Dr. Com. Int.- Curs 2.docx

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

Regimul juridic al investiţiilor străine in̂ România

Regimul juridic al investitiilor straine in Romania a fost un domeniu, o materie reglementata cu prioritate datorita importantei ei imediat dupa Revolutie, incepand chiar din primavara anului 1990. Primul act normativ care a permis accesul liber al investitiilor staine pe piata romaneasca a fost Decretul lege nr 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania. Acest act normativ a fost abrogat prin Legea nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine si apoi cu OUG 92/1997 care a fost aprobata prin Legea nr. 241/1998. Acest act normativ (OUG 92/1997) se numeste stimularea investitiilor directe (principalul izvor al investitiilor straine). Regimul investitiilor straine este reglementat si prin conventii internationale, atat conventii internationale bilaterale, cat si conventii multilaterale la care Romania este parte.

Acorduri bilaterale Dupa aderarea Romaniei la UE, atributul de incheiere de acorduri in materia investitiilor a trecut de la statele membre catre UE. Ca urmare a acestei situatii, acordurile dintre statele membre au iesit din vigoare sau urmeaza sa iasa din vigoare. Romania a adoptat un act normativ Legea nr. 18/2017 pentru aprobarea incetarii valabilitatii acordurilor privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor dintre Romania si celelalte state membre ale UE In cazul relatiilor intre alte state membre ale UE intre ele, situatia este mai complexa, caci d-abia acum, 15 decembrie 2019, statele membre au adoptat o declaratie, in sensul ca vor lua masuri ca acordurile bilaterale sa isi inceteze efectele. Acest lucru s-a produs ca urmare a unei recente hotarari a Curtii de Justitie a UE (hotararea pronuntata in anul 2018, speta ACHMEA, o societate comerciala din Olanda intr-un litigiu cu Republica Slovaca). Ca urmare a acestei hotarari, CJUE a considerat ca acordurile bilaterale intre statele membre in materia investitiilor nu isi mai au rostul in conditiile detinute

Acorduri cu state terte UE a incheiat si are in continuare dreptul sa incheie asemenea acorduri (cursul trecut)

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

Regulament UE nr. 1219/2012 al Parlamentului European care a stabilit dispozitii tranzitorii privind acordurile bilaterale de investitii incheiate intre statele membre si state terte. Acestea nu au iesit in mod automat din vigoare si ele urmeaza sa iasa din vigoare in masura in care UE incheie acorduri cu state terte ea insasi privind promovarea si protejarea investitiilor. Pana atunci, acordurile Romaniei cu statele terte privind promovarea si protejarea investiilor raman in vigoare.

Regimul investitiilor straine este reglementat si prin conventii multilaterale:  Tratat al energiei Ratificat de Romania prin Legea nr. 14/1997. Se refera la relatiile dintre tari cu privire la investitiile in domeniul energiei  Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si pers ale altor state (conventia de la Washington din 1965 Ratificat de Romania in 1975. Prin aceasta conventie s-a stabilit organizarea si functionarea centrului international pentru reglementarea diferendelor relative la investitii (ICSID= International center for settlement of investment disputes)  Conventia de constituire a agentiei multilaterale de garantare a investitiilor (conventie incheiat in 1985 la Seoul) Ratificat de Romania prin Legea nr. 43/1992

INVESTITIA STRAINA 1. Investitia straina este de 2 feluri: investitia directa si investitia de portofoliu a) Investitiile directe sunt definite de doua acte normative  OUG nr. 92/1997 ca fiind acele participari ale unui investitor strain la constituire sau la extinderea unei societati comerciale pe teritoriul Romaniei sau dobandirea de actiuni ori parti sociale la asemenea societati sau infiintarea de filiale ori sucursale ale unei societati straine in Romania. Ordonanţa reglementează, astfel, trei forme de investiţii străine directe:  participarea la constituirea sau la extinderea unei societăti̧ comerciale române  dobândirea de acţiuni sau părţi sociale ale unei societăti̧ comerciale române şI  i ̂nfiinţarea şi extinderea i ̂n România a unei sucursale/filiale de către o societate

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

comercială străină.  Regulamentul BNR (RBNR) nr. 4/ 2005 privind regimul valutar care defineste investitia ca fiind acea investitie care stabileste o legatura economica durabila intre investitor si societatea la care el participa. Notiunea de legura economica durabila este definita ca fiind acele relatii care implica participarea investitorului strain cu minimun 10% din capitalul social al societatii romanesti unde investeste sau este acea participare care permite investitorului strain sa participe in mod efectiv la administrarea, conducerea sau controlul societatii romanesti unde investeste Investitile directe sunt de 2 subfeluri: 1. Investitii in forma societara Investitia in forma societara este definita de OUG nr. 92/1997 ca fiind cea care are ca efect nasterea/extinderea unei societati comerciale. O societate comerciala are intotdeauna doua laturi:  Latura contractuala este un contract, un acord de vointa intre asociati si  Latura institutionala exprimata prin personalitatea juridica a societatii, adica este, de regula, o persoana juridica, o institutie

2. Investitii in forma exclusiv contractuala Sunt cele care nu genereaza o persoana juridica, ci intre parti se incheie un acord de vointa. De regula, aceste investitii se incheie in domeniul explorarii si exploatarii resurselor naturale si sunt reglementate prin acte normative specifice:  Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere  Legea nr. 238/2004 legea petrolului  Legea nr. 25/2003 legea minelor  Legea nr. 123/2012 legea energiei electrice si a gazelor naturale (ENEL, ENGIE)  Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, care reglementeaza contractul de concesiune important investitii (construirea de aeroporturi, autostrazi)  OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

b) Investitia de portofoliu Definit de OUG nr. 92/1997 ca fiind acea investitie care consta in dobandirea de valori mobiliare pe pietele organizate si reglementate si care nu permit sau nu implica participarea directa a investitorului strain la administrarea societatii.

Deosebirea intre investitia directa si investitia de portofoliu Diferenta este ca:  La investitia directa, investititorul strain participa cu capital de cel putin 10% si efectiv la conducerea, administrarea si controlul societatii iar  Investitia de portofoliu este o investitie speculativa, consta in cumpararea de valori mobiliare (actiuni, obligatiuni, titluri de valoare) pe piata de capital cu scopul ca dupa o anumita perioada de timp sa fie revandute si investitorul sa castige din diferenta de pret

Investitia de portofoliu are la baza Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, dar in afara de aceasta lege fundamentala exista o multime de acte normative emisa de fosta CNVM (Comisia Nationala de Valori Mobiliare) inlocuita prin ASF (Autoritate de Supraveghere Financiara) pentru ca, investita de portofoliu avand o esenta speculativa implicand participarea publicului are un regim foarte strict de reglementare de catre aceasta ASF In categoria investitiilor de portofoliu intra si:  Cumpararea de titluri de stat, statul roman prin Ministerul Finantelor, dar si entitati de stat cum ar fi: judete, municipii, comune, orase, pot lansa pe piata oferte de imprumut sub forma de titluri de stat. Statul roman emite titlu de stat atat pe piata interna si se fac apeluri la populatie pentru a cumpara aceste titluri de stat, dar si pe piata internationala unde sunt in joc sume mult mai mari de bani. Lansarea unei imprumut pe piata internationala este o lucrare dificila din punct de vedere economic, la care participa banci, societati de avocati si care presupun participarea statului Dobanda pe care investitorul (cumparatorul de titluri de stat) o solicita, pe care statul trebuie sa o plateasca in momentul in care imprumuta bani (mai ales pe piata internationala) sub forma de finantare de titluri de stat, aceasta dobanda este

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

principala expresie a ratingului de tara, a Romaniei. Cu cat dobanda este mai mare, cu atat ratingul este mai scazut si invers. Investitiile de portofoliu sunt reglementate si prin alte acte normative, emise si de catre o banca specializata EXIM BANK

Notiunea de investitor strain Este definita de OUG 92/1997 ca fiind o persoana fizica sau juridica nerezidenta, iar pentru calificarea notiunii de nerezident se trimite la dispozitiile BNR. Regulamentul nr. 4/2005 defineste rerezident in cazul persoanelor fizice acele persoane care au domiciul in strainatate si in cazul persoanelor juridice, acele persoane care isi au sediul in strainatate. Elementul de extraneitate relevant pentru definirea notiunii de investitor strain este domiciliul si sediul Notiunea de nerezident este definita si in codul fiscal pentru scopuri fiscale, Legea nr. 227/2015 in art. 7 pct. 27 si pct. 31 defineste notiunea de persoana fizica nerezidenta si notiunea de persoana juridica nerezidenta

Principiile care guverneaza regimul investitiilor straine in tara: 1) Principiul libertatii formelor si modalitatilor de investire in tara Acest principiu se exprimă prin libertatea investitorilor străini de a opta pentru oricare dintre formele de societăti̧ comerciale prevăzute de lege Libertatea formelor inseamna ca investitorul strain poate investi in tara (societate) in orice forma de societate prevazuta de Legea nr. 31/1990 si poate investi, de asemenea si in ceea ce se numeste o asociere in participatie reglementata de art. 1949-1954 C. civ., care nu genereaza o noua persoana juridica. Libertatea modalitatilor inseamna de cate feluri pot fi aporturile investitorilor straini la o societate sau la o investitie in tara Felurile aporturilor: a) Aportul in numerar 

Aport in valuta liber convertibila Valuta poate proveni din conturile din străinătate ale asociatului străin, precum şi din profiturile i ̂n valută liber convertibilă obţinută de acesta, i ̂n condiţiile legii, din

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

activităti̧ realizate i ̂n România. Aceste profituri pot reprezenta, fie dividende i ̂n valută realizate de investitorului străin din alte societăti̧ pe care le are i ̂n România, fie beneficii valutare nete realizate din orice alte activităti̧ legale desfăsu ̧ rate i ̂n ţară.  Aport in lei al investitorului strain, mai ales dupa ce in septembrie 2006, leul a devenit o moneda internationala convertibila, care se tranzactioneaza pe piata valutara internationala, poate fi procurat, vandut si cumparat ca orice moneda si in consecinta, procurarea de lei de catre un investitor strain. b) Aportul in bunuri corporale:  Pentru bunurile mobile (masini, instalatii) urmeaza regimul national, iar investitorul strain poate investi in bunuri mobile precum un roman si  Pentru bunuri imobile, investitorul poate investi si in bunuri imobile insa, exista o particularitate in ceea ce priveste terenurile c) Aportul in bunuri incorporale (in drepturi)  Exemplu: DPI (brevete de inventie, licente, know-how, marci, desene si modele industriale, drepturi de autor), drepturile in creanta (in acele societati in care aportul in creante este permis) d) Aportul in alte drepturi si valori economice. In comert, spre deosebire de civil, totul este patrimonial, negociabil, evaluabil in bani asa fel incat aporturile pot imbraca forme diverse cu conditia ca ele sa fie exprimate finnanciar. Pot fi aporturi:  In cunostiinte si metode de organizare si conducere (manegement)  informatii de marketing  relatii publice  retele de aprovizionare  surse de materii prime  piete de desfacere  Si in aporturi de non-facere (obligatia de a nu face). Exemplu: obligatia de a nu face concurenta produselor noii societati intr-o anumita piata pe care investitorul strain are o anumita preponderenta, chiar un monopol  De asemenea, numele comercial este o valoare patrimonială i ̂n comerţ, şi poate constitui aport la o societate comercială, după ce este evaluat de către asociaţi.

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

2) Principiul liberului acces al investitorilor straini in toate domenile pietei din romania Un investitor strain poate investi in toate ramurile comertului (in industrie, agricultura, transporturi, infrastructura, comunicatii, constructii civile si industriale, comert, turism, banci si orice tip de servicii etc.) Problemele care se pun sunt in domeniul bancilor si societatilor de asigurare. In aceste domenii exista reglementari speciale care sunt aplicabile in mod egal atat pentru investitorul roman, cat si pentru cel strain. Nu se poate vorbi despre o blocare a accesului in domeniul bancilor sau al societatilor de asigurare, dar se are in vedere indeplinirea unor conditii mult mai severe, cum ar fi:  Capital social cu plafon mai ridicat  Supraveghere din partea BNR 3) Principiul nediscriminarii/egalitatii de tratament Se analizeaza pe 2 planuri: A) Intre investitorii romani si cei straini Intre investitorii romani si cei straini nu a existat de la inceput un regim egal. De exemplu Legea nr. 35/1991 acorda mai multe conditii/avantaje investitorilor straini decat celor romani

B) Intre investitorii straini intre ei Dupa OUG nr. 92/1997, s-a instituit regimul egalitatii de tratament intre investitorii romani si cei straini. Principiul este ca legea romana nu prevede o discriminare intre investitorul strain in functie de tara din care provine, dar exista anumite diferentieri pe asa numitul legea mai favorabila (mitior lex). Acest regim poate sa functioneze in cadrul unei uniunii, ex. UE sau exista deosebiri daca statul roman a incheiat cu statul strain un acord cu statul strain privind relatii comerciale sau privind promovarea si protejarea investitiilor.

Garantiile acordate investitiilor straine Sunt 2 garantii de care beneficiaza investitorii straini din tara: 1. Garantia impotriva indisponibilizarii investitiei

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

Isi are izvorul in Constitutie art 44 alin. 3 prevede ca “Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire”. Mai mult de cat atat aceasta prevedere a existat in Constitutie din 1991. In 2003 la revizuirea Constitutiei s-a introdus o prevedere de intarire si anume ca sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere in proprietate publica a statului a unor masuri pe criterii discriminatorii. Ca acte normative speciale. in sensul dispozitiunilor constitutionale sunt:  OUG 92/1997 prevede ca nu pot nationalizate, expropriate sau supuse altor masuri cu efect echivalent, investitiile straine decat in urmatoarele conditii: a) Pentru cauza de utilitate publica se face trimitere la Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica b) Nediscriminatoriu c) In conformitate cu dispozitiile exprese ale legii, deci niciodata prin interpretarea textului d) Cu plata unei despagubiri, iar pentru despagubire OUG nr. 92/1997 si Legea nr. 33/1994 ambele prevad anumite conditii pe care despagubirea trebuie sa le indeplineasca si anume:  Despagubirea trebuie sa fie echivalenta cu valoare justa de piata a investitiei expropiate. Aceasta inseamna ca despagubirea trebuie sa urmeze principiul dezdaunarii integrale, nu potrivit unui calcul contabil (artificial, teoretic), ci potrivit valorii de piata  Despagubirea trebuie sa fie prealabila. Inseamna ca trebuie sa fie platita inainte ca expropierea sa-si produca efectele indisponibilizarea sa-si produca efectele  Despagubirea trebuie sa fie adecvata. Asta inseamna ca ea poate imbraca forma unei despagubiri in numerar (in bani), dar exista si posibilitatea despagubirii in bunuri , in natura, fie prin acordarea unui bun echivalent, fie intr-o alta forma adecvata  Despagubirea trebuie sa fie efectiva. Asta inseamna ca ea trebuie sa fie lichida, exprimabila in bani, adica sa fie liber transferabila de catre investitor in tara lui de resedinta sau in moneda nationala daca solicita acest lucru (de regula despagubirea se plateste de valuta care este liber transferabila in strainatate) Ca modalitate de stabilire a despagubirii exista urmatoarele solutii:  Solutia stabilirii amiabile prin acordul partilor

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

 In cazul în care un acord al partilor nu se realizeaza, sunt incidente prevederile art. 8 al. 4 din O.U.G. nr. 92/1997, conform carora „investitorul afectat are dreptul la o examinare prompta a cazului sau, a evaluarii investitiei sale si a platii despagubirii, conform legii romane, examinare efectuata, dupa caz, de catre o autoritate judecatoreasca sau de catre o alta autoritate independenta si competenta, conform tratatelor internationale in materie la care Romania este parte”. Litigiile dintre investitorii nerezidenti si statul roman cu privire la indisponibilizarea investitiei se solutioneaza de catre instantele judecatoresti nationale sau pe calea arbitrajului, in conformitate cu prevederile art. 11 din O.U.G. nr. 92/1997. 2. Cea de-a doua garantie este garantia stabilitatii regimului juridic al investitiei care inseamna ca, oricarei investitii trebuie sa i se aplice principiul tempus regit actum, adica investitia straina urmeaza regimul legal din momentul in care ea a fost efectuata. Asadar, daca la momentul cand investitia a fost efectuata legea prevedea anumite facilitati (fiscale, vamale, administrative) acele facilitati trebuie sa functioneze pe durata cat ele au fost prevazute de legea in vigoare la momemtul cand investitia a avut loc indiferent daca legea se schimba ulterior. Exista o singura exceptie si anume legea mai favorabila (mitior lex) de la principiul tempus regit actum. Asadar, daca a doua zi apare o lege mai favorabila, prevederile acestea se vor aplica (nu se intampla frecvent acest lucru)

Drepturile de care beneficiaza investitorii straini Drepturile specifice sunt: 1. Investitorii straini au dreptul la asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative pentru constituirea si functionarea investitiei; Aceasta asistenta s-a acordat practic de-a lungul timpului, dar de diferite autoritati publice. In prezent, exista un departament pentru investitii straine in cadrul aparatului de lucru al Guvernului in competenta caruia intra si acest lucru, adica acordarea de asistenta. Retinem ca Romania este parte (afiliata) la o asociatie mondiala in materie si anume Asociatia Mondiala a Agentiilor de Promovare a Investitiilor cu sediul la Geneva la care Romania s-a afiliat din 2004 prin HG nr. 165/2004, iar aceasta societate studiaza investitiile straine si de a gandi, stabili strategii pentru ajutorarea investitorilor straini si facilitatea accesului la pietele interne 2. Investitorii straini au dreptul la conversia in valuta si la liberul transfer in strainatate al profiturilor obtinute in tara.

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

OUG 92/1997 a reglementat in mod explicit acest drept si a enumerat si formele pe care profiturile le pot imbraca:  Forma dividendelor, beneficiilor  Forma veniturilor din vanzarea actiunilor sau partilor sociale  Forma veniturilor obtinute ca urmare a lichidarii investitiei asa numitul beneficiu de lichidare  Forma despagubirilor obtinute din indisponibilizarea investitiei si  orice alte forme. Aceste venituri sunt potrivit legii liber transferabile in strainatate, textul adauga, dupa plata impozitelor si taxelor prevazute de lega romana 3. Investitorii straini au dreptul de proprietate al investitorilor straini asupra bunurilor din tara. Se face o distinctie in ceea ce priveste:  Bunurile mobile: se urmeaza regimul national cu foarte putine exceptii. Asadar, investitorii straini pot dobandi bunuri mobile in tara in aceleasi conditii ca si romani;  Bunurile imobile exista regim national pentru toate, cu exceptia terenurilor. Pentru dreptul de proprietate asupra terenurilor exista reglementari speciale. Din punct de vedere a pozitiei legiuitorului roman in aceasta problema exista o evolutie legislativa esentiala si anume Constitutia din 1991 care prevedea ca cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi drept de proprietate asupra terenurilor. Asadar se instituia o incapacitate de folosinta a strainilor de a dobandi proprietate asupra terenurilor din tara. La revizuirea Constitutiei din 2003, textul s-a modificat, iar noul art. 44 prevede ca “cetatenii straini si apatrizii POT dobandi drept de proprietate privata asupra terenurilor NUMAI in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la UE si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala”. Din acest text rezulta ca in anul 2003 conceptia legiuitorului roman s-a schimbat total, acesta a conferit strainilor capacitate de folosinta de a dobandi drept de proprietate asupra terenurilor, dar dobandirea capacitatiii de folosinta este conditionala, adica este supusa conditiilor pe care textul le prevede si anume:

DR. COM. INT., anul IV, sem. II 21/02.2019 Curs 2

Dupa modul de dobandire: 1. Prin acte juridice intre vii (inter vivos) si testament (mortis causa) daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:  Posibilitatea dobandirii sa fie prevazuta intr-o conventie internationala la care Romania este parte si se mentioneaza in mod explicit Tratatul de aderare a Romaniei la UE  Pe baza de reciprocitate care este de 3 feluri: a) Legislativa: cand in tara straina de unde vine investitorul exista o prevedere legala care permite si investitorilor romani sa investeasca acolo, in dobandirea proprietatii asupra terenurilor b) Diplomatica: cand este prevazuta intr-o conventie internationala la care Roamnia este parte c) De fapt: cand ea rezulta din practica autoritatilor publice, care, de regula, este practica judiciara  In conditiile prevazute in legea organica; legea organica la care Constitutia revizuita din 2003 a facut referire a aparut abia in 2005, si anume este Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi precum si de persoane juridice straine. 2. Prin mostenire legala: dobandirea nu este supusa niciunei conditii