Fiziologie, Curs 5.docx

FIZIOLOGIE – 26 martie 2019

Prof. Simona Mihaela Slătineanu

DIGESTIA MASTICAȚIA

-

Participă la masticație (prin mișcări complexe generate de activitatea unor mușchi) Apucare (cu incisivii) Zdrobire (cu premolarii) Fărâmițare măruntă (cu molarii) Musculatura oro-facială (închide orificiul bucal, reține alimentele ) Limba (introduce alimentele între arcade, le amestecă cu saliva)

Mișcările efectuate de către mandibulă în timpul masticației pot fi înregistrate prin urmărirea traseului efectuat de punctul inter incisiv inferior: - Se înregistrează elipse succesive cu revenire la punctul de plecare - Traiectoria constituie un ciclu masticator - Durata unui ciclu masticator este de mai puțin de 1 secundă - Ciclurile masticatorii prezintă variații REGLAREA MASTICAȚIEI - Zona receptoare (din cavitatea bucală) - Centrii bulbo-pontini care coordonează masticația - Cortex – act reflex parțial condiționat - Mușchii masticatori (nervii V) - Limbă (nervii VII, IX)

DEGLUTIȚIA -

-

Definiție: este un proces prin care conținutul cavității bucale (bolul alimentar) trece din cavitatea bucală prin faringe și esofag spre stomac Este o funcție permanentă (500/3000/zi) Desfășurare în 3 timpi: o Timpul Bucal o Timpul Faringian o Timpul Esofagian Timpul bucal: o Se poate declanșa sau/și opri voluntar o Este inițiat voluntar/reflex o Realizare: prin mișcări coordonate ale limbii, obrajilor, palatului moale, mandibulei o Constă în colectarea conținutului bucal pe fața dorsală a limbii, urmată de împingerea bolului din gură în faringe prin contracția:  Musculaturii și a  Plașeului bucal o Este de 1 secundă – involuntar

FIZIOLOGIE – 26 martie 2019 Prof. Simona Mihaela Slătineanu o Bolul alimentar pătrunde în faringe prin mișcări peristaltice ajungând în esofag o Este un timp complex deoarece trebuie închise comunicările cui fosele nazale și laringele o Cum se împiedică trecerea bolului ajuns în faringe pe alte trasee?  Bolul alimentar nu se întoarce în cavitatea bucală (istm buco-faringian se îngustează)  Alimentele nu pătrund în fosele nazale (contracția m. valului palatin)  Bolul nu pătrunde în laringe (ridicarea laringelui, epiglota închide glota) - Reglarea deglutiției: o Mecanism reflex o Coordonare a activității motorii care asigură progresiunea bolului alimentar  Zona receptoare  Fața posterioară a limbii: mecano-, tempo- și chemoreceptori  Zona Wassilieff: o pilieri anteriori și posteriori o peretele superior al faringelui  centri bulbari și pontini la care se ajunge prin nervii V, IX, X  conexiuni cu centrii masticației (activarea inhibiției reciproce)  conexiuni cu centrii respiratori  musculatura efectoare

SECREȚIA SALIVARĂ -

saliva este un amestec al produsului de secreție al glandelor salivare (sublinguale (5%, mucoasă), submaxilare (70%, mixtă), parotide (25%, seroasă)), și a glandelor salivare accesorii – diseminate în mucoasa bucală. - Roluri o În digestie o Solvent – stimulează mugurii gustativi o Curățire mecanică a cavității bucale o Menține umiditatea cavității bucale ce permite vorbirea articulată o Rol antiseptic al cavității bucale (lizozim, lg. A secretor) - Caracteristici o Cantitate – 1 / 1,5 l / 24 ore o Debitul secretor variabil în funcție de:  Vârsta (crește până la 20 de ani, scade până la 40 de ani, apoi se menține constantă)  Perioadele digestive, tipul de aliment, starea de hidratare a organismului  Factori nervoși: agitație, teama stării depresive PROPRIETĂȚIE FIZICO-CHIMICE ALE SALIVEI - Este un lichid incolor, filanat opalescent, fără miros - Hipoton (față de plasmă) - Reacție ușor acidă – menținută de către sistemele tampon salivare: bicarbonați, forfați, proteine, mucină - pH mai mare de 6.5 poate duce la producerea de carii - pH alcalin: o precipitarea sărurilor de calciu – calculi salivari (sialoliți) o tartru dentar

FIZIOLOGIE – 26 martie 2019 Prof. Simona Mihaela Slătineanu COMPOZIȚIA SALIVEI - apa 99,4% - reziduu uscat 0,6% o 0,2 substanțe anorganice: Na, K, Mg, bicarbonați, fosfați, F etc. o 0,4 substanțe organice:  Azotate proteice-enzime  Azotate neproteice: uree (crescută în afecțiuni renale), acid uric, creatinină, sulfocianat  Neazotate -glucoza  Antigene din grup OAB ENZIME DIN SALIVĂ - Amilaza salivară (ptialina) o Activă la pH 6,9 o Acțiune pe amidon (fiert, copt și glicogen) - Lizozim o Rol bactericid – efect protector local o Rol bacteriolitic – distruge polizaharide din capsula bacteriană - Bactericidina o Lactobacil – protecție anticarie - Maltaza o Concentrație scăzută o Scindează maltoza – glucoza (gust dulce în masticație prelungită) REGLAREA SECREȚIEI SALIVARE - Este un act reflex - Condiționată / necondițională - Receptori o Cavitate bucală:  Gustativi, mecano-, termi-, algoreceptori o În afara cavității bucale:  Articulația temporo-mandibulară  Mușchii masticatori  Mucoasa esofagiană, gastrică  Receptori în afara tubului digestiv - Prin nervii VII, IX, X nervii ajung la parotidă care spre nucleul salivator superior ajunge prin nervul IX - La nucleul salivator inferior se ajunge prin nervul VII

FIZIOLOGIE – 26 martie 2019

Prof. Simona Mihaela Slătineanu

DIGESTIA GASTRICĂ -

Definiție: ansamblul proceselor mecanice, fizice și chimice prin care bolul alimentar este transformat în chim gastric - Rolul stomacului: o Rezervor o Funcție secretorie producere de suc gastric (de către glandele gastrice) o Sediul formării fizico-chimice SUCUL GASTRIC - Caracteristici: o lichid incolor, limpede sau opalescent (în funcție de conținutul în mucus) o pH foarte acid de 1,5-2,5 - compoziție o 99% apă o 1 % - substanțe organice (enzime, mucus), substanțe anorganice (HCl, cloruri de Na, K), fosfați de Ca, Mg - Rolul HCI o Activează enzimele proteolitice din sucul gastric o Acționează pe proteinele alimentare ce le face mai ușor digerabile o Stimulează evacuarea gastrică o Acțiune antiseptică (oprește dezvoltarea germenilor introduși în stomac).

-

-

-

Pepsina: Se formează din pepsinogen Enzima proteolitică: o Scindează proteinele în peptide o Acționează la pH mai mare de 3 o Este o endopeptidază o Se secretă sub forma inactivă (pepsinogen) Factorul intrinsec Castle o Secretat de către celulele parietale o Necesar pentru absorbția vitaminei B12 (carența duce la anemie pernicioasă, Biermer) Mucusul gastric – protejează stomacul de aciditate (se opune difuzării secreției acide și proteolitice către celulele gastrice)

ACTIVITATEA MOTORIE A STOMACULUI -

-

Este continuă, dar diferă ca intensitate Fornixului și corpului gastric (rol mde rezervor funcțional) Regiunea proximală (fundus și 1/3 din corp) se relaxează pe măsură ce are loc umplerea gastrică (relaxare receptivă) Porțiunea distală (restul) o Prezintă unde peristaltice care o Amestecă conținutul cu sucul gastric și o Realizează evacuarea gastrică. Dacă intensitatea contracției este mare și învinge rezistența sfincterului piloric, unda peristaltică va propulsa spre duoden 103 ml de chim gastric. Evacuarea gastrică o Este completă după 6-7 ore de la ingestia alimentelor

FIZIOLOGIE – 26 martie 2019 Prof. Simona Mihaela Slătineanu o Particulele sunt eliminate cu o întârziere de 15-20 minute față de lichide; o Solidele digestive (carne, ou) părăsesc stomacul în 1 oră de la ingestia lor

REGLAREA SECREȚIEI GASTRICE -

Are 3 faze

-

FAZA CEFALICĂ o Prin stimuli (miros, gust), centrul gastro0-secretor bulbar prin nerv X se duce la stimularea secreției gastrice

-

FAZA GASTRICĂ o Alimentele pătrunse în stomac stimulează  Receptorii de distensie și ca urmare este stimulată nervos, reflex, secreția gastrică (aferentă și eferentă reflexului este constituită de nervul vag)  Chemoreceptorii din mucoasa gastrică – eliberare de gastrină care stimulează secreție o În stomac există un mecanism care previne excesul de secreție acid. o Dacă pH-ul din stomac este mai mare de 2, motilitatea și secreția sunt suspendate temporar.

-

FAZA INTESTINALĂ o chimul pătrunde în duoden prin acțiuni de stimulare și inhibare a secreției gastrice o efecte stimulatoare:  compuși proteici ce declanșează secreție de gastrină (din mucoasa duodenală), ce determină stimularea secreției gastrice  distensie mecanică a duodenului – stimularea secreției gastrice (mecanism reflex) o efecte inhibatoare:  constituenții glucidici, lipidici  aciditatea chimului prin eliberarea unor hormoni: secretine, peptid inhibitor gastric (GIP), colecistokinina (CCK) o intestinul subțire (segmente: duoden, jejun, ileon) o este sediul digestiei propriu-zise:  digestie chimic = acțiunea combinată a  sucului gastric  bilei  sucului intestinal  absorbție (până la valvula ileo-cecală – absorbție 90%)

FIZIOLOGIE – 26 martie 2019

Prof. Simona Mihaela Slătineanu

PANCREAS -

Componentă exocrină: Sucul pancreatic Componentă endocrină

SUCUL PANCREATIC -

Lichid incolor, inodor, alcalin pH 9-8,3 Compoziție: o Substanțe anorganice (Na, K, Ca, Mg – concentrații = plasma și bicarbonat (concentrație mai mică decât a plasmei) o Substanțe organice (enzime) ENZIME DIN SUCUL PANCREATIC a. Tripsina -secretată inactiv (tripsinogen), activată de enterokinază b. Chimotripsina 1. secretată inactiv (chimotripsinogen), activată de tripsină Acționează asupra 2. proteinelor neatacate de pepsina 3. produși de scindare a pepsine acționează asupra Oligopeptide (di-tri-decapeptide) ce activează peptidelle mixi și aminoacizii c. carboxipeptidaze, activate de tripsină d. elastaza, activate de tripsină, duce la hidroliza proteinelor fibroase

2. Pentru degradarea glucidelor a. Amilaza pancreatică i. Acțiunea mai puternică decât a amilazei salivare ii. Hidrolizează amidonul (preparat și crud) prin oligozaharide 3. Pentru degradarea lipidelor a. Lipaza pancreatică i. Hidrolizează grăsimile emulsionate anterior prin glicerol și acizi grași 4. Pentru degradarea acizilor nucleici a. Ribonucleaza b. Dezoxiribonucleaza prin acizi nucleici spre nucleotide

-

-

Reglarea secreției pancreatice Stimuli principali: o ACH  Terminații bagale  Nervi colinergici (sistem nervos enteric) o CCK o secretina  Duoden – la contactul cu chimul acid Secreție ecbolică o Enzime crescute o Apă scăzută

FIZIOLOGIE – 26 martie 2019 o Electroliți scăzuți - Secreție hidrolactică o Soluție apoasă

Prof. Simona Mihaela Slătineanu