Geo Dumitrescu - Regman, Selectie

GEO DUMITRESCU: "NEVOIA DE CERCI;RI"

S-a vorbit ~i se va mai \'orbi despre fericita descoperire a lui Gopo - omllletul sau, bravul, tenacele, silentiosul ~i mai presus de toate ingenios-candidul exemplar uman, sinteza grava, suprem poetidi a eforturilor omenirii de-a lungul mileniilor. Nll s-a stins bine vilva pe care a stirnit-o, ~i iatii a un nOll amulet i~i cere locul sub soare in tara de ba~tina, un personaj indntalor, despre care nu s-au auzit pina acum prea multe ~i di.ruia, dadi. I-am boteza, i-am spune "omuletul lUl Gco". , ... Geo Dumitrescu. La 20 ~i ce\"a de ani, pe dnel lansa semnalele, pentm multi incomode, din Libertatea de a trage CIt pu,~ca (volum, in fine, reeditat), fizionomia lui se confunda aproape cu a generatiei, prin inconfonnism violent, "haie­ tism", erotism frenetic ~i dezabuzat etc., eu poate nu singum, dar foarte pretioasa nota deosebitoare a a \'ersiunii pentru omul-ma~ina stH Ford XX, pentru creatura eomandatil prill butoane. incapabila de raspunderi, dcci ~i de initiative insureqionale. Era prin 1941-1943. Douazeci de ani mai tirziu - dupa 0 lWlga perioada de tacere, care nu Ya fi fast inirucluoasa. -, inima poetului, intrata .,in fuziune c un metal" (ca sa folosim un ,'ers al lui Conslant Tonegaru), proces in c
140

Geo DumHrescu

ScleClic din selcClic. fl

de 0 noua indi,'iduabtate moral-poetica, pe cit de complcxa, pe atit de franca ~i de loiala in a se deschide cititorului. 01l1uJe ,, tu1llli Geo" e a~dar acest personaj caruia ultimul volum de \'ersuri, Nevaia de cercuri, i'i oferalargi posibiliHiti de afirmare, lucru care - trebuie s-o spuncm _ nu se prea petrecea eu precedentul volum, totll~i interesant, Avellturi iirice (1963). Ce bine e sii poti avea pretentii I am plltea exc!ama, parafrazind un cunoscut vel'S al poetului. Avellturi lirice - azi ne di1m bine seama - reprezenta 0 selectie de poeme transcrise la un nh'el de tensiune lirica inca destul de SC~lzut. Exceptind trei sau patru dintre ele (printre care ~i Ciinele de linga ;Pod - rnanilest ~i viziune dramatizatii poese asupra alcatUJrii interioare, a companentelar ei strict obligatorii, precum ~i Balada corabiiLor de piatra, cu geografia ei Iabuloasa de mit indic), "a\"enturile 1irice" nu depi1~eau riscurile unei publicistici incinse pina Ia ro~u, jucata ~i ruai ales "personalizata" prill recurgerea 1a formule orale dezin­ Yolte ("dar, domnule", "un a bur, fire~te", "cum, Doamne iarta-ma", "vezi bine", "am dizut, va jur", lIla urma urmelor" "pina una-alta" etc.) din categoria dirora mai ales primul, dar ~i reeentul sau valum oiera 0 varietate impresionanta, Inctt nu f
141

.' eliminarea pletoricului, a ceea ce in mai vechile poeme P:';:in mare masura discursivitate, prisos epitelial. Nu fara legatura, desigu~, c~ acest. pr?c~. de epura.re-:concentrare trebuie sa fie rrunutlOasele Indicatll c~lendanst.lce 'planta.te Ja capiitul poet?e1or, de felul acestela: ,,1964; lanua.n~, 1966", indi~lU Slgur e~ poetul a trecut la fapta, pe ~ llIl~e schi~ata chlar de el, lUtr-un inceput de poem: "Am mchls \'orbele lungi in depoul / vorbelor lungi - vorbe lungi ~i miute sew·ta" (Sftr~it de spectacol). Cit priv~te structura ins~i a culegerii, ea da pe fata. in chipul eel mai neted intentia poetului de a ni-I prezenta pe erouI sau In dubla ipostaza de filozof ~i amant. Cele doua cicluri: N cvoia dt!- cercuri ~i Furt'una £On 1"\;[area Serenitatii isi impart fara echivoc atributiile. gnoseologia neameste­ ~illdu-se in problemele inimii ~i viceversa. Celci - trebuie s-o spunem - filozoful 1l0Stru e un gnoseolog, preocupat in eel mai inalt grad nu sa imparta universul in sfere, sufletul in zone, nu sa gaseasca dispunsulla intrebarile fundamentale: e e materia?, ce e via ta?, ci sa scotoceasdl. in sine ~i in lucruri daci1 nu e de gi1sit un unghi mai lesnicios din care el san altii privind sa descopere r1tspunsuri profitabile. .. ~Ieserie" ingrata, un pic sterila, ca aceea de a sapa muJt1i vreme in stinca. goalii, ~tiind ca sapi in stindi goaHI.. In plus, "meserie" in care cel care 0 practica trebuie sa se atina. pe margini de put uri fara fund, sa pa~easca pe problematice schcle aeriene, la jonctiunea dintre luciditatc ~i ameteala. Intruchiparea aparentei inutilWiti a acestei operapi, in care scopul propriu-zis uu se intrevede, este Ieremia din cunos­ cuta zieala. populara, diruia poetul ii canfera 0 nea~teptaHi., prestigioa~a aura. Ieremia e insul luat in Tis, care lllCearCa, e~uind de tot atltea. ori, de a intoarcc carnI pe un spa~iu mfinitesimal. "autarile" lui aparent llepractice ~i chiar absurde, invitatia insistenta, patetica ce-i adreseaza poetul de a ~i Ie continua"Yw '"?iQr fi fad rezulta t: Br::tvo (ma gindeam). Ieremia I Al mllnClt. ai pcrscvcrat I FetCl',

ilia

glnd"J.lII,

142

S~Jecfie

dio selec~ic, II Gco Dumitrescu

s~ 5trici u oi~t" san Uldi multi:.

t n gard ,au mal mlllte,

T'cntnl a ajungc s~ bagl de seama.

~[L dovedL'~tl

C<"J.

DU mal

e

llC\'OIC

d L "Jc I

Poemul, in esenta, (; totu~i prea didactic, ca ~i de altfel Nevola de cercuri sau Biliard, in care "morala" nu a~teapH'i sa fie dedusa din ansamblul spunerii, ci se ofenl pe paragrafe cu 0 oarecare pedanterie. u totul remarcabile sint, in schimb, Dar eu spun mere..... , itt cite adevitrttri, A ~ p1ttea Sft aritt C1t1Jl. cre~te £arba, Sjir:~it de spectacol, ~i nu numai acesta, in care epistemologul nostru reface in mlC un intreg itinerar al sfortarilor omeniri' in urmarirca firi~orului de adevar. "Omuletul lui Geo" e in oate aceste cazuri 0 prezenta. ailinc emotiOJ1
JIiCrtJTI.

~I o:u

de nu yJ de ,1...

• rrC'lnic s:i. st;'\m la

0

dr>;(anl;!. <'gaLl

I 'I _

oare. ~l IU -"puncai insi, ~j "I LICt'a una-alt,. ["'J ~ti(', rna cfede nallC ':'1 ~lrbo\'. ori poate chlar in/lilH " ~1

ziceam

l:lne DU

ell
\"f"~nic t,>i1.Uc! zicind poate,

d"r ~l

cl .llcca lOll-una aan:'.. ,

(Dar ru splm mereu, ..)

Sentimentul infringerii. al neputintei momentane de a continua Jucida sfredf'lirt: j'n lucruri este ~i el exprimat

143

intr-un IeI de ncuitat, in car~ f,orm~a ap!ati~~ta a IjJ1lb.ajului cotidian vine p~~?(~ sa sublimeze ~1 ,m~l ~~letor l.nclmarea cumpenei gtndiril de partea dezordmel !?l haosulU1: " Plata, n'l rog I Illl mai am UlIllIC

de ecrul, - 0 mcduz:i \'olatild.

lllll loeule~k craniul ­ ~l trcbuic 3a plt'c. Va-zUltI Ulai pU~ln

~i trcbuie sa \'lld cit mar pu!i II [ .'

DC} aceca nu-tl\l mat punep intreb~rl ­

altcc\'a nu mal 1/tLu. Plata, va rog I

:;ii stingeli odatil. ",ceasUl. cUll1plit':'

lamp;\, scornlonitoar~, tic iad,

care-m. bate III ochi !... (Dill cilc ad,'1H'irur .... )

Erotica lui Geo Dumitrescu e, nici vorba, latura cea mai a acestui volum ~i, daca se poate spune astfel, cea care, in cuprinzatorul tablou mendeleevian al structurilor de amanti, asigura eroului acestor poeme un loc dintre multele inca neocupate. Poemele aces tea sint ~i lntr-aldel demne de tot interesul. Ele repreziuHI., pe planul confesiunii, o experienta. lodnhneata., aceea de a pune poezia in contact eli zonele cele mai secrete ale sufletului, ale biografiei, nu din dorinta de 3. brava (lucrul acesta mergea la 20 de ani), ci dintr-o foarte pm'ii, reconfortanta oroare de generalitiiti, datorita carora ceca ce numim adesea poezie erotica a capatat pardi 0 lustruiaJa. ipocrita., iar poe~ii 5-au transformat In megafoane publice. Dimpotriva, in Geo Dumitrescu se ~scund aptitudini ~i pasiuni de analist al momentelor wllce, lredllctibile, al nuan~elor fulgurante in j ubiJatie ori triste~e, in ner1ibdare sau plictis, nidi. ca toatc acestea sa altereze totu$i substanta de dntec sau elegie a pocmelor, care nu devin niciodata ni~te ~~ bizare ale psihologiei. De altfer. c~pa~itatea de a surprinde exact nuanta unei stari complexe ~l c~lar contradictorii se putea intre\'edea inca. din creatia de tlllercte, fapt atestat de llumeroase pocme (Poem Nesel'ios etc.) ~i, printre altele, de urmiHorul final, de asemene;: ..neserios({ : ~urprinzatoare

144

SelcCfic din seJcC'fie, 11 Cil toate etl (;~t1 frum~i1.

dc¢ laplltl eil. tc iubesc imi pare n-Jden[, cu tf)at~ cil in UCfilllli,' n.ai f::\cut decit nu "till de

e~ te lIr.'\sc in

-

( Baltalif)

Cintece, 105a foarte personale, tratate cu un bel~ug de detalii biografice, de 0 reala suculenta in notatie ~i autoiro­ nie, sint toate acele poeme in care, ca in $coala jrU1nuselii, Alchimt'e, Damri, jl1adr£gal rasturllat, Act de mul/zemire,

- Cl'rCCLap. IlTml1nrr. pnnucp'_

diltl\l>C'm di~poZitlj se"ere

s.'l.

In)

~C'-aduc1i filril. [ntirzlcre.

Glumeata autoponegrire din finalul ultimei poeme nu e fara legiHura Cll 0 alta. evidenta a eroticii lui Geo Dumitrescu. ~ anume di elcgia !?i chiar 0 specie de satira cu elemente de grotesc afla adesea teren prielnic de incoltire. De 0 marc puritate. rec\'iem din Huturan de aripi, e I1lbire, po\'estea unui sintlcjga~ din dragoste: ~I mllri tinar, IncA tin~ . .Era lIlLlrdg05tlt. TruplIl l'a (o,t gasll imp,kat, fierlllnt<;-. aummil pe un maTe zimbet. .\,;upra lui s-au gl'l5it mal multc bilete tic tram"ai e pc trascul 8 orizontaJ. o sctisoare ncscrisa, din care

5-a. putut aila totul,

un certificat de stare 5uIleteasta

pc rnllnele Cl"mentu Ion

j 0 batista ellratil. umed1\., .

lata L'c mfL iut>t.-a cintind, nu de mult, t'

rna iubl'a pC'rmancnt, de la sme putere ~J penlru care

crCSCllSClU cu aproape

doi CcntllUelri, mindru

incit

~I litit ue tinar.

toaUl Jumea iml Splmea "bUll1i ziua" de dou<'\. ori. pentru liecare ohraz

( ~ buno1 ziua , :;-.

«buJli!. ziua f).

sau puatc pentru dou~ persoane

I , bnnll Zilla • C~pnlj ~i , buna ziua +

alba"trul. zdrind-o ~j pe ea

{mUla i 51!' ... ~~. mar<;-,

dupii ce izbise zadarnic in grallilc

Il'ptulul, incercinl1 sll sealX' .

In orhi i mti '"

D( dll(>,i '_llllllll"/i,,()

Sall:

(Ae/ de IIlld!lIl1lire.)

nllmairleclt.

(;11

145

Toate ip 1l1111tu1ll6C tie in nobile·yorbc-carame1c pentru cele dou[~ lacriml inc:!ulc I.. ,ate penlcl (lacrima stingll era mai marc) - smgl'ltul tAu de lriumf din clipa cind. urclnd prIll intuncricnJ tflll, giJiind pe 0 searA io formll de lick. phn lIe pillnlnt iierbmLc m-apropiarn eu miiniJe-ntinsc spre dungile (runtll ... - Mllruntulc I mi-am strigal eu silli, ~t1Dge lumina. lata iubirea I. ..

51!. mli s~rllfl.
poetul se fntrece parca intr-un nebunatic, asiatic dans al sabiilor - rasplata pentru orele de dragoste ~j omagiu adus iUbitei; in cadrnl acestui ceremonial, inse)ii complimentele capcHa tonne complicate, fara ca totu~i artificiul, jocu), gluma sa: poata ascuode nUditatea, 0 umilinta tandra funda­ mentalc!

Geo Dum.itrescu

Sf:.'

.Dar nu peste tot, in elegiile sale, firea iodriigostitului Identifidi. deplin Cll numele de Clemcnttl ~i nid dragostea

146

Sclcclie din selec{ic. II

ell 0 stare de beatitLldine. Cele mai multc dintre poeme situeaza triste~i1e iutr-o zona. de tinjiri $i dorinte aprige contrariate, din care vorbesc dragostea-legatura, dragos­ tea-posesiune, viziuni iuti ~i cotropitoare de culen;; rascotit: eu Iniwa :>trins~, te a;;tcpt ascultlml

ape amarc ce-mi Juoecll tulbur;

prin !tLuntnce pe*teri-obscure. lncordat,

te a~tcpt, plIternice bllUl.1 la ell :>uf1etll I i:l gura

U*",

lC a~tepl.

ingrozlt ~i Julee, ~lU Wl ttgru de coadd-,

ncdcsp<1rpl, purtiod 5ub bra~, UlL'rcu,

gCI1uncluul tau cald, arcuit.

a"a cum fit I-ai Iil.sat

in ulttnld. (lill1lnear~ ...

e

a~ttpt)

Deocamdata ne e greu sa apreciem dadi in mereu inge­ nio.-lscle rne::.aje dmmatiz.a.te care siut elegiile ~i, in genere, poernele lui Geo Dumitrescu, spiritul, inteligenta, tonul de autoironie ~i - peste toatc - jovialitatea ~i pliicerea de a comunica - p:uticularitati in care unH au identificat ele­ mente ale unei psihologii bucure~lene - actioneaza intot­ deanna in sensul imbogatirii Iirismului sau uneori il mai ~i stinjenesc. Mai probabil e ca uu toate pasajele scinteie­ toare pzin dezinvoltunl slnt ~i fulgerate de duhul Poeziei. Productiile viitoare ale poctului ~i noile etaloane pe care ~i Ie va fiXt vor ara.ta singure clad mai Incapeau saLl nu aici niscaiva imbunatatiri, dintre aceIea pe care Ie-am mai intilnit in travaliul poetu!Lli, de~i el Ie ironizeazii fara crutare: ~i l1ld numes.: inca 0 data Popescu. sa ue<.lar, illtr-uIl elall ncstanllt. punind la limpl1\. doua ue~t<': • prin lrduscricn succe,;i\"(~,

~I

pot

nu incape indotal
(SP/gll> lunil)

1966