Articol.docx

“Et Verbum Caro Factum Est” Atmosfera Sărbătorilor de Iarnă ne aduce bucurie şi ne aminteşte de cei apropiaţi nouă, de emoţia întâlnirii cu ei şi de momentele trăite în dragoste împreună. Crăciunul este una dintre cele mai aşteptate sărbători ale anului şi este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindele, scenetele cu temă religioasă şi datinile româneşti sunt nelipsite în toate colţurile ţării. Cu prilejiul apropierii acestor sărbători, cu mari emoţii şi cu sufletul frămâmtând în aşteptare Naşterii Domnului Isus Cristos, dar şi a vacanţei, elevii claselor a XII-a A şi B, teologic şi pedagogic, îndrumaţi fiind de doamnele diriginte Sofronie Mariana şi Ursache Dumitriţa, au dorit ca în această perioadă minunată a anului să vină la fereastra sufletelor celor veniţi în amfiteatrul liceului, pe data de 19 decembrie, şi să le prezinte bucuria sfântă de Crăciun prin momente atent alese. Acest eveniment a fost realizat pentru familiile elevilor, conducerea liceului, domnii profesori, colegii şi restul invitaţilor. Tema serbării a fost preluată din evanghelia după Sfântul Ioan, şi ilustrează întrupare Cuvântului, “Şi Cuvântul s-a făcut trup”. În introducere, corul Liceului Teologic ”Sf. Francisc de Assisi”, conduși de doamna profesor Ionela Panaite, au venit să încânte auzul şi să ne introducă în spiritul Crăciunului prin următoarele colinde „Praznic luminos”, „Cerul şi-a deschis soborul”, „Legănelul lui Isus” şi „În vârfuri la nouă meri”. Colindul e modul prin care venirea lui Cristos în lume vrea să îndumnezeiască natura umană și, totodată, colindul e lecția de reîntoarcere la copilărie. În continuare, eleva clasei a XII-a B, Claudia Iştoc, a cântat colindul german “Stille Nacht”, tradus “Noapte de vis”. Versurile originale ale piesei au fost scrise de Joseph Mohr pe o melodie de Frany Gruber. Claudia a emoţionat întreaga sală printr-o interpretare memorabilă. Crăciunul este timpul când omul se întâlneşte cu Pruncul de la Betleem. Elevii ambelor clase au realizat o scenetă prin care au vrut să pună accentul pe Pruncul Isus şi să deplaseze atenţia oamenilor de la cadouri şi de la alte preocupări la Sfâna Familie de la Nazaret, la darul cel mai minunat pe care a putut să ni-L facă Dumnezeu nouă. Sceneta a început cu Dumnezeu, Isus, Sfântul Petru şi Sfânta Fecioară care stăteau în faţa globului pământesc, dezbătând problemele cu care se confuntă lumea. În a doua partea, s-a putut observa tentativa unei piese de teatru prin care era ilustrată naşterea. Această interpretare a fost întreruptă de mai multe ori de preocupările omului din ziua de azi, şi anume bradul de Crăciun, cadourile pentru cei apropiaţi, Moş Crăciun şi petrecerile, care sunt bune atâta timp cât nu depăşeşte în importanţă adevărata semnificaţie a Crăciunului, Naşterea Fiului lui Dumnezeu. În final, toată lumea s-a oprit pentru a admira Cuvântul făcut trup, să-L ia în braţe şi să-şi ceară scuze pentru greşelile făcute. Pe fundal, eleva Neculai Alexandra Ioana a interpretat melodia “Marie, te-ai gândit?” După momente specifice perioadei Crăciunului, tradiţiile şi obiceiurile tradiţionale au un rol important în a trăi din plin sărbătorile iernii. Capra este un dans tradiţional românesc practicat de Anul Nou. Capra și însoțitorii ei umblă din casă în casă, dansând la ușa fiecăruia în prag de Revelion. Elevii Jicmon Gabriel, Malvina Lungu, Albert Teodora, Beţa Damian şi Cîrjă Teodor au pus în scenă un joc al căprii care prin agilitate ei şi prin versurile populare ne-au adus aminte de momentele din copilărie când umblam şi noi din poartă în poartă cu capra.

Un alt moment plin de energie a fost un dans popular realizat de elevii ambelor clase a XIIa, coordonaţi fiind de elevul clasei a X-a Misariu Gabriel. Dansul popular românesc este o comoară cultivată din generaţie în generaţie, pe care avem datoria să o ocrotim si să o lăsăm moştenire copiilor noştri, ca mărturie a istoriei si a identităţii noastre naţionale. A urmat un alt moment folcloric, specific Bucovinei. „Căluţul” sau „căiuţul” reprezintă vitalitatea şi forţa şi este emblema unui dans plin de patimă. El sugerează legătura omului cu natura, căci călăreţul, cu o ţinută de sărbătoare, călăreşte un cal cu capul şi gâtul sculptate din lemn şi acoperite cu o pânză roşie sau neagră şi cu numeroase elemente de podoabă: mărgele, oglinzi, beteală sau ciucuri de lână. Elevii clasei a XII-a A, coordonaţi de elevul Susan Mihăiţă, au surprinsul publicul cu acest dans realizat cu multă hotărâre, dar şi entuziasm, fiind şi prima oară când au realizat un astfel de moment. Se ştie că „Jocul Urşilor” este un obicei străvechi care se practică în ajunul Anului Nou, îndeosebi în Moldova și constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători. Ceata urătorilor care merg cu ursul este alcătuită din urători deghizați în urs, ursari, fluierari, toboșari; fiecare dintre ei interpretând un anume rol. Uneori, în ceată, pot fi acompaniați de irozi sau mascați. Conducătorul cetei a fost elevul Adam Marius, urşii au fost Hîrja Sergiu şi Iancu Eduard, iar la tobe Blaj Sergiu, Jicmon Gabriel şi Verde Alexandru. Ei au fost acompaniaţi de mai mulţi elevi ai clasei a XII-a A. Urşii naturali au făcut un spectacol de zile mari pe scena amfiteatrului. Pluguşorul este un obicei general, practicat de romani cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini in spiritualitatea româneasca, plugușorul este o colinda; o colinda agrara declamata, cu elemente teatrale, având ca subiect munca depusa pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorata, panglici, șervete, flori, pe care se punea, eventual, si un brad, era o prezenta nelipsita in cadrul acestei colinde. Fără plug, dar îmbrăcaţi în costume naţionale, elevii claselor a XII-a, au adresat preoților şi profesorilor urări frumoase, atent pregătite, prin care au evidenţiat, mai în glumă, mai în serios, efortul şi munca pe care au depus-o în formare lor intelectuală şi spirituală, şi urându-le toate cele bune în anul care vine. Poezia are şi ea un rol important în trăirea Crăciunului. Astfel, eleva Mihaela Netedu a recitat poezia „Se naşte iar Isus”, compusă de părintele Cristian Diac. Un moment emoţional care ne-a amintit pe cine trebuie să-L lăudăm şi să-L preamărim în acest timp, pe pruncuşorul Isus. Pentru a încheia cum au început, elevii claselor a XII-a, coordonaţi de doamna profesoară Ionela Panaite, au colindat pentru ultima oară publicul prin următoarele colinde: „Să trăieşti gazdă aleasă”, „Noi umblăm a colinda” şi „Sculaţi gazdă”. Prezentatorii serbării au fost elevii Ciulin Beatrice şi Verde Alexandru. Aducem o mulţumire specială doamnelor diriginte Sofronie Mariana şi Ursache Dumitriţa, părintelui director Cristinel Sociu, domnilor profesori pentru sprijinul şi ajutorul oferit în realizarea serbării, care, sperăm, să rămână în memoria dumneavoastră. Clasele a XII-a vă urează un Crăciun luminos, binecuvântat de pruncuşorul de la Betleem, şi un an nou cât mai bogat şi plin de realizări.