Duminica A V A Dupa Rusalii-radu Botis

  • Uploaded by: Eugen Ionut
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Duminica A V A Dupa Rusalii-radu Botis as PDF for free.

More details

  • Words: 1,224
  • Pages: 3
Duminica a V-a dup Rusalii de Radu Boti | Iulie 20, 2008 Biruind prin Hristos Domnul!

Cel r u (diavolul) atrage nenum rate victime. Dar, cu toate c prin r scump rare, împ r ia Satanei asupra sufletelor a fost zdrobit , noi avem de luptat, în continuare, împotriva duhurilor rele care ne a â la p cat. Mântuitorul Iisus Hristos ne avertizeaz s nu ne temem “de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu îl pot ucide, ci de cel ce poate ucide i trupul i sufletul i s le arunce în gheena”. “Fi i treji, priveghea i, pentru c potrivnicul vostru, diavolul, umbl ca un leu r cnind, c utând pe cine s înghit ” (I Petru V, 8). Însu i Iisus Hristos a permis s fie ispitit de diavolul, iar în cei trei ani i mai bine de vestire a Evangheliei, printre multele minuni pe care le-a f cut, au fost nenum ratele eliber ri de suflete de sub puterea demonilor, cum este i cazul demonizatilor din inutul Gherghesenilor. Diavolul nu poate ac iona direct asupra facult ilor noastre spirituale, adic asupra min ii i asupra voin ei, Doar Bunul Dumnezeu poate p trunde în centrul sufletului s mi te resorturile voin ei omului. Direct, diavolul poate influen a numai trupul, cu sim urile lui externe: v zul, auzul, gustul etc. i, mai ales, sim urile interne: imagina ia i memoria sensibil , precum i pasiunile, care constituie domeniul afectivit ii. Iar prin aceast ac iune direct el influen eaz indirect i voin a, care prin mi c rile produse la nivelul sensibilit ii i afectivit ii, este solicitat s consimt la imaginile i pl cerile trezite în sim uri; deoarece tim c , dat fiind strânsa leg tur - unitate vital - dintre corp i suflet, toate fenomenele biologice se r sfrâng i asupra celui al vie ii suflete ti, adic mintea i voin a. Trebuie s subliniem îns c aceste influen e inferioare nu suprim libertatea de decizie; voin a r mâne, tot timpul, liber s accepte sau s resping ispitele, oricât de puternic ar fi complicitatea Satanei în trezirea i alimentarea lor. De altfel, aceast influen este îngr dit , limitat de Dumnezeu, care nu-i permite s ne ispiteasc peste puterile noastre, i care ne d i harul ca s -l infringem. Pe de alt parte ar fi gre it s credem c toate ispitele care ne asalteaz prin sim uri sunt lucrarea diavolului; dezechilibrul ancestral creat prin p catul originar la nivelul întreitei pofte - a trupului, a ochilor i trufia vie ii - despre care vorbe te Sfântul Ioan Evanghelistul, dezechilibru accentuat i între inut de obi nuin ele rele care sl besc i mai mult voin a, este suficient spre a explica un mare num r de ispite i c deri în p cat. Sfântul Iacob, în epistola ne spune: “Fiecare se ispite te de a sa poft , fiind atras i am git, iar pofta, z mislindu-se, na te p catul, i p catul, s vâr indu-se, na te moartea” (I, 4).

Dar tot atât de gre it ar fi s credem c Satana nu ar avea nici un amestec, nici o influen asupra sufletului nostru, ceea ce - dup cum am v zut - este împotriva Sfintei Scripturi. Trebuie s recunoa tem c datorit înclin rii noastre spre p cat sunt explicabile foarte multe dintre ispitele i c derile zilnice. Este foarte greu s identific m ispitele care vin direct de la diavol precum i modul în care lucreaz el. Putem totu i afirma cu certitudine c , atunci când o ispit apare brusc, violent, i persist neobi nuit de îndelungat, diavolul are o contribu ie important . Sau, când ispita produce în suflet o tulburare adânc i persistent , când sugereaz sufletului gustul pentru fapte ce str lucesc în ochii lumii, sufletul se simte înclinat s nu dest inuiasc duhovnicului nimic din toate acestea, în astfel de cazuri de obicei este amestecat i diavolul. Intotdeauna la îndemân este rug ciunea smerit i plin de încredere, prin care invoc m sprijinul lui Dumnezeu. C ci, “Dac Dumnezeu este cu noi, cine va fi împotriva noastr ?”. Rug ciunea - trebuie s fie smerit . A ne recunoa te nimicnicia i neputin a de a birui f r harul divin înseamn a descuraja pe tatal trufiei i a-l dezarma. Rug ciunea trebuie s fie i încrez toare, deoarece slava lui Dumnezeu fiind interesat în biruin a asupra duhului necurat, Dumnezeu nu ne va lipsi de harul S u pentru ca slava Sa s sporeasc prin noi. Alta arm puternic , dup rug ciune, este folosirea cu vrednicie a Sfintelor Taine. Purificarea sufletului în baia Sfintei Marturisiri i nutrirea cu trupul i sângele lui Iisus viu din Sfânta Euharistie, Pâinea Vie ii, alunga duhurile necurate i ne face invulnerabili atacurilor lui. Desigur, i dispretul fa de diavol este lucru essen ial pe drumul catre mintuire iar sufletul câ tig o tot mai mare t rie. Cel r u nu are putere decât asupra sufletelor la e. S nu uit m îns c toat aceast lupt cu armele amintite, lupt soldat uneori cu r ni i înfrângeri regretabile, nu este o lupt de luni sau de ani, are r splata promis . Lupta împotriva celui r u nu se încheie decât odat cu ultima suflare, deoarece cei doi oameni din noi: omul spiritual “, adic omul cel nou - n scut prin apa botezului din Duhul lui Dumnezeu i nutrit i crescut cu Sfintele Taine sub ocrotirea Preacuratei Fecioare, a sfin ilor i a îngerilor - i omul trupesc, adic omul cel vechi al p catului, cu înclin rile spre p cat, fiind nevoit s convie uiasc în aceast via , diavolul va continua s -l a â e neîncetat pe acesta din urm împotriva celui dintâi. Dar, cu ajutorul harului divin, omul spiritual izbute te s îmblânzeasc i s in în frâu poftele omului trupesc, punându-le în slujba eliber rii depline i a des vâr irii omului duhovnicesc. Sfântul Pavel ne avertizeaz : “C ci de ve i vie ui dup trup, ve i muri, iar de ve i omorî cu duhul faptele trupului vostru, ve i fi vii” (Romani VIII, 13). Deci numai moartea pune cap t b t liei noastre. i dup cum atle ii nu se încununeaz cu laurii biruin ei decât dac lupt pân la cap tul competi iei i conform regulamentului în vigoare, tot astfel i noi nu vom primi de la Hristos cununa ve niciei din fericirea Sa, decât dac vom lupta cu statornicie, pân la cap tul vie ii i conform preceptelor Sale, c ci numai “cel ce rabd pân la sfâr it se va mântui”. Mereu s fim convin i c , luptând cu neclintit statornicie i încredere, sub scutul Neprih nitei Fecioare, al sfin ilor, al îngerilor p zitori, avându-L în frunte pe Domnul

Iisus Împ ratul sufletelor noastre, vom înfrânge puterile întunericului. i chiar dac din cauza fragilit ii noastre înn scute ni s-ar întâmpla s c dem r ni i, s nu dezn d jduim ci s ne ridic m i s continu m lupta cea dreapt , cu speran a în biruin a final , întru mântuire i dobândirea cerescului el, fericirea cea ve nic . Amin! Topice: Medita ii | Edit |

Related Documents


More Documents from "Father Dorin"

December 2019 25
December 2019 25
December 2019 29
Infernul Rosu Fl.badican
December 2019 30