Her In A

Herina – cea mai frumoas biseric romanic din România de Mirela Nacu | Martie 5, 2008 Cucerirea, pe parcursul secolelor XI, XII a Transilvaniei de c tre maghiari, a modificat profund habitatul i întreaga lui evolu ie politic i social . Noua conjunctur economic , social i patrimonial s-a rfelectat i în domeniul arhitecturii.

La ini iativa unor comunit i libere, a unor feudali sau ordine monahale, apare în regiune o arhitectur de zid, pentru care stau m rturie numeroase documente i urme materiale înglobate în construc iile care le amplific sau le rezidesc în cadrul programelor constructive ale secolelor urm toare. Cu atât mai important ne apare biserica de la Herina care conserv , f r modific ri importante, formele stilistice i programul constructiv de acum aproape 800 de ani. Ridicarea unui atât de important monument la marginea r s ritean a regatului arpadian se explic prin leg turile directe care se pot stabili între aceast mo ie i una din cele mai influente familii nobiliare de la curtea regal . Pe la 1200 Herina f cea parte din întinsul domeniu feudal al lui Dionysius Kacsics care de inea func ia de vistienic la curtea regelui Andrei al II-lea. În aceste împrejur ri Herina a ajuns în st pânirea episcopiei catolice de Alba Iulia. Mo ia i-a schimbat st pânul în 1411 când a intrat în st pânirea lui Thomas Farkas de S s rm. Testamentul acestuia din anul 1449 acorda, pe lâng dona iile f cute pe seama altor biserici, pentru biserica Sf. Petru din Herina, o tav de argint în greutate de 6 m rci. Dup schimbarea st pânilor mo iei, biserica a primit câteva ad ugiri de factur gotic . Este vorba în primul rând din splendidul tabernacol de pe peretele nordic al sanctuarului i de pictura ale c rei urme s-au conservat în aceast zon i care au fost eviden iate cu ocazia ultimei restaur ri.

Biserica din Herina este un vl star al influen ei romanicului târziu din Ungaria, combinat cu elemente venite din Germania. Ca datare, pare mai acceptabil epoca imediat de dup invazia mongol i, dup H. Roseman, anterioar anului 1246, dat la care, cum am mai men ionat, comuna Herina devine proprietatea episcopului de Alba- Iulia. Roseman insist asupra acestui transfer de proprietate ca termen ante quem pe motiv c biserica din Herina nu oglinde te nimic din caracterele catedralei din Alba-Iulia, la care se lucra tocmai în aceast epoc . Principial nu se opune nimic unei asemenea dat ri, fiindc etapele Acî -C pleni-Herina sunt doar vestigii întâmpl toare ale unor migra ii de forme care trebuie s fi avut loc pe o scar mai întins , atâtîn timp, cât i în spa iu. Pe de alt parte îns , faptul c Herina devine proprietate a episcopului nu implic neap rat prezen a unui me ter din Alba Iulia la construc ia pe care noul ctitor ar fi întreprins-o aici. De aceea, întemeindu-ne exclusiv pe caracterele stilistice ale bisericii i judecându-le în cadrul arhitecturii transilv nene cunoscute, se poate afirma c o datare a bisericii din Herina în anii 1250-1260 e mai corespunz toare.

Biserica din Herina este o construc ie de tip basilical cu dou turnuri pe fa ada de vest i cu o absid semicircular în prelungirea navei centrale. În navele laterale îi corespund mici absidiole dezvoltate în grosimea zidurilor. Navele sunt împ r ite prin stâlpi zvel i, din care doar cei dispu i fa în fa au sec iuni similare. Trata i decorativ, ace tia contribuie la înviorarea spa iului i al turi de ferestrele mari i modul în care acestea se deschid, asigur iluminarea întregului interior i confer unitate spa iului liturgic. Raportul de în l ime între nava central i colaterale, ca i introducerea dominantelor reprezentate de tribuna în l at deasupra portalului de vest i supraîn l area corului au rosturi simbolice de a conduce spiritul spre înalt, spre divin, îl conduc pe credincios cât mai aproape de Dumnezeu.

Biserica evanghelic din Herina prezint analogii atât cu biserica din Acî , cât i cu cea din C pleni, fiind o basilic cu dou

turnuri i tribun în vest, cu un mic cor dreptunghiular în preajma absidei i cu ni e semicirculare scobite în grosimea pere ilor de est ai navelor laterale. Interiorul e t v nit, cu excep ia traveelor p trate de sub tribuna de vest, boltite în cruci, a corului i a absidei cu bolt cilindric i semicalot . Dar interiorul prezint i unele particularit i. Astfel, stâlpii care depsrt navele î i modific aspectul de la pereche la pereche. Prima pereche are o sec iune în form de cruce, în coresponden a arhivoltelor, perechea proxim are sec iune octogonal , urm toarea circular i ultima dinspre est p trat , cu caneluri de pilastru antic. Aceast curiozitate se reg se te îns la unele basilici din Saxonia, de pild

în Loburg, la biserica Fecioarei (Liebfrauenkirche), datat pe la sfâr itul secolului al XII-lea, i la biserica Sf. Lauren iu din Salzwedwl, datat pe la mijlocul secolului al XIII-lea, aceasta din urm fiind construit i ea din c r mid , la fel ca biserica din Herina. Acest caz de analogie cu Saxonia terbuie re inut, chiar dac nu presupunem leg turi directe. Alt particularitate o constituie arcurile de degajare din pere ii navei centrale de deasupra arcadelor. Aceste arcuri se deschid spre podul navelor laterale i formeaz un fel de pseudotribune. Fa adele bisericii din Herina sunt, în ambian a transilv nean , excep ional de bogat decorate. Portalul de vest (tocul de piatr al u ii propriu-zise a fost ref cut în epoca gotic ) avea o ambrazur profilat cu pila tri i colonete angajate, dar nu se mai p streaz decât arhivoltele. Semnificativ e încadrarea portalului cu dou ni e, exact ca la catedrala Sf. Adalbert din Strigoniu, portal executat acolo probabil în preajma anului 1252.

Limbajul plastic al fa adelor este cel caracteristic arhitecturii romanice. Portalurile de vest i sud, cioplite ini ial în albastru, ref cute cu ocazia restaur rii din perioada 1887-1898 au o ambrazur profilat pe pila trii i colonete angajate. Deasupra portalului, fa ada vestic e dispus pe dou nivele delimitate printr-o friz de arcaturi care îmbr i eaz i nivelele turnurilor. Deschiderile fa adelor se realizeaz prin ferestre geminate la nivelul al doilea i tripartite la nivelul superior. La restaurarea de la sfâr itul secolului al XIX-lea turnul sudic a fost întregit cu înc un nivel. În sens vertical, fa ada e împ r it prin lesene în coresponden a nevelor. Lesenele îns sunt pe cale de a se transforma în contraforturi, prin faptul c jos sunt mai proeminente i se retrag treptat la fiecare etaj. În aceast particularitate se resimte deja vecin tatea goticei, oglindit i în propor iile zvelte ale fa adei. Se impun îns unele rezerve cu privire la etajul ultim al turnului dinspre sud i al p r ii centrale a fa adei ref cut ,nu tocmai fidel, în secolul al XIX-lea. Discutabil pare i refacerea corni ei laterale de la nava central , dar absida prezint i ea o articulare prin lesene legate între

ele prin frize de arcuri. Acest alfabet decorativ se apropie mai ales de biseriva din Lebeny.

Prin caracteristicile constructive i organizarea spa ial biserica din Herina se al tur grupului de biserici care, în Ungaria central i vestul României sunt legate de ordinul benedictin, fiind ridicate în secolul al XIII-lea (prima jum tate), perioad în care poate fi situat i construirea de c tre Simon Kacsics a monumentului nord-transilv nean. La Herina, prezen a c lug rilor acestui ordin (benedictini) nu este documentat în mod concret, dar tradi ia fixeaz locul m n stirii la est de biseric . Biserica a apar inut pân în anul 1872 de capitlul Teaca. În anul 1615 Gabriel Bethlen ordonase arondarea parohiei la capitlul Bistri ei, îns acest lucru nu a fost dus la îndeplinire. Biserica evanghelic din Herina (comuna Gala ii Bistri ei - jude ul Bistri a-N s ud, din Bistri a 12 km pe DN 17 spre S-V, apoi 7 km pe DN 15 A) este o construc ie în stil romanic de tip bazilic , cu trei nave i dou turnuri pe latura vestic , unul în stil gotic, celalalt în stil romanic, ceea ce confer simetrie construc iei i este una dintre cele mai valoroase exemple de arhitectura romanic pe teritoriul Romaniei i cea mai apropiat prototipului francez din Normandia i Burgundia. Situat la inaltime fata de sat, biserica domina peisajul prin armonie, propor ie i echilibru, fiind vizibila de departe. Monument de arhitectur , aceast biseric este cea mai mare i mai frumoas biseric romanic din România. Panorama localit ii Herina este dominat de dealul “Hag u”, cel mai înalt din zon , unde au existat exploatari de sare din vremea ocupa iei romane. De altfel, numele localitatii Herina provine din limba celt („halina” = „sare”). Biserica din Herina vegheaz în toat splendoarea i unitatea ei asupra satului i a locuitorilor. Situat în apropierea unei coli generale, biserica a fost construit la începutul secolului al XIII-lea (circa 1250-1260). Pere ii navei mijlocii au o în l ime de trei ori mai mare decât l imea total a bisericii. În contrast cu fa ada vestic , care tinde s ajung dimensiunile franceze este corpul bisericii, care este mult mai compact i de o în l ime mai mic . Basilica a fost ferit de interven ii de construc ie ulterioar i se prezint ca o nav milocie cu tavan drept. Genezei ei r mâne necunoscut , dar exist ipoteze. C lug rii din ordinul c lug resc al Benediktinilor, Cistercienzilor sau c lug ri cer etori care în secolele al XI, XII sau XIII –lea s-au instalat în Ungaria au fost îns rcina i de a înfiin a filiale noi. Astfel, un delegat cunoscut este valonul Gocelin, un cleric din ordinul burgund al M n stirii Cistercienzilor Pontigny care a donat biserica din deal din Cisn dioara (SB) ordinului Cistercienzilor din Carta în anul 1223. Asta este dovada împotriva tezei, c primii coloni ti sa i ar fi construit numai biserici fortificate din lemn, deci au avut totodat i construc ii din piatr . Semnifica ia monumentului pentru comunitate este destul de însemnat dat fiind faptul c în biseric se mai oficiaz înc slujbe religioase deosebite. Totodat aceast biseric , prin splendoarea ei, este o mândrie pentru locuitorii din Herina i o atrac ie turistic pentru

vizitatorii din alte regiuni. Evaluarea st rii în care se afl monumentul, atitudinea comunit ii fa de monument, atitudinea administra iei locale fa de monument. Interven iile asupra bisericii au fost de-a lungul timpului restrânse. În anul 1692 au fost efectuate o serie de repara ii i s-a amenajat pe latura sudic o tribun din lemn pentru a spori capacitatea, iar în 1748 au fost ref cute tavanele. Informa iile din secolul al XIX-lea atrag aten ia asupra st rii grave în care se g sea biserica, iar în anul 1886, din cauza pericolului de pr bu ire a fost închis . Lucr rile de restaurare din perioada 1887-1897 au adus micile transform ri, deja amintite. Ultimele lucr ri de restaurare au fost efectuate în perioada 1995-1999 de c tre firma Creativ-Group din Bistri a, dup un proiect elaborat de c tre arhitectul Herman Fabini i cu sus inerea financiar a Direc iei Monumentelor Istorice din România, ale autorit ilor locale i ale fo tilor enoria i din parohia evanghelic din Herina, r spândi i azi în diverse p r i ale globului, impulsiona i de vrednicii fra i David i Johann Molner. În prezent, administra ia local ar trebui s fie mai mult preocupat pentru promovarea imaginii acestei superbe biserici, prin ini ierea de pild , a unei ac iuni de campanie publicitar în cadrul turismului na ional i interna ional, prin atragerea de sponsori, transformând astfel aceast regiune într-un loc de pelerinaj. În concluzie, biserica evanghelic din Herina reprezint o valoare arhitectural inestimabil care completeaz onorabil salba de biserici i monumente istorice de pe teritoriul României. Dac a fi primarul localit ii Herina, a atrage cât mai multe fonduri pentru ac iunile necesare între inerii construc iei bisericii, a crea un site pe internet dedicat acestui monument, unde turi tii care au vizitat biserica s - i poat împ rt i impresiile, a face cât mai mult publicitate acestei biserici pentru a atrage cât mai mul i turi ti. Topice: Descrieri | Edit |

Un r spuns to “Herina – cea mai frumoas biseric romanic din România” 1. Marin Bilegan spune: 25 Mai 2008 la 22:12 editare

Sunt n scut în Herina i sunt mândru de aceast superb Biseric . Am înv at la coala din apropierea Biserici, deci realiza i c o cunosc foarte bine. Da sunt de acord c ar trebuii promovat mult mai mult aceast inestimabil oper de o incontestabil VALOARE ISTORIC …