Geografia Umana A Romaniei.docx

România – context teritorial Încadrare teritorială Așezare geografică: -

partea de SE a Europa Centrală (Germania, Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, Elveția, Polonia);

-

la contactul cu Europa Orientală (Marea Neagră) și cu Europa Balcanică (Dunărea);

-

teritoriul este axat pe: o paralela de 45 latitudine nordică – așezare în mijlocul zonei temperate; o pe meridianul de 25 longitudine estică – aliniamentul așezărilor Avrămești, Făgăraș, Roșiorii de Vede, Traian. Poziția pe Glob:

-

zilele sunt mai lungi cu 37 minute la solstițiul de iarnă în nordul țării față de sud

-

între extremitățile de este și de vest există o diferență de 37 minute.

Pe locul 58 din punct de vedere al populațieiș locul 84 din punct de vedere al suprafeței 238 391 km 2 . Forma teritoriului este relativ rotundă. Suprafața de 238 391 km 2 (4.8% din suprafața Europei); locul 13 în Europa; locul 84 pe glob Distanța dintre extremitățile Nordică și Sudică: 525 km Distanța de la Vest la Est: 740 km N – Horodiștea (Botoșani): 26°23`32” long. E, 48°15`06” lat. N S – Zimnicea (Teleorman) 25° long E, 43° lat. N V – Beba Veche 20°15`44” long E, 46° lat. N E – Sulina (Tulcea); 29°41`24” long. E, 45°09`36” lat. N Centrul României – intersecția paralelei de 46° lat. N cu meridianul de 25° long. E; se află la 17 km N de orașul Făgăraș. Frontiere: lungime totală de 3150 km – 1086 km terestre, 1817 km fluviale; 247 km maritime Granița cu: -

Serbia: 546 km;

-

Bulgaria: 631 km;

-

Republica Moldova: 681 km;

-

Ucraina: 650 km;

-

Ungaria: 448 km.

Fațada la Marea Neagră: 194 km (lungimea litoralului).

Premisele de dezvoltare A. Condiții naturale -

țară carpatică: Carpații de Sud-Est – relieful coboară în trepte spre E, S, V. o succesiune a formelor de relief (munți: 30%, dealuri și podișuri: 40%, câmpii și lunci: 30%, deltă. o Frecvență mare a depresiunilor mari și mici (330), joase, bine populate, bogate în zăcăminte de subsol: 30% din teritoriul montan, 2000 km 2 . 

Carpații Orientali (de la N – S) Maramureș, Bilbor, Borsec, Giurgeu, Ciuc, Brașov; (de la V – E) Dornelor, Câmpulung Moldovenesc



Carpații Meridionali: Loviște, Petroșani, Hațeg, Bran – Rucăr – Dragoslavele (culoar depresionar); Olt, Jiu (culoar de vale).



Munții Banatului și Munții Apuseni: Bozovici, Brad, Zlatna, Zarand, Beiuș, Vad (depresiuni golfuri); Timiș – Cerna – Mehadia, Reșița – Câlnic – Lupac – Brebu – Ezeriș (culoare depresionare); Mureș (între Deva și Lipova), Arieș (culoar de vale).

o Văile, pasurile și trecătorile: 

6 văi transversale: văiile Dunării, Crișul Repede, Oltului, Mureșului, Someșului, Jiului;



văi parțial transverale: văile Sucevei, Bistriței, Trotușului, Prahovei, Crișul Alb.



trecătorile carpatice: 

-

organizarea transporturilor transcarpatice – repartiția geografică a așezărilor, configurația axelor de urbanizare, a orașelor dublete;

țară dunăreană: rețea hidrografică tributară (cca. 90%) Dunării; o lungime: 38% din întreg cursul fluviului și 45% din lungimea sa navigabilă: 1075 km – 795 km graniță, 280 km pe teritoriul românesc. o malul românesc – trepte domoale (câmpii de terase) 

dezvoltarea agriculturii (cereale, plante tehnice și de nutreț)



orașe porturi: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu, Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași) cu funcție industrială.



19 orașe: lângă malul stâng: Galați, Brăila, Drobeta-Turnu Severin, Orșova; în lungul brațelor: Măcin, Hârșova; în zonele de confluență: Turnu Măgurele (Olt), Oltenița (Argeș); spre zona de vărsare: Tulcea, Sulina.

-



Cernavodă, Isaccea, Moldova Nouă, Calafat, Corabia, Zimnicea, Călărași, Feteși.



sate mari.

țară pontică: țărmul vestic al Mării Negre. o Marea Neagră: 

Suprafața: 413 490 km 2



România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina



Comunicare cu Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană (Bosfor, Dardanele)



Linie de țărm: 4075 km – 194 km pentru România.



Porturi: Odessa, Novorosisk, Batumi, Burgas, Varna, Istanbul, Constanța, Mangalia, Sulina.



Zonă petrolieră: țărmul românesc, ucrainean și rusesc.



Funcție turistică: Crimeea, Batumi, Varna, Mamaia, Constanța, Mangalia.

-

climat: temperat-continental-moderat;

-

vegetație spontană: păduri (conifere, fag, de stejărete, zăvoaie – vegetație din zona umedă de salcie, stuf, papură, 27% din teritoriu), pajiști (20%).

Istoric al organizării administrativ teritoariale a României Evoluție istorică Unirea celor două țări românești- Țara Românească și Moldova- într-un singur stat (1859) 1862 - primul Parlament al României (București) 1877

-proclamarea Independenței de stat a României (Adunarea Deputaților) -ruperea relațiilor cu Turcia- războiul din 1877-1878:independenta Romaniei si

revenirea Dobrogei la statul roman 1882 -Regat: Carol I 1918- intregirea teritoriala a statului roman:revenirea Basarabiei, Bucovinei, Banatului si Transilvaniei. Perioada interbelica- progres intens in toate domeniile de activitate (dezvoltare economica, sociala si politica). Se instaleaza capitalismul.

1939- cel de-al doilea razboi mondial 1940

-ocuparea Frantei de catre Germania -Romaniei i se iau Basarabia si partea de nord a Bucovinei de catre URSS(iunie) -Dictatul de la Viena- partea de NV a Transilvaniei este anexata Ungariei (august) -Bulgaria obtine partea de S a Dobrogei (septembrie)

1941- Romania i se alatura Germaniei si intra in razboi impotriva URSS, pentru dezrobirea Basarabiei si Bucovinei 1944-1945- Romania lupta impotriva Germaniei. 1945-1989- ocupatia URSS; dictatura comunista

Unitatile administrativ teritoriale Judetul(sec XIV-lea)-cea mai mare entitate administrativa din Romania; -teritorii de dimensiuni diferite -particularitati geografice, teritorial-istorice si social-economice diferite -este format din localitati urbane si rurale - diferentieri legate de resurse naturale si umane -autonomie social-culturala si economica Marime teritoriala -tipologie -suprafata medie :5675,6 kmp 

Suprafete mici -3000-3999kmp( Ilfov, Salaj, Covasna, Giurgiu)



Suprafete medii inferioare-4000-4999kmp (Botosani, Braila, Dambovita, Galati, Ialomita, Mehedinti, Prahova, Satu Mare, Vrancea)



Suprafete medii superioare -5000-5999kmp (Bistrita-Nasaud, Brasov, Calarasi, Gorj, Iasi, Neamt, Olt, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Valcea)



Suprafete superioare-6000-6999kmp (Alba, Arges, Bacau, Buzau, Cluj, Mures, Harghita, Maramures)



suprafete mari -7000kmp;profil natural de campie (Timis, Dolj, Bihor, Arad);montan(Caras-Severin, Hunedoara, Suceava) ;delta(Constanta, Tulcea)

Timis-8697kmp; Bucuresti-238kmp Orasul -enititate administrativa de baza urbana -dezvoltare economica, social-culturala si edilitara -functii:industriala, comerciala, culturala si de servicii, politico-administrativa. -alcatuit dintr-o singura localitate, in mod normal, dar incluzand si localitati rurale. -centrele urbane dezvoltate,de convergenta teritoriala si politico-administrativa – municipii

Comuna -terminologia franceza:commune-o comunitate, o grupare de gospodarii sau locuinte; comuna urbana si rurala -entitate administrativa de baza, exclusiv rurala in Romania -numar diferit de sate: intre 1 (7%) si 40 de sate (comuna Cornereva,jud Caras-Severin) sau 38 de sate (comuna Vidra, jud Alba) -reunite in functie de traditie si comunitate de interese, particularitati economice, culturale, geografice si demografice.

Populatia Romaniei Evolutie numerica A doua jumatate a sec. al XIX-lea – al doilea razboi mondial -crestere constanta a numarului de locuitori -1918 -unitatea nationala si cadrul politic favorizeaza dezvoltarea tarii dpdv demografic

-1920-1924 –natalitate ridicata – locul 3 in Europa (dupa URSS si Bulgaria) -spor natural constanta: 1938 –locul 2 in Europa -1930-1948: usoara reducere a sporului total si a ritmului mediu anual de crestere demografica -evolutie demografica corelata cu dezvoltarea generala economica si sociala -explozie demografica pana in anii ’30 –fenomen pretrecut cu 5-7 decenii in urma in tarile dezvoltate din Europa Occidentala (revolutia industriala) -cresterea calitatii vietii (alimentatie, infrastructura, servicii medicale): mentinerea unei natalitati ridicate si reducerea mortalitatii -populatia include locuitorii vechilor teritorii romanesti Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial -amplificare deosebita a numarului populatiei -1968 –punct culminant –cea mai puternica natalitate -iunie 1969 –populatia depaseste 20 mil.locuitori -1977 (21.599.910 loc.) locul 9 in Europa si locul 29 in lume Perioada de dupa 1990 -1992 –punct culminant – cel mai mare numar de locuitori (22.810.035 loc) -dupa 1992, sporul natural devine negativ -2013 :-1,9%o (promile) -1999 –natalitatea este cu 1,4 unitati sub nivelul martalitatii (10,4%o natalitate – 11,8%o mortalitate) -mortalitate infantila –nivelul cel mai ridica din Europa (18,6%o) -imbatranire demografica accentuata: intre 13% si 45,5% populatie de peste 60 ani -scadere constanta a populatiei: (2002 -21.680.974 loc;2011- 20.121.641 loc; 201419.913.193loc) Dinamica populatiei

Miscarea naturala –bilantul natural 1930-1940

 Natalitatea-400.000 loc (26-34%o)  Mortalitatea-300.000 loc (18-20%o)  Sporul natural a scazut de la 14,8%o in 1930, la 7,1%o in 1940  Cauze: al doilea razboi mondial, seceta Natalitatea 1950-1959: 22,6%o; 1966 -14,3%o; 1967-1968- 26-27%o; 1980: 18%o; 1990: 14%o; 1992: 11,4%o; 2014: 8.8 %o  Oscilatie si scadere relativa : o “explozie scolara”- prelungirea duratei procesului de instruire o Cresterea numarului de elevi si studenti o Reducerea fertilitatii feminine- in principal pentru grupa de varsta 18-23 ani  Nu este asigurata reproductia simpla a populatiei -1-2 copii/familie (Banat, Crisana)  Tarile europene: 8-16%o nascuti vii  Locul 1 in UE la numarul de nou nascuti: Irlanda-16 copii/1000loc  1985- locul 6 in Europa ( Polonia, URSS, Spania, Iugoslavia, Grecia): 5,4% bilant natural  1989-locul 3  1994-locul 18  2012-locul 3 la nivel mondial in topul tarilor cu cele mai putine nasteri la 1000 loc: 10 copii/1000 loc (locul 1: Japonia si Germania- 8 copii/1000loc), locul 2:Austria, Grecia,Ungaria, Italia, Bosnia si Hertegovina – 9 copii/1000loc, locul 3:Thailanda, Elvetia, Spania, Slovacia, Singapore, Polonia, Malta, Bulgaria  Natalitate scazuta: saracia, cresterea varstei de casatorie si prelungirea studiilor Mortalitatea 1930-1940: 18,2-21,1%o –sub valorile Austriei, Belgiei, Danemarcei, Germaniei; 1992:11,6%o; 2002: 12,4%o; 2014:11,4%o Mortalitatea infantila -perioada antebelica –cea mai ridicata rata din Europa:180-181 la1000 copii nascuti vii -1930-1935 -120.000 mureau annual inainte de a implini 1 an -1989 -25-26%o

-1999- 18,6%o -2002- 17,3%o -2013- 8,1%o -tarile europene: 4-15%o Sporul natural -2014: -2,6%o; Teleorman: -9,2%o; Giurgiu: -7%o; Olt: -6,9%o; Braila: -6,6%o; Ilfov: 0,9%o; Iasi: 0,8%o; Suceava: 0,3%o; Brasov: 0,1%o; Bistrita Nasaud: 0%o Durata medie a vietii 1992: 69,78 ani 2002: 71,18 ani 2011:73,77 ani 2013: 75,16 ani Îmbătrânire demografică 1977 – 13% populație vârstnică (60 ani și peste) 2002 – 19,8% 2014 – 45,28% (peste 9 mil. loc – efect al emigratiei) -

valori mai ridicate in mediul rural

-

cea mai imbatranita categorie de populatie a tarii: populatia feminina din mediul rural

-

factori: o evoluția fertilității populației feminine o nivelul mortalității generale (mai ridicat în mediul rural) o soldul negativ al migratiei: emigrația e mai mare ca imigrația

-

Europa: 23% populație vârstnică

Diferențieri teritoriale -

Sub 20% populație vârstnică în județele Satu Mare, Maramureș, Bacău, Gorj, Iași, Galați, Sibiu.

-

Peste 25% populației vârstnică în județele: Teleorman, Giurgiu

Dinamica populației



Mișcarea migratorie

Efecte teritoriale ale migrației: -

redistribuirea teritorială a populației

-

modificări ale evoluției densității populației

-

modificarea structurii populației pe grupe de vârstă și sexe

-

modificarea raportului de masculinitate și feminitate

-

schimbarea structurii populației pe medii și profesii, prin: o creșterea indicelui de urbanizare (industrializare preponderent urbană) o creșterea ponderii populației active ocupate în ramurile agricole

-

deprofesionalizarea mediului rural – polarizarea tinerilor către învățământul din mediul urban

Fluxurile migratorii definitve (din perioada socialistă) -

migrații definitve ale populației din Moldova (Vaslui, Botoșani, Iași) spre București, Transilvania, Dobrogea, Banat, Oltenia, Maramureș

-

deplasări din Trnsilvania către Crișana și Maramureș

-

deplasări din Oltenia către București, Muntenia, Banat, Dobrogea

-

deplasări din Dobrogea către București, Brașov, Prahova, Timiș

-

din alte zone ale Munteniei către București, sudul și centrul țării

-

dimensiunea în anul 2014: peste 371677 persoane

-

direcții: o din rural în urban: 6.2‰ o din urban în urban: 8.9‰ o din rural în rural: 7.3‰ o din urban în rural: 11.4‰

Deplasări dinspre mediul rural către mediul urban (stabiliri de domiciliu) București, Brașov, Ploiești, Bacău, Piatra-Neamț Fluxuri migratorii zilnice -

poli de concetrare a navetismului: București, Pitești, Brașov, Ploiești, Cluj-Napoca, Galați

Emigrație 1975-1989: 362464 emigrări definitive – Germania, SUA, Israel, Austria, canada, Ungaria, Franța 1989: 17594 persoane 1990: 96929 persoane – 60% către Germania, 11% către Ungaria 2000: 13438 persoane – Germania, SUA

2003: 9886 persoane – Germania, SUA, Canada 2014 11251 persoane – Spania, Germania, Italia, Canada, Austria, SUA, Franta -

migrațiile temporare pentru muncă: Spania, pe primul rând

-

structură etnică a emigranților: români (peste 50%), germania (35%), maghiari (12%), rromi, evrei

Imigrație 2014: 36664 persoane -

Republica Moldova – 20125 persoane

-

Ucrania – 1090 persoane

-

Italia – 879 persoane

-

SUA, Germania, Canada, Ungaria, Franta, Israel, Austria

Bilanțul migratoriu Iași: 12 982 persoane Vaslui: 7224 persoane Cluj: 2000 persoane Timiș: -298 persoane Hunedoara: -219 persoane Caraș-Severin: -215 persoane

Populația României – repartitie regionala 1977-1992 –judete care au inregistrat scaderi ale populatiei in dezacord cu tendinta generala de crestere :Arad, Caras Severin, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Sibiu. Exista o corelatie directa intre marimea demografica a judetelor si nivelul de dezvoltare. Judetele-marime demografica -marimea medie a judetelor la 1 iulie 2014 :440338 loc 

Populatie sub 300.000 loc: (Tulcea -207.207 loc, Covasna, Salaj, Mehedinti, Ialomita, Giurgiu, Bistrita-Nasaud, Caras Severin)8



Populatie intre 300.000-399.999loc (Calarasi, Harghita, Braila, Gorj, Vrancea, Alba, Satu Mare, Teleorman, Valcea, Vaslui)10



Populatie medie inferioara -400.000-499.999loc(Sibiu, Botosani, Hunedoara, Olt, Ilfov, Arad, Buzau, Neamt, Maramures)9



Populatie medie superioara -500.000-599.999loc(Dambovita, Galati, Mures, Brasov, Bihor)5



Populatie medie relativ numeroasa 600.000-699.999 ( Arges, Bacau, Suceava, Dolj, Constanta, Timis, Cluj)7



Populatie medie numeroasa 700.000-799.999loc (Prahova si Iasi)2

Iasi -783.882loc Bucuresti -1.859.322 loc. Regiunea V -1.815.219 loc. Regiunea SV -2.025.070 loc. Regiunea Bucuresti-Ilfov -2.283.742 loc. Regiunea Centru -2.353327 loc. Regiunea SE -2.501.339 loc. Regiunea NV -2.588.488 loc. Regiunea Sud-Muntenia -3.073.890 loc. Regiunea NE -3.272.118 loc. TEST 5 aprilie –Componenta regiunilor de dezvoltare

Structura populatiei 1. Structura demografica 1.1 Structura pe sexe 2014 -48,86% barbati ; 51,14% femei Bucuresti -46% barbati 1.2Structura pe grupe de varsta Pentru grupele de varsta 0-4 ani ;35-39 ani predomina populatia masculina. 0-4 ani -0.05 % <15 ani -15,5% Feminin 15-49 ani -23,41% -populatia feminina de varsta fertila >65 ani -16.7% Dupa 1990 :- proces accentuat de imbatranire demografica -ponderea populatiei tinere scade constant -creste ponderea populatiei varstnie

-declin demografic :recul al natalitatii si mentinerea acesteia la valori scazute, sub nivelul de inlocuire a generatiilor; migratia externa a persoanelor tinere si a celor apte de munca. 1.3 Structura matrimoniala 2011 38 % necasatoriti; 48% casatoriti(rata nuptialitate- 5,3 casatorii la 1000loc)(>6,5%o-Bucuresti,Cluj,Suceava ; 4%o -Braila, Buzau, Ialomita); 4% divortati(rata divortialitate-1,22 divorturi la 1000loc )(>2%o –Braila,Botosani,Brasov; <0,5%o –Dolj, Giugiu, Mehedinti); 10% vaduvi 1.4Structura pe familii si gospodarii 2011 –aproape 7.500.000 gospodarii ale populatiei Formata din cel putin o persoana intretinatoare si alte persoane dependente (1 persoana -26%; 2 perosane-2%, 3 persoane- 21%, 4 persoane -14 %, 5 persoane-6 %)

2.Structura sociala 2.1Structura etnica 1899- Muntenia, Oltenia si Dobrogea :92,1% romani -Transilvania, Bamat, Criana si Maramures: 57,2% romani 1930 -77,9% romani 1977 -88,1% romani 1992 -89,4% romani 2002 – 89,5 %romani -10,5%: 6,6% maghiari, rromi 2,5%, germani0.3 %, ucainieni ,rusi-lipoveni, 0.2% turci,0,1% sarbi, slovaci. Bihor –sub 70% romani Satu Mare, Mures –sub 60 %romani Covasna- sub 25% romani (predomina ungurii) Harghita- sub 15% romani  

Rromi- cea mai mare dispersie teritoriala-Mures 7%; peste 5% in Bihor, Salaj, Calarasi. Germani- Timis, Sibiu, Satu Mare, Caras-Severin

2011 -83,4% romani; 6,1% maghiari; rromi -3,9% ; 0.29% ucrainieni ; 0,18% germani; 0,14% turci 2.2. Structura pe religii 2011 – 94% apartenența la o religie; 6% atei sau nu și-ai declarat religia -

-

-

-

creștinismul – răspândire între sec. al II-lea și al IV-lea o ortodoxism 81%; o catolicism 5%; o protestantism 6%; o musulmani 0.32%; o mozaism 0.02% ortodocșii de stil vechi: Neamț, Suceva, Vrancea, Bacău ortodocșii de rit vechi: Suceava, Iași, lipovenii din Dobrogea protestanții: reformați, penticostali, baptiști, adventiști, unilaterali, creștini după Evanghelie, luterani, presbiterani o Transilvania și Banat: luterani și reformați o Botoșani, Iași, Suceava: penticostali, creștinii evanghelici și adventiștii catolicii o Brașov, Covasna, Harghita, Mureș: romano-catolici o Maramureș, Cluj, Alba, Satu Mare, Mureș: greco-catolici musulmani o Constanța: turci, tătari evrei: București

2.3.Structura lingvistică -

română: 85% maghiară: 6% rommani: 1% ucraineană, germană, turcă, rusă: restul româna: predomină în 39 județe și în capitală maghiară: Harghita, Mureș, Covasna rommani: Mureș, Dolj, Bihor

2.4. Structura după nivelul de intruire -

2011 – 495000 absolvenți o 37%: învățământ primar și gimnazial o 37%: învățămâtul secundar  94% liceal  6% profesional o 19% învățământ superior

2.5. Structura pe medii de rezidență -

1930 – 21.40% populație urbană 1956 – 31.30% 1985 – 50.00% 1992 – 54.30%

-

2002 – 52.70% 2014 – 53.86%

-

Regiunea București – Ilfov: 89% Regiunea Vest: 61% Regiunea Centru: 57% Regiunea Sud-Est: 53% Regiunea Sud-Vest Oltenia: 46% Regiunea Nord-Est: 41% Regiunea Sud-Muntenia: 39%

Populație urbană: -

Hunedoara: 75% Brașov – 72% Constanța – 68% Cluj – 66% Sibiu – 65%

Populația rurală -

Dâmbovița – 71% Giurgiu – 71% Teleorman – 68% Neamț, Călărași, Vrancea – 64% STRUCTURA ECONOMICĂ

3.2. Populația activă -

2014 – 57.18% Masculin – 49% Feminin – 41%

??? ???

Populația ocupată -

Rata de ocupare (15 ani și peste) o 2014 – 51% o Masculin – 59% ??? o Feminin – 43% ??? o Salariați: 30% (1992), 22% (2014)

3.3. Șomajul Rata șomajului -

2002 – 8.4% 2014 – 5.4% Masculin – 5.9% Feminin – 4.8%

-

Regiunea Sud-Vest Oltenia – 8.2%

-

Regiunea Sud – Muntenia – 7.3% Regiunea Sud-Est – 6.95 Regiunea Nord-Est – 6.6% Regiunea centru – 5.5% Regiunea Nord-Vest – 3.8% Regiunea Vest – 3.4% Regiunea Bucuresti – Ilvof – 1.9% 26 județe – peste medie națională Vaslui, Teleorman – 11% Mehedinți – 10% Buzău, Galați, dolj – 9% Călărași, Olt, Ialomița – 8% Ilfov, Timiș – 1.5% Cluj, Arad – 2.8%

Sistemul de așezări din România Factorii determinanți ai apariției și dezvoltării așezărilor umane: -

relieful rețeaua hidrografică structura geologică (resursele de subsol) condițiile social-economice (schimburi comerciale) deciziile politico-administrative

Forme regionale de habitat: Habitatul montan -

relief puternic fragmentat: culmi cu versanți abrupți, văi adâncite, arii depresionare interne și marginale; așezări mici, cu locuințe dispersate pe culmile mai scunde și mai domoale sau înșirate de-a lungul văilor; așezări mari și mai bine conturate în depresiuni arii de pășuni cu fânețe cu locuințe, izolate sau în grup, cu folosire sezonieră: sălașele, stânele, odăile; 2% din numărul așezărilor în zona montană tipuri dominante: risipite, răsfirate altitudini maxime: 1400 – 1500 m (2100 m pentru așezările sezoniere sau temporare) cele mai multe așezări de înălțime – Carpații Orientali cele mai numeroase așezări, dispersate pe mari spații – Munții Apuseni

Habitatul din zonele de dealuri și podișuri -

așezări mari, răsfirate relieful cu fragmentrae medie, înălțime moderată, văi numeroase, nu pera adânci resurse naturale, bogate și variate densitatea așezărilor are cele mai mari valori (media națională: 5.64 sate / 100 kmp)

Habitatul din zonele de câmpie -

relieful este puțin fragmentat altitudini sub 400 m, văi însoțite de lunci largi așezări mari și foarte mari, cu locuințe strâns grupate în spații bine conturate (vatra) așezări adunate, deseori compacte

Densitatea populației pe județe în anul 2011: -

mun. București: peste 250 loc / kmp județeke Ilfov și Prahova: 150 – 250 loc / kmp județele Dâmbovița, Brasov, Cluj, Iași, Galați: 100 – 150 loc / kmp județele Tulcea, Ialomița, Covasna, Arad: sub 65 loc / kmp

Evoluția sistemului național de așezări Etape în organizarea administrativ-teritorială 1. Evoluție relativ linistită: 1918 – 1940 a. 1925: 71 județe b. 56 județe: schimbări administrative locale: înființarea sau desființarea unor plase; trecerea unor sate de la o plasă la alta c. tendință de asociere a județelor: fragmentare administrativă ridicată a teritoriului 2. Etapă de tranziție: 1940 – 1950 a. pierderile teritoriale din 1940 b. reorganizare administrativ-teritorială c. dupa al 2-lea război mondial – conducere comunistă aservită URSS: reformare socială și economică 3. Etapă de turbulență: 1950 – 1968 a. model de organizare administrativ-teritorială impus din exterior (factor politic) – desființarea și modificarea unor regini; înființarea/desființări de raioane; trecerea unor raioane de la o regiune la alta; schimbarea statului unor centre urbane 4. Evoluția linistită: 1968 – 1989 a. județul: baza organizării administrativ-teritoriale b. schimbări adminisrtative reduse, la nivel local c. reorganizarea județelor Ialomița și Ilfov (supradimensioate inițial) și înființarea a două noi județe – Giurgiu și Călărași (1981)

d. politică de dezvoltare forțată a reședințelor de județ cu regres din punct de vedere al infrastructurii economico-sociale – investiții masive (necorelate cu potențialul real de dezvoltare) e. indistrualizare rapido – tensiuni în cadrul rețelei urbane f. 1989 – 23 orașe noi (funcție agroindustrială, în zone slab polarizate, dar puternic ruralizate, în județe fără rețea urbană proprie): Basarabi, Negru Vodă, Ovidiu – jud. Constanța; Ianca și Însurăței – jud. Brăila; Budești, Fundulea, Lehliu-Gară – jud. Călărași. g. comunele suburbane redevin comune rurale h. 6 comune noi în județul Constanța: Agigea, Amzacea, Dumbrăveni, Lumina, Tortoman, Vulturu 5. Perioada postcomunistă de tranziție: după 1989 a. declin economico-social b. noi reforme politice, economice, sociale, dar nu și administrativă, inadaptare a vechilor structuri administrativ-teritoriale

Asezarile urbane din Romania Evolutia procesului de urbanizare din Romania Urbanizarea se refera la transformarea unei asezari rurale in asezare urbana, la extindere teritoriului unei asezari urbane, infiintarea directa a unei asezari urbane. Tipurile genetice de orase 1. Cetatea sau fortareata –modalitate de aparare, centre urbane antice care au avut rol de aparare si functie politica sau religioasa dar si comerciala a. Cetatile getodacice- demunire traditionale Oppida b. Cetatile dacice –numite Dava(Sarmisegetusa, Capidava, Napoca) c. Cetatile romane d. Cetatile feudale din perioada medievala e. Cetatile grecesti pentru Dobrogea transformate in cele mai vechi orase din Romania : Histria -657 i Hr, Callatis, Tomis 2. Targurile –centre urbane cu functii de schimb permanente periodice sau de tranzitie. Erau localizate in zone naturale de contact (campie- zona colinara) si in apropierea unui curs de apa. (Curtea de Arges ,Targul Sucevei, Targul Lapus) a. Foste orase cetati care au devenit targuri (Brasov, Sibiu, Cluj Napoca, Sighisoara) b. Foste asezari rurale si centre de meserii si comert care au devenit ulterior centre administrative (Bucuresti, Iasi, Targoviste, Alba Iulia )

c. Orase targuri dublete (Sibiu si Ramnicu Valcea, Dr Turnu Severin si Orsova, Targu Jiu si Hateg, Brasov si Ploiesti) 3. Orase porturi a. Portul s-a dezvoltat separat de asezare –separare spatiala intre port si oras (Giurgiu, Turnu Magurele-Teleorman si Oltenita ) b. Suprapunere spatiala intre port si oras (Tulcea, Galati, Braila, Sulina, Cernavoda si Harsova ) 4. Centre ale industriei primare –vechile centre dacice de exploatare a resurselor subsolului prin minerit a. Centre aurifere –M Apuseni (Brud, Zlatna, Brad, Rosia Montana si Baia de Aries) b. Centre de sare (Ocna Dej, Cojocna, Ocna Muresului ) c. Exploatare carierelor de piatra –Deva 5. Fostele asezari rurale Evolutia retelei urbane Numarul de orase de-a lungul timpului 1912 (T.R si Moldova) – 119 orase care cuprindeau 16% din populatie. Predominau orasele mici sub 20.000 loc fiind vechile targuri si centrele de schimuri comerciale. Existau si centre industriale :Hunedoara si Ocnele Mari iar Bucurestiul avea peste 340.000 locuitori . Campia Romania si Campia de vest erau deficitare in centre urbane. 1930 (Romania Mare) -142 orase . existau deja cateva orase mari : Iasi , Cluj Napoca si Galati. Au aparut centre industriale :Resita si Petrosani. Ca statiuni balneoclimaterice a aparut Calimanesti(Valcea) si Techirghiol. Alte orase cu functii administrative. 1948 (sub ocupatie ruseasca ) -192 orase – Timisoara 1956 -172 orase– Orase mari: Iasi, Cluj Napoca, Galati , Timisoara, Ploiesti, Brasov, Arad. Ca orase mici , centre ale industriei extractive : Petrica si Lupeni-depres Petrosani. Centre ale industriei prelucratoare : Rasnov si Azuga(industria pielariei). Centre urbane ca statiuni baleoclimaterice : Olanesti, Covasna, Baile Herculane- Caras Severin 1966 (Comunism )- 183 orase

1977 -236 orase –proces fortat de urbanizare dirijat politic ca urmare a procesului de industrializare. 1992 -260 orase 2002 -267 orase 2015 -320 orase –influentata la aderarea UE in 2007 Caracteristici privind dezvoltarea urbana 

Dezvoltarea urbana in Romania s-a bazat pe procesul de industrializarea accentuata extensiva de tip socialist.



Urbanizarea expoziva bazate pe exodul rural puternic.



Intre 1968-1990 a fost perioada de intensitate maxima a urbanizarii



Sistematizarea asezarilor urbane si rurale –organizarea teritoriului a avut loc prin dirijare de la nivel central.



In perioada socialista a avut loc amplificarea si consolidarea sistemului urban national



Urbanizarea din perioada socialista a dus la aparitia de noi orase in zonele de campie si in zonele cu deficit urban.



Dupa 1990 a avut loc un proces de destructurare functionala a oraselor in urma procesului de dezindustrializare



Un nou model functional urban –procesul de tertializare a oraselor

Ierarhizarea functionala a oraselor Criteriul administrativ teriorial 

Municipiile –entitati administrative si social-economice cu functii complexe cu un numar mare de locuitori



Resedintele de judet –se stabilesc in functie de principiul centralitatii teritoriale (exceptii- Constanta, Braila si Galati)

Criteriul social-economic 

Dupa rangurile de orase

Rangul 0 –Bucuresti –ariile metropolitate de polarizare a functiilor politice, administrative, culturale si economice de importanta nationala. Trebuia sa aiba o pozitie geostrategica de interes international si european. Rangul 1 – muncipiile, resedinte de judet si orasele de peste 200.000 locuitori. (Braila, Oradea, Ploiesti, Brasov, Cluj Napoca, Iasi, Timisoara, Constanta, Galati, Craiova) .Au traditii comerciale , functii adminisrative, sunt centre nodale de transporturi si reprezinta poli de crestere. Au o zona de influenta cuprinsa intre 60-100 km. Rangul 2 –muncipiile cu o populatie intre 25.000- 200.000 locuitori. Au o zona influenta cuprinsa intre 60-80 km Rangul 3 –toate orasele cu populatie intre 25.000-30.000 locuitori. Zona de influenta este de 10-15 km.

Rețeaua urbană actuală 2015: 103 municipii; 217 orașe -

Suceava: 16 orașe și municipii

-

Hunedoara, Prahova – 14

-

Maramureș - 13

-

Constanța – 12

-

Alba, Mureș, Sibiu, Vâlcea – 11

-

Arad, Bihor, Brașov, Timiș - 10

-

Giurgiu – 3 orașe și municipii

-

Sălaj, Galați, Brăila, Bistrița-Năsăud – 4

-

Hunedoara – 7 municipii

-

Suceava, Cluj – 5 municipii

-

Alba, Mureș, Bihor, Brașov, Harghita – 4

-

Ilfov – 0 municipii

-

Giurgiu, Sălaj, Sălaj, Brăila, Bistrița-Năsăurd, Tulcea, Arad – 1

Tipologia orașelor după mărimea demografică -

orașe foarte mici (sub 5000 loc.): 21 orașe – Băile Tușnad (1677 loc.), Sulina, Azuga

-

orașe mici (5000 – 10000 loc.): 96 orașe – Predeal, Techirghiol, Curtici;

-

orașe mijlocii mici (10000 – 50000 loc.): 157 orașe – Covasna, Murfatlar, Vatra Dornei

-

orașe mijlocii mari (50000 – 100000 loc.): 22 orașe – Giurgiu (reș. cu cel mai mic nr. de loc.), Deva, Tulcea

-

orașe mari (100000 – 300000 loc.): 17 orașe – Baia Mare, Pitești, Brăila

-

orașe foarte mari (300000 – 1000000 loc.): 6 orașe – Galați, Craiova, Constanța (318 000 loc.), Cluj-Napoca, Timișoara, Iași

-

orașe metropolitane (peste 1 mil. loc.): București

Media de mărime demografică: 32755 loc./oraș Tipuri funcționale de orașe 1. orașe polifuncționale: o reședința de județ o industria – 50% din activitățile orașului; serviciile – 35% o populație predominant ocupată în industrie 2. orașe predominant industriale: o producție industrială – 60%; serviciile – 30% o peste 50% din populație ocupată în industrie 3. orașe cu funcțiuni de transporturi o activitățile de transporturi – 50%; serviciile – 20%

o populația ocupată în transporturi – 30 – 40% 4. orașe agricole o activitățile rurale – 50%; serviciile – 15 – 20% o populația ocupată în agricultură – 50 – 60% 5. orașele balneare și balenoclimaterice o servicille – 65 – 70% o populația ocupată în domeniu – 40 – 45%

Așezările rurale Satul: o așezare rurală de bază, organism teritorial format dintr-o grupare de locuințe, variate ca mprime, și o cumunitate de oameni care se ocupă în majoritate cu agricultura. Comuna: unitatea administrativ-teritorială alcătuită din unul sau mai multe sate, care cuprind populația rurală, fiind organizată în funcție de condițiile economice, social-culturale și geografice. Condiții de constituire a comunelor: -

minim 1500 loc. potențial economic adecvat susținerii viitoarei administrații comunale legături rutiere/feroviare între satul reședință și satele subordonate reducerea distanței de la sate la primăria comunală și celelalte instituții de bază infrastructură social-culturală și tehnico-edilitară adecvată sediu primărie, unități de învățământ, poștă, servicii telefonice, sediu poliție, cămin cultural, bibliotecă, magazin general, spațiu servicii, teren sport, stație auto/feroviară, parohie, cimitir, dispensar medical și veterinar, sediu pompieri, puncte depozitare controlotaă deșeuri, alimentare cu apă prin cișmele stradale.

Evoluția rețelei de comune 1925 – 8751 1950– 4052 1968 – 2706 1992 – 2688 2002 – 2698

2015 – 2861 Regiunea SUD-MUNTENIA: 519 Regiunea NORD-EST: 506 Regiunea SUD-VEST OLTENIA: 408 Regiunea NORD-VEST: 403 Regiunea CENTRU: 357 Regiunea SUD-EST: 355 Regiunea VEST: 281 Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV: 32

Dolj, Olt: 104 comune Suceava, Argeș, Iași: >90 comune Ilfov: 32 comune Brăila, Covasna: 40 comune Tulcea: 46 comune

Organizarea comunelor: -

comune cu 1 – 40 sate predomină comunele cu mai puțin de 20 sate 8 comune au mai mult de 20 de sate: zone cu grad mare de fragmentare a reliefului, sate mici, structură risipită – 7 comune doar în Munții Apuseni (Alba); - 1 comună în Munții Mehedinți (com. Cornereva, Caraș-Severin). 7% comune cu un singur sat: Teleorman, Maramureș, Tulcea, Olt, Dolj, Călărași, Ilfov: zone de câmpie sau depresionare, sate mari, compacte, situate de-a lungul princialelor văi. comune cu 2 sau mai multe sate: Alba, Argeș, Bior, Gorj, Vâlcea județe eterogene demografic: Transilvania și Banat – Caraș-Severin, Arad, Timiș, Hunedoara.

Situația actuală

2015 – 12957: densitate de 5.4 sate/100kmp

Regiunea SUD-MUNTENIA: 2019 Regiunea NORD-EST: 2414 Regiunea SUD-VEST OLTENIA: 2070 Regiunea NORD-VEST: 1800 Regiunea CENTRU: 1788 Regiunea SUD-EST: 1448 Regiunea VEST: 1327 Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV: 91 Alba: 656 sate Vâlcea, Argeș: > 50 sate Bacău, Buzău, Mureș, Hunedoarab: 450 – 500 sate Constanța, Galați, Giurgiu, Sibiu, Călărași: 150 – 200 sate Brașov, Brăila, Tulcea, Ialomița, Covasna: 100 – 149 sate Ilfov: 91 sate 470 sate intră în componența municipiilor și orașelor Hunedoara: 49 sate Alba, Gorj, Vâlcea: peste 30 sate Teleorman: 1 sat Ilfov, Galați: 2 sate Neamț, Bistrița-Năsăud: 3 sate

Tipurile teritoriale de sate o Forma de relief: a. tipul carpatic: i. de la 800 – 1600 m (satele Petreasa și Tomnatec din Apuseni) ii. zona montană ocupă 29% din suprafața tării iii. 1.9% din așezări se gasesc la munte și doar 1.2% din totalul populației iv. așezări în special în depresiuni, culoare de vale v. așezări temporare la peste 1400 metri vi. satul de înălțime: dispersarea vetrei pe întrega suprafață administrativă (case amestecate cu așezări sezoniere) vii. sate cu vatră mai aglutinată – grupuri de case și cătune („crânguri” în Apuseni) viii. nordul Carpaților Orientali (Ținutul Dornelor) și partea cetrnal-sudică a Munților Apuseni. ix. specific zootehnic extensiv x. suprafețe întinse de pășuni și fânețe naturale – păstoritul xi. exploatări forestiere, meșteșuguri de prelucrare a lemnului, minerit

2. Tipul subcarpatic si de podis 

Subcarpati si Dealurile Vestice



200-300 m -1000-1200m

-Subcarpatii: 5-30 km latime 6,9% din suprafata tarii, 13% din totalul populatiei, 14% din totalul asezarilor -depresiuni , culoare de vale 

doua aliniamentele longitudinale de asezari: la contactul cu muntele si pe latura externa



asezari si cetati geto-dacice si daco-romane



resurse naturale: petrol, gaze, sare, carbune

Subcarpatii Prahovei si Buzaului –cea mai mare densitate a asezarilor: bazinul Slanicului(31 sate/100kmp) si bazinul Teleajenului (25 sate/100kmp) Subcarpatii Valcei si Muscelele Argesului 3. Tipul de campie



-pana la 400 m



-peste 45% din asezarile rurale –la sub 200 m



-vetre in vaile raurilor, de-a lungul drumurilor principale



-80% din numarul asezarilor, peste 85% din populatia rurala



-mari aglomerari de populatie –peste 15.000 loc



-profil cerealier si zootehnic

4. Tipul litoral 

-zona lacului Razim-Vama Veche



-asezari adunate



-profil cerealier si zootehnic (piscicultura) si actvitatile turistice

5. Tipul deltaic 

-pe grindurile fluviatice sau maritim (Letea, Caraorman), intre intinderile de ape



-sate piscicole



-asezarile din antichitate –pe partea dobrogeana, in lungul bratului Sf Gheorghe



-asezarile din evul mediu –asezari fortificate (Chilia), asezari pe bratele Dunarii si la gurile de varsare Structura satelor -distributia gospodariilor in raport cu vatra satului

1. Sate de tip risipit, imprastiat – dispersarea gospodariilor pe arii intinse, cu relief accidentat, in mare parte izolate -

Gospodariile urca pe oantele mai domoale pana pe culme

-

Distantele dintre gospodarii depasesc 100 m si ajung la peste 1 km

-

Vatra se suprapune uneori mosiei satului

-

Sate foarte mici

-

Muntii Apuseni, Poiana Rusca, Banatului, Obcinele Bucovinei

2. Satele de tip rasfirat –vetre mai bine conturate, gospodarii grupate, amplasate in lungul vailor, din zona dealurilor si podisurilor, dar si in ariile depresionare din zona montana -

Sate mici si mijlocii

3. Sate de tip adunat –vetrele satului sunt cel mai bine delimitate, gospodarii strans grupate (curti si gradini nu prea extinse) -

Zonele de campie si marile depresiuni intramontane

-

Satul compact –indesire a gospodariilor (Banat, Transilvania)

-

Sate mari, foarte mari si megasate

Marime demografica 

Sate foarte mici (sub 100 loc) : Alba, Bihor, Hunedoara, Valcea, Arges, Salaj



Sate mici (100-500 loc) :Alba, Bihor, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud



Sate mijlocii mici (500-1000 loc) :zonele de podis si dealurile subcarpatice



Sate mijlocii mari (1000-2000 loc) : zonele de podis si campie



Sate marii (2000-5000 loc) : zonele de campie si depresiunile intra si extracarpatice



Sate foarte mari (5000-10000 loc) :zonele de deal si campie –Prejmer (Brasov), Glina (Ilfov)



Megasate (>10000 loc) :Cumpana, Valul lui Traian (CT), Pechea (GL) ,Chiajna, Cernica, Jilava (IF) Functionalitate

1. Asezari predominant agricole o -in toate regiunile geografice cu precadere in campii o -valoarea productiei agricole depaseste 75 % din total Subtipuri: -

Asezari cerealiere (zona de campie, podis si dealuri joase)

-

Asezari legumicole (zone periurbane, lunci)

-

Asezari viticole (podis si deal)

-

Asezari pomicole (podis si deal ,punctual pe campii)

-

Asezari zootehnice (pasuni si fanete naturale, culturi furajere si cerealiere)

2. Asezari predominant industriale -

-industrial agricole

-

-industrial zootehnice

-

-industrial alte domenii

3. Asezari cu functii multiple -

Zone periurbane, zone industriale

-

Agro-industriale, industrial-agrare, agro-servicii, industrial-servicii, agro-forestiere

4. Asezari cu functii speciale 

De servicii: noduri feroviare si rutiere, porturi, aeroporturi, comerciale



De asistenta terapeutica (statiuni balneare, balneoclimaterice, climatice)



Turistice (centre cu obiective si dotari turistice,centre de artizanat)



Forestiere (exploatarea si prelucrarea primara a lemnului)



Piscicole (piscicultura si pescuit)

Utilizarea terenurilor Structura fondului funciar Total: 23.839.071 ha ; 73.37% proprietate privată



1. Terenuri agricole – 61% Terenurile arabile – 39% din suprafața țării; în regiunea S-Muntenia și SE



predomină aceste terenuri; iar ca județe: Timiș, Dolj, Constanța. Pășuni – 14% din suprafața țării; Regiunile de dezvoltare Centru și NV; Caraș-



Severin, Harghita, Cluj. Fânețe – 6,5% din suprafața țării; Regiunile Centru și NV; Harghita, Maramureș.

Județele unde se concentreză suprafețele agricole: Galați, Brăila, Ialomița, Călărași, Teleorman. 

Vii și pepiniere viticole – 0,88% din suprafața țării; Regiunea SE și SV-



Oltenia, NE; Vrancea, Galați, Dolj. Livezi și pepiniere pomicole – 0,83% din suprafața țării; Regiunile SMuntenia, SV-Oltenia, NV; Argeș, Vâlcea.

o Terenurile neagricole – 39%  Terenurile forestiere – 28% din suprafața țării; Regiunea Centru, NE, V, NV; Suceava, Caraș-Severin, Hunedoara. Județele cu cea mai redusă pondere a suprafeței forestiere: 

Constanța, Galați, Brăila, Ialomița, Călărași, Teleorman. Terenurile ocupate de ape – 3,5% din suprafața țării; Regiunea SE; Tulcea – 76% din regiunea SE.



Terenurile cu construcții – 3% din suprafața țării; Regiunea S-Munteania, NV, NE,



Centru; Bihor, Constanța, Brașov, Dolj. Terenurile cu căi de comunicație și căi ferate – 1,6% din suprafața țării; Regiunea S-



Muntenia, SE, NV, NE, V; Arad, Timiș, Bihor. Terenuri degradate și neproductive – 2% din suprafața țării; Regiunea NV, NE, Centru, SE; Alba, Cluj, Hunedoara, Iași.

Schimbări în perioada postsocialistă:  reconstituirea proprietății private individuale;  restituirea terenurilor foștilor proprietari;  aplicarea înceată și defectuoasă a Legii fondului funciar (retrocedări din orașe care au     

dus la schimbarea modului de utilizare al terenurilor); subvenționarea insuficientă de către stat a agriculturii; diminuarea accentuată a interesului cultivatorilor; productivitate sub potențial; produse de slabă calitate; concurarea producătorilor agricoli români, pe piața internă, de către producători străini cu produse agroalimentare mai ieftine și mai bune calitativ.

Utilizarea terenurilor arabile Suprafața cultivată – 8.234.437 ha (88% din terenurile arabile) 

 



cereale pentru boabe – 66% - Regiunile S și SE; Timiș, Constanța, Dolj. o Grâu și secară: Dolj, Constanța, Teleorman. o Orz și orzoaică, ovăz o Porumb: Arad, Galați, Botoșani. o Orez: Brăila, Ialomița, Olt, Călărași (3ha.) Leguminoase pentru boabe – 0,5%  Mazăre: Constanța, Călărași, Brăila.  Fasole: Botoșani, Iași. Plante tehnice – 16% o Plante textile:  cânepă: Alba (368 ha), Satu Mare ( 10ha), Călărași (3ha).  in: Dealurile de V, depresiunile Carpaților Orientali și Dobrogea. o Plante uleioase:  floarea-soarelui: Constanța, Teleorman, Brăila.  rapiță, soia, in, ricin. o Alte plante industriale:  sfecla de zahăr: Covasna, Neamț, Satu Mare.  tutun: Teleorman, Dolj, Mureș. o Plante medicinale și aromatice: Constanța, Galați, Tulcea. Cartofi – 2, 41% - Suceava, Covasna, Brașov.



Legume – 2, 91% - Dâmbovița, Dolj, Timiș. Legume în solare și sere: Galați, Ilfov,

   

Giurgiu. Plante de nutreț - 10,43% - Suceava, Mureș, Botoșani. Căpșunării pe rod – 0,03% - Satu Mare, Argeș, Vâlcea, Gorj. Pepeni – 0,31% - Dolj, Ialomița, Buzău, Galați. Flori și plante ornamentale – 415 ha – Ilfov, Arad, Dâmbovița, Brașov.

Terenuri viticole Unități teritoriale viticole: *centrul viticol – o localitate în care viile dețin o pondere ridicată în cadrul terenurilor agricole; *podgoria – arie cu parametrii apropiați de soluri, climă, relief, producție ce înglobează mai multe centre și suprafețe viticole; *zona viticolă – unitate teritorială mai întinsă alcătuită din mai multe centre și podgorii, suprapunându-se uneori unitățior naturale de relief. 1. Zona viticolă de la Curbura Carpaților – ocupă ¼ din suprafața viticolă a țării; situată la altitudini cuprinse între 80-350 m; cuprinde podgoriile: Panciu, Odobești, Cotești (Vrancea), Dealu Mare-Istrița (Buzău). 2. Zona viticolă Drăgășani ( Piemontul Getic) – acoperă terasele Oltului și Oltețului la altitudini cuprinse între 200-460m. 3. Zona viticolă Olteană – Dolj, Mehedinți; podgorii – Corcova ( Piemontul Strehaiei), Segarcea (Câmpia Olteniei), Dăbuleni, Plenița-Calafat. 4. Zona viticolă Transilvană – partea centrală a Transilvaniei: dealurile dintre Târnave și Mureș; podgorii: Târnavelor, Alba Iulia. 5. Zona viticolă Bănățeană – între Valea Mureșului și colinele Pâncota; podgorii: Pâncota, Șiria, Miniș, Păuliș, Lipova. 6. Podgorii și centre viticole individuale: podgorii: Cotnari, Iași (Iași), Huși, Bârlad (Vaslui), Ivești-Hanu Conachi (Galați), Niculițel (Tulcea), Murflatlar, Ostrov, Greaca (Constanța).

Terenuri pomicole 

centrul pomicol – o localitate în care livezile ocupă o suprafață însemnată în cadrul

 

terenurilor agricole; bazinul pomicol – arie care grupează mai multe centre pomicole; regiunea pomicolă – unitate teritorială mare, cuprinzând mai multe bazine pomicole, ce se pot suprapune unei regiuni geografice, unei părți dintr-o regiune geografică sau unor părți din mai multe regiuni geografice. o Regiunea Subcarpatică – 40% din suprafața de livezi a țării; N județelor: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău; livezi de pruni, peri, cireși, meri, vișini, nuci. o Regiunea Bănățeană – 10% din suprafața pomicolă a țării; livezi de pruni (60%), meri, nuci, cireși, vișini. o Regiunea NV – 17%; meri, pruni, peri, piersici, cireși, castan comestibil. o Regiunea Ardeleană – 13%. o Regiunea Central-Moldoveană – 8%: Neamț, Iași, Bacău, Vaslui; pruni, meri, peri, cireși. o Bazine pomicole individuale – 4%; Hațeg (pruni), Tulcea (caiși, piersici, cireși), Constanța-Medgidia (piersici, caiși), metropolitan București, dunărean Jiu-Olt. o Centre pomicole individuale – 8%.

Activitățile zootehnice

    

Bovine – Suceava, Botoșani. Porcine – Timiș, Brăila, Arad. Ovine – Timiș, Sibiu, Mureș. Caprine – Constanța, Dolj. Cabaline – Iași, Vaslui.

Avicultura 

Păsări – Buzău, Bacău, Vaslui, Călărași, Prahova.

Apicultura: Mehedinți, Vâlcea, Mureș. -Piscicultura, pescuitul: 420.000 ha suprafețe lacustre de interes piscicol; 68 % din supr: Delta Dunării, complexul Razim-Sinoe; 100.000 ha ape curgătoare; fondul piscicol: 60% din supr de ape a țării; bazine lacustre naturale/amenajate: crescătorii (producție), pepiniere (reproducere puieți pentru crescătorii).

Resursele naturale ale României 

Resursele energetice o Zăcămintele petrolifere – în Subcarpați; în regiuni de deal, podiș, câmpii și înn platforma continentală a M. Negre; structuri bogate: Subcarpații S/Moldovei, Cp. Banato-Crișană/Română.  centre de exploatare: Ploiești, Ianca. o Zăcămintele gazeifere – Pod. Transilvaniei: gaz mentan; ariile petrolifere: gaze asociate.  centre de exploatare: gaz metan: Copșa Mică, Mediaș; gaze de sondă(asociate): Roman, Ploiești. o Zăcămintele carbonifere – în bazinele superioare și mijlocii ale Jiului, M. Banatului, Subc. S/Moldovei, Dealurile de V, Subc. Transilvaniei.  centre de exploatare: cărbune superior (huilă, antracitul): Petroșani, Lupeni; cărbune inferior (turbă): Cplung Muscel, Motru. o Resursele hidroenergetice: potențial de 40 mil kw/an; concentrare în zona montană – rețea deasă de râuri.  termocentrale mare putere: Turceni (Gorj), Chiscani (Brăila).  termocentrale mică putere: Pitești, Baia Mare. o Resurse geotermale: apele cu temperaturi de peste 35°C; folosite: încălzirea locuințelor (Beiuș), agricultură (în sere), piscicultură, procese industriale, scopuri terapeutice; două tipuri de resurse geotermale în funcție de adâncime – resurse pt energie termică ( temp. 60-120°C): Cp de V – Banat, Bihor, Hunedoara; resurse pt obținerea de energie electrică (temp de peste 140°C, la peste 3 km adâncime): Oaș-Gutâi-Țibleș, Călimani-Gurghiu-Harghita; sisteme hidrogeotermale în exploatare: Oradea, Borș, Cp. De V, Valea Oltului, N. Bucureștiului ( zona Casa Presei Libere, zona Otopeni – zăcământ de apă geotermală (90-95°C), Snagov, Balotești. o Resurse eoliene – Dobrogea, zona Ploiești. o Resurse solare – în toate regiunile, cu precădere primăvara, vara; captarea căldurii solare: panouri fotovoltaice, recipienți expuși razelor solare, pentru încălzirea apa; solarii (terenuri protejate cu folii de polietilenă) – legumicultură.



Resurse minerale o Minereurile feroase – industria siderurgică, metalurgia feroasă; M. Poiana Ruscă, Banatului, Muntele Mare; minereurile de mangan: grupa de N a C. Orientali, M. Poiana Ruscă; rezerve de nichel/crom/cobalt: M. Apuseni.  exploatările de la : Ocna de Fier (Caraș-Severin) – fier  nichel: Dugova (Mehedinți)  combinate siderurgice: Galați, Hunedoara. o Minereurile neferoase – industria metalurgică neferoasă; zăcăminte de minereuri complexe: aria munților Igniș, Gutâi-Lăpuș, Maramure; cupru: M. Banat/Maramureș/Poiana Ruscă/ grupa centrală a C. Orientali; plumb, zinc: M. Poiana Ruscă; pirită cupriferă: Podișul Dobrogei de N; minereuri auroargintifere: Apuseni, zona Baia Mare; bauxită, mercur, magneziu: M. Apuseni.  minereuri auro-argintifere: Roșia Montană (Alba)  minereuri complexe: Copșa Mică. o Resursele de substanțe minerale și de roci utile  sare: Subcarpați, Pod. Transilvaniei;  sulf: M. Călimani;  gips: Podișul Someșan, Subcarpații Ialomiței;  baritină(vopsea etc): Podișul Dobrogei de N;  caolinul: Podișul Ttransilvaniei, Dobrogea de N, Munții  

Metaliferi, Munții Harghitei; argile: toate regiunile de podiș, câmpie; diatomitul(material de construcție): Podișul Dobrogei de S, Subcarpații Curburii, Dealurile de V. ‚

Activitățile economice. Transporturi. Industrie -

în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie 2015

-

creșteri în industria prelucrătoare (+2.3%)

-

industria extractivă a scăzut cu 17.4%

-

furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 7.5%

-

industria maselor plastice: Constanța

-

industria petrochimică și îngrășămintelor petrochimice: Năvodari

-

industria chimicăse concentrează: Subcarpații Getici, Subcarpații Moldovei, DCT

-

industria constructoare de mașini se concetrează în:Subcarpații Getici și Podișul Getic, DCT; Constanța e centru pentru produse electronice și electrice, la fel ca și Mangalia

-

construcția de utilaje agricole în Brașov, dar s-a mai redus, dar și în Craiova

-

producția de mijloace de transport: nave maritime (Constanța, Monagalia), nave fluviale Brăila și Galați, Craiova – Ford și înainte Daewoo.

-

industria ușoară: Constanța (lâna), Mangalia (in și cânepa), București (încălțăminte)

-

industria alimentară: Murfatlar, Niculițel (vinuri)

-

parcuri industriale: Fetești, Mangalia, București, Mediaș, etc. ș.a.m.d

Comerț I.

Comerțul interior 1. Comerțul cu amănuntul: cifra de afaceri a crescut cu 15% (2016 = 2015), datorită produselor alimentare, băuturi, tutun 2. Comerțul cu ridicata: creșteri de aproape 9% în 2016, scăderi de 4.5% în ceea ce privește comercializarea produselor agricole brute și a animalelor vii

II.

Comerțul exterior

-

creșteri cu 9.5%, importuri cu 13.4%

-

exporturi principale: aproximativ 48% sunt legate de vânzarea de mașini și echipamente de transport

-

importăm: petrol, gaze naturale

Întreprinderi -

2014: 15.5$ mai multe grupuri de întreprinderi față de anul 2013; 10% grupuri de întreprinderi rezidente

-

90% grupuri de întreprinderi multinaționale 99.7%, controlate din străinatate – Germania, Olanda și Franța. Cele 3 țări dețin cel mai mare număr de salariați

-

activăți economice: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor: 32%

-

construcții: 13%

-

industria prelucrătoare: 10%

-

tranzacții imobiliare: 10%

-

activități profesionale, științifice și tehnice: 10%

Turism -

în. Martie 2016 se înregistrează creșteri față de 2015

-

6.8% nr. De înoptări (creștere)

-

cresc turiștii străini

-

18.7% plecări în străini

-

75% turiști sunt români

-

mulți europeni (75%), Asia (14%), America de Nord (6%), Africa (2%)

Transporturile 1. Rețeaua rutieră 2015 – 86 mii km drumuri publice 21% - DN 41% - DJ 38% - DC

-

38% sunt asfaltate din total

2. Rețeaua feroviară -

2015 – 11 mii km cale ferate peste 98% linii cu ecartament normal

-

134 linii cu ecartament larg

-

37% linii electrificateâ

-

densitate: 42.5 promile

3. Rețeaua fluvială și maritimă -

1779 km

-

Dunărea are 1075 km

-

Canalul D - MN

-

35 porturi: Constanța, Sulina, Mangalia, Brăila, Galați etc.)

4. Transport petrolier -

Conducte magistrale petroliere

-

Conducte pentru țiței, gaze naturale, gazolină

5. Rețeaua aeriană -

16 aeroporturi internaționale

-

10 aerodromuri: mici dimensiuni

-

heliporturi: eclicoptere