Duminica A V A Dupa Rusalii-radu Botis

Duminica a V-a dup Rusalii de Radu Boti | Iulie 20, 2008 Biruind prin Hristos Domnul!

Cel r u (diavolul) atrage nenum rate victime. Dar, cu toate c prin r scump rare, împ r ia Satanei asupra sufletelor a fost zdrobit , noi avem de luptat, în continuare, împotriva duhurilor rele care ne a â la p cat. Mântuitorul Iisus Hristos ne avertizeaz s nu ne temem “de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu îl pot ucide, ci de cel ce poate ucide i trupul i sufletul i s le arunce în gheena”. “Fi i treji, priveghea i, pentru c potrivnicul vostru, diavolul, umbl ca un leu r cnind, c utând pe cine s înghit ” (I Petru V, 8). Însu i Iisus Hristos a permis s fie ispitit de diavolul, iar în cei trei ani i mai bine de vestire a Evangheliei, printre multele minuni pe care le-a f cut, au fost nenum ratele eliber ri de suflete de sub puterea demonilor, cum este i cazul demonizatilor din inutul Gherghesenilor. Diavolul nu poate ac iona direct asupra facult ilor noastre spirituale, adic asupra min ii i asupra voin ei, Doar Bunul Dumnezeu poate p trunde în centrul sufletului s mi te resorturile voin ei omului. Direct, diavolul poate influen a numai trupul, cu sim urile lui externe: v zul, auzul, gustul etc. i, mai ales, sim urile interne: imagina ia i memoria sensibil , precum i pasiunile, care constituie domeniul afectivit ii. Iar prin aceast ac iune direct el influen eaz indirect i voin a, care prin mi c rile produse la nivelul sensibilit ii i afectivit ii, este solicitat s consimt la imaginile i pl cerile trezite în sim uri; deoarece tim c , dat fiind strânsa leg tur - unitate vital - dintre corp i suflet, toate fenomenele biologice se r sfrâng i asupra celui al vie ii suflete ti, adic mintea i voin a. Trebuie s subliniem îns c aceste influen e inferioare nu suprim libertatea de decizie; voin a r mâne, tot timpul, liber s accepte sau s resping ispitele, oricât de puternic ar fi complicitatea Satanei în trezirea i alimentarea lor. De altfel, aceast influen este îngr dit , limitat de Dumnezeu, care nu-i permite s ne ispiteasc peste puterile noastre, i care ne d i harul ca s -l infringem. Pe de alt parte ar fi gre it s credem c toate ispitele care ne asalteaz prin sim uri sunt lucrarea diavolului; dezechilibrul ancestral creat prin p catul originar la nivelul întreitei pofte - a trupului, a ochilor i trufia vie ii - despre care vorbe te Sfântul Ioan Evanghelistul, dezechilibru accentuat i între inut de obi nuin ele rele care sl besc i mai mult voin a, este suficient spre a explica un mare num r de ispite i c deri în p cat. Sfântul Iacob, în epistola ne spune: “Fiecare se ispite te de a sa poft , fiind atras i am git, iar pofta, z mislindu-se, na te p catul, i p catul, s vâr indu-se, na te moartea” (I, 4).

Dar tot atât de gre it ar fi s credem c Satana nu ar avea nici un amestec, nici o influen asupra sufletului nostru, ceea ce - dup cum am v zut - este împotriva Sfintei Scripturi. Trebuie s recunoa tem c datorit înclin rii noastre spre p cat sunt explicabile foarte multe dintre ispitele i c derile zilnice. Este foarte greu s identific m ispitele care vin direct de la diavol precum i modul în care lucreaz el. Putem totu i afirma cu certitudine c , atunci când o ispit apare brusc, violent, i persist neobi nuit de îndelungat, diavolul are o contribu ie important . Sau, când ispita produce în suflet o tulburare adânc i persistent , când sugereaz sufletului gustul pentru fapte ce str lucesc în ochii lumii, sufletul se simte înclinat s nu dest inuiasc duhovnicului nimic din toate acestea, în astfel de cazuri de obicei este amestecat i diavolul. Intotdeauna la îndemân este rug ciunea smerit i plin de încredere, prin care invoc m sprijinul lui Dumnezeu. C ci, “Dac Dumnezeu este cu noi, cine va fi împotriva noastr ?”. Rug ciunea - trebuie s fie smerit . A ne recunoa te nimicnicia i neputin a de a birui f r harul divin înseamn a descuraja pe tatal trufiei i a-l dezarma. Rug ciunea trebuie s fie i încrez toare, deoarece slava lui Dumnezeu fiind interesat în biruin a asupra duhului necurat, Dumnezeu nu ne va lipsi de harul S u pentru ca slava Sa s sporeasc prin noi. Alta arm puternic , dup rug ciune, este folosirea cu vrednicie a Sfintelor Taine. Purificarea sufletului în baia Sfintei Marturisiri i nutrirea cu trupul i sângele lui Iisus viu din Sfânta Euharistie, Pâinea Vie ii, alunga duhurile necurate i ne face invulnerabili atacurilor lui. Desigur, i dispretul fa de diavol este lucru essen ial pe drumul catre mintuire iar sufletul câ tig o tot mai mare t rie. Cel r u nu are putere decât asupra sufletelor la e. S nu uit m îns c toat aceast lupt cu armele amintite, lupt soldat uneori cu r ni i înfrângeri regretabile, nu este o lupt de luni sau de ani, are r splata promis . Lupta împotriva celui r u nu se încheie decât odat cu ultima suflare, deoarece cei doi oameni din noi: omul spiritual “, adic omul cel nou - n scut prin apa botezului din Duhul lui Dumnezeu i nutrit i crescut cu Sfintele Taine sub ocrotirea Preacuratei Fecioare, a sfin ilor i a îngerilor - i omul trupesc, adic omul cel vechi al p catului, cu înclin rile spre p cat, fiind nevoit s convie uiasc în aceast via , diavolul va continua s -l a â e neîncetat pe acesta din urm împotriva celui dintâi. Dar, cu ajutorul harului divin, omul spiritual izbute te s îmblânzeasc i s in în frâu poftele omului trupesc, punându-le în slujba eliber rii depline i a des vâr irii omului duhovnicesc. Sfântul Pavel ne avertizeaz : “C ci de ve i vie ui dup trup, ve i muri, iar de ve i omorî cu duhul faptele trupului vostru, ve i fi vii” (Romani VIII, 13). Deci numai moartea pune cap t b t liei noastre. i dup cum atle ii nu se încununeaz cu laurii biruin ei decât dac lupt pân la cap tul competi iei i conform regulamentului în vigoare, tot astfel i noi nu vom primi de la Hristos cununa ve niciei din fericirea Sa, decât dac vom lupta cu statornicie, pân la cap tul vie ii i conform preceptelor Sale, c ci numai “cel ce rabd pân la sfâr it se va mântui”. Mereu s fim convin i c , luptând cu neclintit statornicie i încredere, sub scutul Neprih nitei Fecioare, al sfin ilor, al îngerilor p zitori, avându-L în frunte pe Domnul

Iisus Împ ratul sufletelor noastre, vom înfrânge puterile întunericului. i chiar dac din cauza fragilit ii noastre înn scute ni s-ar întâmpla s c dem r ni i, s nu dezn d jduim ci s ne ridic m i s continu m lupta cea dreapt , cu speran a în biruin a final , întru mântuire i dobândirea cerescului el, fericirea cea ve nic . Amin! Topice: Medita ii | Edit |