Doinas - Regman, Selectie

l

DOINA~

REFUZAT DE CRITICI

Ku 0 data eomentatorul faptelo!" de literatura ~i al actua­ liiapi litera:e -: .al eelei serise, bineinteles - este adus .prin fort a imprC']Ulanlor sa pa~easea pe un teren neeonsohdat, in plina convulsie, ~i de aceea tot ee spune prime~te, eu san fara voie, accentul grijii de a nu aluneea el insu~i in supozitie ~i arbitrar, illdeajl1ns de incercat, totu~i, sa ;;tie ca asemcnea alunecari sint cu putin\ii. Pc de alta pane ambiguitatea argumcnteJor ~i probelor nu constituie nici ea eel mai 1n­ curajator stimulent de a perse\"era in dircqia amintit:i. Dialogul e insa posibil, ~i marar din acest pUllet de vedere angajarea pc lin astfe) de dn1l11 e de preferat retractilei pruden~e.

Pusa eu oarecare brutalitate, intrebarea suna a;;a. Ce for\e conjugate ;;i cr neprielnidi zodie intra in joe pentru ea un poet ca ~tefan Aug. Doina~, care intrune~te in personalitatea sa insu;;iri ('11linente, ajullse la dcsayir~irea maturitatii, sa fie Illentinut in planul de penumbra rezen'at tuturor medic­ critiitilor, in timp ce printr-un activ sistem de impu]sio­ nare - care nll c niei macar diabolic (sistemu] acesta i!?i face doar (hltoria, pentru ca e pus in situatia de a-.;;i p11tea fact' datoria) - talentc mult mai pUiin temeinice, ailate inca in stadiul Yirtua.l.sipt supraestimate, impuse prin uzurpare scarii de valori a cifin5~or? Interesul ce am 1n limpezirea acestei probleme tine in chipnl eel mai onest de 0 cauzii care nu-mi p.o~te fi indifercl1t<'i, ~i al111me de moduJ cum i~i structureaza. clhtorul toemai aceasta scara de valori, aetiune de care

162

SeJecpe din selectie, II Doina~ ("JU2.at

llepind In fond autoritatea ~i serio?'itatea faptului de cultura. ~ u e, oare, de aj uns ca asistam la teribila deruta a unei intregi mase de cititori instruiti, care s-au deprins s<1 reccp­ tezc creatia de arta in calitatea ei de obiect uzual, de acom­ paniament al ballalitatilor (~i in aceasta ealitate s-o ~i dispretuiasca), pu~i a.d in situaria de a fi mai mult sall ll1ai l'u t in neaderenri l.1 frumos? Cit despre victillleic ierarhiei birocratice, despre avariatii mora Ii ai credintei naive in awt­ putcrnicia .. pre4cn ki" , inutil si Jnai vorbim, Til1lpul a erodat aiGi tara mila., III poe7.ic mai cu seama. Au ramas "batrlllii" - bcneficiaril bUllUlui \echi me;;tc~ug -, pe care de nu-i ai, .dce-se, trebllie sa-i cumperi. Dar cei m,lI multi nu-s nicilieri, adica nu-s in poelie, ~i orice efort de a-I readucc la suprafa~a sc dO\'ede~te zadarnic. E bine, e rau a:;,a? Din punctul de vedere - singurul important - al progresului, uitared pare uu Bunni soIutia cea mai bUnda, dar ~i cea mai economica. RcmelUorarile I~i au rostullor. ~u orice amiutire despre ce-a fost meriUl sa retina. ab:ontia. IncH, opiniilor de azi ale unom i11\'itinJ L:t l>ilanpll'1 mal j)upn urastice, e :;alutar sa le opunem moil <:It:grabi'i 0 lucidJ rezerva. flHi­ car aUt cit cupnnd aceste rlnduri ale lui Lucian Hlaga (dintr-o vrernc dnd i'n{lorea Eugen Frunza - exista deci ~i aItfe! de arnintiri !), la care examenul lucid al :;ituafiei n stlnjenea ardoareJ. patrioticii a integra-ril in fluxul general: "Daca-a~ ajullge la ni~te parede, a;> putea sa ma reped plna I,t Huc\)re~tl. \'-a~ Clli dill Faust, dar :;>i din rele vreo 10 pl)ezii inedite ale mcle, CIt care sper sif cam schimb f((!a llrieil II(){/.s{re (·>ubI. n:-,.). A) Illai putca ell sl ,a citcsc :;;i dill alte \'ollll1le, caci am \'reo 10 in llJanu5cris. Dar ll1-a~ rnultumi ,.;a vil. dau cile\'a mo~tre dIn ceea ce cOllstituJC mlnoria mea." (Scrisoarc catre Ion Chinezu. pllblicata in rc'\'ista .{rge~ Il 1'. 4/ 1968.) Sigur este cii dc-u Heme inco.1ce (cam de dnd cele .,100 jloCl.i l', ale lui 131;tgcl au iljuns a\'utie publica ;;i 1l11ndrie a lileraturii actualel. surpril-ete ~i e\'enimentde literare. acelea care reu~c~c 51. 11l\'lllrezc peisa.jul ramas prea multi \ reme latent al lilerclor Iloac;ln.. , au dewnir a;:oa-zicind "speciali­ t
tic citici

163

In a~a lei e\Tident, apJoape u!1 fe.l dc .r~g.lllfl, indl p~i\'inle nici IlU mai ,Slut luatc d~ .Ia. tmell: Pnvlflle acest~~ SJllt, se Sntekge, mal ales .ale en tlClI.or, ,dm loate. f('e~eratJlle -:- tre­ buie sa. adaug - ~I e. ccl.p u t ll1 S~lllpt0J.'l1atlc :>a constap una: nil11itatea interesulUJ phn de Slmpaue de care sc bucura fenomenul iincrei poczii rornan(..>~ti, ernur atunei dnd, din moth'e de pe~agogie~ ~..Gl de gindit. I nseamna atunci ca. in domenilll afirmarii opiniilor se lngusteaza primejoios baza cooperarii sau nUll1ai cocx.lstilriJ gusturilor :;:i ca nill1il, IIU \8. opri Anl1­ patia sii-:;'J e.\.tindi'i haolicul imperlu. Dcspr<: toate aeestea m-au com' ills d'le\'a fapte rccente, carora Ie pop gasi multe ~i Illtcmeiate justificari; un "ingur lucnl nu poate fi nicicull1 justiucat: brlltalitatea t'vacnarii unor rolaboratori despre care exista certil1Jc1inea ca prill scrisul lor Sf>r\'esc 0 callza necesara, aeeea a perfectionarii cullurii noastre III ansamblu. Loculll1i \'ladimir Streinu a!' fi trebuit sa fie in conllllualC la Luce{~r{lrl/l, unc!t> acum trei ani ~i-a inallgurnt rubrica sa istilli!,UO, de loc indiferenUi Il111ltor tineri scriitori, ea sa n,u mai \'orbim de cititori, In orice caz, 0 forma tic redac­ lJOnalii geloasa. de l)Unul ei Burne avea - cred - datoria sa explicc acestora din urma "fataJitatea"(( de!'=.partirii dl' unii colaboraton dl' prestigiu, in caw] dml de ab~eJ1ta lor 1111 S-ll1a.natoare a aqionat se pare in sinul.~ei rf>daetii, dar rczultatul atins e mai d~graba comIC. ~~~ta Rail/uri', 1l1l0l11rui 6, din iunie 1965, i~l jn~t~inteaza cititorii printr-o nota redaqionala. a~czata 1a Sfir~Jhl! ohi~nuitului (dar - precizez - foarte necesarului pentru,Pre<;tigiuI sumarului) aTticoI al lui AI. Piru. Ce tine sa n OmUU1CP Onor. Rcdaqia? Ca ,Jncepind cu numarul de

:;;i

164

Seleclie din selectic. II

fata, din stricte necesita~i dc orientare eritica (?) a revistei noastre, ne l[lg~uim sa schimbam titlul rubrieii cola bora­ torului nostru AI. Piru, din comentarii critice in pllncte de vedere, ca urmare a faptului ca. .,opiniile cunoscutului critic [...] ating uneori [... J sfera unui personalism acut", ;;i depa~ ~esc astfel "limiteLe obi~nuite ale actului critic". Care sint .,limitele obi~nuite ale actului critic" nu ni se mai spune, dar orientindu-ma. dupa "cronica l1terara." a revistei, sustuluta. de Mihai Ungheanu, am putUl in~elege cii lucrllrile acestea se apreciaza cam de la caz· la caz. Stupefiant e mai ales faptul ca, dill con~i.nuhL1 TIotei. nu reiese daca titularul ru­ bricii a consimtit La aceasU'i sehimbare. l\Iijloc "subtil" de a sciipa de un colabora tor incomod? Indelica tetea procedeu­ lui, indiferent de consecinte, e manifesta. In plus, un gest ~i perfect inutil, pentru cil. nll modificarea unui titlu va lini~ti ni~te spirite iritabile ell raza de persuasiune aUl de intinsa, care vor gasi repcde ca ~i "punctele de "edere" suniL .. prea angajant, Vre.1u. oare, sa slIgerez en. in caz.ulllli Doina~ opereaza, in forme aparte. 0 interdietie asemam'itoare? Da, asta vreau sa. sugerez, :;;i voi tncerca so. fac faptele sa \'orbeasca. Venita la un an ~i mai bine dupii On/Ill CIt compasul, vOlunl in ge­ nere bine ~i chiar elogios primit (excep1ie bizara: 1\1. N. RllSU, In cadTul Dic!ionamlui re\'istei Luceafarul), ultima cllleger, a poetului, Selllin{ia !tti Laokooll. a fost intimpinati'i de unii eu 0 cel putin surprinzatoare indiferen~a, in care \'ad daca nu intentia, in ariee eal expresia unei uiminuari, a unui intcres mediocru. 1\'u ma "oi opri dedt in treadt la latma propriu-7,is "fizici'i." a acestci realitiiti: un pas nu tocmai gimnaSlic la cronicarii principalelor reYiste In privinta co­ mentarii \'olull1ului, in flagrantii contrazicere eu capacitatea lor - veriiicata - de a ra.spllnde prompt la soLicitari. S-au inregistrat chiar absente: (batrina) Via?a romant:!asca ~i Lllceajaml (vechilll); elt despre cronicarnl COJ'ltelllpOra/lUllti (mai contemporan decH e ne\'oie. retinut chiar in acel numar de ni~te intre\'cderi foarte presante: Albu-Gral. Riidulescu­ Lemnaru, Mihail Sabin, .. ), aee~ta s-a !asat reprezentat de colegul sau L'l.llrent(u Vliei. (In legalura eu accst tip de

Doina~

rcfuzat de Crilici

165

ame suprainca:-eate, ar Ii d~ meditat lotu~j. dad l~ progrt ,porallul ~i chlar la alte revlste n-ar trcbUJ mtrodusa 01/ en. y . '1 ' d ' .. I' descongestionare ~ opeTatn ?r, rez~~vlll. u-sc "cromCll ,Ite­ a .:I:scutarea scnenlor mal semnJflcatlYC, Eo sugestIe ... ) rareUniUJ \'or mohva, , ' "1 . bel' poa,te, ~. ~lt~rzlen e .~J ~ 5~~~ e pn~1 i , eea ca. volumul a apamt m anotunpul "fJerblllte al anulUl, a~re pentru lumea scriitoriceasdi este perioada decembrie~ ~ebruaric. de febrile preparative In vederea aeordarii prcmiilor (Uniune .o\cademie etc.). Dar ce i-a impiedicat pe jubitorii de frum~s, pe iubipi no~trj cronic.ari sa eomenteze~ tcemai spre a 0 recomanda pentru premlU, 0 carte care mtrunea toate condipile de prestigiu ~i seriozita te cerute de 0 asc­ menca distinctie? I-a impiedicat, macar pe unii, trebuie 5-0 spun, masiva indiierenFi. fata de tot ce nu pri\'e~te sfera foarte apropiata a intereselor de grup (eind acestea stnt angajate) ;;i - pc un plan mai gent'ral, intrllcltva psiholo­ gic - inaderc1J!a (parlieularitate in pri\'inla dircia tinara generatie ~e intilne~te ell mul\i dintre cei \ ir~tnicil
I£>6

SeJccfie din SeJ"C!le, II Doina~

condeie - nu CUll secrd - e:;te cLiar al lui Dojlla~, ~i nu lll-::tl Ultra, sa aflu ca 0 scama de 10iletoane ale sale din seria L(lmpii 1//1 Diogene, prestigioasa rubrica adiiposlita 1n pre­ ~ent de r~\'ista Tom_is, dupa 0 existcn~a a\'enturoasa la -azela lr/.eran'i, au deranjat ~i indispus anumite velcitaii lite­ rare prin simplul fapt de a fi exprima t - in cllipul eel mai ci\'ili,wt, de alticL, dar ell fermitate nesulemenita - opinii critice privitodre la poel-i,t tluara, Proolemd se plllle insa 1'i aWel, pe Ull plan care angajeaza mai pUlln persoanele ;;i pdsiunile. Trebuie sa admit em ca exista ripllri de creatlc carl' rind la depIina sfericitate a obiectului arti::>lic produs, ce-,?i es(e eu stnctctc suficient sic~i ('i l acest!;' ripuri depa»esc uneori ZOlla Ileoc.lasici:mmllli in care sint CIl legllinritate inglobate), dupa Cum cxista ~i nUlI1eroase alre lipuri lIlar amuigue, .,Guide", l.i C,lle IJarti­ cipdred cititorulul (de regula a criLkullli) t nu nurnai soli­ ci(::tUi, dar ~i obligaturic. Aproape i'ntrc:aga poeLie tinii.rcl c adept(t c1CC:;tUI gell oracular de lirism ce se otera intf'q)reUirii, C5. in toale
16

refuzal de crilici

Valeriu (ristea (Gazeta lilerara, nr. 17/19(8) u ajunge sa ;;tie di. ]JolOa;; a trecut de m,iez.ul .virslei, ca ~-~i constnli~s~~ exegeza , de un ~eteI mml;,>m slmphst, pc ,ld~ea s~apiHar~l, a obsesiilor mort u• etc, "Cm,d om\l~ face pnmu ~a~J pc eela­ laJt versant, cobontor, al eXlste.ntel salf', 0 pnveh~te complet noua i se descllld~ inaintc:a ochi.lor, ~l1odifjcindu-! psihologi
.

168

Selecjie din selcclie. U

poetului un statut de indiferenra. e 0 calc apreciabilcl. E ceea ce voi incerca sa arat cu prilejlll cel mai apropiat.

•

SfIr$eam foiletonul precedent intrebindu-ma daca nu cumva crea~ia lui Doina~ conpne in formula ei ~i pricinile Ilnor insatisfac~ii ale cititorului, ce s-ar putea COllVerti in ot atitea argumente in miinile unor critici "grabi~i", dispu~i la minimalizare. Argumente indemnind 0 data in plus la tacerc, ca.d - cum am putut vedea - prea pupni dintre profesioni\'tii cronicii literare au gasH de cuviinta sol dea seama despre Semin/ia lZ.f,i Laokoon. (Am remarcat, in schimb, prezen~a colegiala a criticilor-poe~i, uuii dintre ei critici adevarafi: Victor Felea $i Gh. Grigurcu, altii, ca Laurentiu Ciobanu ~i Cezar Baltag. buni minuitori ai foiletonului eseis­ tic.) Parte din relcrv(' Ie-am g.lsit, de aItfel, formulate in chiar putinul ce s-a scris despre poet. Daca pe Lauren~iu Ulici (ContempoYa/lul, nr. 14/1968) U nemultume~te $i-l obose~te doar. .. perfec:~iunea poeziei lui Doil1a~, in scbimb ezar Balrag (Gazeta literard, nr. 4/1968), a carui concluLie, elogioasa, dar indeajuns de indeterminata. e d. ,.Seminlia lui Lao/won reprezinta, fiid indoiala, un moment poetic important", nu scapa prilejul de a sublinia ceea ce socote~te a fj un anurne conceptualism in \'ersurile comentate ~i de a. semnala unele e~ecuri pc aceasta linie (.,cam prea concep­ tual uneori", "conceptualizant". cutare poezie e "reducti­ biHl doarla ideea sa" ~i deci. ....poetul rateaza" etc.). $i pelJtru Ion Oarcasu (Tribu.na, nr. 5 ~i 6/[968), poetul '- apreciat ca unu] dintre cei mai tnsemnati ai no~tri - e "prea concep­ tual, insa. pe alocuri ~i u~or delllonstrati\' ea tehnica de trans­ figurare imagistica". RezclTcle acestea - semnifkati\' lu­ ern - nu si.nt impartol~ite de toti comentatorii, ba chiar un foarte fin interpret de poezie cum eVictor Felea (Steaua, nr. 4/1968) gase~te ca in noua sa carte "caliUi~ile artistic ale lui Doina;; capiWi un suport liric mai profund, de natura existentialii, unde poezia nu e doar transfigurare de concepte, joe al spiritullli, ci gIns in care triumfa inse;;i avatarurile "ietii".

Ooin~

refuzat de critici

169

A~ stind lucrurile, cr~d d:i a. sosit ti~J?ul Sa fi.xe;; in 'mitel e lor rea.le pe ace~tI foarte zburdalmcl "uneon", "pe l1 .,,,pr.e,: , , " , .. ca~ pre~ " "... e t c~ - uneI t~ a I e .eu f e­ alocun .: "u~or mismul ui cnUc folOSlte ~1Da nu ~e mult In scopun mal ales filantropice ;;i tatonant-diplomahce. dar capatind de-o vreme incoace eviclenta misiune de a fi mesagerii osindei. In pri­ vin~a aceasta, statistica, chiar in forme mai elementare cum ar fi numariHoarea. e un bun antidot pentru opiniile care amenint a sa capete crusta prejudedl.tii. $i ce ne spune pro­ zaica numanltoare? Ca "uneori" ~j "pc alocuri" se restring la abia vreo cinci-;;ase poeme (din cele 75 ale volumului), afectate de ceea ce Ion Oarcasll nume~te "demonstrativul" transfigurarii poetiee la Doina~. neajuns rezultind mai pu~in diotr-un viGiu conceptualist, cit mai ales dintr-o prea expe­ ditidl. punere in pagina (;;i in ecuatie) a poemului. Cind intr-una din parabolele sale (Uica~), poetul decide chiar de la primul vers: "Un templu. ::'llS. In vale curge Tibrul", el face dovada unw anume fel de sicitate, de lapidaritate abrupta, care treze~te pe buml dreptate impresia de "demon­ stratie", mai potrivita poate ca indicape de regie. Alta data. "discursul poetic" poarta cu totul surprinz,Hor rudimentele unor practici discursive, nici macar ironic utilizate, ca la Geo Dumitrescu. ,,::\iIai dureros ca toate e ca. ... ", se suq)rinde poetul scriind. intr-o prea frumoasa, altfel, poczic (Pr£ntr oglinzz) , iar 0 alta e tesuta 'in intregime pe 0 asemenea eanava prestabiliHi.: "In polida faptului ca...... (Cup/.u). Doua poezii aHi.turate (Alibi ~i Asedi'lll) , plednd de la suges­ tii din Camus ~i Polybios. sint dezavantajate de un debut prea ilustrativ. prea Cil adresa, firescul gra\' ~i identitatea ell sine a poetnlui inchegindu-se abia pe pareurs. Spirite subtile ar mai putea spod lista cu alte dteva exemple. Unora, de pildii., apoftegmele ~j chipul de adresare al lui Doina~, de 0 senT~~ententiozitale. le-~r plltea trezi im­ presia unei oratorii nu lipsita de fatuitate: . voi - lndri'igo,tili atom; ~I U11('1 XplOZll iniiultc! Jur pc "patlu! <.lm care tmpunlc noastrc ,;c rt:trag unu! in altul. gonic; jl1r pi:' timpul. _ ctl (.Vrgarea a/Olli/lor

1·70

Seleqie clio selectie, II

Toate acestf'a nu sint dedt n:m1l11Scente. sau ;;i _ dimpo_ tri"ii - gesticulalia inca lnadec\'ata a unui tip de eon~tjinta ;>1 sensibilltate "ulnerata, pe lJunctul de a se substitui Yechiului eu, Cael un Doina~ eu un intreglllod de a fi, caruia senten­ tiozitatea de un anumH iel ii »edea bine cJndva, ea comple­ tfndu-se cu clate ale :-;pu-ituJui ce conduceau inlr-lln uni\'ers de exploi:ij mirobolallte, se mistuie precipitat sub ocllli no~trj, ;a un duh prea mult intlrziat, iar din clemente poetuJ se a1ege cu ali chip, a~ zice mosca, daca n-a~ ghici ctl In'is
Dl)in~

-d

refuzat de critici

171

cU except ia , poate,_ a l~i ~Iarin ~(Jrescu, Cll ace~t~ din po ~ de :lHid, D\JlJ1a7 l1np<.lfta~e~tc Inlt'fesul pcntru ~ltuaurll1"", . . . I' '", t' ~en,l dirora 1111­. llnIt",. - , (Ill pi"1e c.'xisknllalc - ~ltuatl1 .' d' .. 1 chitului lui lana (; llU LUrl I una In l'xpr~sl1, reperculaUi rindu-l Intr-? in}uutate de, 1.1 uaTI Ie ;. illdcu~ebi 1~ ~oina~~ '1 crcatia drUla tl1cul meta[lzlc al lUI ,,J maswa tenflunle :;;1 stirCastICl:, $i aici e:.tc ca~.ul sa obsen' ca, de~i .absorbi ( aproape pina 1a obsesie (Ie 0 smgura preocuparc, ~J cu wt caracterul de carnpanje recupcratoare al gestului, Doilla~ sc desUiinuie ea un atle"aral artist matur, Intr-o gama hogaUi. de nuan ~e, ce se iurmde, in sfera e:>.:presiei, dt' la gratic ;;i snpletc pina h stilul dez.lrticularii, in accea a scntnneJllului, cIe la dorul de da\a frenetIc pina.l~l tero:ue, iar in aeeca it Teaqiilor ma"til, de la in~e1iUorul Tlctus vesel (Marin ~Iincu - .iJ IIlfiteotm, tebruaric 1961> - citea. chiar: "einic ~l ;ltguh5.t"J, intmducind milli~ia, pina 1a. a usten lalea uagica. Inlilnim :ri si mei:clc, Finetcd deta.liului sll1je~tc term-il, te lreamalul de mterogatii stimite de eug-etul in panica, \,er,:;un vme, de o transparcnta ;,i de1Jcate~e intIJcibll<1, pulscaz;l iri-colo p[l­ rind ciliar re5pira~ia tainelor conteIlJpl;'ltc. Citcva poezii slut lot ce s-a scris mai tulbmiHor despre Iilli~tiJl'. proicctat din geografie In ontologie, la grani~a nclinil'titoare dintrc vis ~I ucillitate, iar \'ulnerabilitatea cOlldltil:1 biologice Il-a fost de prca multi mai acut ~i mai fantasl percepuU'L Au:entuez asupra nca~teptatului acestor sintezc, socotlllclu-I nota dis­ tincti"a a poetului. int1'-o ambian~fl (le grad \'izionari In£io­ ratio La Doina~, fioru! metafizie se lnsotE':;.tc nea~teptat. eel mai ddesca., cu.,y. r..ece ironic satanica, eu propensiunc pentru alrociU'iti. lnchij')'tt~ poct\llui na;;tt> din loc in lOt mOJl\itri la pinda, veritabiJj intt:'llHJ~1 ai ncantu1ui, caei 1111tologia 1111 dt-vine dteodatii 1111 bestiariu de malignitap. Bolirea. tlnjirea metafizica, figurate en un tel de eda\'ie ~1 sfiaH!. la Arghezi ~i Blaga, apar la Doina~ in forma im'az·iei spontanec

f:

i

•

-

172

Srlecpe din seleclic, IJ

a spetelor infernaJe ~i a senzatiiJor pe masura, ea in aceasta Tubutaria:

c,"

<;c-nttmplll oare' Simt un fo)net in ,kgete, mi·t' Itratul mal u~or; in cap, 0 Todl(~ plm:' eu acr Vlseazt, In zad,tr s1\. faclJ. SlmUIITl; fn loenl i IIlTni i se tot targe'?te o ~coruur1l. 10 c~re loculcsc

lurlllci aloa~tn', scxul rna plantcazii.

la InJezu] llOP(li In pamillt ficrbinte.

Mai c. ascuDsa, 0 eloci\nitoare

de ~pai rna ci\reia Imi scot afa.rll

,11n gunl limba, ea "a. nu nu-o-n~Jac('

crezind cA-i ntrnw. Cd pnn le"i de trestli,

(J flam-n agonie m:i rl'spira.

Clnd ploua.. ploua inlauntrul men ...

1Tl'

e m\ se-Iltimpl.'i? OMe a-ncerut si'l Crease:t·n mill<' tubularia, copaeul ell Hnnchlll] gal ~, r1l.uacllJ:'\.n Styx?

Tonul recules nu e totu~i parasi t, caei Despre moarte \'ine ell 0 viziune mai "traditionaJa": Cit de ~1!llpJU moare oriet: om I ChJpul ZI d.., zi, I <;e desface ca a fnlnzil Un.1r,' din porn, ea lin fruet amar care sc coace. Foeul ~irutarii-l facc !
Ooina~

refuzat de 1.:ritici

173

r \'edea in cer ce-a rna i ramas din trufia lui, de-ar ~tl ~i.\ vada ee nee tar de s hugure tini II I-a fa.cut, cind\'a, superb ca I('i i) A plccat: un tleget stravczill I-a topit la capitul alei i.

JIe?ter al metamorfozelor subtile, Doina~ sensibilizeaza aHead, ell infinita gratie ;;i 0 nostalgic de pamintean autentie iubirea. viata . desprinderea de terestru, gasind un corespon­ dent poate tot atit de zguduitor arghezianului "Arde-l-ar focul !": \i plb (J paSMC U" 3ur

in COil \'ia care sin t.

0, lle~peTat, ceresc tez<cur I

Ea fluicra ell glas tic graur

~l uea lZ\'oarel(' d" "inl.

Trt~c anotlmpurile scurtc.

Ea clnta-n luna, cillta-n stca.

:ind frunza. moarli'l cadc-lt curt"

~i pulpa florilor amltrk,

dntarca ci e '"
lese \'a face clnd acesl.:

lerbJUti z.1brcle VOr it lut? 1· II bera t<). fa.ra \'/.'S le. sa 'il'-nal ~e, oare, pI:" tt' cenu~l1e cc 01-311 lImplut? 0, gratin. IerUlecate naiuri, ce ,?u,crat, pnn \'cchl gr:tuJlli! \'oi lot' afi fost iubin? Pc plalun COo for~\il,~I-lln 1.VOIl de raillri "'trJ\'ile-rl~t-W' de zei str~ini ... (P{/,
PredominanUi e totu~i mitologia de situa~ii paradox.ale ;;i preocuparea de a procUl'a fantasticului materiatul in care sa se manifeste. Ca-n credinteJe zoomorfe, lumea e dnd locuitoarea

174

Doin,* rcfuzal de crifici

Sclec!ic din ,~.')eclie, II

coarnelor 1l00,i re11, cind prada - crutaHi 0 clip;l _ a Wlei pantere sau a unui leu; ea mai e centrul irjsului ullei "eltati indiferente, sau numai "J5ul capricios al acesteia. Locul i-I ia alta data SOll1l1ambulut: llui\'crsul e chiar nesabuinta lui. iar trezia e ncantul. In finc. eu Reporta} ibn sac ne gasim pe tcritorilll realmentt' personal al acestei "firi vizionare", care adauga iiorll]ui dispozitia sarcastica, doveditoare iaptllllli ca literatura absllrdullli i~i are ,,\Vitz"-ul sau. :-
Ct:j

Uld.i noroeo\,i. am nilller;t

spapu·act:
~; au rC'dn','nit "XliCt cc-au fOar d., Hoi, la UTllla nrm"l l'rlll pillza so ,tr<'coi I ('St" 'iI'li gase~lJ I'''"ilia Cl'~ nlai cOlllnclil Dc cxempJll:

ell spatcle la spatl'le Jilexistent

a1 cclui cart' rluce-n ctrcil sacul..

,\Itft:!, c lJiHc-alc,

CestuI capatcl sau obicctul pruzaic. intors de la rostu-i cotidian, sensuri In alt ehip halucinatorii ~i in Nocttlmii IV: !u,!iiriitul Iunlli S{) dezbrac!i Ineva: butanii liciiresc ArboTlI-\i1 agat:l su', pe·Q cracfi,

;,umbru) antenu c[tlug<1resc,

5i dt"Ocl;ltfi·n Jur aud pnn bezlI"

'llm -
175

ino!:cllt, lO\'lIldu-rna pc glczl\!:

ell anpl alba"tr" ll~alco<)1.

NlllIl.., cI )... A.'~ \'Tea sil. mInt. Dar marul. putreziml. hnt spune ulle\'arul. ..

m dar doar citent cxemple din cd mai bun Doina~.

"usa nurn1l.rul lor poate fi dublat. iar totalul aeesta

iara~i

~riplat, in a~a masura e adevarat Captul ca Sel~,inJw lui

Lao/won e un receptacol de Crumllsep. De-acum meolo nu roai pot oC:rJ. dedt t.i.Uuri: Text $i. c01lle~LtaYiu, Vl'zm:na, ] ocut :pei la riisantlll tun~t, Toamna" Smgl~r~ilate. F~ltnza d~ ahm.

Elegie. Sud, AIz, Zlce CUmm/llgs,. Ulzse, Or/lea, iVIzerCtfYl. 11ltililirea din/itztina, Jl10artea lui Tao, ll1ioa.rcerea dill Limb, Il1trebi1.ri, -1 octombrie 1961, Ce-are a face, Exact, Cuvintele, Sent lItla , f' estet1 ~l... rnulte aItele. Sa mal recapitulez? Cartea a aparut in 1967, spre sflr­ ~itul

anullli. La 5 aprilie 1968, dupa mai bine dr trci luni de la aparitic, cineva - i-am pomcl1lt numeJe - deplinge in ContempoYanul perfeqiunea \'crsurilor: "Ku pot repro~a nimic acestui \·olum. oricurn l-a~ intoarce, $i totu~i e ceva care imi iura extazul, nemultumindu-ma. Perfecriunea poeziei lui $tefan Aug. Doina~ e chlditil. Ve 0 imensa lini~te, care, uneori, inunda t impanele ;;;i obose~te," eea ce nu ~tiam pina acurn e ca perfectiunea unei cilrt i (fie ca inunda sau nu timpanele) poate constitui pentru 0 parte maear din re\'istcle noastre un moliv suficient de convingiitor ca ea sa fie iliscutat5. tir:du, cam In treaci'it sau chiar deloc. Ci un diagn05tic: subiectivism ~i u~urinta. Cit Liespre mijloacelc de curarisire. nU-l1li mai st.rir-Jf~tinp.. sa Ie asigllr. Aer bun, camert curate - se pare totu.?l~ta pentru inceput e esentialul. 1<){t~