Papa Vine In Romania.docx

Papa vine în România! De mai mulţi ani, printre credincioşii români, s-au auzit zvonuri precum Sfântul Părinte va veni în România, totuşi, acele presupuneri erau nefondate şi nimic oficial nu apăruse până acum. Momentul mult aşteptat de creştinii români, indiferent de cult, a fost făcut oficial printr-un Comunicat de la Vatican, pe data de 11 ianuarie, vizita apostolică cu valenţe pastorale şi ecumenice a Papei Francisc, răspunzând astfel invitaţiei Statului român şi a Bisericii catolice din România. Urmaşul Sfântului Petru va veni în ţara noastră de pe data de 31 mai până pe 2 iunie. Moto-ul acestui eveniment istoric va fi „Să mergem împreună”, marcând caracterul ecumenic al vizitei, chemând la bucuria prezenţei Papei pe toţi creştinii români, catolici, greco-catolici şi ortodocşi. Sântul Părinte va vizita Bucureştiul, Iaşiul, Blajul precum şi sanctuarul marian de la Şumuleu-Ciuc. Papa Francisc va ajunge şi prin Bacău şi Sibiu. Pentru această vizită s-a muncit mult, dar nu s-a putut realiza datorită anumitor factori. În trecut, s-a dorit şi venirea Papei Benedict al XVI-lea. Preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a iniţiat o propunere care arăta dorinţa României de a-l primi pe Suveranul Pontif, însă Patriarhul nu prea era de acord, aşa că a scos as-ul din mânecă şi a spus că nu se poate realiza aşa ceva fără acordul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, astfel nu s-a mai încercat nimic. Când Klauss Iohannis s-a întâlnit cu papa Francisc, preşedintele României l-a invitat în România, iar Sfântul Părinte a zis un mare „DA”, urmând ca data să fie convenită în mod ulterior. Iniţial s-a dorit în 2018, an cu o semnificaţie importantă pentru statul român marcând Centenarul Marii Uniri, dar a trecut şi acel an fără nimic oficial, iar această vizită a fost lăsată pentru acest an. Papa Francisc, cunoscut înainte de a fi Suveran Pontif ca şi Jorge Mario Bergoglio, s-a născut la Buenos Aires, la 17 decembrie 1936, dintr-o familie de origine italiană (piemonteză), cu cinci fii; tatăl lucra la căile ferate, iar mama era casnică. A studiat şi a obţinut diploma de tehnician chimist, dar a ales apoi preoţia şi a intrat în seminarul din Villa Devoto, la 11 martie 1958, urmând noviciatul în cadrul Companiei lui Isus. La 13 decembrie 1969 a fost sfinţit preot. În anii 1970 şi 1971 a urmat cel de-al treilea ciclu de "propandat" la Alcalá de Henares (Spania) şi, la 22 aprilie 1973, a făcut profesiunea perpetuă. A fost maestru de novici la Villa Barilari, San Miguel (1972-1973), profesor la Facultatea de Teologie şi, mai apoi, rector al Colegio Máximo şi paroh (1980-1986). La 31 iulie 1973 a fost ales superior provincial pentru Argentina, ocupând această funcţie 6 ani. La 13 martie 2013, la ieșirea din conclavul însărcinat să-l aleagă pe succesorul papei demisionar Benedict al XVI-lea, cardinalul protodiacon Jean-Louis Tauran a pronunțat celebra formulă latină „Habemus papam”, anunțând lumii alegerea cardinalului Jorge Mario Bergoglio sub numele de Francisc. Numele de Francisc, după cum a mărturisit într-un interviu, l-a ales după Sfântul Francisc de Assisi.

Pentru România, stat majoritar ortodox, nu este prima dată când are ocazia de a primi vizita unui pontif. În 1999, Papa Ioan Paul al II-lea punea pentru prima dată în istoria papalităţii piciorul pe un tărâm ortodox. Aceste evenimente sugerează şi dorinţa Bisericii Catolice de a se reapropia de cea Ortodoxă. Se aşteaptă ca această a doua venire a unui pontif să aibă urmări, să schimbe ceva din viaţa creştinului român, să-i marcheze existenţa. Sfântul Ioan Paul al II-lea a vizitat „Grădina Maicii Domnuluii”, după cum el însuşi a intitulat România, de pe data de 7 mai până pe 9 mai. Când a coborât din avion şi a călcat pentru prima dată pe pământ românesc, Sfântul Părinte a îngenunchiat şi a sărutat pământul. Papa Ioan Paul al II-lea vizitat în acel an doar Capitala României, unde a susţinut în prima zi un discurs în limba română la Palatul Cotroceni, în doua zi a fost în cimitirul Belu, unde s-a rugat la mormintele martirilor cardinalul Iuliu Hossu şi episcopul Vasile Aftenie, după care s-a recules la Monumentul Eroilor Revoluţiei din 1989. În ultima zi, pontiful a celebrat într-un mod solemn o Sfântă Liturghie în parcul Izvor, de unde a plecat spre aeroport în aclamaţiile unui milion de român care striga „Unitate”. Papa Francisc, prin vizita sa, nu se va rezuma doar la capitala României, ci va merge în mijlocul patriei, vizitând cele mai importante centre ale credinţei catolice şi greco-catolice din România. Papa Francisc va ajunge în România, vineri 31 mai, la ora 11:30, la Aeroportul Otopeni. Întâlnirile cu președintele, primul ministru, patriarhul și Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe române și cu vice-președintele Conferinței Episcopilor din România marchează prima zi a călătoriei apostolice a papei Francisc în România, dedicată în întregime autorităților politice și bisericești din Capitală. La finalul zilei, Papa va celebra o Sfântă Liturghie în Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti.

Sfânta Liturghie la sanctuarul marian de la Șumuleu-Ciuc ocupă prima parte a zilei de sâmbătă, 1 iunie, din agenda călătoriei apostolice în România, urmând ca, în partea a doua a zilei, papa să viziteze dieceza de Iași pentru o întâlnire cu tinerii și familiile. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în ritul bizantin român și ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catolici martiri se află în centrul agendei celei de-a treia și ultimei zile a călătoriei apostolice în România. Papa Francisc pleacă din România cu avionul duminică, 2 iunie, la 17.30, urmând să ajungă pe aeroportul Roma – Ciampino în jurul orei locale 18.30. După nelipsita vizită la icoana Maicii Domnului ”Salus Populi Romani” din bazilica Santa Maria Maggiore, papa se întoarce la reședința sa din Casa ”Sf. Marta” din Cetatea Vaticanului. În ciuda vârstei înaintate și a efortului fizic pe care și-l va asuma pentru cele trei zile, papa Francisc se face pelerin în țara numită cu afecțiune de Sfântul Ioan Paul al II-lea ”Grădina Maicii Domnului”. Un pelerin care, în cele din urmă, nu-și propune decât să întâlnească și să cunoască alți pelerini de la periferia geografică a unui spațiu european în căutare de speranță, credință și unitate. Așadar, ”Să mergem împreună!”