Radu Stanca - Regman, Selectie

RADU STANe.-\. ~I MA~TILE

Daca nu mai departe dedt 111 unna eu doi ani faptul de a Ii scris elogios despre I~adu Stanca - in absen~a unui volum care sa-l reprezinte - apihea in ochii multora ea un act mai dcgraba temerar, in eel mal bun caz pios, oricum foarte subiectiv (e lucru ~liut ca prieteniile cTiticilor s1nt suspeetate mai mlllt dfclt antipatiilc lor), asHizi, ill sdllinb, printre eei dmui in stare sa repro~eze aeelci schi~e de portret liniile prea sumare n-ar Ii exclus sa se nimereasca ~i vreunul dintre scepticii de atunei. Printre eei dintii, nu ~i primul. Primul f'~ti ehiar tu, care n-ai cutezat mai mult, n-ai deslu;,il mai Jllulte ~i mai eonvingatoare Iueruri in opeTa ce-ti era alit de familiara. Dc vina era poate ~i anotimpuJ: era primaxara inca. cleneme, ~i - trunehi v('c11i, deprins eu inertiile, temiHOl de caprieiile meteorologiei - iniru112eai eu reticenta. Yolumul de Versuri, eomentat in aeel moment intr-un cadru dcstlll de ayar, e azi 0 certitudine ~i ehiar mal mult, una din revelatiile anului 1966. Fapt neseontat: eorul elogiilor obiective a inghitit ]iieralmente avansurile solistice ale "atlt de" subieeti,oilor prieteni. E aueyarat di acest fenomen a capiitat IntT-un caz caracteristici aparte, care sc studiaza de obicei la ca~itolul preluihi ~i prelucrari de motiveo E cazul prdeiei \"olum~~crisa de I. Negoiteseu (de fapt, primul stlldiu substantial despre Radu Stanea), din care 0 serie de moti"c all trecut pe tlcsimtite - minunaHi aeeasHi locu­ \iune adverbiala capabiJa sa dezyolte intelesuri neprevazute 1 - '11 oartiturile di\"erselor Yoci. Dar totul e bine dnd se

148

SClcCJie din selccjie, II

sLir;;t:~te bine. Important e ca, in ceea ce pri\'(~~te creatia poetului, s-a produs schimbarea de atitudine aUt de mult a~teptata, iar lucrul acesta nu poate decit sa bucure 0 inima de prieten. ~u-i mai putin adevarat cil. atunci clnd inima aceasta bate in pieptul unui critic, $ansele de a prelungi starea de euforie sint millime. Nici rmprejurarea aceasta nu deranjeaza rnsa prea mult, ba chiar poate constitui punctu! de plccare pentru noi priemi de bueurie. Ci se ~tie - nell1ultumirile de ei rn~i~i a.le criticilor sint adesca mai promi~iitoare dedt orgoliile lor. E lucru sigur cil aetul critic se dispeoseaza de epic1l1 ca atare chiar atunei cind are a e\'Oca fapte ce tin de male­ rialitatca istorica, de anecdotil. ~i ceremonial. cum ar fi, de pilda, ivirea 1/1 cadru! unei genera~ii a anwwtor grupuri aproape omogene, cu simpatii ~i preferintc hine marcate, care au cunoscut 0 lentil. cristalizare in timp. Exista de h Lovinescu $i mai ale~ de la G. CalinescLl 111coacc 1111 leI de a £i epic ~i lirk al criticului, care ll-are dedt prca pUfin de-a face cu rcspectlvele domenti. $i, desigur, aeeasta trasa­ tura poate Li dedusa ehiar dio paginile in care critieullucreaz cu maldihe de informatli biografice. Opera de criticii cea

mai rotunda ~i fntr-un lei eea mai desa\'lr~itii a lui G. CaIi­

nescu, Via/a lui Ion Crealtga, e trasa din Lapte in care tocmai

aoeedota primeaza. Ku ~tim cit de necesar c pentru un poet

sa vada idei, e iimpede insa ca eseistuL $i criticul srot obllgati

sa Ie vada., ~i nu ca pe fantome abia infiripate, ci ea pe fiinte

vii carom Ii se intimpla la tot pasu! dte ceva ?i care au un

cuprius Hl.untric suficient de incapilior pentru a ingadui

vietii sUflete~ti a ideli sa se desf~oare. Liricul ~i epicul

riticii stilt continute ill chiar ideca ~i tril.iesc, devin "jzibil

data cu dc,'eloparea ei. o particuLaritate extrem de interesanUi care merita sa fie recOl1stituita critic in concretul ei, in preistoria inca neson data {ii In aventurile ei adeseori speetaculoase, e ~i predilectia dtorva poeti din Sibiul anilor 1940-1915 pentru baladesc. Desigur, Cercul literal' din Sibiu nu e nwnai aceasta prefe­ rinta manifestatii ell egala ardoare, dar ell rezultate diferite, 4

-

Radu Stanca $i

m~till'

149

la Radu Stanca,. ~tefan Aug.. D.C?ina~, Icaniehic Olteanu, dupa cum acela~l Cere, TOcma! fllnddi a fest un cere, nu c:.e poate reduce la triunghiul lui de poeti. E limpede msa ~a fara amintita preferint a care organizeaza efectiv lirismul celor trei, botannd originalitatca ~i inemtul formulei in contextul poeziei rOJTJane~ti a acelei epoci ~i - de ce nu? ­ al poeziei romane~ti pur ~i simp!u, individllalitatea ~i ineditul gruparil ~i-ar pierde mult din relief. Asadar, dincolo de tot ce-i separa, 0 acolacla vizibila vine sa lll~ehe7e inrumrile strinse dintre poetii amintiti, ~i de aceea n-am $pune toto1 dadi, vorbind despre Radu Stanca, n-am ineerca sa c1ariiid.m orieit de succint care smt, dupa. socotint a noastra, sursele acestei preferintc pentru baladesc, Imparta~jta in COillun, ~i ce a reprezentat ea in creatia poe,ilor Cereulul. Poate paH'a paradoxal, dar aici baladeseul e, pe ling-a 0 forma tnmtis ~i de sensibilitatt:, ~i 0 manifestare de nccunfoflllism sui-gt;llCns a acestor poe\i in cadrul epocii. Caei in patria samanatorismului latent, care a fost pina tirziu TTansih'allia, ~i a cllitului pentru Regina ostrogo/ilor, dezacordul despre care vorbim s-a materializat el insu~i uu in fonne mzolvante, de irome eu detonator, sarcastice ~i subversive, ea la confratli de generatie bucurc~teni (un Geo Dumitrescu, un Constant Tonegaru), poeti lesne infla­ mabili in ciuda mioci flegmatiee, ci a luat forma vic1eana a unui mimetism. lntr-adevar, poetii Cercului au ajuns sa Wringa anecdota prin chiar anecdoticul, substituindu-i ceea ce s-ar putea numi 0 sub- sau supra-anecdota. care eonserva toti indicii baladei clasice, dar niei unu! din stimu­ le~tii ~i eomponentli ei originari. Bolintineanu, Co~buc, cblar c!nd se rimcau la stilizare, ea in 1."1. ilmea ~i baba ori NtH/fa ZamJirei, 0 faceau scotind totul din materia externa, sublimata. Bo1i~u obtine astfel 0 desfa~urare aproape pura . de cavernos ~' grotesc, iar Co~buc mi~ari arhaice esent1ale de ceremonial. Stilizarea lor e sanatoasa, in afara oricihei suspiciuni, filia subintelesuri ~i mai ales fara dcdu­ blare. Binein~eles ca, tot lucrind eu balada, poetii Cercului n-au a\'ut cum evita ispita epicului curat, ei s-au la-sat adesea

150

Selecpe din seJeclie.

n

contamina~i, cu 0 anume voluptate. de anccdotic, nu Cadi sa. a~eze totu.;>i, de fiecare datil, la temelia acestui epic un fond de psihologie abisala ori crepusculara, lume populata mai adesea Cll printi ~i imparatcse de ev mediu legendar (io. care se rat;1ce~tc iosa $i dte un tcolog ardclean), dind pe fa~a bizare obsesii ~i tranme psihicc. Dar inclinarea aceasta spre baladesc a poe~ilor aminti~i e - Cum spuneam - ~i 0 forma InenliS $i de sensibilitate. Caci in aspira~ia cotropitoare de a eonstrui pc liparele, dar nu ~i eu volumele ~i mai ales nil eu trebnintelc specifice veehii balade, dtirn ~I un intreg program de reinterpretare a realului, plao.ul unui original interogatoriu Illorfologic­ stilistic al aeestuia. Blaga - poetul, filozoful, dralnaturgu! _ ~i-a pus desigur pecetca pe aeeste preocupiiri, farii ins! ca ecst lueru si afeeteze in vreun iel origin,tu tatca formulei fiecaruia dintre discipoli ~i rezultatele ei artistiee. Un superior instinct al uniUitii morfologice, unit ell ironia, I-a [Jcut de IJllda pc loanic hie Olte,tnu sa pri\'easdi sa luI arde1ean - sediul baladelor sale ironice - nu din perspecti\'a gra\'a a vreunui mit ancestral, ci din aecea mult mai terestra faptului selll..atioml, camia i se sondeata J.dtncilllile. Pif!ania leotogutni en arborele sau Baladn so?ului ;'1I;~dat sint repre zenUiri insolile ale unei lurni stiliza.te - am spune - foile­ tonistic, accea a "inteligentei" satului, ell misterele ei conju­ gale ori psihologiee. La dezv~luirca lor parlicipa pard. genul de curiolitate al unui 'fitu Hcrdelea, unita cu cali tate ledurilor dOLllnnci Ro;,a Lang. Doina~ e 0 altfeJ de slrurtudi, carela banalul ~i impurul nu-i spun nimi\.... EI proieLtcaz In afara naturi fantastice scapale de sub tirania ueterminarii .in schimb intlmpHi.rile ~i gcsturile smulsL lumii din afadi. sau imprumutate din mitologie sc supun - sub imperiul unei stranii discipline - ordinii ~i numarului, rinduindu-se in alaiuri striete, fatidice sau SDmptuoase. La Radu Stanca, unitatea stilistica e asigurata. de omogenitatea nucleului sau baladese: Sibiul, ill cele mai felurite ipostaze, a di.rui descope­ rire a declan~at, in poetul mai mult sentimental ~i galant in i nccpu turile s:lle. nebanuite puteri ~i apetitu ri fa ustice,

---

Radu Sfanca

~i m:1~lile

151

ex tinse apo~ ~i la alte medii ';ii sugcstii dt'c1t cell' ce \-in de cadru 1 medieval. De lapt, mi~carea fundamentala a liricii lui Radu Stanca, mai exact: a Jirismului sau rezida 1ntr-o specie de animizarc cJ.;ploziva, ducind la metafore uria~e, in care cul sau numai 0 parte a lui, 0 f~eult~te, un sen.ti.ment, se stl amuta pe nea~t~p­ tate iDtr-o alta reahtate, partlclpa la 0 aventura, ba uneon sc IDstraineaza sensibil de sursa care le-a dat na~tere, consti­ tuindu-se in spectacol autonom: DIn cind in clnn. clin

~uflctul

men

SC
e"

dmtT-ull \'cchi landou tntuneLo:;, t:JJ domn inalt, jn doliu, alb ca. ceaTa, Ling-un gnJaj de poartll SI; da jus .. ;

sall : Eu am, lUlHto.-n Spanla un cask!,

l'oqik lUI slnt pTlllse-n c.lngi tit: aUT

~l IingA flecare Su\ un ma llr

ell fe;, d,,·arlnnt. ell ,cut. -\Ii eu u:rccl ,I...

La clrept vorbind, procedeul e mai \'cchi, caei alegoria apoi eorespondenteJe simboli~tjJor nu-s de tot sil ainc de natura lui. 1\'eoromanticii, seto~i de semnifieatii stoarse djn lucrun dllpa 0 lehnidi adesea ocultistica, ~i I-au insu~it de asemenea, conferindu-i misiunea de a traduce, prin Iargi viziuni onirice, anurne sensuri grave ori nelini.»titoare. AI. Philippidc in poezia romaneasca, azi mai lllult ehiar dccit in trecut, utilizeaza aeeasHi forma de aJegorie in care visul, co~marul poarta - ea din Intlmplare - ~ cheia la inde­ min1\.. 1\eoromantic, ill acest inteles ca luml:a, gestul sau intimplarea istorica, "iata launtrica se supun unei intel-pre­ tari semniiicative, ca au 0 preistorie ascunsa ce trebuie neaparat son~~ .Radu Stanca a insotit aeeste preocupari de 0 alta - la~" precurnpanitoare - aceea de spectacol. Aceasta inseamna. arta travestiului pina la nereeunoa~tere, aceasta inseamna. totodata reconstituirea pina-n detalii de recuzita ~i pina la nuanta lingvistidl cea mai fin a a unei ~i

152

Selec/ie diu setec/ie, 1I

game intinsc de modalitati stilistice, de forme constituite ale gmdirii ~i sensibiliUi.tii, fapta de regizor, de buna seama, dublat insa de un fin estetieian ~i Iilozo! al culturii ~i vegbeat de uo demon al ubicuitatii. lar uneori de un demon pur ~i simplu. C
--

153

Radu Slanca ~i m;4tile

este simboluri-antidot, inaliate ell straduinte titaniee ~i ~iar titaniene, au la baza prineipiul suferint ei , poetului la.cindu~i sa intinda. deds mina spre f1aeari spre a-~i dovedi P exista-. Clteva pOeIne dramatice (Robinson, Adlo fa prieteni, a doloris, Toast, Vltlpea) dau masura cxueta. a aeestei terapeutici ~rin suferin~a. impotr:.iva s~f?r~ntei, ~i a sp~iIDei de neant. Dlagrame ale unoI' framintan Illtenoare, sllnbo­ luri-antidot, nun le-~m ~pus, ele.sint totodata ~i n~tc llla~ti, substituiri ale eulu! prIn roluriJe sale, dici - ea in toata poezia ~a - Ra~u~ Stanea se joaca in al\ii pe sine, ca intr-o pantoJnlma lraglca:

Ars

Ca tlluirul ~p,lrt"n a,cunti ~ub h,lln~ ,"ulpe;,. (urata-a CilUpulul cc tn'<:<'. Dc~i rna mu~c;l, tac ~i-ndur in hln,\ Filr;\. sa tulbur lurnt:J. Coe petrece,

Glumcsc Ilcpasfl.tor 9i riti ell lloho_,

Tn t1mp CC ca i>li vlra coltlin mme'.

Simt slne-d" li'}nind C\I marc ,;Ioco

Dar rna prcfac cli-s vescl ~i mi-c hin"

~I mil voi mal prdacc-n cOlltJnuar~ Chiar tit' mi-ar 1i dur'_'rilc-nzccit" Prea marc-I furtul cJ. sa PI' cil ,lu.lrc A~a dor \"isunle tmplinlte .. Ca tinarul spartan ascund in nUl1e o vulpe... care-atila tlmp cit taCt'. ;;i lDll~cil-adinc dIn CiJ.rn"a 1l\t:3, e bin...... Cc-aOl sa mil. fae cintl V,l porn L ,,:i latrc' I" II

"o,d

. Mascd. glumeata nu e obligatorie. c
apa limpezindu-5<' treptat

Dupa ce trece. ell vtlton nebuae.

De ~ptl' pictrc-n ("al"l'·am singt'rat.

Sl

15

Seleclie din select ie, II Radu Stanca

~i m~til~

LSS

.\ fost (] colosala lrAmintar"

Pin·am putut, pnll por~i1e de jier, Sa ies Ja cimplIl mlngiJat de soare ~i pre:.aru t cu p"tecc de ce:r.

Latura originala ~i cu adevarat trainicii a poeziei lui Ra tin ta de fata ei secreta, putred de bogata, .R.adu Stanca pare eel mai dispus dillt!€' tot i sa gaseasca fjedrui lucru pe cart:-l atinge cc1Jiva­ Jentul in spcetacol. Corydon, buniioara, e secreta niizuinta narcisislica pe care intr-un fel san altlll 0 Im1rle~te fiecare, dar Ja proportiiJe ora~ulni glndirile ascunse capiUa materia­ litate, cresc ~i se Infoaie asell1enca calomnicJ dill \'estita arie, devin rumoare si ,'ih·a. Poezj;-l Intn'aga C 0 supcrba efJoresceni a de;>uchiai~, jar croul - prezenta carnavalesca _ re cutezanta ~i insolenta gindului nerostJto Ca intr-un calei­ doscop, bizareria arata mereu aHe fete - monstru lllUlti­ iorm ie~it din desfriul unjiloii colective: :joint c(:1 mlli frumll- dHl OTil~uJ aClsta, Pe ~trd.ziJc plin~ Cilld 1105 Ll-am pereehe. Atlt d~ gratws -port iJl~lu'il urecht", ~i-atit tlc-nflorite Crl1J acesta r ,,]

Prin !unglle, tainice, unghli vopsite Umbrela cu cap de pisica Tillje;;te. $i nu ~tjn de ce, clnd plimbarea-rni pric~tc, Clnd ,tnt m'lltumlt c·am '5ttTDlt noi ispite Din mine ies limb, ~i n"pJrCl otr~\\'ite.

Din mUlt' cre~c LIen,;, ca pe pomi. IllAt>'ho;l.~C,

~J ins~~i lilltura utoL~lIut()Clre,

Ea lIl5a~i nu illlC ce slnl. Olll "an flo"rc;

Sau nU1l1:l1 un turn r,U,\Cl! Intr" La..,e,

Ull turn de P'~ car" eatl pletre [1r<'t llJ <1"(;.

o Recoltstitttirc arc nevoie pen tru a se reprezenta pe sine de nu mai pu~in de trei figuri. simbolizind lnlreita iposta­ iere a eroului stanciall, proieqia analiticil ~i analizata a trel tipuri altenMti"e de dorinta: TrCl p!trll~1

am IUb!1 C(.r,l, [ut,1 ~I ,\'U Jintil ave.l ,,,rkt <'ural Col iCl).IIlI, !'ril!,ul mil:, palul t;\Jb~u ca Itt'nlHll -to"D, S,_!ln~L.1.l~ (ll I ' ~,-llL lL" It.-Ill. ':"<-l \·ara

G~;l

Ct"a tl.t.~~a

t

lUlla . .

o Jata

inliripate, proiec~iJ1e ace:;tel:>ellLuallta~i eS[ete <-,-,pata 0 stranle iclentita te, recunstituirca, mergind Vil\a 1 nIJ1U[c detalieri de alcoy ~i oferind argumenle dcC/:>i"e: .\llllgll~rJl"

11<1 1;1

L,I ni~t~ ap ,

fllgean 1I1'i>un,lt:L:. pc bru~~, p~ rl~o"p<:.

Alu An(-" L1Llr.Ul Ilnl,;:ut p. -ndddl',

C:J. UI! flllture m ,ro: I' ,tr.tniu rnll pl:,-l':, lUll

.-Vtfl dJ.la iublta e:;Le imbiat1l. ell un fel de yorbe "i faga­ duieli toarte is tete :;;i foarte potri"ite, eu magid. putere, lueru de care ne dam se,uua incli.rcct, di n imbel~uga ta ~i molalica privel~te pe care 0 conslruiC)'te ddernenire..'l; !ntr-uu un"h.~r 1"tICII SCUll""

Aco!o

Cll

lJl[tlll

,!<- ),h-r

Pl'

jJ'

b",111 l1llC'r~ dill I1l,Lglloli,

prifll~:;c. I"" p~rll~. soli!

futull dill pipe lllll',ji ,I

c'U

~l sorb

Acoio, 1.1 un >;nnc; p' l,t\ I dC-:H'-:i111. tm! VIll (anni 1I1Ilpi II \ I l' frllLt,~ Clhlpt... ~i r17~"lotQul Il~gl I 7.1 ;\ n'j,tplc; In ell!'.:le d" cr ni ,I llllrq,\rll1l Ell

"111,

iubito.-n Sp.\lli:l, lin c:l-t',1

)i, rLu: ,i \T.:l, to; (a,

~t'lplna·n

( {nt",ldufUr

.;11 ""IICl

IJ"')

156

Sd"clie din seleClie,

Radu StanC3

n

Cadrul sudic, c\'asioriental, (: totu~i material de eon~ structie mai rar pentru fantasmele poetului ; preferinielc sale merg spre spatiul burgului ~i al ceturilor nordice, unde ~i fapturile tnchipuirii ~i ale visului, acrionlnd dupa indica iii aflate in Faust, E.T.A. Hoffmann, TbeodoT Stonn $i Rene Clair, gasesc mai multa crezare. Un astfcl de vis e !?i Batada studen!eascif, eu aparenta ei paradoxala de tcatru in teatm, povestea studentului care-~i com'oad[ iubita alchimistic, distiUnd-o Yn eprubeUi:

DogJ.t dIU C:llc-afarli ~i gr«s de nu-~i ineape. rnn haw:\. 1 "e \'edc umflata punga gua, In dcgetde-I seurte indd" fae ape ~i pc re\ eruJ bLuz." poartl f.\!o.> 0 stea [...

1seA un iulU eu iamUl unt'i iete.

~·a.rc

o

rn

{Ieearc lloaptc a.,«adar

scrul nou cn"tca meet in acr

In trup inalt, albastru, sublunar.

I'n sui dC-aT!)lnt. 'ubtirc' U! Ull "a,r

Dill

- spre marca Lurie a unui domn solemn, in frae, llCCUllOSCUt, tatal junei Iantorne sau poate ri\'ulul studentuJui llostru care, iniiiat til alcbimie, detectasc, se vede, ilieitele e:\.'pe­ -iente. Subtila ironie, care amint~te viu de ereatiile lui Rene Clair, e cel fantomele, odatil. create, i;;i constituie de la sine a stare ci vila Ioarte coercnta ~i 0 am bianta bine mobila ta: Intr-lll1 tirzlU slreiuuJ mabtlos,

Cuprins dc-o iurie fiir5.-dJ>t'Illil.nan',

Rostogoh Iiolelc pc jos

!;)i Ie zdrobi eu sete in picioare. Apoi ie~i pe gcal]] satisfacut,

Ul.sfndu-I pe student mut de durere,

Pc cind pc sub pcrvazul d",sIacut

..\ lbastrul flilll CII vis uit'rt'a-n li\cerc ..

157

E :presia eea mai spectaculoasa. ~i dinamica a acestui d~ balada cu subtext e Btt/alla Bill, in care faptele d g:~ologie eedeaz~ loc~ unei gnoseologi! poetice, :'azuta fnsa. In acela~j chip•. adl~a. r~prezentata, ]ueata,. ~ehivalent e ie-dramatic al UDe~ n,elillI,fl.l, In ace.st western h.ne, ferme­ c~tor ~i palpi t.ant , vlctu,na di.n po~tali
:;;1 iaL1l cA-utr-o lloaptc lzl.JUti J

wei distilat prin zeCl de epruuete

Lichldnl eu rdJcxe albtistrll

iaU. eu pi!.r lung, de abur pur,

eu 'linil gOt, s:Utlnd ea nJ\,te valuri,

U negur<1 dansind jur-imprcjur

1111r·o oro!uzie SlraJ1Jc' de YOallir; : ... ]

~i m.i~til

n,m,ca .. tramu

*, nlel La chIp OU'l gro:unlc,

Atlta J,.>J.r ca n-arc pt:r"dll' Je zgircll,

Ku c \",!gheat de nimcul, pULt Jc 1l1~1 un p.u:Uit',

~.11d..torc'7t': ;)tl1gur ~i~l \·~-;;n!c Ob05tt.

Ironia, de csenta superior-parodi:,tica. e cuntinuta in ideea travestiului, in care, daca mult rivnita tinta a romantieilor ia aparenta unui burghez somnolent, tinta~ii ei cei mai redulabili - aWidata. titani suprapamintcni­ nu slnt nici ei altcevu decit tilbari de drumul mare, figuri ingenue capabile sa se bucure aproape eopilare~te de p~rspee­ tivele loviturii. tn Lamentafia Ioanei d'Arc pe rug, alta piesa antologica, poe.tul infa~oara altfel ghemul terminat al unei \'ieti. puntnd ~roma sa-~i reconsidere din unghiul \'alorilor domesticiliitii tinereiea eheltuita orgolios in lupte: in:;~i

O! K-am ~li\lt ea poate !i lrull\O­ altceva pc lume decit riln~ Primita-n bAtAlie, cind po jos Arrna. ~i calul cad, zdroblUu coro~n."\,

~i

h

Cind5i~t(gurlk ani ~i

dud pcce\l Cu porti tntregi 5C fUp $i la,i\·n curte \'irtcj dczHi.utuit dt' cl\.l~ro'\i C,. poarlJ arm!? lungi ~i luine ",curle.

lS

"t'ICClic din sclcqic, TI Radu Stanca ~l m~tilc ~ ...

I .\cea,r
eu

l\c gasim in fata uneia din acele restl ucturari a mitologiei de dl\'crse Slirsc, lspita fa~a de care mai ales teatrul modem ~i acest gen de balada rasturnata s-au do\'cdit extrem de scnsibile. Departarea, de l"U continua - dar ell un subtext mai putiu manos - ~i-n alte balade, spJendide jocuri ale imagi­ natiei, cele mai mlllte grupate in jurul moti\ ului vechi de eind hlll1ea: 1'r01lUl som'lei, foane productiv Ia acest poet ClI Wl \'iu sentlment al predbtinarii. Cu ami, cereuriJe disponibiJiHitii mic~oreaza ~i prin tot mai strins la mijloc 0 anxictate, 0 1m eninare sutleteasca, o IJresimtirc. Cite\"a balade - inca oblt:ct1\,C - surprind aCbt proces 1a inceputurile lui, cind pHicerea spectClcolului ~i senzualitateH lmaglnati\'a IlU sillt de tot anihuate (Regele tl1'salor, Trcmtl Jail/oil/d). III ultima, simboJuJ macabru nu~l implcdica pc poet de la ingenue, estete intcrpclari:

"e

Ct pou!"

fill

In 1'1.11 tbl.i (Ian-,

lIt'mnu!,' ~d, ,h· IIlInenl n\l."dri\ll'~'~t,.

lnda l[' i;.,'-I

l('

um

hl·2n.

'I'

_\T';-ll

cnnlrokzc act,lc sltlare r

in alii parte lllsa (Poell/Ill fluriilor) , straniiJe nelil1i~ti instituie 111 \'is itincrarii in ('are paradisiacul muzical (.,Pe Rio de let Plata, agalt' prin siesta,; Padurii tropicale Cll Jene~i sicornon") pregil.te$tc }le nesimtite co~marul: lntr-un slcrlll dc' 'ciuJuri, lnchi.!!

I:U-:i lopatii,

b\lla 111 lie LOT ~J1r.., moarl" in \ OJa Dun.irJJ.

Aproape in toate poemele acestt'a (E.t:pedifie, Sill/pozio l !, .4 lira lragica, ~Voctllmi1, Canossa, J\-allfragiu, V1:zita). tra­ dind un duh bintuit de obsesia mortii, neJinil?tea - Hlri1 sa poata cueeri ultimul bastion, al organizarii lucide a viziu­ nilar - gase~te de fieeare data forme noi pentru a se insinua,

159

ierog1ife "iden,; ce nu-)i tlez\'aluie din primul moment in~e­ lesul fatal. Lirism mai mult comple?, decit. con.tr.adictoriu - cum a fost definit -, e1 nu poate fl redus U1 Ul~l un caz 1a f?rn1U~a numai sentimentalil sal!- trubaduresca, ~l cu ati~ mal putln Ill. proportii1e ,a, ceva ~Jno~, .La Rad~ Sta~~ ,eplcul se sub­ stanpazii In hnsm adinc, Imcul, la nndu-I, l~l cauta supon semnificativ in Iapte. eel ce cobaara cu poetul cite\':J. trepte se supune unui risc apreciabil, dci, ca 1ntr-o imagine expre­ sionista., monumentala searl rococo se tennina in vid, de unde incepe prabw;irea vertiginoasa de co~mar. Seena, avind L.ece draperii succesive desHicute pe rind, mai lasa s1 se ghiceasca inca pe atitea, dupa ridicarea eelei din mma. Clasic ~i "invechit" prin rotunditatea construcpei poema­ tice, ~j prin aecasta din nou foarte apropiat de Philippide, Radu StanC<,1. e modern ~i va ramine astfe! prin compoziticl foarte personaM, bogata, di \'ersii a structurii sale moral­ estetice, amestec de luciditate. de curiazitate Jwnicil, de estetism sa \"ant prepara t, de ton parodistic, lllnOr ~i vi \'aci­ tate, dar ~i de pateticil zbatere in a scormoni eu intrebarile pclmintul, falosilld nelini~tea ea sa se yindece de nelini~ti sau incerdnd sa iU\·jnga ;..,'einvlOsul. 0 muzica. speciala de sfere obosite potenteaza. farmccul crepuscular al aces tel poezii, in care uneori repetitiile au loc numai penlru ca. resortul nu mai poate inainta, ba chiar se dcstinde: Sint s~n1DC c.i pAmintul c llrllj~\.l p".aproapc Sint ;.emne c.l pc-aproap<" pc undt;\':J,-l pi1nUlll (.\'(HI ('cJgi It)

. D,iversitatii atitudinilor, care, cum am spus, nu refuza a flml mtre ele rnadrigalul, parodia lui ~i ('hiar oful lumesc: CaCI gura mc3. JJ-arc pUlrn: alit:

Intrcaga ta ~'&-o poata dOll

CA prea e~tJ frum()a>.ll :;>1 prea in IIrita

ectat!' JJJ caTe eu IlU pot inrra

~I vaj cit

il) Wf'd,

(I "'lIt'J/lalia

Doa.mu(' ....ai cit a'l \'Tea ... pUt-11I1111

1"'111'" irlbila sa)

160

Seleclic din selec\ic, 11

-

ii cOJ-espunde 0 mare boga~ie ~i concretcte in privinta repre. zenHhilor materiale, un univcrs nu stilizat, nu hieratizat ca la poetii care nu ies din sfela ('clor zece obiecte predilecte ci multifom1, dar rinduit pc ample linii de forta. $i toat~ acestea fara ca un singur moment poetul sa fadi din descrip. tie scopul creatiei sale. Alaturl de orga-beruvar, ad<1post sacru al beruvimilor, aHHuri de straniii lilieci ai clopotnitelor sau de strada Fingerling ~i de multe alte clemente (un inven. tar sugestiv al lor a facut Romulus Vulpescu in Semna1111 sau din revista A tC1'leU) , care toate figureaza Burgul Medieval, intilnim universul lugubru al Yisurilor, apoi pe acela de feudalitate populara al basmelor ~i legendclor din baladele propriu-zise, in fine, reprczenUirilc galante ~i solemne ale receptiilor ~i ceremoniiJor de tot felul, de care, de asemenea, smt legate simboluri funerarc. Dragostea ~i jocurile ei - la acest truyer anacreontic - nu e mai putin sursa unei magii lexicale, nu prea des intilnita in poez.ia romfl.neasdL 0 larga disponibilitate pentru cele mai di'-erse tonuri ~i roluri, eu totul de inteles la acest dramaturg ~i om de teatru cum nu multi am avut, pentru care scena ~i masca reprezinta in cbipul eel mai firesc un mk uni\'ers esentiaJ. 19(,­