea, nivelul știițific al fiecăruia poate influența într-o măsură mai mare sau mai mică adevărul datelor obținute.

17

Capitolul III Elemente de cadraj 3.1. Încadrarea geografică a Cazanelor Dunării Clisura Dunării sau Defileul Dunării este o regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea, care se află pe teritoriile județelor Caraș-Severin și Mehedinți, este limitată de râul Nera la nord-vest și de Cazanele Dunării la est (fig.1). Cazanele Dunării reprezintă partea cea mai impresionantă și pitorească fiind situate pe raza localitățiilor Eșelnița și Dubova.

Fig. 1. Încadrarea geografică a arealului de studiu

18

Cazanele sunt împărțite în două porțiuni distincte: Cazanele Mici și Cazanele Mari, împreună însumând o lungime de aproximativ 9 km și o suprafața de 215 ha. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (România) și Veliki Strbac (Serbia). În sectorul Cazanelor Mari se află peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind aflate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mail Strbac (Serbia). Atât Cazanele Dunării, cât și masivele Ciucarul Mare și Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

3.2. Evaluarea resurselor naturale Resursele cele mai atractive din Cazanele Dunării sunt cele care aparțin cadrului natural și joacă rolul factorului determinant în dezvoltarea turismului. Resursele naturale înglobează elemente concrete ale mediului geografic (relief, elemente hidrografice, structuri litologice, vegetație, faună) cât și însușiri climatice.

3.2.1. Substratul geologic și relieful Relieful constituie principalul element al potențialului turistic în defileul Dunării, unde versanții sunt abrupții, iar fluviul desparte Munții Locvei, Munții Almăjului, Podișul Mehedinți de planinele Serbiei (vezi fig. 2). Se prezintă sectoare înguste (Pescari, Cazanele Mari, Cazanele Mici și Vârciorova) și porțiuni mai largi (Moldova Veche, Liubcova, Berzasca, Dubova, Orșova) (Comănescu L. & Ielenicz M., 2009). „În sectorul Cazanelor versanții sunt din calcar, lățimea minimă a albiei este de sub 150 m, lățimea medie fiind de 350 m, iar adâncimea apei ( înainte de construirea lacului de la Porțile de Fier ) în unele locuri atingea 50 m” (Comănescu L. & Ielenicz M. , 2009, p. 327). Secorul Cazanelor este cel mai spectaculos sector al Dunării, iar turismul este principala activitate locală existentă. Zona calcaroasă a Cazanelor se caracterizează printr-un relief exocarstic și endocarstic în diferite stadii de evoluție. „Dintre formele carstice prezente sunt dolinele cu adâncimi cuprinse între 3 şi 18 m, lapiezuri exhumate şi câmpuri cu lapiezuri. Pârâul Ponicova crează la

19

intrarea în zona calcaroasă nişte chei scurte, iar la intrarea în Peştera de la Gura Ponicovei, trece pe sub un pod natural lung de 25 m şi înalt de 6-8 m.”4 În masivul calcaros Ciucarul Mare (318m) au fost descoperite 7 peșteri, cu o lungime de 2155 m, din care cea mai vizitabilă este Peștera Ponicova. Alte peșteri din masivul Ciucarul Mare sunt: Peștera Cuina Turcului, Peștera Preluca lui Climente, Peștera Veteranilor (Maovăț), situată la 750 m de intrarea în Cazanele Mari (inundată), Peștera Fluturilor (peșteră fosilă) etc. (Ghid de informare turistică comuna Dubova, 2015).

Fig. 2. Relief și hidrografie zona Cazanele Dunării

4

http://www.ecosmagazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/flora_si_vegetatia_ocrotita_din_parcul_natural_portile_d e_fier.pdf

20

Peștera Ponicova este cea mai mare și spectaculoasă peșteră din Defileul Dunării. Are o lungime de 1666 m, o denivelare de 60 m și un grad de dificultate mediu. Peștera este compusă dintr-o serie de galeri care comunică între ele, situate pe două etaje. Etajul superior este fosil, iar etajul inferior subfosil. Peştera Ponicova a fost declarată rezervaţie speologică datorită unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramică foarte veche şi a unor specii endemice. Peștera Veterani este cea mai cunoscută și vizitată de către turiști. Este cunosută din timpuri străvechi, fiind consacrată de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis. Peștera are o lungime de 87 m și un grad de dificultate mic. Își are originea numelui după numele lui Veterani, comandant al armatei austriece cantonate la Caransebeș, cel care a refortificat peștera la sfârșitul sec. al XVII-lea. Peștera Veterani este în întregime fosilă și are un caracter ușor ascendent.

3.2.2. Rețeaua hidrografică După ce îşi adună apele din 6 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia şi Serbia) şi trece prin 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad), fluviul Dunărea intră în ţara noastră pe teritoriul judeţului Caraş- Severin, la Baziaş, şi parcurge 60 de km în judeţ la hotarul cu Serbia, pentru a-şi continua drumul prin Banatul Montan spre Orşova, formând defileul care îi poartă numele. ,,Dunărea este cel de-al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga, cu un curs de apă de 2860 km, din care 1075 km sunt pe teritoriul României. Destinul dat de natură a făcut ca atât la obârşia fluviului, cât şi la vărsare, locul să poarte numele cu atributul „negru”. Izvoarele sunt în Munţii Pădurea Neagră (Schwartzwald, Germania), iar cele trei braţe de la vărsare (Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe) îşi pierd apele în Marea Neagră (România)” (Popovici G. , 2013). Frumuseţea sălbatică, fără seamăn a priveliştilor clisurene este dată şi de scurgerea apelor Dunării prin cele 5 chei ale Clisurii, care se închid şi se deschid printr-o alternanţă de îngustări şi depresiuni: • Îngustarea Baziaş - Divici (8 km), urmată de o depresiune largă la Moldova Veche (27 km); • Îngustarea Coronini - Alibeg (6,2 km) şi depresiunea Sicheviţa (Gornea) - Liubcova (17 km); • Îngustarea Berzasca - Greben (18 km) şi lărgirea lungă Greben-Plavişeviţa (25 km); 21

• Cazanele Mari (3,8 km) cu Golful Dubova (1,4 km); • Cazanele Mici (3,6 km) cu depresiunea OgradenaOrşova (10 km)

3.2.3. Clima Clima de pe teritoriul Cazanelor Dunării este cea specifică Clisurii Dunării și anume temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene. Poziţia României la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord determină caracterul continental al climei, iar caracterul de climă continentală este asigurat de poziţia centrală pe continentul european. În Cazanele Dunării clima este mai blândă datorită influențelor mediteraneene. Verile sunt călduroase și lungi, iar iernile scurte și nu foarte geroase. Primăverile sunt timpurii, iar toamnele târzii. Vânturile ce bat în zonă influențează și ele clima. Vântul predominant din zonă este coșava. Coșava este un vânt foarte intens, rece și puternic. ,,Din cauza intensităţii mari a vântului, trunchiurile copacilor cresc înclinate în direcţia nord-vest, în care Coşava bate. Iarna, vântul troieneşte zăpada şi, de multe ori, zăpada viscolită blochează drumul de acces de pe malul stâng al Dunării dintre Moldova-Nouă şi Orşova ” (Popovici G. , 2013). Pe lângă coșava, în sudul Banatului suflă şi austrul un vânt cald şi uscat care aduce secetă. Clima prin elementele sale determină durata sezonului turistic din Cazanele Dunării. Majoritatea turiștilor preferă prezența ,,timpului frumos”, luna iulie fiind luna cu cea mai mare creștere a numărului de turiști (foto. 1 şi foto. 2).

Foto. 1. Cazanele Dunării (Talașcă Roxana, februarie 2017)

Foto. 2. Cazanele Dunării (Talașcă Roxana, iulie 2017)

22

3.2.4. Flora Zona Cazanelor se diferențiază de restul zonelor prin bogăția floristică deosebită cu caracteristici mediteraneene și prin numărul ridicat de endemisme. În Cazanele Dunării, lunile de primăvara au miros specific: în aprilie înflorește laleaua de clisură, iar în mai liliacul, salcâmul și teiul. Tabelul 2. Specii de plante identificate în Cazanele Dunării

Specia Tulipa hungarica var. undulatifolia Cerastium banaticum Astragalus rochelianus Campanula crassipes Poa badensis Festuca sp. Caphalaria laevigata Dianthus kitaibelli Iris reichenbachii Taxus baccata

Denumire populară Laleaua Cazanelor Cornul bănățean Cosaci Clopoțeii Cazanelor Poieni cu firuță Păiușul Sipica de râpe Garofița sălbatică Stânjenelul de stâncă Tisa

(Sursa :Dicționar botanic - Maria Antoaneta Vintilescu, Silvia Popescu, 2007)

Protecția mediul prin măsuri de consevare a biodiversității este prezentă și în cadrul Cazanelor Dunării. Scopul principal este educarea omului în înțelegerea importanței naturii și menținerea unui echilibru ecologic printr-un ansamblu de măsuri tehnice, organizatorice și juridice menite de a ocroti mediul contra efectelor negative ale activităților umane. Măsuri de conservare: a) educarea publicului larg b) interzicerea arderii vegetației c) reglementarea cositului și pășunatului d) interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apă: desecare, drenare controlarea factorilor perturbatori, reprezentați de poluare fecaloid-menajeră, rumeguș, eroziune e) interzicerea/limitarea folosirii diferitelor amendamente sau îngrășăminte

23

3.2.5. Fauna Fauna este tipic mediteraneeană, reprezentată de vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes), țestoasa lui Hermann (Testudo hermanni), gușterul (Lacerta viridis). Liliecii populează peșterile, cum sunt: Peștera Veterani, Peștera Ponicova, Peștera Gaura Muscă și Peștera fără Nume. În pădurile din zonă se întâlnesc: lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistreţul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), jderul (Martes), iepurele (Oryctolagus cuniculus) şi veveriţa (Sciurus). Apele râurilor de munte sunt încă bogate în păstrăvul indigen (Salmo trutta fario) şi clean. În apele Dunării trăiesc: somnul (Silurus glanis), şalăul (Stizostedion lucioperca sau Sander lucioperca), crapul (Cyprinus carpio), ştiuca (Esox lucius), cega (Acipenser ruthenus) şi carasul (Carassius gibelio). Turismul piscicol este ,,timid” existent și dezvoltat în Cazanele Dunării. În Eșelnița tot malul românesc este ocupat de pensiuni, pescuitul fiind accesibil numai pe porțiunea de mal aferentă pensiunii unde ești cazat. Ambarcațiunile cu scop de agrement, tulbură apele Dunării și îngreunează practicarea pescuitul, mai ales în plin sezon (iulie-august).

3.3. Evaluarea resurselor antropice Spre deosebire de resursele turistice naturale create în totalitate de mama natură de-a lungul timpului, resursele turistice antropice reprezintă creația umană și sunt rezultatul unei îmbinări de elemente tehnice, culturale și economice care se integrează armonios în natură și în peisajele locale din care fac parte (vezi fig. 3). Create de om în scopuri diferite, multe dintre obiectivele turistice antropice au căpătat această funcție turistică în timp, ele având inițial alte atribuții, precum economice, strategice sau culturale (Cocean P.& Dezsi Ș. , 2009). Pe lângă potențialul natural unic, cea mai mare atracție, care atrage un flux mare de turiști este statuia lui Decebal (vezi foto 3). Chipul sculptat în stâncă a regelui dac se află în Cazanele Mici, pe Valea Mraconiei la confluență cu Dunărea, între localitățile Eșelnița și Dubova, la aproximativ 18 km de Orșova. Locaţia este una deosebită, pentru că poate fi admirat fluviul şerpuind printre stâncile împădurite, printre care răsare şi sculptura. Punctul unde a fost sculptată stânca este şi locul cu cea mai mare adâncime a apei şi anume 120 metri. 24

Chipul lui Decebal are o dimensiune totală de 55m înălţime şi 25m lăţime, fiind cea mai mare sculptură realizată în piatră de pe teritoriul Europei. Lucrarea a fost fiinanțată și promovată de istoricul Iosif Constantin Drăgan, a durat 10 ani ( 1994-2004 ) și a costat peste 1 milion de dolari. Ce e de remarcat la acest obiectiv turistic este impactul pe care l-a avut asupra pieței turistice. Este cel mai cunoscut obiectiv, pentru care vin mii de turiști români, dar și străini.

Foto. 3. Chipul lui Decebal (Talașcă Roxana, mai 2016)

La ieșirea din Cazanele Mici, pe malul sârbesc, în apropiere de statuia lui Decebal se găsește Tabula Traiana, monument ridicat în timpul împăratului roman Traian. Tabula Traiana este o placă memorială de aproximativ 2000 de ani ridicată de împăratul Traian în cinstea comemorării victoriei Imperiului Roman asupra regatului dac în urma celui de-al Doilea Război Daco-Roman (105 - 106). Tabula are o lungime de 4 m și 1,75 m înălțime și este fixată în piatră. Pe ea sunt reprezentați un vultur pe cer și doi delfini plutind. În decursul aniilor monumentul a avut de

25

suferit de pe urma stării atmosferice neprielnice. Aceasta a fost ridicată cu aproximativ 30 de m, odată cu construirea barajului de la Porțile de Fier I, pentru nu a fi acoperită de ape. Cetatea Tri Kule sau Cetatea trei turnuri este astăzi un loc cu o puternică semnificație istorică. A fost ridicată în secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest. În prezent au rămas numai ruinele care pot fi văzute în apropierea localității Svinița, la 5 km în aval. Ansamblul Cetății Tri Kule reprezentat prin trei turnuri a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare de la Porțile de Fier I. De regulă pot fi văzute numai două din cele trei turnuri, fundația celui de-al treilea turn fiind vizibilă numai în perioadele în care nivelul apelor Dunării este scăzut. Mănăstirea Mraconia este localizată în Valea Mraconiei, unde, până în 1967 se găsea vechea mănăstire scufundată în urma construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier I. Localnicii au botezat-o „mănăstirea de sub ape”. Când nivelul apelor Dunării scad foarte mult ruinele în formă de cruce ale vechiului lăcaș pot fi observate. După zeci de ani, prin inițiativa Mitropoliei Olteniei, mănăstirea a fost reînființată. În anul 1993, mitropolitul Nestor Vornicescu pune bazele noii biserci, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și „Sfânta Treime”. În 1955 a fost aprobată reînființarea așezământului monahal, cu obște de căluguri. Alte obiective turistice în apropiere de Cazanele Dunării sunt: Mănăstirea Sfânta Ana (foto.4), catedrala romano catolică din Orșova, mănăstirea Vodița pe Valea râului Vodița, muzeul hidrocentralei Porțile de Fier I, muzeul de artă din municipiul Drrobeta Turnu Severin, iar la aproximativ 65 km de Cazane morile de apă cu ciutură și butoni.

Foto. 4. Mănăstirea Sfânta Ana (Talașcă Roxana, aprilie 2018)

26

Fig. 3. Obiective turistice Cazanele Dunării

3.4. Condițile demografice Încă din cele mai vechi atestări documentare Defileul Dunării a fost o zonă intens populată, datorită unui relief variat, unei clime favorabile locuirii, unei faune și flore abundente, dar mai ales unei vieți economice active. Populația actuală a localităților din Cazanele Dunării este de 3899 locuitori (2899 Eșelnița, 930 Dubova) potrivit datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, anul 2017.

27

49%

51%

bărbați

femei

Fig. 4. Structura populației pe sexe în anul 2017

22% 20%

18% 14%

14%

12%

0-19 de ani

20-29 de ani

20-29 de ani

40-49 de ani

50-59 de ani

peste 59 de ani

Fig. 5. Repartiția populației pe grupe de vârstă în anul 2017

Din graficele prezentate mai sus (fig. 4 și fig. 5), se observă că dintr-un total de 3899 de persoane la 1 iulie 2017, femeile din Cazanele Dunării, respectiv cele două localități Dubova și Eșelnița reprezintă 51% (1940 persoane), iar bărbații 49% (1899 persoane). Structura pe sexe a populației este una echilibrată. Persoanele peste vârsta de 59 de ani reprezintă 22% (838 persoane), procent mare raportat la persoanele cu o vârstă cuprinsă între 20-29 de ani care reprezintă 14% (544 persoane). Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei din Cazanele Dunării relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative 28

pentru economie şi societate, fenomen caracteristic de altfel întregii regiuni, care atrag după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Tabelul 3. Analiza Swot a condițiilor demografice

Puncte tari  

Puncte slabe

Relief variat, format din munți,



Număr de locuitori în scădere

podișuri și câmpie



Densitate a populației în scădere

Climă temperat-continentală cu



Rata natalității scăzută

influențe mediteraneene, caracterizată



Apariţia unui proces constant de

de veri călduroase și ierni blânde,

îmbătrânire demografică cu

favorabilă dezvoltării agriculturii,

implicaţii negative pentru

turismului

economie şi societate



Prezența fluviului Dunărea



Resurse naturale variate



Structură

echilibrată

pe

sexe

a

populației 

Speranța de viață în creștere pe sexe

Oportunități 

Existența

măsurilor

Amenințări de



sprijin

amplifica procesul de îmbătrânire

financiar pentru viitoarele mame, care pot influența pozitiv natalitatea 

Promovarea

de

măsuri

Menţinerea scăzută a natalităţii va

pentru

consiliere și sprijin pentru famili



Insecuritate socială



Efecte migrație

tinere

29

negative

generate

de

5,47%

2,80%

1,40%

3,54%

1,87%

0,58% români

români

romi

cehi 34,39%

22,30%

necunoscută

55,92%

necunoscută 71,69%

romi

cehi

altă etnie

altă etnie

Fig. 6. Structura etnică a comunei Dubova (2011)

Fig. 7. Structura etnică a comunei Eșelnița (2011)

Conform recesământului din 2011, majoritatea locuitorilor din Cazanele Dunării sunt români (fig. 6 și fig. 7) (71,69% Eșelnița, 55,92% Dubova). Principala minoritate este cea cehă. Satele ceheşti din zona Clisurii Dunării au reuşit să se menţină, de-a lungul anilor, ca şi comunităţi ermetice, unde românii, sârbii sau alte etnii din zonă nu au reuşit să pătrundă, astfel că şi-au putut păstra și menține identitatea (foto.5). ,, Satele ceheşti constituie, aşadar, un fenomen unic pentru Europa. „Cehii au reuşit să îşi păstreze foarte bine cultura, pentru că sunt într-o zonă geografică foarte izolată, chiar şi astăzi. Sunt sate, cum este Ravensca, unde, dacă plouă, sau în perioada iernii, nici nu se poate intra“, explică Rene Kubasek, directorul Centrul Cultural Ceh din România”.5

Foto. 5. Minoritate cehă

(https://www.mzv.cz/bucharest/ro/stiri/festivalul_minoritatii_cehe_din_banat.html)

5

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tinutul-cehesc-din-banat-o-enclava-care-se-incapataneaza-sasupravietuiasca-istoriei

30

5,35%

1,01%

3,89%

Ortodocși

3,58% 2,21%

Ortodocși

Romanocatolici 37,70%

55,92%

Romano-catolici

Necunoscută

Necunoscută Altă religie

90,29%

Fig. 8. Structura confesională a comunei Dubova (2011)

Altă religie

Fig. 9. Structura confesională a comunei Eșelnița (2011)

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (fig. 8 și fig. 9), în Eșelnița aproape totalitar (90,29%). Există minorități de romano-catolici (3,89% Eșelnița, 37,70% Dubova), restul apartenențelor confesionale fiind necunoscute.

3.5. Condițile socio-economice Analiza datelor demografice şi a activităților economice desfăşurate în Cazanele Dunării presupune identificate următoarele aspecte: - depopularea - îmbătrânirea populației - concentrarea locuitorilor în centrele de comună - populația locală ocupată în sectorul primar (agricultură şi silvicultură), prin menținerea unui mediu cât mai natural Una din cele mai importante căi de dezvoltare economică a zonei este cea a turismului . Resursele turistice sunt variate și bogate atât prin dimensiunile spațiale, cât și prin îmbinarea excepțională a reliefului cu Dunărea. Industria lemnului este foarte slab reprezentată în zonă, rezumându-se doar la exploatarea în parchete și prelucrarea primară a lemnului, deși cea mai mare acoperire a terenului este cu păduri (vezi fig. 10). Terenurile agricole slab productive sunt cultivate în principal cu leguminoase în suprafețe mici: cartof, porumb, orz, grâu și viță de vie. Cultivarea se execută fără utilaje performante și pe suprafețe mici, drept consecință a unei agriculturi de subzistență. 31

Industria alimentară aproape a dispărut din zona Cazanelor. Deși potențialul piscicol al Dunării este mare (zeci de tone de pește pe an), nu există nici o capacitate de prelucrare locală prin industrializare. Același declin au cunoscut și transporturile atât cele rutiere, cât și cel naval. Infrastructura zonei Cazanelor Dunării este foarte slab dezvoltată. Marea majoritate a drumurilor este nemodernizată, iar rețeaua feroviară inexistentă. De mai bine de un deceniu în Cazanele Dunării nu s-a făcut nici o investiție care să contribuie la modernizarea și dezvoltarea zonei. În viitor nu se intrevede nici o perspectivă pentru tineretul din această zonă, posibilitățile de apariție într-o perioadă apropiată a unor noi activități fiind practic inexistente.

Fig. 10. Utilizarea terenurilor în Cazanele Dunării

32

Zona Cazanelor Dunării este una predominant naturală, intervenția antropică fiind existentă la scară mică prin cimitire, zone comerciale, ferme, parcuri și localitățile care sunt puncte turistice importante. Cea mai mare răspândire a terenului o au pădurile de foioase, urmate de cele mixte și terase. Se menține un mediu cât mai natural, dezvoltarea economică realizându-se din punct de vedere turistic prin peisajele unice, protejate de intervenția factorului uman.

3.6. Nivelul de dezvoltare al infrastructurii turistice Infrastructura turistică sau baza materială turistică însumează bunurile și mijloacele prin care resursele turistice ale unui teritoriu sunt exploate în scop turistic. Infrastructura turistică din Cazanele Dunării grupează:  structurile de cazare  structurile de alimentație publică  structuri de animație (agrement-divertisment)  căi și mijloace de transport turistic (nautic)

3.6.1. Unități de cazare Cazanele Dunării reprezintă una dintre cele variate zone din punct de vedere al ofertei turistice. De la mijlocul anilor nouăzeci și până astăzi, au fost construite tot mai multe pensiuni turistice, rurale și agroturistice, de la două la patru margarete (fig. 11). După ultima actualizare, Turist Info pune la dispoziție 52 de oferte de cazare în Dubova și 71 în Eșelnița, predominantă ca și structură fiind casele și vilele de vacanță. În strict zona Cazanelor Dunării nu există nici un hotel, singurele unități de cazare fiind cabanele, vilele turistice, penesiunile turistice și agroturistice. Tarifele diferă în funcție de localizare și servicii. Unitățile de cazare care au camere cu vedere direct către Dunăre pretează un tarif superior în comparație cu celelalte. Singura pensiune din Cazanele Dunării care dispunea de spațiu destinat campării rulotelor sau corturilor a fost Pensiunea Danubia din Eșelnița. În prezent, acest fapt a devenit uitat, inexistent, turiștii orientându-se către pensiuni. Prima unitate de cazare din Cazanele Dunării a fost Pensiunea Steaua Dunării, deschisă în anul 2001, în prezent fiind în continuă dezvoltare. Este localizată pe malul Dunării în 33

localitatea Eșelnița. În prezent, se dezvoltă un centru wellness-spa care se preconizează a fi inaugurat în această toamnă (2018). Pensiunea are activitate și în extrasezon, existând evenimente organizate, cum ar fi nunți, botezuri, conferințe, team-building.

Fig. 11. Unități de cazare din Cazanele Dunării vizitate în cadrul cercetării de teren

34

3.6.2. Activități de agrement Privit în calitate de componentă de bază a serviciului turistic alături de transport, cazare și alimentație, agrementul îndeplinește o serie de funcții particularizate în raport cu nevoile turistului. Dezvoltarea activităților de agrement influențează direct orientarea fluxurilor turistice și implicit desfășurarea unei activități eficiente. Datorită specificului zonei turistice, cele mai solicitate activități sunt cele de agrement nautic (vezi foto. 6 și foto. 7). Pornind de la Orșova cu vaporașul pe fluviul Dunăre se pot vizita: Cazanele Mari, Statuia lui Decebal, placa Tabula Traiana și Mănăstirea Mraconia. Durata excursiei (dus/întors) dacă se pornește din portul Orșova și se merge până în Golful Mraconaia este de 3 ore. Pentru a se putea vizita Cazanele în amănunțit turistul ar trebui să se informeze înainte de a pleca într-o plimbare cu barca. Ideal ar fi ca fiecare turist să afle traseul vaporașului cu care dorește să facă vizita înainte de a cumpăra biletul. Sunt multe ambarcațiuni care nu intră mult în zona Cazanelor. În această situație, turistul are de pierdut deoarece exact această zonă este cea mai spectaculoasă. Indicat ar fi să se stabilescă cu căpitanul ambarcațiunii câteva opriri la punctele de atracție pe parcurs. Pe vaporașe informațiile primite despre obiectivele turistice sunt foarte puține și sumare. Pentru plimbările cu barca mai există alternativa luării vaporașului din golful Mraconia, de lângă Chipul lui Decebal. O altă activitate de agrement prezentă în Cazanele Dunării este pescuitul (vezi foto. 8). Pescarilor profesioniști sau de ocazie, li se asigură obținerea avizelor necesare, transport cu barca cu motor, momeli naturale și informații utile de cei născuți și crescuți pe malurile Dunării. Pescuitul nu este atât de puternic dezvoltat, pe cât s-ar dori, mai ales din cauza ambarcațiunilor nautice care tulbură apele Dunării în sezonul estival.

35

Foto. 6. Chipul lui Decebal cu vedere din vaporaș (Talașcă Roxana, iulie 2017)

Foto. 7. Ambarcațiune nautică (Talașcă Roxana, iulie 2017)

Foto. 8. Loc de pescuit Dubova (http://amfostacolo.ro/poze-fotoimpresii.php?d=dubova-mh-romania&sid=2159&p=5)

36

Fig. 12. Trasee turistice Cazanele Dunării

Drumețiile montane fac parte din activitățile care pot fi desfășurate în zona turistică Cazanele Dunării (fig.12). Traseul Ciucaru Mare 1 se poate accesa direct din DN 74, din centrul localității Dubova. Lungimea traseului este de aproximativ 5 km, timp de parcurs 2 ore. Este marcat cu un triunghi echilateral galben pe fond alb, iar pe parcursul traseului se întâlnesc patru puncte de belvedere, de unde se pot admira Cazanele Mari și Veliki Strbac, de pe partea sârbească a Dunării. 37

Traseul turistic Ciucarul Mare 2 cu acces de pe drumul național DN 57, la ieșire din localitatea Dubova spre Moldova Nouă are o lungime de aproximativ 1,6 km, timp mediu de parcurs o oră, maxim două pe ambele variante. Este marcat cu un triunghi echilateral albastru cu margine albă. Punctele de belvedere oferă priveliște către Cazanele Mari și Veliki Strbac, de pe partea sârbească a Dunării. După 10-15 minute, traseul ecoturistic se bifurcă, o potecă șerpuind spre platoul Cazanele Mari, iar o alta care te duce direct la nivelul Dunării. Traseul Ciucaru Mare cu acces de pe drumul național DN 57, la intrarea în golful Dubova dintre Orșova, are o lungime de aproximativ 3 km și se parcurge într-un timp mediu de 2 ore (vezi foto.9 și foto.10). Este marcat cu un triunghi echilateral roșu cu margine albă, pe arbori și pe pietre . Incursiunea în Peștera Ponicova se realizează de pe uscat, din DN 57 la aproximativ 1 km de Primăria Dubova spre Moldova Nouă, pe Valea Ponicovei. Timpul mediu de vizitare a peșterii este de aproximativ două ore, prezintă un grad mediu de dificultate, necesită o sursă de lumină și nu este amenajată.

Foto. 9. Plecare spre traseul Ciucarul Mare (Talașcă Roxana, aprilie 2018)

Foto. 10. Punct belvedere Ciucarul Mare (Talașcă Roxana, aprilie 2018)

Pentru mulți turiști, plimbarea în Cazanele Dunării înseamnă a admira fluviul de pe mal ori în cel mai fericit caz o plimbare cu barca. Pentru cei mai interesați de zonă, drumețiile montane sunt prioritare, mai ales pentru imaginea Dunării privită și de sus, de pe formațiunile stâncoase care se oglindesc în valuri.

38

Capitolul IV Rezultate: profil și grad de (in)satisfacție al turiștilor din Cazanele Dunării Pentru a testa unele ipoteze, am ales ca instrument de cercetare: chestionarul scris, completat de operatorul de interviu și autoadministrat (la locul cercetării sau prin e-mail), (foto. 11) chestionarea telefonică, cu completarea răspunsului de către operatorul de interviu și chestionarea orală.

Foto. 11 Aplicarea chestionarelor pe teren (Talașcă Roxana, aprilie 2018)

Chestionarul aplicat este alcătuit din 25 de itemi distribuiţi, în aşa fel încât să ofere informaţii atât despre opiniile, cât şi despre acţiunile lor concrete, vizavi de tematica propusă. În acest sens, s-au formulat întrebări închise, cu variante prestabilite de răspuns, întrebări

39

deschise, oferind respondenţilor posibilitatea de a-şi exprima liber părerea despre turismul practicat de către aceștia, precum și întrebări demografice. Durata medie de completare a unui chestionar a fost de aproximativ 7 minute. Principalele obiective ale chestionatului sunt identificarea următoarelor aspecte: 1) de câte ori au vizitat turiștii Cazanele Dunării în ultimii 10 ani 2) care sunt motivele ce i-au determinat să viziteze zona 3) nivelul cheltuielilor, pe care turiștii le-au efectuat, în scop turistic 4) durata vacanței / concediului de odihnă 5) viziunea turiștilor referitoare la zonă 6) de unde se informează turiștii referitor la Cazanele Dunării 7) gradul de satisfacție al turiștilor cu referire la unele servicii turistice Sondajul a fost realizat pe un eşantion aleatoriu, format din 152 de persoane, care au dorit să participe benevol la această cercetare.

4.1. Rezultatele privind răspunsurile de la întrebările demografice Repartiția turiștilor chestionați în funcție de vârstă 38,8% 47%

17,8%

53%

Masculin

32,2%

9,9%

1,3%

18-24 25-34 35-49 50-65 peste de ani de ani de ani de ani 65 de ani

Feminin

Fig. 13. Repartiția turiștilor în funcție de sex

Fig. 14. Repartiția turiștilor în funcție de vârstă

Din graficele prezentate mai-sus (fig. 13 și fig. 14) , se observă că dintre cei 152 de respondenți din eșantion, 72 (47%) au fost femei, iar 80 (53%) au fost bărbați. Persoanele chestionate au avut vârsta de peste 18 ani, (38,8%) fiind tineri de până în 25 de ani, iar cei cu vârstă de peste 65 de ani reprezintă doar 1,3%.

40

Lucrător pe cont propriu 15%

Șomer Pensionar 1% 3%

Concediu de maternitate 1%

Elev/Student 28% Profesor / medic / avocat / economist / inginer 15% Antreprenor 4%

Lucrător necalificat 1%

Lucrător calificat 32%

Fig. 15 Repartiția turiștilor chestionați în funcție de ocupație

Graficul privind ocupația celor chestionați (fig. 15) ne arată că respondenții acoperă o paletă destul de largă de profesii, ponderea fiind foarte diferită de la o categorie la alta, cei mai mulți (32%) fiind lucrători calificați, peste o pătrime (28%) – elevi/studenți, iar diferența fiind reprezentată de profesori/medici/avocați/economiști/ingineri, antreprenori, lucrători pe cont propriu, lucrători necalificați, pensionari, șomeri și persoane aflate în concediu de maternitate. Venitul lunar al unei familii de români este împărțit în trei grupe

sub 1500 de lei 100% 80% 60% 40% 20% 0%

semnificative, astfel: 25,7% din turiști provin dintr-o familie cu venituri foarte modeste, de până la 1500 lei lunar, mai bine

de

jumate

(56,6%)

dintre

respondenți fac parte din familii cu 1500 - 3000 de lei

peste 3000 de lei

venituri lunare 1500 - 3000 de lei, iar 17,8% sunt din familii ce câștigă peste 3000 lei, lunar (fig. 16).

Fig. 16. Repartiția turiștilor chestionați în funcție de venitul lunar al familiei

41

Superioare (inclusiv studenți)

63,8%

Medii

Primare

35,5%

1,3%

Fig. 17. Repartiția turiștilor chestionați în funcție de studii

Din graficul de mai sus (fig. 17), se observă că mai bine de jumate din respondenți 63,8% au studii superioare (inclusiv studenți), urmați de un procentaj de 35,5% cu studii medii. Dintre cei chestionați cu studii primare au fost numai 2 respondenți (1,3%). Divorțat (ă) Văduv( 3% ă) Maghia ră 17%

3% Căsător it(ă) 35% Necăsăt orit(ă) 59%

Fig. 18. Repartiția turiștilor în funcție de starea civilă

Român ă 83%

Fig. 19. Repartiția turiștilor în funcție de cetățenie

Din cele două grafice de mai sus (fig. 18 și fig. 19), se poate interpreta starea civilă și cetățenia turiștilor chestionați. Cei mai mulți turiști sunt necesătoriți (59%), urmați de cei căsătoriți (35%), restul în procentaje mici fiind divorțați sau văduvi. Din punct de vedere al cetățeniei, 126 (83%) sunt români, restul de 17% fiind de naționalitate maghiară. 42

Fig. 20. Repartiția turiștilor chestionați în funcție de domiciliu

Turiștii care merg în Cazanele Dunării vin din toate părțile țării. Cei mai mulți locuiesc în județul Timiș, după cum se poate observa în harta de mai sus (fig. 20), urmați de județele Caraș-Severin și Hunedoara. Cazanele Dunării reprezintă o zonă cu potențial turistic ridicat atât pentru turiștii din județul Mehedinți și cele apropiate lui, cât și pentru turiști din regiuni mai îndepărtate, spre exemplu Bucovina.

43

4.2. Rezultatele privind răspunsurile de la întrebările referitoare la tematica propusă

Mai mult de trei ori 32%

Este pentru prima dată 37%

De două ori 20%

De trei ori 11%

Fig. 21. De câte ori ați mai vizitat Cazanele Dunării în ultimii 10 ani?

Din analiza graficului de mai sus (fig. 21) se observă faptul că persoanele care au venit pentru prima oară în Cazanele Dunării reprezintă 37% din cei 152 de respondenți, cei care au venit de două ori 20%, în timp ce cea mai mică pondere este reprezentată de cei care au vizitat Cazanele Dunării numai de trei ori. Turiștii care au venit în zonă mai mult de trei ori însumează 32%.

NU 41%

DA 59%

Fig. 22. Cazanele Dunării au fost principala locație turistică vizitată?

Din graficul de mai sus (fig. 22) se observă faptul că zona Cazanelor Dunării a reprezentat principala locație turistică pentru 91 (59%) de turiști, în timp ce 62 (41%) le-au inclus într-un circuit turistic.

44

2% Frumusețea peisajului

7% 10%

Liniștea și calmul zonei

Istoria zonei 53%

Calitatea factorilor de mediu

28%

Prețurile accesibile în comparație cu alte zone

Fig. 23. Care sunt motivele, care v-au determinat să vă petreceți vacanța / concediul în Cazanele Dunării ?

Mai bine de jumate din respondeți 81 (53%) au ales ca destinație turistică Cazanele Dunării (fig. 23) pentru frumusețea peisajul, în timp ce peste o pătrime 42 (28%) apreciează liniștea și calmul zonei. Pentru restul turiștilor motivele care i-au determinat să vină în zonă au fost calitatea factorilor de mediu, prețurile accesibile în comparație cu alte zone și istoria.

58%

Croazieră pe Dunăre 20%

Drumeție pe Ciucaru Mare

10%

Pescuit 7%

Plimbare/poze/plajă

5%

Alte activități 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Fig. 24. Descrieți, vă rugăm, pe scurt, modul în care v-ați petrecut timpul în Cazanele Dunării!

În urma interpretării răspunsurilor referitoare la modul în care turiștii își petrec timpul în Cazanele Dunării am stabilit 5 variante care să corespună cu descrierile primite (fig. 24). Mai bine de jumate din respondenți 89 (58%) aleg croazierele pe Dunăre, în timp ce 20% 45

preferă drumeție pe Ciucarul Mare. 15 persoane (10%) din cele chestionate au venit în Cazanele Dunării pentru a pescui, în timp ce restul au preferat să își petreacă timpul cu alte activități cum ar fi plimbări, poze sau plajă la piscinele pensiunilor.

peste 6 zile

0,7%

19,7%

3 - 6 zile

50,0%

Un week-end

29,6%

O zi

Fig. 25. Pe ce perioadă se întinde sejurul dumneavoastră în Cazanele Dunării?

50% 45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0%

47% 38%

12% 3% Internet

Relatări ale prietenilor și rudelor

Mass-media

Agenții de turism și târguri de turism

Fig. 26. Care sunt sursele de informare, la care ați apelat, atunci când ați ales ca destinație turistică Cazanele Dunării?

Conform graficelor de mai sus (fig. 25 și fig. 26) cei mai mulți turiști aleg ca destinație turistică Cazanele Dunării numai pentru un weeke-end (50%) sau o zi (29,6%). Cei care petrec între 3 și 6 zile reprezintă 19,7%, în timp ce numai 0,7% aleg să stea mai mult de 6 zile. În ceea ce privește sursele de informare la care apelează turiștii, internetul reprezintă cea mai importantă sursă (47%), urmată de relatările prietenilor și rudelor (38%). Sun și turiști într-un 46

număr mai redus (aproximativ unul din 20) care apelează la mass-media sau agențiile și târgurile de turism.

31 - 40 de euro 6%

Peste 50 de euro 5%

41 - 50 de euro 4%

Sub 10 euro 14%

21 - 30 de euro 25%

10 - 20 de euro 46%

Fig. 27. Cheltuielile / zi / persoană în scop turistic au fost de aproximativ ... ?

Din graficul de sus (fig. 27), reiese că, în general, turiștii cheltuiesc în scop turistic între 10 și 20 de euro pe zi de persoană, însă aproape un sfert din turiști cheltuiesc între 21 și 30 de euro pe zi. Totuși sunt și turiști (14%) care cheltuiesc sub 10 euro pe zi ,fapt care ne arată că, merg în Cazanele Dunării atât turiști cu venituri medii, cât și turiști cu venituri mai modeste.

47

Frumusețea peisajului 5%

5% Promovarea patrimoniului natural

7%

Obiectivele turistice 16%

50%

Agrementul nautic și pescuitul Facilități pentru agrement

17%

Dotările pentru cazare și alimentație

Fig. 28. Ce considerați că trebuie pus în valoare, cu prioritate în Cazanele Dunării?

Jumate din turiștii chestionați (fig. 28) consideră că frumusețea peisajului trebuie pusă în valoare, cu prioritate în Cazanele Dunării. Cealaltă jumătate a optat pentru dotările pentru cazare și alimentație, obiective turistice, agrement nautic și piscicol sau pentru promovarea patrimoniului natural.

94,7% 65,8%

46,7%

Mănăstirea Mraconia

Statuia lui Decebal

Peșterile Veterani și Ponicova

40,8%

Tabula Traiana

34,9%

Traseul Ecoturistic Ciucarul Mare

Fig. 29. Care consideraţi că sunt cele mai importante atracţii turistice din Cazanele Dunării ? (Alegeți 3 atracții turistice)

Cu privire la cele mai importante atracții turistice din Cazanele Dunării (fig. 29), turiștii au ales pe locul I, cum era de așteptat Statuia lui Decebal (94,7%), locul II Mănăstirea

48

Mraconia (65,8%), iar pe locul III Peșterile Veterani și Ponicova (46,7%). Următoarele atracți sunt Tabula Traiana și Traseul Ecoturistic Ciucarul Mare. natural interesant divers prietenos ospitalier curat curios aglomerat agitat murdar frumos neamenajat poluat

88,2% 59,2% 45,4% 33,6% 25,7% 15,1% 11,8% 5,3% 1,3% 0,7% 0,7% 0,7% 0,7%

Fig. 30. Care dintre următoarele adjective le consideraţi potrivite pentru a descrie cel mai bine Cazanele Dunării? (Alegeţi 3 adjective repezentative)

Fig. 31. Care dintre următoarele adjective le consideraţi potrivite pentru a descrie cel mai bine Cazanele Dunării? (Alegeţi 3 adjective repezentative)

49

Din figurile de mai sus (vezi fig. 30 și fig. 31) se observă cum detașat de restul adjectivelor turiștii consideră zona Cazanelor naturală (88,2%). Cele mai votate adjective reprezentative după natural sunt interesant (59,2%) și divers (45,4%).

Foarte Mari 12%

Mici 29%

Mari 59%

Fig. 32. Cum consideraţi tarifele practicate înCazanele Dunării, în comparaţie cu serviciile oferite?

Cu privire la tarifele practicate în Cazanele Dunării, în comparație cu serviciile oferite, mai bine de jumătate din turiști (59%) consideră că acestea sunt mari, în timp ce numai 29% le consideră mici. Există și un procent de 12% care afirmă că tarifele sunt foarte mari, în comparație cu serviciile oferite (fig. 32). Frumusețea peisajului

87,5%

Liniștea și calmul

73,7%

Ineditul locației

72,4%

Calitatea factorilor de mediu

31,6%

Gastronomia locală

13,8%

Accesul la atracţii turistice în formă individuală

5,3%

Accesul la atracţii turistice în formă organizată

5,3%

Modul de amenajare/întreținere a atracţiilor

2,0%

Dotările pentru cazare și alimentație

1,3%

Fig. 33. Care sunt principalele 3 puncte tari ale Cazanelor Dunării?

50

90% 80% 70% 60% 50% 40% 30%

20% 10%

84,9% 67,1%

57,2% 32,2%

27,6% 11,8%

0%

7,9%

Fig. 34. Care sunt principalele 3 puncte slabe ale Cazanelor Dunării?

Din cele două grafice de mai sus (vezi fig. 33 și fig. 34) se pot interpreta cele mai votate puncte tari ale Cazanelor Dunării, precum și punctele slabe din perspectiva turiștilor chestionați. Frumusețea peisajului (87,5%), liniștea și calmul (73,7%) și calitatea factorilor de mediu (31,6%) sunt primele 3 atuuri de care dispune zona, în viziunea turiștilor. Din punct de vedere al punctelor slabe, infrasructura (84,9%), lipsa de amenajare turistică (67,1%) și facilitățile pentru agrement (57,2%) sunt cele mai mari lipsuri existente.

51

100% 90% 80% 70%

60% 50% 40%

Nu este cazul/Nu am folosit acest serviciu Foarte mulțumit

30%

20% 10%

Mulțumit

0%

Indiferent Nemulțumit Foarte nemulțumit

Fig. 35. Gradul de satisfacție al turiștilor pentru....

Din graficul de mai-sus (fig.35), se observă că, turiștii sunt foarte mulțumiți, în primul rând, de mâncare și băutură (aprox.90%). Cel mai mare grad de mulțumire este referitor la prețul sejurului (70%), urmat la o diferență mică de amabilitatea personalului care este apreciată în egală măsură cu mâncarea și băutura. Cel mai nefolosit serviu este cel al promoțiilor, iar seviciul cu cei mai mulți turiști nemulțumiți fiind asistența turistică.

52

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

Foarte important Important Indiferent

Puțin important Neimportant

Fig. 36. Cine credeţi că ar trebui să se implice mai mult în promovarea turistică a zonei?

Din punct de vedere al implicării în promovarea turistică, foarte importantă este administrația locală publică. 76 de respondenți consideră locuitorii importanți, în timp ce numai 19 persoane sunt indiferente la această categorie. În mentalul colectiv, administrația locală publică, asociațile de promovare și ONG-urile sunt cele care necesită cea mai mare implicare (fig. 36). NU 2%

DA 98%

Fig. 37. Intenţionaţi să reveniţi în Cazanele Dunării?

Din cei 152 de turiști chestionați 149 (98%) doresc să revină în Cazanele Dunării, în timp ce numai 3 (2%) au răspuns negativ (fig. 37). 53

4.3. Concluzii ale chestionarului Chestionarul şi-a propus să evidenţieze modul în care turiștii își petrec vacanța / concediul de odihnă în Cazanele Dunării, precum și viziunea acestora în ceea ce privește turismul din zonă. Rezultatele obținute arată că, în general, turiștii aleg ca destinație principală Cazanele Dunării pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv un week-end. Astfel, cei care au ales ca destinație Cazanele Dunării au vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani. Cu acest răspuns trebuie corelat cel referitor la întrebarea care au fost motivele ce i-au determinat să aleagă Cazanele Dunării ca și destinație. Se remarcă faptul că frumusețea peisajului a fost principalul motiv ce a atras nu număr mare de turiști. Referitor la modul în care își petrec timpul în Cazanele Dunării, cei mai mulți turiști (58%) aleg să facă o croazieră pe Dunăre, în timp ce ceilalți desfășoara alte activități. Turiștii chestionați nu știau multe detali despre zonă și mulți nici după ce au fost cel puțin o dată. Cei interesați de istoria zonei fiind extrem de puțini (10%). Cei mai mulți sunt atrași de peisaj și nu se informează cu privire la locul în care aleg să își petreacă timpul liber, practicând cea mai clasică formă de agrement întâlnită pe Dunăre: croazierele. În concluzie, putem spune că, din punct de vedere al viziunii pe care o au , turiștii tind să aibă mentalitatea unui popor civilizat, dar mai au de învățat multe, întrucât nivelul de trai este relativ scăzut, în comparație cu cel din țările dezvoltate.

54

Capitolul V Rezultate: înțelegerea dinamicilor locale prin prisma actorilor 5.1. Mărturisiri (interviuri cu actorii locali) Pentru a reda realitatea locului am realizat câteva interviuri cu oamenii care au o influență în domeniul turistic din Cazanele Dunării. Am pendulat între a face o selecție a celor spune de interlocutorii pe care i-am avut și a le reda integral. Am optat pentru prima variantă, datorită diversității informațiilor pentru a putea reda esența problematicii lucrării de față. Filtrul prin care sunt descrise problemele, proiectele și evenimentele poartă subiectivitatea personajului prezent și reprezintă un adevăr care aparține fiecăruia în parte, și totuși, tuturor. Forma de redare a adevărului social nu va fi redată integral, datorită expresivității graiului în care au fost exprimate unele idei. Am folosit două seturi de întrebări diferite: unul pentru proprietarii de pensiuni, reprezentant infocentru turistic, proprietari ambarcațiuni și reprezentant al Asociaţiei de Turism şi Agrement ,,Cazanele Dunării’’, iar altul pentru preoți, măicuțe, oameni în slujba lui Dumnezeu. Asigurarea confidențialității este asigurată deoarece din punct de vedere al analizei și explicației, caracterizarea respondeților prin date statistice, precum: nume, sex, vârstă etc. Singurul element de interes pentru cercetare este ocupația în sectorul turistic prezent din Cazanele Dunării.

Ghid de interviu cu proprietarii de pensiuni, reprezentant infocentru turistic Dubova, proprietari ambarcațiuni și reprezentant al Asociaţiei de Turism şi Agrement ,,Cazanele Dunării’’, reprezentant al Parcului Natural Porțile de Fier

1. Cum este promovat turismul din Cazane? 2. Care este relația cu stațiunea Băile Herculane? 3. Care sunt turiștii care vizitează cel mai des Cazanele?Vârsta? 4. Prin ce atrage zona Cazanele Dunării? 5. Care este locul pe care îl ocupă turismul în eonomia regională? 6. Căte pensiuni s-au deschis în ultimii ani? 55

7. Care sunt traseele turistice din zonă? 8. Care sunt principalele activități de agrement? 9. Există organizate evenimente în Cazane? 10. Cum se doreşte a se face cunoscută zona Cazanele Dunării? 11. Care este cea mai întâlnită formă de turism? 12. Există colaborări cu celelalte pensiuni din comunele învecinate? 13. Cum era turismul în Cazanele Dunării în anii 90? 14. Aveți o carte de impresii la pensiune? 15. Care sunt cele mai solicitate servicii de către turiștii? Primul lucru de care întreabă? 16. Cât de tare s-a dezvoltat turismul în urma sculptării chipului lui Decebal? Ghid de interviu cu preoți, măicuțe 1. Localnicii participă la Sf.Liturgie? 2. Turiștii participă la slujbe? În special la cea a Învierii? 3. Mănăstirea găzduiește turiști? 4. Există o dorință de extindere a suprafeței pe care se află mănăstirea? 5. Cum se întreține această mănăstire? Care este principala activitate? 6. Credeți că turismul religios poate fi dezvoltat? Dacă da, cum?

5.2. Concluzii cu privire la interviurile realizate Analiza interviurilor realizate pune în evidență relațile dintre localnicii din zonă, dar și dorința de promovare turistică. Respondenții interviurilor au fost: -

Reprezentant al Asociaţiei de Turism şi Agrement ,,Cazanele Dunării’’ (M)

-

Proprietari ai unei pensiuni agroturistice (P)

-

Proprietar pensiune deschisă cu fonduri europene (R)

-

Proprietar pensiune fonduri personale (D)

-

Reprezentant infocentru turistic Dubova (H)

-

Preot din comuna Dubova (A)

-

Reprezentant al Parcului Natural Porțile de Fier (F)

56

Pentru fiecare respondent am stabilit o inițială ce va fi scrisă în momentul în care unele mărturisiri vor fi redate integral. În continuare vor fi sintetizate răspunsurile la întrebările din interviu în ordinea prezentată mai sus. Turismul în Cazanele Dunării este promovat în principal prin mass media (internet, TV), dar s-a abordat și o altă promovare: ,,Am participat la târguri de turism și am invitat personalități importante în Cazanele Dunării” (M). O altă formă de promovare, mai puțin formală este cea prin ,,viu grai”. Un turist satisfăcut va recomanda zona, pensiunea în care a stat și va fi startul pentru consumarea unui produs turistic. Implicarea autorităților locale este prea mică în opinea proprietarilor de pensiuni, ,,Chipul lui Decebal este neiluminat, Clisura este neiluminată, noaptea nici nu ști pe unde ai trecut”(R). Inclusiv costurile interviurilor care au avut loc în zonă cu diferite televiziuni au fost suportate de localnici, de cei care au pensiuni. Relația cu stațiunea Băile Herculane este una bună, benefică pentru ambele părți, ,,Nu avem un acord scris, dar ne înțelegem între noi. Eu le trimit turiști care să viziteze stațiunea, ei îmi trimi turiști pentru plimbările cu barca pe Dunăre” (D). Turiștii care vizitează Cazanele Dunării fac parte din toate categoriile de vârstă, fie că sunt grupuri de elevi, studenți, până la pensionari sau famili cu copii care caută liniștea și calmul zonei. Cazanele Dunării sunt căutate pentru o evadare din spațiul urban, pentru relaxare, odihnă și recreere. ,,Primul lucru de care mă întreabă turiști când își fac rezervare este localizarea pensiunii. Să fie cât mai retrasă, să fie liniște, să nu fie la șosea. Majoritatea preferă camerele cu vedere la Dunăre”(R). Cei care vin cu copii și-ar dori să meargă pe traseele montane, ,,...am auzit adesea întrebarea spațiu de joacă pentu copii nu există sau un loc unde îi putem lăsa supravegheați câteva ore? ”(M). Inexistența unui loc special amenajat pentru copii este un minus al zonei, care ar trebui să imobilizeze în construirea unui parc. Principala problemă descoperită în urma interviurilor, lucru aflat de la toți respondenți este neinformarea turistului care vine la Cazane. Oamenii nu știu ce activități de agrement se pot desfășura, nu se informează înainte și de multe ori pleacă fără să descopere ce are zona mai interesant de oferit. Proprietarii de pensiuni s-au mobilizat și au afișe, pliante și materiale promoționale în pensiuni, sunt deschiși unei interacțiuni cu turistul, ba chiar au realizat un program pe zile cu obiectivele din zonă. Am observat dorința de promovare, speranța că zona va înflori cu timpul și că Dobova va deveni o atracție în sine, prin peisajele care o înconjoară.

57

Cazanele Dunării atrag mai ales prin frumusețea peisajului și așa cum spunea reprezentantul Asociaţiei de Turism şi Agrement ,,Clisura Dunării este o zonă virgină, naturală, încă nu atinsă atât de mult de antropizare”. Cel mai mare atu al zonei este peisajul natural, locul unde Dunărea se unește cu muntele. Turismul în economia regională ocupă un loc important, dar nu de bază. Pensiunile deschise cu fonduri europene sunt puține în comparație cu unitățile de cazare deschise pe cont propriu. Taxele plătite către autoritățile locale fiind insuficiente pentru asigurarea unei dezvoltări turistice durabile. În urma discuților cu propritarii de pensiuni deschise cu fonduri europene, am observat nemulțumirea față de situația prezentă cu privire la unitățile de cazare ,,Pensiunea mea are o capacitate de cazare mult mai mică în comparație cu alte case de vacanță, în schimb taxele mele lunare sunt mai mari”(R). Concurența nu este justă, apar astfel neînțelegeri și colaborări de scurtă durată între propriatarii de pensiuni. Numărul pensiunilor crește anual, cererea turistică fiind și ea în creștere. Ofertele devin tot mai diversificate, proprietarii fiind într-o concurență continuă. ,,Unitățile de cazare cresc pe zi ce trece, în ultimii ani oamenii au venit intensiv să investească în zonă și totuși capacitatea de cazare nu face față turiștilor care vin în Cazanele Dunării” (M). Cele mai cunoscute trasee turtistice sunt traseul ecoturistic Ciucarul Mare și traseul ecoturstic Ciucarul Mic. ,,Cele două trasee de pe Ciucar sunt cele mai frecventate de către turiști, mai ales pentru punctele de belvedere de care dispun și de priveliștea pe care o vezi odată ajuns în vârf. Mai există însă încă 4 trasee, mai puțin cunoscute și anume traseul ecoturistic Peștera Ponicova, traseul turistic Valea Ponicova-Dubova-Sbag, cascadele de pe râul Plavișevița și traseul turistic Trescovăț”(M). Traseele enumerate pe lângă cele de pe Ciucar sunt frecventate de turiștii care petrec mai multe zile în Cazanele Dunării sau de cei care vin expres pentru a parcurge traseele respective. Principala activitate de agrement întâlnită în zonă este plimbarea cu barca prin Cazane. De asemenea croazierele pe Dunăre sunt și cele care atrag cel mai mult turiștii ca și activitate de petrecere a timpului. Alte activități de agrement ce pot fi desfășurate în zonă sunt pescuitul și plimbări cu bicicleta. Evenimentele sunt prezente în zonă, dar promovate insuficient, turiștii neavând acces la o informare mai amănunțită cu privire la ele. ,,Cele mai cunoscute sărbători sunt nedeile

58

(ruga) comunelor, Festivalul Smochinelor din Șvinița și obiceiurile, tradițiile cu ocazia marilor sărbători (Crăciun, Paște) ” (H). Zona Cazanele Dunării se dorește a fi cunoscută și promovată prin mass media. Fimulețele difuzate la tv sau pe internet au un impact vizual puternic în comparație cu pliantele și broșurile existente. R: ,,Turiștii au văzut zona la TV sau pe internet, le-a plăcut și au venit să o cunoască. Cred că cei mai mulți povestesc mai departe despre sejurul petrecut la noi, iar prin ei devenim cunoscuți și noi ca zonă turistică”. Formele de turism întâlnite sunt diverse, dar cea mai întâlnită ar fi turismul de relaxare, ,,Oamenii vin în zonă pentru liniște și natură” (H), urmată de turismul de aventură, piscicol, speologic, cultural-istoric. Zona este una naturală, care nu înglobează obiective antropice, din contră singurele intervenții antropice au fost în dezvoltarea structurilor de cazare. Colaborarea între pensiunile vecine există și se menține atâta timp cât e favorabilă de ambele părți: ,,Le recomand turiștilor cazați la mine locuri unde se mănâncă bine și ieftin, iar colegii mei recomandă unitatea mea de cazare în cazul în care a lor este ocupată în totalitate”(O). Actorii locali se înțeleg între ei, comunică și pică de acord pe un numitor comun, care să le aducă profit amândurora. O mare curiozitate a fost forma turismului în anii ‘90, după evenimentele din 1989. Toți respondeți mi-au dat același răspuns simplu și clar ,,Turismul în anii 90 a fost inexistent”. Intrând în amănunte reprezentatul asociației de turism mi-a povestit puțin din istoria turismul și dezvoltarea sa în Cazanele Dunării. Voi reda integral spusele acestuia datorită expresivității în care au fost exprimate ideile, pentru a nu întrerupe cursivitatea lor. ,,Turismul în anii 90? (un oftat ușor) Era inexistent! Fenomentul turistic s-a concretizat odată cu sculptarea chipului regelui dac Decebal, după 2004, când au apărut și primele pensiuni. Practic locuitorii zonei nu au făcut nimic, ei pur și simplu s-au trezit cu turismul peste ei. Autocarele cu turiști au început să vină, cererea era din ce în ce mai mare, zona era virgină, neexploatată în nici un fel sau scop. Încet, încet s-au construit unități de cazare, au apărut ambarcațiunile nautice și turismul a început să ia naștere în Cazanele Dunării. Despre turism putem vorbi mai exact din 2008, mai devreme în nici un caz”. Din pensiunile vizitate una singură deținea o carte de impresii și anume Steaua Dunării, prima pensiune deschisă în zonă. Am extras câteva impresii notate care mi-au atras atenția: 59

,,Astăzi, 25 martie 2001, s-a produs un eveniment memorabil: suntem primii turişti ai pensiunii Steaua Dunării, sfiinţită de preotul Vasile de la Mârşa printr-o săritură artistică de la balconul etajului 1. Sperăm că 'SĂRITURA POPII' va fi un magnet pentru mulţi turişti! Urăm gazdelor noastre mult noroc în activitatea începută astăzi” (Teo Boca). ,,Mă bucur că am ajuns în acest loc minunat, mult succes în continuare şi sunt convinsă că voi reveni cu plăcere şi altă dată. 12.09.2004” (Elisabeta Lipa). ,,Sunt fericit că am şansa să iau micul dejun în acest loc! Este pentru prima oară când oprim aici, dar în mod sigur, nu şi ultima. Mulţumim pentru tot! 22.04.2006” (Mihai Sturzu – HiQ). Celelalte pensiuni vizitate au site, pagină pe facebook, unde se lasă recenzi, iar cine e interesat poate citi online părerile turiştilor care au trecut pragul pensiunilor respective şi percepţia acestora asupra servicilor oferite. Servicile solicitate de către turişti diferă în funcţie de vârsta pe care o au, însă toţi au în comun aceea dorinţă de evadare din spaţiul citadin, aglomeraţie şi conectare cu naura. ,,Primul lucru de care sunt interesaţi e dacă pensiunea e pe malul Dunării, dacă am camere disponibile cu vedere la Dunăre. Turişti care vin la noi nu caută confort, din contră vor un loc curat în care să stea, să se relaxeze, să poată face un grătar şi să se simtă bine”(R). Alt proprietar de cabane mi-a mărturist următoarele ,,Aveam cazată o familie cu o fetiță. Părinții foarte mulțumiți de condiții, însă cea mică foarte revoltată de lipsa internetului. A venit la mine și a început să mă tragă la răspundere de ce nu am internet la cabane, i-am răspuns politicos că am precizat acest lucru și telefonic și pe site-ul cabanelor că nu dispun de wireless. Nemulțumirea ei a fost prea mare și a început să mă jignească, drept urmare am rugat familia respectivă să plece și le-am înapoiat avansul dat pentru nopțile de cazare. Am avut cazuri în care turiștii au avut nevoie de internet pentru lucruri legate de job sau pentru o tranzacție bancară și cu mare drag le-am pus la dispoziție, dar în rest nu a fost nevoie. Oamenii care se cazează la mine vin pentru natură, relaxare, deconectare de tot ce înseamnă tehnologie și nu au existat plângeri sau nemulțumiri”. Ultima întrebare din întrebările primului set se referea la cât de tare s-a dezvoltat turismului în urma sculptării chipului lui Decebal. Turismul practic a fost declanșat în urma sculptării chipului regelui dac Decebal. Această atrație turistică a dat startul unui flux turistic, care se intensifică anual.

60

Pentru a cunoaște o perspectivă mai puțin profesională, am decis să aplic interviuri preoților și măicuțelor de la mănăstirea Mraconia și Sfânta Ana. Surprinzător am aflat că localnicii sunt oameni cu frică de Dumnezeu care participă la Sfânta Liturghie duminica și la sărbătorile mari ,,De Înviere a fost plin de lume, nu aveai loc pe unde să mergi, poliția dirija circulația. Cred că au fost 600-700 de persoane, vin și din localități învecinate, vin și turiști mulți”(A). Mănăstirea Sfânta Ana pune la dispoziție turiștilor și cazare pentru cei care vor să stăruie în rugăciune. Există câteva cămăruțe amenajate pentru primirea acestora. Dorință de extindere a mănăstirilor nu există momentan, din lipsa baniilor și spațiului. Mănăstirea Mraconia este situată pe malul stâng al Dunării, lângă șosea, iar Mănăstirea Sfânta Ana este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova. Ridicarea Mănăstirii Sfânta Ana a fost precedată în anul 1935, de tăierea prin pădure a unui drum de acces pietruit, lung de un kilometru și jumătate, numit Drumul Eroilor. În prezent conservarea naturii este primordială în zonă, intervenția antropică fiind evitată pe cât posibil pentru a se menține echilibrul natural. Cele două mănăstiri se întrețin cu ajutorul localnicilor și prin magazinele bisericești cu lucruri sfințite. Pe lângă acestea în cadrul mănăstirii Sfânta Ana au loc și următoarele activități care produc resursele necesare pentru întreținere: creșterea de păsări, agricultură (,,Avem o mică grădină de care ne îngrijim”), țesut, pictură. Turismul religios este prezent prin grupurile organizate care vin să viziteze și mănăstirile, pe lângă celelalte obiective turistice din zonă. (,,Aceștia încep să vină din martie până în decembrie”). O dezvoltare mai mare a turismului religios în zonă nu se crede a fi posibilă, întrucât turiști sunt atrași de frumusețea peisajului, de plimbările pe Dunăre și nu vin focusați pe partea aceasta religioasă a locului.

61

Fig. 38. Părțile implicate în dezvoltarea turistică a Cazanelor Dunării

Dezvoltarea turistică din Cazanele Dunării implică următoarele părți: -

Asociația de Turism și Agrement Cazanele Dunării

-

Primăria

-

Infocentrul turistic din Dubova

-

Proprietari de pensiuni Între fiecare există câte un interes puternic/scăzut, precum și o relație de acord/dezacord, după cum se poate observa în figura de mai sus (fig. 38). Între asociație și infocentru turistic există un interes puternic, venit din partea asociației care trimite turiști să apeleze pentru informați și drumeți la infocentrul turistic, iar în schimb se reflectă un dezacord cu privire la politica de promovare a zonei. Primăria este considerată nulă în dezvoltarea turistică, neimplicarea fiind criticată de ceilalți actori nemulțumiți de impozitele aplicate pentru pensiunile deschise cu fonduri europene.

62

Discuțile în contradictoriu există și între proprietarii de pensiuni și cei de la infocentrul turistic. Interesul pentru o bună comunicare între cele două părți este unul scăzut.

63

Capitolul VI Sugestii Potenţialul turistic al zonei este remarcabil, cuprinzând atât resurse naturale cât şi cultural istorice. Cazanele Dunării pot avea ca principală activitate, turismul, fiind o destinație atractivă atât pentru turiştii în tranzit cat şi pentru cei care vin să viziteze. Pentru turismul de circulaţie, zona are o poziţie privilegiata faţă de alte zone turistice, fiind situată între principalele puncte de intrare în ţară dinspre vestul Europei. Tabelul 4. Analiza Swot





 





Puncte tari Dorinţa actorilor locali de a angrena un proces susţinut de modernizare şi investii (prin proiecte europene, atragerea de investiţii, promovarea zonei)

  

Nod foarte important pentru infrastructura de transport (navalDunărea) Atracţie pentru cercetări speologice, geologice

Puncte slabe Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice Oportunități de angajare foarte limitate Nivelul de trai scăzut al populaţiei



Lucrători necalificați în domeniul turistic



Lipsa punctelor de belvedere amenajate

Posibilitatea practicării mai multor tipuri de turism (turism speologic, arheologic, turism sportiv, agroturism, turism religios) Oportunități

Amenințări

Fluviul Dunărea reprezintă un potenţial imens pentru dezvoltarea atât a industriei cât şi a turismului Zona Transfrontalieră – România – Serbia, un potenţial imens pentru atragerea fonduri europene transfrontaliere, investiţii turistice

64



Migrarea populaţiei către alte zone urbane din regiune



Intervenția antropică în mediul natural

În baza analizei Swot am realizat câteva operațiuni indicative pentru dezvoltarea turismului:  îmbunătăţirea calităţii infrastructurii  construcţia utilităţilor anexe (grup sanitar, reclame şi indicatoare)  amplasarea de panouri informative  refacerea parcurilor  amenajarea locurilor de joacă pentru copii  amenajarea porturilor turistice  amenajarea de piste pentru cicloturism;  amenajări specifice sporturilor nautice; caiac canoe  amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv  dezvoltarea agoturismului local  amenajarea de spații de campare  inițierea de evenimente locale: festivaluri locale, târguri locale Calitatea zonei Cazanelor Dunării depinde de mediul natural și de integrarea sa într-o comunitate locală. Pentru o dezvoltare durabilă este necesară investiția în oameni, în localnici. Clisurenii s-au confruntat cu fenomentul turistic fără a ști cum să reacționeze în fața turiștilor care apăreau tot mai intens în localitățile de pe malul Dunării. Implicarea locuitorilor în luarea decizilor de promovare a turismului reprezintă o necesitate care ar conduce la:  o mai bună înțelegere a modului în care turimul poate genera astepecte pozitive în comunitate  o mai bună comunicare socială  o mai bună informare a locuitorilor  o educare ecologică benefică pentru mediul natural Capitalul uman reprezintă una din cele mai importante resurse în turism. Oamenii pregătiți susțin dezvoltarea sănătoasă și pe termen lung a unei destinații. Dacă sunt mândri de propia zonă sau localitate, locuitorii devin brandul acestuia. Prin modalități variate Cazanele Dunării pot atrage turiștii, nu numai prin peisajele deosebite. Spre exemplu, este necesară dezvoltarea turismului rural și agroturismului din zonă, prin stabilirea unei relații mai mult

65

decât profesională între turist și proprietarii de pensiuni. Modul în care este primit turistul va conta în alegerea lui de a reveni în pensiunea respectivă sau chiar în întreaga zonă.

Foto. 12. Pensiune agroturistică din Dubova (Talașcă Roxana, aprilie 2018)

În comuna Dubova agroturismul începe să prindă viață. Pensiunea agroturistică Casa Palade (foto. 12) este un loc ideal pentru cei care vor să mâncare ,,ca la mama acasă” și să simtă o atmosferă familială. Proprietarii sunt oameni deosebiți care împărtășesc cunoștințele lor turiștilor și le oferă o primire călduroasă cu preparate din producția proprie. Aceste noi forme de turism (turismul rural si agroturismul) nu pot înlocui turismul de masă din Cazanele Dunării, dar se dezvoltă în paralel, ca forme alternative prin care se valorifică un număr sporit de atracții.

66

În concluzie, putem puncta câteva atuuri care constituie elemente specifice Cazanelor Dunării, respectiv a unor strategii posibile de promovare:  obiective naturale diverse  ospitalitatea oamenilor  istorie bogată  armonie om/peisaj/natură  posibilități multiple de agrement (croaziere pe Dunăre, drumeți montane, pescuit etc.) Toate aceste elemente care conferă avantaje deosebite zonei oferă posibilitatea unei dezvoltări turistice în armonie cu natura.

67

Concluzii Cazanele Dunării sunt un loc cu care natura a fost foarte darnică, un loc binecuvântat cu multe peisaje spectaculoase. Pentru cei mai mulți înseamnă: refugiu și liniște, Chipul lui Decebal, plimbare cu barca, pescuit, drumeții sau zonă neatinsă de modernizarea umană. Dar despre Cazanele Dunării se pot spune mult mai multe aspecte. Zona este distinctă prin peisajele pe care le oferă datorită complexității elementelor, climatului blând de care beneficiează și rezervației naturale care protejează o biodiversitate endemică. În lucrarea de față s-au urmărit identificarea unor elemente care împreună să concretizeze un mod de valorificare turistică durabilă a zonei Cazanelor Dunării. S-a plecat de la următoarele ipoteze: 1.

Clisura Dunării nu atinge statutul de destinație turistică, reprezentând un spațiu de

tranzit; 2.

Cu toate că potențialul natural este remarcabil, acesta este insuficient pus în valoare;

3.

Fenomenul turistic constituie principala activitate economică a Clisurii Dunării;

4.

Principala dificultate a generațiilor actuale este lipsa unei culturi locale în domeniul

turistic; Toate cele 4 ipoteze sunt validate în urma cercetării. Clisura Dunării atrage mulți turişti, dar nu ca şi destinaţie principală sau pe un sejur de câteva zile. Potenţialul natural al zonei este cel mai mare atu, turismul devenind un generator în activitatea economică. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să aibe loc sub aspect ecologic și echitabilă din punct de vedere social. Turismul trebuie să integreze generațile actuale pentru o bună cunoaștere locală. Cazanele Dunării este unul dintre cele mai interesante teritorii din România, un loc marcat de istorie și biodiversitate. Cadrul natural al zonei, peisajele privite de pe Ciucarul Mare sunt o adevărată zestre țării noastre din punct de vedere turistic. Acestea pot dezvolta considerabil economia din zonă dacă sunt exploatate și promovate fără a se interveni în mediul natual. Din observațile de pe teren, din experiențele anterioare cercetării, din discuțiile cu turiștii și actorii locali am constatat influența condițiilor sociale asupra mentalităților. În

68

Cazanele Dunării se simte nevoia unei corelări mai bune între localnici și organizațile implicate în dezvoltarea turistică. Principalul scop al acestei lucrări este de a promova și de a evidenția posibilitățile pe care turismul le are în Cazanele Dunării, dar sunt neglijate tocmai de personale care ar trebui cel mai mult să le promoveze. Întreaga zonă a Cazanelor Dunării este o adevărată lecție de istorie și geografie, ce poate fi și transmisă mai departe prin și cu ajutorul turismului.

69

Bibliografie 

Boghean C., Geografia Turismului, note de curs (Economia comerțului, turismului și servicilor)



Bulzan C., Bulzan F. (2007), Interacțiune socială și comunicare interculturală în Clisura Dunării – contribuții la o sociologie a frontierei, Editura Autograf MJM, Craiova



Cândea M. , Simion T. (2006), Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București



Cocean P. , Dezsi Ș. (2009), Potențialul turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca



Comănescu L. , Ielenicz M. (2009), Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București



Nedelcu A. (2011), Geografia Turismului, Editura Universitară, București



Moisi A. (1934), Monografia comunei Coruni și ținutul Clisua, Oravița



Moisi A. (1938), Monografia Clisurii, Editura Librăria Românească, Oravița



Popovici G. (2013), Banatul Montan – ghid turistic, Editura Tim, Reșița



Popovici G. (2013), Sichevița – Monografie – 650 de ani de la atestarea documentară (1363-2013), Editura Tim, Reșița



Pegge. S (1844), Anecdotes of the English language, Printed by J. Nichols and son, Londra



Vintilescu M. A. , Popescu S. ,(2007), Dicționar botanic



Ghid de informare turistică comuna Dubova (2015)

70

Surse consultate pe internet 

https://motosudvestresita.wordpress.com/2012/02/16/repere-istorice-daco-romane-inclisura-dunarii/



http://www.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2014/05/STUDIU-TURISM-FINAL.pdf



http://www.rador.ro/2017/06/29/documentar-ziua-internationala-a-dunarii/



http://www.ecosmagazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/flora_si_vegetatia_ocrotita_din _parcul_natural_portile_de_fier.pdf



https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tinutul-cehesc-din-banat-o-enclavacare-se-incapataneaza-sa-supravietuiasca-istoriei



https://www.mzv.cz/bucharest/ro/stiri/festivalul_minoritatii_cehe_din_banat.html



http://cazaneledunarii.com.ro/contact/



http://amfostacolo.ro/poze-fotoimpresii.php?d=dubova-mh-romania&sid=2159&p=5

71

Anexe

72