Dr. Com.int.- Curs 4.docx

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4

SUBIECTELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL. FILIALE, SUCURSALELE SI REPREZENTANTELE SOCIETATILOR STRAINE IN ROMANIA

Din partea Romaniei la comertul international participa profesionistii comercianti, cei recunoscuti de lege. In principiu, cei care sunt inregistrati in registrul comertului. Ei pot fi persoane fizice si juridice. Principalii actori ai comertului international sunt societatile comerciale. Societatile cu participatie straina ca subiecte de DCI O societate cu participatie straina este acea societate care are o participare straina la capitalul social, asadar elementul de extraneitate relevant pentru ca o societate sa fie socotita cu participare straina este participarea straina la capital. Nu este o societate cu participare straina o societate care nu are capital strain, dar care are director sau mangeri straini. Societatile cu participare straina se pot constitui in tara in toate domeniile de activitate comerciala inclusiv in materia banicilor, sociatatile de asigurari. Societatile cu participare straina pot desfasura orice activitate prevazuta de codul CAEN de clasificare a activitatilor din economia nationala cu mentiunea ca ele trebuie sa precizeze faptul ca ele nu desfasoara numai activitati in tara, ci si in strainate. Regimul national orice forma reglementata de legea 31/1990. Aceste societati se constituie: etapele constituirii societatii sunt in primul rand actul constitutiv in care apar elemente specifice cum ar fi de pilda mentionarea asociatiilor straini, denumirea sociatii, subscriptia si varsarea capitalului social, functionarea si realizarea. Actul constitutiv se inregistreaza in registrul comertului fiind aplicabila lega 26/1990 privind registrul comertului. Ordinul 2594/c/2008 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului in care reglementare sunt prevazute tehnic procedurile care trebuie urmate unei societati cu participare straina. Nationalitatea societatilor cu participare straina Sediul este principalul element care defineste nationalitatea unei persoane juridice, in cazul nostru, unei societati comerciale. Este criteriul principal al nationalitatii, dar nu este singurul. Exista si alte criterii ale nationalitatii de pilda: criteriul controlului care este prevazut in Conventia de la Washington din 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state Art. 25 “o persoana juridica desi are sediul pe teritoriul unui stat poate fi socotita ca are o nationalitate a unui alt stat datorita controlului care se exercita asupra ei din acel alt stat”

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4

Control insemnand participarea la capital social, din punct de vedere al administrarii al functionarii al cenzorilor. Este cel de-al doilea criteriu al nationalitatii Societatile romanesti cu participare straina pot avea un capital social strain de la un procent oricat de mic pana la 100% Problema care se pune la capitalul social este cea a subscrierii si a varsarii capitalului social: 1. Subscrierea este o obligatie de a face din punct de vedere juridic adica echivaleaza cu obligatia de a varsa in viitor capitalul subscris. Subscrierea trebuie facuta intotdeauna in modeda nationala pentru ca potrivit Legii nr. 82/1991 ( legea contabilitatii) 2. In ceea ce priveste varsarea capitalului este o obligatie de a da, adica de transfer al dreptului real asupra unei sume de bani, a unui bun.

In ceea ce priveste varsarea aporturilor de capital social este o distinctie. Romanii trebuie sa verse capitalul social in moneda nationala deoarece este o operatiune intre rezidenti potrivit Regulamentului BNR nr. 4/2005 operatiunea intre rezidenti trebuie facuta in moneda nationala. Strainii insa pot sa verse in valuta sau in moneda nationala pentru ca leul este o valuta international convertibila din 2006.

Dreptului societatilor romanesti constituite cu participare straina asupra terenurilor din tara Potrivit OUG nr. 92/1997 art. 6 “Societatile romanesti constituite cu participare straina pot dobandi drepturi reale asupra bunurilor imobile in masura necesara derularii activitatii sale potrivit obiectului social. De aici, rezulta ca o anumita circumstantiere exista in masura derularii activitatii potrivit obiectului social. Din punct de vedere al functionarii societatilor romanesti cu participare straina pot desfasura operatiuni in moneda nationala, dar pot desfasura si operatiuni valutare Regulamentul BNR nr. 4/2005 defineste operatiunea valutara astfel: 

In rem operatiunea valutara este orice operatiune valutara care se converteaza in valuta cu o moneda straina liber convertibila



In personam operatiune valutara este cea care se desfasoara in moneda nationala dar intre un rezident si un nerezident

Operatiunile valutare sunt de doua feluri: operatiuni valutare curente si operatiuni valutare de capital.

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4

1. Operatiuni valutare curente sunt cele care implica o contra prestatie certa (vand un bun primesc un pret). Ele intotdeauna au fost libere (dupa 1990) si nu au implicat niciun fel de supraveghere sau control. 2. Operatiuni valutare de capital sunt cele care nu implica o contra prestatie certa. Intra in aceasta categorie operatiunile cu instrumente financiare: cumpararea de titluri de credit. Acestea pentru ca nu au o contra prestatie au fost mult timp sub autorizarea Bancii Nationale, dupa 2007 au fost sub supravegherea Bancii Nationale.

Aspecte de munca si de personal In ceea ce priveste angajarea de personal de catre societatile cu participare straina, problema se pune diferit intre persoane din celelalte tari membre ale UE, din Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana pentru care participarea pe piata fortei de munca este libera, iar pentru personalul care au calitatea de straini din punct de vedere juric se aplica OUG 25/2014 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei este necesar un aviz de deplasare si detasare din partea Inspectoratului General de Imigrari in cadrul contingentului aprobat anual de catre Guvernul Romaniei

In ceea ce priveste salarizarea personalul strain poate fi platit in lei sau valuta pentru ca este o plata intre un rezident si un nerezident, dar pentru romani salariul trebuie platit in moneda nationala cu doua exceptii:  

in zonele libere Romania are zone libere din punct de vedere vamal in care se prevede posibilitatea salarizarii romanilor in valuta sau/si in valuta; in cazul in care este vorba despre personalul reprezentantelor societatii

In ceea ce priveste dizolvarea si lichidarea OUG nr. 92/1997 prevede ca asociatii straini la societatile romanesti cu participare straina au dreptul sa transfere in strainatare fara restrictii profitul, beneficiile pe care le obtin din activitatea desfasurata in tara dupa plata impozitelor si taxelor prevazute de legea Romaniei Aspecte privind insolventa internationala/ insolventa transfrontaliera In ceea ce priveste insolventa (inolventa transfrontaliera) reglementarile sunt diferite: 

Pentru raporturile cu statele membre ale UE: se aplica Regulamentul UE nr. 848/2015 privind procedurile de insolventa



Pentru raporturile cu statele terte: sunt aplicabile dispozitiile speciale ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire ale insolventei Capitolul II “Raporturile cu state terte”. Prevederile din Capitolul II sunt preluate dupa o lege model a

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4

UNCITRAL (este vorba de un soft-law ) privind insolvabilitatea nationala care a fost adoptata in 1997. Solutionarea litigiilor privind societatiile cu participare straine Pentru solutionarea litigiilor, societatile romanesti cu participare straina pot apela la instantele de judecata ordinare, dar modalitatea specifica de solutionare este arbitrajul comercial international. Societatile romanesti cu participare straina pot apela la Arbitrajul Curtii de pe langa Camera de Comert si industrie a Romaniei cu sediul la Bucuresti care are reguli de procedura arbitrala intrate in vigoare la 1 ian 201. In cazul in care nu se apeleaza la arbitrajul Curtii, cel mai frecvent se apeleaza la Arbitrajul Curtii Internationale de Arbitraj a Camerei de Comert Intern din Paris. Cele doua sunt institutii de arbitraj, este un arbitraj institutionalizat. Partile pot apela si la un arbitraj ad-hoc, cel mai frecvent societatile cu participare straina apeleaza la Regulile de arbitraj ale UNCITRAL adoptate in 1976 si modificata in 2010 si 2014. Analiza participarii subiectelor de drept straine la activitati comerciale in tara Societatile comerciale straine pot desfasura o activitate de comert international pe teritoriul tarii in 3 forme institutionalizate: 1. Deschiderea unei filiale 2. Deschiderea unei sucursale 3. Deschiderea unei reprezentante

1. Filialele Definitie: filiala unei societati straine in tara este o societate cu personalitate juridica proprie, romana, distincta de societatea-mama din strainatate, dar care se afla sub controlul societatii-mame din strainatate. Din aceasta definitie rezulta doua elemente esentiale: a) Filiala are personalitate juridica proprie, deci este un subiect de drept propriu distinct de personalitatea juridica a societatii-mama din strainatate. Pentru ca este persoana juridica filiala are toate atributele unei persoane juridice si mai ales ale are un patrimoniu propriu diferit de cel al societatii-mama. Motiv pentru care ea poate efectua acte juridice in nume propriu si pe seama ei insasi. Pe planul dreptului international privat, lex societatis care guverneaza statutul organic pentru filiala este legea romana

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4

b) Societatea-mama exercita un control asupra filialei si acest control este definitoriu pentru ca insasi denumirea de filiala vine de la filius care inseamna fiu. Acest control consta in forme foarte variate. De regula, controlul consta intr-o participare majoritara la capitalul social al societatii mama, dar controlul poate consta si in conducerea si administrarea societatii filialei, adica in modul cum se iau decizii si chiar in organele de control ale filialei din tara.

Relatia dintre filiala si societatea-mama din strainatate Pe plan juridic, relatia este complexa, fiind caracterizata pe de o parte, prin personalitatea juridica distincta a filiatei, iar, pe de alta parte, prin controlul juridic pe care societatea-mama il exercita asupra acesteia. Pe plan economic, filiala are o autonomie relativa fata de societatea-mama din strainatate. Autonomie relativa inseamna ca, pe de o parte, ea este dependenta de societatea-mama, iar pe de alta parte, este autonoma. Autonomie gestionala, ea intocmeste documentele contabile proprii, distincte de cele ale societatii-mama din strainatate pe care trebuie sa le inregistreze la autoritatiile financiare si fiscale romanesti. Este dependenta pentru ca se afla sub controlul societatii-mame.

Constituirea filialelor societatilor straine Filiala se constituie printr-un act constitutiv intocmit de societatea-mama care se inregistreaza in Romania la registrul comertului potrivit legii Registrului Comertului nr. 26 si potrivit Ordinului nr. 2594/2008 privind normele metodologice de tinere a registrelor comertului. In actul constitutiv trebuie sa se mentioneze in mod explicit statutul de filiala odata cu modalitatile de control pe care societatea-mama le are.

Functionarea filialelor societatilor straine Functionarea filialei este supusa regimului national, adica functioneaza in tara dupa regulile generale ale societatilor romanesti, in general cu niste particularitati insa: 

Din punct de vedere contabil, Legea nr. 82/1991 legea contabilitatii prevede ca contabilitatea se tine si in moneda nationala, dar pentru filiale sunt anumite exceptii: ele pot avea un exercitiu financiar diferit de cele romanesti. Cele romanesti au un exercitiu anual de la 1 ianuarie la 31 decembrie, insa filialele pot avea si un exercitiu financiar de la 1 aprilie la 31 martie

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4



Din punct de vedere valutar, Regulamentul BNR nr, 4/2005 care spune ca filiala este rezidenta valutar, deci raportul dintre ea si alte societati romaneste este un raport intre rezidenti.



Din punct de vedere al dreptului de proprietate asupra terenurilor, ea urmeaza regimul societatilor romanesti constituta cu participare straina. Deci nu urmeaza regimul investitiei straina pentru ca are personalitate juridica

Sunt situatii in care actele normative (mai ales in materia explorarii si exploatarii resurselor natural) prevad ca in cazul in care un investitor strain obtine o licenta trebuie sa deschida in tara o filiala sau sucursala. Acest lucru se intampla in materia petrolului in legea nr 238/2004, legea 85/2003 legea minelor 2. Sucursalele Definitie: Sucursala este un sediu secundar al societatii-mama, lipsit de personalitate juridica proprie, care beneficiaza de un capital ce ii este afectat in intregime de catre societatea-mama si care poseda o anumita autonomie juridica si economica fata de societatea-mama.

Elementele definitorii: a) Sucursale nu are personalitate juridica proprie, deci ea nu este un subiect de drept distinct de societatea-mama din strainatate. Pentru ca nu are o personalitate juridica proprie, ea nu are un patrimoniu propriu, in sensul juridic al notiunii, intra in patrimoniul societatii-mama, dar beneficiaza de un capital propriu, adica de o masa de bunuri care este afectata in exclusivitate. Actioneaza pe seama societatii-mama pentru desfasurarea activitatii sale. Sucursala nu actioneaza niciodata pe seama ei insasi. Pe planul dreptului international privat, pentru ca nu are personalitate juridica proprie, statutul organic al sucursalei este supus legii societatii-mama din strainatate, deci lex societatis este legea societatii-mama din strainatate b) Sucursala este dependenta din punct de vedere juridic si economic fata de societatea-mama din strainatate, desi beneficiaza de anumite elemente de autonomie. Relatia dintre sucursala si societatea-mama

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4



Din punct de vedere juridic, este dependenta deoarece capitalul ei social este constituit integral de societatea-mama din strainatate. Pentru ca nu are o personalitate juridica proprie, nu are un patrimoniul distinct, deci nu are creditori si debitori proprii. Ea actioneaza pe seama societatii-mama fie ca un mandatar, fie poate actiona in nume propriu in cadrul al unei relatii specifice de comision de tip societar



sucursala beneficiaza de anumite elemente de autonomie juridica si economica fata de societatea-mama, care ii confera calitatea de sediu secundat al acesteia

Autonomia: 1. Din punct de vedere juridic, sucursala are putine elemente de autonomie pentru ca nu are personalitate juridica si nici patrimoniu, dar are capitalul ei social are doua elemente de autonomie: 

Ea are o capacitate de subiect de drept limitata. In sensul ca poate actiona in justitie pentru operatiunile juridice pe care le-a efectuat in Romania in aplicarea art. 56 alin. (2) din C. Proc. Civ. (prevede ca desi o entitate nu are o personalitate juridica ea poate sa se infatiseze in nume propriu pe seama societatii-mama intr-o instanta sau arbitraj din Romania daca este legal constituita in tara). De asemenea, sucursala poate fi chemata in justitie in calitate de parat pentru operatiunile pe care le-a efectuat in tara. Art. 1066 alin (3) din C. Proc. Civ. (instantele romane sunt competente sa judece orice actiune pornita impotriva unei entitati care are un sediu secundar pe teritoriul tarii).



Sucursala poate da faliment, adica poate intra intr-o procedura de insolventa proprie, independenta de societatea-mama. Sucursala poate da faliment chiar daca societatea-mama nu intra in procedura de insolventa. Reciproca insa nu este valabila. Daca societatea-mama intra in procedura de insolventa, toate sucursalele ei din lume intra in aceasta procedura.

2. Din punct de vedere economic, sucursala are o autonomie gestionara pentru ca intocmeste documente contabile proprii pe care le inregistreaza la autoritatile fiscale romane (registrul comertului).

Constituirea sucursalei Art. 44 din Legea nr. 31/1990 prevede ca se poate constitui o sucursala pe teritoriul tarii daca dreptul strain de la sediul societatii-mama permite constituirea unei sucursale in strainatate. Asadar, primul lucru de verificat este daca tara unde are societatea-mama sediul permite constituirea de sucursale. Daca aceasta prima conditie este indeplinita, apoi constituirea propriu zisa este supusa legii Romane. Este aplicabila Legea nr. 26/1990. Se intocmeste un act constitutiv al sucursale in care trebuie neaparat sa se mentioneze caracterul de sucursala (sa fie

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4

declarat, nu implicit) si trebuie mentionate care sunt coordonatele de control pe care societatea-mama le are asupra sucursala. In denumirea sucursalei, trebuie neaparat mentionate denumirea societatii-mama si sediul ei. Exemplu: ING Rotterdam, sucursala Bucuresti.

Ce acte juridice poate/ nu poate sucursala face pe teritoriul tarii Continutul capacitatii de folosinta a sucursalei pe teritoriul tarii Din punct de vedere juridic, sucursale este intr-o situatie complexa pentru ca, pe de o parte, nu este persoana juridica romana, iar pe de alta parte, isi desfasoara activitatea pe teritotiul tarii. Se aceea spunem ca pe capul sucursalei se intrunesc doua legi: 

Legea straina a societatii-mama care este lex societatis si care guverneaza capacitatea de folosinta. Asta inseamna ca legea societatii-mama ne spune ce acte juridice poate/nu poate face sucursala. Ideea este ca sucursala nu poate face pe teritoriul tarii mai multe acte juridice decat societatea-mama, adica nu poate avea o capacitate de folosinta mai extinsa decat cea a societatii-mama. Daca societatea-mama isi inceteaza existentnta in tara ei, sucursala isi inceteaza si ea automat existenta.



Este supusa conditiei juridice (un ansamblu de reglementari juridice aplicabile strainului) a strainului persoana juridica. Societatii straine i se aplica regimul national, ea are de principiu aceleasi drepturi si obligatii ca societatile romanesti, dar exista anumite exceptii

Exceptii: 

Regimul contabil Legea nr. 82/1991: sucursalele au obligatia sa tina contabilitatea in moneda nationala si potrivit legii romane, cu exceptia exercitiului financiar care poate fi altul



Regimul valutar: desi sucursala nu este persoana juridica romana, din punct de vedere valutar, este socotita rezidenta. Asadar ori de cate ori intra intr-un raport juridic cu un alt rezident este un raport intre rezidenti si in consecinta. trebuie sa aplice TVA



Dreptul de proprietate asupra terenurilor:ea are regimul investitorului straini si in consecinta poate dobandi dreptul de proprietate a terenurilor din tara daca si societatea mama poate face acest lucru.



Regimul fiscal: Codul fiscal incadreaza sucursala in art. 8 in categoria societatilor cu sediu permanent in Romania. Asadar, o societate straina daca are o sucursala pe teritoriul tarii, deci are un sediu permanent si trebuie sa plateasca impozit pe profit pe care il realizeaza din activitatea desfasurata ca orice alta societate de nationalitate romana.

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4

3. Reprezentantele Definitie: Reprezentanta este un sediu secundar al societatii-mama din strainatate, lipsit de personalitate juridica proprie, care nu are un capital distinct de cel al societatii-mama si poate efectua numai operatiuni de reprezentare a societatii-mama fata de partenerii ei comerciali din Romania Elementele definitorii si comparatie intre reprezentanta, sucursala si filiala 1. Reprezentantele nu au o personalitate juridica proprie, ele sunt o prelungire a societatii-mama din strainatate. In consecinta, nu au calitate se subiect de drept distinct, iar din punct de vedere al dreptului international privat, sunt supuse legii nationale, lex societatis, a societatii-mama din strainatate. Din acest punct de vedere reprezentanta se aseamana cu sucursala, dar se deosebeste de filiala care are personalitate juridica proprie 2. Reprezentantele nu sunt abilitate sa faca acte de comert in nume propriu. Ele pot efectua acte juridice numai in numele si pe seama societatii-mama din strainatate. Deci ele actioneaza intotdeauna in numele altuia si pe seama ei. Din acest punct de vedere se apropie, dar nu este identica cu sucursala. Sucursala actioneaza pe seama societatii-mama, dar sucursala pentru ca are un capital propriu poate actiona atat in numele societatii-mama, dar si in nume propriu, ceea ce la reprezentanta nu se intampla niciodata 3. Reprezentanta nu are un capital propriu distrinct de cel al societatii-mama. Aici exista deosebirea esentiala fata de sucursala. Sucursala are un capital propriu in sensul ca are o masa de bunuri, la reprezentanta nu se intampla acest lucru. Acesta este motivul pentru care reprezentanta nu este o forma de investitie in tara. Numai sucursalele si filialele sunt o forma de investitie straina, ea nefiind un aport de capital nu are cum sa fie o investitie straina. Ea nu se inregistreaza in registrul comertului in schimb sucursalele si filialele se inregistreaza.

Temeiul juridic al reprezentantelor Art. 44 din Legea nr. 31/1990 nu contine decat o prevedere extrem de sumara “Societatile straine pot deschide reprezentante pe teritoriul Romaniei” Regimul juridic aplicabil reprezentantelor societatilor straine in tara este reglementat prin legi speciale: 

Decretul Lege nr. 122/1990 privind autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societilor comerciale si organizatiilor economice straine

DCI, anul IV, sem. II 07/03/2019 Curs 4



HG. nr. 1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor, precum si drepturilor si obligatiilor legate de salarizarea personalului roman

Din punct de vedere terminologic, notiunea de reprezentanta este o notiune generica, dar in practica, se intalnesc si alte notiuni de pilda agentie sau birou (mai ales cand este vorba de reprezentantele societatilor de transport, companiile aviatice, agentiile de turism)