Fiziologie - Curs 1 Sangele

FIZIOLOGIE PROF. DR. LAVINIA SABAU CURS 1

SANGELE DEFINITIE : Lichid rosu, vascos, opac, indispensabil vietii COMPOZITIE: Plasma + elemente figurate - hematii (globule rosii / eritrocite) - leucocite (globule albe) - trombocite (placute sanguine) Sangele poate fi descompus in 2 moduri: 1. Prin coagularea naturala a sangelui ⇒ cheag + ser 2. Cu ajutorul anticoagulantilor ⇒ plasma + elementele figurate Prin centrifugare, elementele figurate raman jos in eprubeta (sunt mai grele). Anticoagulantii uzuali sunt : Heparina, care este un anticoagulant puternic, de aceea se va administra numai in doze mici si dese, si inainte de recoltare Citratul si oxalatul, care pot fi amestecati cu sangele si dupa recoltare, nu este obligatorie administrarea acestora pacientului. Evident, in conditii de laborator se vor folosi citratul si oxalatul. FUNCTIILE SANGELUI 1. TRANSPORT a substantelor nutritive si a substantelor rezultate in urma metabolismului (catabolice). Sangele preia substantele nutritive de la nivel intestinal (absorbtie intestinala), mai exact la nivelul intestinului subtire si le transporta la nivelul tesuturilor. In sens invers, sangele preia substantele catabolice de la nivel celular, transportandu-le catre organele de excretie (rinichi, plamani, piele etc.) In timpul primului proces, la nivel arterial, hematiile (adica globulele rosii, eritrocitele) mai au un rol extrem de important, acela de a transporta oxigenul catre tesuturi, iar la nivel arterial, colecteaza dioxidul de carbon spre excretie (plamani) 2. TERMOREGLARE Sangele inmagazineaza caldura produsa de muschi (prin contractii) si o distribuie in mod egal uniform la nivelul intregului organism. 3. REGLAREA UMORALA (PRIN HORMONI) A ORGANISMULUI Sangele transporta hormonul de la glandele endocrine catre tesuturile tinta. 1

4. FUNCTIA DE APARARE … impotriva agentilor patogeni, prin

- leucocite - anticorpi

5. MENTINEREA CONSTANTA A PH-ULUI … prin existenta in sange a unor sisteme tampon, care sunt un amestec de acid si baze, siteme care au capacitatea de a neutraliza o cantitate moderata de acid sau baza ajunse in organism. PROPRIETATI FIZICO – CHIMICE ALE SANGELUI 1. 2. 3. 4.

DENSITATEA VASCOZITATEA PRESIUNEA OSMOTICA PH – UL

DENSITATEA : Cantitatea de substante organice (cele mai numeroase fiind proteinele) si anorganice (Ca, F, Mg etc.) din sange. Organismul incearca sa pastreze in limite constante substantele anorganice. Nici prea mult nu bun, nici prea putin. Ex. Prea putine substante anorganice pot duce la crizele spasmofifitice. Evident, densitatea sangelui depinde si de densitatea plasmei si de numarul de elemente figurate: cele mai multe elemente figurate sunt hematiile. Valori normale ale densitatii sangelui : B = 1.057 – 1.067 F = 1.051 – 1.061 Densitatea plasmei depinde de proteinemie, valoarea normala fiind = 1.027 Daca plasma este deproteinizata, valoarea normala = 1.006 (aceasta valoare aratandu-ne substantele anorganice) Variatiile densitatii sangelui : daca e mai mare decat valoarea normala ⇒ hemoconcentratie daca e mai mica decat valoarea normala ⇒ hemodilutie Exista cazuri de : - hemoconcentratii fiziologice, de ex. in cazul persoanelor care traiesc la altitudine mare, cresc numarul hematiilor, datorita lipsei de oxigen. - hemodilutii fiziologice, de ex. in cazul gravidelor in trimestrul 2 de sarcina, atunci cand apare falsa anemie, datorita ingestiei crescute de apa. Sangele este mai diluat, mai exact volumul de plasma este crescut cu pana la 20 – 30 %. 2

Hemoconcentratii patologice – poliglobulia goala – cresterea hematiilor (eritrocitelor) la persoanele care nu traiesc la altitudine. Sangele se ingroasa, inima trebuie sa pompeze mai puternic, oboseste ⇒ insuficienta cardiaca Hemoconcentratii patologice apar si in cazul varsaturilor si a diareei. Aici apare deshidratarea, datorita eliminarui fortate a apei Hemodilutii patologice – dupa hemoragii – volumul de sange se doreste a fi constant, astfel incat plasma preia urgent apa din lichidul interstitial (volumul plasmatic se reface mai repede, elementele figurate se refac dupa cateva zile 5 – 6). Scaderea numarului de eritrocite (hematii) duce la anemie. Pentru a ilustra importanta aflarii densitatii sangelui, se da urmatorul exemplu : In urma unui accident sau post operator, poate aparea pierderea cunostiintei. Soc traumatic sau hemoragie interna? Socul traumatic apare datorita vasodilatatiei, ceea ce permitei apei din sange sa se elib. in tesutul interstitial ⇒ hemoconcentratia. In cazul hemoragiei interne se pierde sange⇒ volumul plasmatic tinde sa se refaca imediat ⇒ hemodilutia. VASCOZITATEA … reprezinta proprietatea unui fluid de a-si modifica incet forma sub actiunea unor forte externe (mai exact, capacitatea sangelui de a curge constant, cu o anumita viteza, chiar daca el este pompat sacadat de catre inima) Vascozitatea are urmatoarele roluri: 1. transforma curgerea intermitenta a sangelui imprimata de sistemul cardiac, in scurgere continua 2. creste rezistenta periferica in arborele circulator. Ex: in anemie, sangele e mai subtire ⇒ VSH-ul devine mai mare, inima bate mai repede, oboseste ⇒ insuficienta cardiaca // in poliglobulii, este invers… sangele e mai gros ⇒ VSHul este mai mic, inima se forteaza, oboseste ⇒ insuficienta cardiaca Vascozitatea este influentata in mod direct de temperatura : cu cat temperatura este mai mare, vascozitatea scade… si invers, logic. Ex: Frig, vascozitate mare, blocarea vaselor mici din periferia arborelui circulator ⇒ nu mai sunt irigate constant⇒ nu mai sunt incalzite ⇒ degeraturi (nas, urechi, degete) PRESIUNEA OSMOTICA … depinde de numarul particolelor suspendate din sange si nu de marimea lor P(resiunea) ostmotica = 290 – 300 mOsm / l 3

In toate compartimentele organismului exista aceeasi P ostmotica. Substanta din exterior care are aceeasi P osm ca si lichidele din organism, se numeste IZOTONA. (ser fiziologic) Solutiile care au o P ost mai mare ca a sangelui = hipertone mai mica ca a sangelui = hipotone P coloidala osmotica depinde de numarul proteinelor din vase si este cea care retine apa. Valoarea normala a P coloidale osmotice = 25 mm Hg In sectiunea arteriala a capilarelor, P osm hidrostatica = 35 mm Hg ⇒ trimiterea apei si a substantelor nutritive catre tesuturi. In sectiunea venoasa, P osm hidrostatica este de 15 mm Hg, permitand intrarea substantelor catabolice spre excretie. PH-ul Valori normale cuprinse intre 7.35 – in sectorul venos si 7.4 in cel arterial. Organismul mentine constanta valoarea PH-ului prin mecanisme fizico-chimice si biologice. Cel mai important sistem tampon chimic sanguin este sist. Acid carbonic – bicarbonat Mecanismele biologice de mentinere a PH-ului sunt : a) piele (prin intermediul careia sunt eliminati acizii prin pranspiratie) b) ficatul, care transforma acidul lactic in glucoza. Acidul lactic se formeaza cu preponderenta din metabolismul muscular c) plamanii, care elimina din organism acizii volatili d) rinichii, care elimina din organism acizii nevolatili e) sistemul circulator, care transporta spre organele de excretie acizii si bazele in exces f) sistemul digestiv. Acesta devine implicat in mentinerea PH-ului numai atunci cand sangele este mai acid. In acest moment, sucul pancreatic si intestinal vor deveni mai putin alcaline, ocupate fiind sa neutralizeze acizii din sange Variatii fiziologice ale PH-ului sanguin 1.

2.

Varsta – la copii, PH-ul poate ajunge pana la 7.42, iar va varstnici poate cobora pana la 7.3. Ph-ul alcalin favorizeaza cresterea la copii, astfel incat diverse boli in copilarie care induc un PH scazut vor influenta talia copilului. Ex. diabet ⇒ multi acizi furiosi⇒ PH scazut ⇒ talie mica Ph-ul variaza in timpul nasterii. Atunci cand PH-ul scade sub 7.2, fatul va muri in timpul nasterii. Prematurii pot avea un PH scazut , datorat fie asfixiei intrauterine, fie incapacitatii organismului de a elimina aciziidatorita imaturitatii plamanilor si rinichilor

4

3. 4. 5. 6.

PH-ul va fi intotdeauna mai scazut dimineata, datorita acumularii de CO2 in organism in timpul noptii (hipo excitibilitate a sist. respirator)– creierul este in repaos si nu mai consuma atat de mult oxigen ca si in timpul zilei. In timpul digestiei gastrice PH-ul va fi mai alcalin, iar in timpul digestiei intestinale, PH-ul va fi mai acid In timpul efortului fizic (la persoanele neantrenate), se acumuleaza acid lactic in organism ⇒ PH scazut In timpul ascensiunii la altitudine, se respira mai repede (e nevoie de mai mult oxigen, dar n-ai de unde sa-l iei)⇒ hiperventilatia, se elimina CO2 mai mult ⇒ PH-ul crescut.

Variatii patologice ale PH-ului sanguin Scaderile PH sub valorile normale = acidoza Cresterea PH peste valorile normale = alcaloza Acidoza si alcaloza pot fi respiratorii (sa se datoreze activitatii plamanilor) sau metabolice (sa se datoreze activitatii rinichilor), de aceea pot fi compensate sau decompensate (stadiul mai grav). Acidoza respiratorie inseamna ca plamanii nu pot elimina CO2 la valori normale ⇒ ne arata obstructia cailor respiratorii cu corpi straini, tumora sau mucus. Acidoza metabolica apare atunci cand rinichiul nu mai poate elimina acizii nevolatili. Acidoza diabetica apare atunci cand se ormeaza in exces acizi catonici. Acidoza mai apare si in cazul diareelor pronuntate la copii, doarece se elimina in exces suc intestinal alcalin Alcaloza respiratorie apare in cazul intoxicatiei cu salicilati (aspirina) sau in cazul crizelor de isterie = hipervenilatia ⇒ elimnarea in exces a CO2 Alcaloza metabolica apare la pacientii cu ulcer tratat in exces cu bicarbonat, sau in cazul varsaturilor pronuntate.

5