Constantin Mavrocordat.docx

Constantin Mavrocordat Imaginea tradițională asupra problemei trecerii la regimul fanatiot Nicolae Mavrocordat domnște în Moldova în 1709-1710, și apoi în 1711-1715. Procesul de instaurare a regimului fanariot a contituit rezultatul unui proces care cuprinde -

Intensificarea luptei de eliberare de sub dominația otomană a Moldovei și Țării Românești. Eforturile Imperiului Otoman de a păstra sub controlul său cele două Țări Române, având o însemnătate strategică și economică. Creșterea ponderii elementului grecesc și strucutilor politice otomane în viața economică, politică, religioasă.

Înlocuirea domnilor pământeni prin greci fanarioți s-au prin familii românești fanariotizate nu a părut drept o modificare brutală a sistemului politic. Mihnea al III-lea, fascinat de exemplul lui Mihai Viteazul i-a imprumutat ca domn până și numele, a contribuit la răscoala antiotomană a celor trei țări românești (1658-1662) care a fost reprimată de Poartă – a fost considerată drept începutul epocii fanariote. În anul 1666, o știre menționează intențiile Porții de numi un grec în funcția de domnitor, mai fidel intereselor Porții. Planul de a le cârmui prin greci de la Istambul a fost readus în actualitate de trecerea domnului Moldovei, Ștefan Petriceicu, de partea armatei polone în bătălia cu turcii de la Hotin (1672) ca și atitudinea echivocă a munteanului Grigore Ghica. =atitudinea celor doi domni români a determiant Poarta să reia intențiile 1666 de a pune, cel puțin în scaunul de la Iași, un grec de la Istambul, care să vegheze la apărarea intereselor otomane. *Dumitrașco Cantacuzino, domnitor în Moldova - familie celebră, a dat împărați la Bizanț - vistier în timpul lui Grigore Ghica - funcția de capuchehaie pentru Ștefan Petriceicu la Istambul. -Poarta îi achită toate datoriile și obligațiile financiare la urcarea sa pe tron, iar Ș. Petriceicu se refugiază în Polonia. -el propune turcilor, fapt realizat, să distrugă cetățile Sucevei, Neamțului și Hotinului

-reformă fiscală (prevedea mai ales stabilirea evidenței contribuabililor) -anticipează regimul fanariot Perioada pre-fanatriotă sau proto-fanariotă (primul experiment fanariot în Moldova) ec. domnitorii Dumitrașco Cantacuzino, Gheorghe Duca *Domnitori pământeni Șerban Cantacuzino (1678-1688), Dimitire Cantemir (1710-1711), Constantin Brâncoveanu (1688-1714). *Mihai Racoviță, domnul Moldovei, negociază în secret cu Petru cel Mare care victorios la Poltava (1709) împotriva lui Carol al XII-lea = mazilirea lui Mihai Racoviță Familia Mavrocordat Alexandru Mavrocordat -

Originar din insula Chios, Exaporit (consilier secret), se stabilește în Fanar, dragoman, carieră diplomatică, negociază pacea de la Karlowitz (1699), pune bazele bibliotecii familiei, studii in medicină și filiosofie, tatăl lui Nicolae Mavrocordat.

Nicolae Mavrocordat -

-

-

-

Dragoman al Porții Nu știa română, inițial are nevoie de interpret La începutul domniei dă poruncă să fie restiuiți banii încasați din dările percepute de fost domn Voia să insituie o cârmuire autoritară Grijă acordată țăranilor contribuabili (efortul de a avea cât mai mulți) La încheierea primului an de domnie, a convocat o adunare a boierimii a prezentat veniturile și cheltuielile, deficitul fiind acoperit de casa particulară a domnului (un fel de buget) După ce încearcă să se acorde ajutor turcilor, ostilitatea boierimii crește. Boierii și un detașament imperial l-a prins în București (1716) este dus în captivitate la Sibiu, unde râmâne până în 1718, timp în care Ț.R. de fratele său Ioan Mavrocordat. Revine la tron în 1719, dominind peste 11 ani. Reformă fiscală (generalizarea ruptei – sau rupoarea – era o înțelegere între vistierie și un contribuabil care stabiliea în locul numeroaselor obligații fiscale o dare unică cu un coantum fix și termene de plată precise – în patru tare) Sistemul fiscal întemeiat pe cislă – fixarea dării pe sat și repartiția sumei pe indivizi fiind făcute de bătrânii comuității în funcție de puterea fiscală a fiecărui om *pecetluiturea – impunerea personală/individuală pentru curmarea stămutării țăranilor Fidel Porții

-

S-a străduit să se integreze tradiției politice românești și să înlăture imaginea unui venetic. Ridică mănăstirea Văcărești, la marginea Bucureștiului, unde se află și biblioteca Iși crează o descendeță legitimatoare pe linia lui Alexandru cel Bun Moare ce ciumă (1730)

Domnitorul prezenta atributele voite de Poartă – grec, cu familia de Istambul și fără pregătire militară (portret robot) Perceperea regulată a dărilor depindea de doi factori -

Numărul contribuabililor Stabilitatea lor (în contra evaziunii prin fugă, se strămutau de pe o moșie pe alta, unde boierii aveau interes să-i tăinuiacă = criza fugii țăranilor)

Domnii Moldovei și Ț.R. Antioh Cantemir și Constanin Brâncoveanu au reformat sistemul fiscal. Principalul element a fost generalizarea ruptei – sau rupoarea – era o înțelegere între vistierie și un contribuabil care stabiliea în locul numeroaselor obligații fiscale o dare unică cu un coantum fix și termene de plată precise. Reforma fiscală a eșuat de fiecare dată din cauza obligației de a satisface exigențele neașteptate ale Porții. Constantin Mavrocordat -

-

Este numit domn la 18 ani Inițial se arată docil în relațiile cu boierimea pământeană, cu rol important în conducere. Secetă (care determină epizootii și scăderea șeptelului – fapt ce duce la fiscalitate exesivă) Se va implica în reluarea Olteniei de la austrieci. Formarea unor corpuri de patrule pentru apărarea Bucureștiului. Măsurile militare ale lui nu s-au limitat la securitatea Capitalei, ci ele au vizat constituirea unor forțe armate ale țării. Măsurile de reorganizare și modernizare a instiuțiilor din Țara Româneacă și Moldova au avut consecințe pizitive pentru progresul societății românești, dar ele au fost inițiate pentru a răspunde intereselor Porții otomane.

Între formula întemeiată de duritatea folosită de N. Mavrocordat în prima sa domnie moldoveană și în Ț.R. și aceea de conciliere a lui I. Mavrocordat, C. Mavrocordat a ales o pe cea din urmă – o obțiune politică. *abuzurile administrative și judecătorești constituiau factorii de instabilitate demo-fiscală – un țăran apăsat și nedreptățit putea să-și părăsească satul în cautarea unor locuri mai ferite de dregătorii abuzivi, pe care domnul voia să-i elimine.

*clientela grecească a domnului venită de la Istambul făcea concurență puternică elementelor autohtone. *Pacea de la Belgrad (1739) – retrocedarea Oteniei, reintegrată la Țara Românească. Constantin Mavrocordat a fost preocupat să satisfacă cererile patronilor lui de la Istambul. Pentru îndeplinirea acestor cereri, el s-a străduit să creeze un mecanism perfecționat de obținere a banilor, grâului, cherestelei, oilor- și alte solicitări de la Istambul. Măsurile luate în acest sens au contribuit la modernizarea unei însemnate părți a structurii societății românești. *scaunul Țării Românești era mai dorit decât cel al Moldovei. *sporirea tributului după alipirea Olteniei. *raportul dintre puterea austriacă și reformele lui Mavrocordat – la dificultăți similare leegate strângerea contribuțiilor se impun măsuri similare. Refacerea țării, atât de încercată de război, și reunificarea administrativă impusă de realipirea Olteniei au făcut necesare promulgarea hrisovului de reformă din 7 februarie 1741. Prevederile cu caracter fiscal ale hrisovului erau desființarea văcăritului și pogonăritului, revenind la sistemul celor patru sferturi, cu scutirea de dajdie a mănăstirilor, preoților și de toate dările descendenților veliților boieri (neamuri). În sistemul fiscal medieval, văcăritul, adică darea pe vitele mari – boi, vaci, cai, bivoli – a fost conisiderată cea mai apăsătoare, lovind în sursa principală de venit a populației – vânzarea vitelor. Cea de-a doua dare desființată era pogonăritul, percepută pe vii în economia medievală în Țările Române, ca și în multe alte state ale constinentului. Viticultura a fost una dintre cele mai importante ramuri. În organizarea marelui domeniu feudal, stăpânul moșiei beneficia de dreptul de monopol al vinului, adică de dreptul de a pune în vânzare exclusivitatea vinului produs de viile sale. Pentru a înțelege locul ocupat de vinurile provenite din comercializarea vinului, este suficient de a aminti că pe moșiile din Țara Românească, sumele realizate prin vânzarea vinului depășesc pe cele obținute din negoțul cu vite, ca și pe cel cu grâne luate împreună. -

-

S-a revenit la sistemul dării unice, plătibile în patru sferturi Scopuri – îndeplinirea exactă la timp a cererilor de bani ale Porții, între și – premisa ei sporirea numărului birnicilor, eliminarea abuzurilor (care îi făcea pe țăranii contribuabili să plece). Tendința de deplasare a judecătorului la contribuabuli – ispravinicii-judecători.

Salarizarea dregătorilor – modernizarea aparatului de stat

-

Însemna sabilirea unui raport de dependență economică între boier și domnie, în măsura în care boierul se integra în aparatul de stat. Veliții mazili judecători – marii boieri rămași fără dregătorii – primeau salariu în schimbul activității judecătorești.

Desființarea închisorilor ținute de protopopii din județe. Existența acestor închisori, deosebite de cele ale domniei erau o manifestare târzie și anacronică, a jurisdicțiilor particulare – caracteristice imunităților feudale. *fenomenul trecerii țăranilor sub protecția unui mare boier. Concurența dintre stăpânii de moșii pentru brațele de muncă suplimentare vs eforul vistieriei de a ține o evindență riguroasă a domiciliului fiscal al contribuabulului. C. Mavrocordat publică hrisovul într-o revistă franceză (Mercure de France) Reforma fiscală -

-

Impunerea unei dări unice C. Mavrocordat a introdus următoarele măsuri noi – evidența contribuabililor, reducerea masivă a categoriilor de privilegiați fiscali, impunerea individuală și abolirea solidarității fiscale. Dările desființate în Moldova- văcătirul și cunița (darea pe cai). Înlăturarea solidarității fiscale pe sate –unități de impunere. Fixarea cuanatumului după starea materială a contribuabilului. Evidența vistieriei (contribuabilul primea o foaie pe care era trecut numele și însemnele sale fizice – pecete. Se încuraja denunțarea evazioniștilor

Acțiunea domnească recuperatoare a contribuabililor s-a manifestat asupra poslușnici = țărani șerbi sau liberi care beneficiau de scutirea totală sau parțială de dări pentru a sluji boierilor și mănăstirilor. Doar marii boieri puteau să aibă un număr limitat (în funcție de rang) *în vechea organizare fiscală exista așa numitele bresle – care nu trebuie confundate cu cele economice de negustori sau meșteșugari – care reuneau diverse categorii deslujbași fiscali, administrativi, militari – sunt supuse la plată bărilor. Însă oricum rolul lor săcade odată cu apariția armelor de foc, ce necesitau profesoniști. În timpul războiului din 1736-1739 el a contituit o oaste cu efective reduse. - scutirea fiscale boierilor, mănăstirilor și clerului. Boierii au fost împărțiti în Țara Româneacă în -

Mari boieri (veliții) cu urmașii lor (neamuri) Boierii mici (mazilii)

În Moldova... -

Boierii de teapta întai Boierii mazili.

*în privința popilor, cei care nu știau carte nu erau scutiți de dări (au început investigații pentru a stopa fenomenul sustragerii de la dări prin intrarea în rândurile preoțimii) *cererile și cheltuielile neașteptate impuse de Poartă (găzduirea unor solii, refacerea unor cetăți, aprovizionarea armatei etc) vs politică fiscală stabilă

Reforma socială -

Abolirea șerbiei și reglementarea raporturilor dintre stăpânii de pământ și țăranii clăcași

Războaiele ruso-austro-turce desfășurate în spațiul românesc, epidemiile, jafurile turco-tătare, fiscalitatea excesivă, abuzurile slujbașilor, calamități naturale – factori ai instabilității demografice. *Sistemul de moină și desțelenire permanentă este caracteristic regimurilor cu populație redusă, care dispune de un mare fond funciar (problema agrară nu se constituise încă). Astfel oricine avea libertatea de a desțeleni cu obligația de a da dijmă stăpânului de pământ. Secolul al XVIII-lea înregistrează o rapidă extindere a culturii porumbului, ale cărei proporții au făcut să se vorbească de o adevărată revoluție alimentară. Apărut în Țările Române, venind din Peninsula Balcanică, în secolul al XVII-lea, porumbul a devenit în secolul următor elementul de bază în alimentația țărănimii. Succesul porumbului se explică prin multiplele sale calități – creștere repede, comestibilitatea boabelor înainte de coacere, randament mare, eforturi minime, gust plăcut, valoare nutritivă ridicată. Extinderea culturilor de porumb s-a făcut în detrimentul celor de mei al cărui nume – mălai – porumbul l-a preluat. Generalizarea porumbului se explică și prin faptul că, nefiind cerut de poarta otoman în cadrul furniturilor de cereale, era la adăpost de exigențele masive și neașteptate ale Istambulului. (gârul păstrează un loc important – consumat mai ales de păturile înstărite, iar consumul porumbului și al meiului de către populația sătească. Moșiile boierilor și ale mănăstirilor erau cultivate de două mari categorii de țărani lipsiți de pământ -

Șerbii (rumâni în Ț.R., vecini în Moldova) Oamenii cu învoiala

Șerbii -

Își transferau din tată în fiu condiția servilă (servitutea corporală – autoritatea cu caracter personal pe care boierul sau egumenul mănăstirii o exercită asupra lor) Nu avea voie să-și părăsească moșia și stăpânul (era urmărit și readus) Muncă fără soroc , executau tot ce voia stăpânul

Oamenii de învoială -

Țărani liberi din punct de vedere personal, fără pământ Ei se așează pe moșia unui boier, mănăstiri pe baza unei învoieli – în cuprinsul căreia erau specifice îndatoririle lor față de stăpântul moșiei (dijmă, clacă etc)

*(tendință de ai aservi progresiv pe oamenii cu învoiala și de ai înrobii – robii țigani - pe șerbi) astfel, stăpânul putea să-i vândă cu moșia, în familie, să-i despartă copii. *și invers, în condițiile concurenței pentru brațele de muncă, boierii erau dispuși să intoducă o anumită ameliorare în regimul de obligații al șerbilor, care erau asimilați cu oamenii liberi cu învoială. Moșiile – de clacă (pe rezerva seniorială), sau – de dijmă (a zecea parte din produse) Obiectivele lui Constantin Mavrocordat -

Stabilitatea și sporirea mesei contribuabulilor și consolidarea autorității domnești în detrimentul celei a marii boierimi Omogenizarea țărănimii fără pământ prin contopirea celor două categorii și uniformizarea regimului de obligații față de stăpânii de moșii prin așezăminte promulgate de domn.

Domnia – autoritatea centrală – nu putea intervenii în relațiile de muncă dintre stăpânii de moșii și șerbi/oameni de învoială. Constantin Mavrocordat va da conținutului reformei social-politic al reformei un înveliș religios. Se trecea la fixarea în scris a îndatoririlor și în fața domnului dacă boierul încălca acordul (domnul avea o atitudine înțelegătoare față de plângerile țăranilor) *cârmuirea jefuitoare a lui Mihai Racoviță (fiscalitate excerivă – fuga țăranilor). Depopularea era amendată și de otomani, este readus la conducerea Țării Românești C. Mavrocordat pt a redresa situația. Atât în Țara Românească, cât și în Moldova domnul fixa claca oamenilor liberi fără pământ, dar sfera de decizie a domnului era limitată de autoritatea seniorială, astfel că regimul rumânilor rămânea să fie fixat de stăpântul de moșie, potrivit obiceiului. Se urmărea asimilarea celor două categorii și încurajarea răscumpărării țăranilor dependenți.

Nici rumânia nu-și mai îndeplinea rosturile pentru care fusese creată, de a permite stăpânului să ducă o viață potrivit stării sale sociale (din cauza fugii și a poverii dărilor) =criza rumâniei, criza fiscală, schimbările survenite în mentalitatea colectivă în evaloarea șerbiei. Abolirea rumâniei în trei etape a. Așezământul tipărit emis la 26 octombrie 1745 (domnul hotărăște o serie de avantaje pentru cei care reveneau la căminele lor – scutire completă de dări pe timp de șase luni, apoi o dare fixă de cinci taleri, modalitatea de achitare rămâne la latitudinea contribuabilului, clacă se șase zile pe ani și posibilitatea converitii ei în bani) Elementul cel mai important este că acest așezământ nu precizează în nici un fel dacă beneficiarii acestor prevederi erau oamenii cu învoială /sau/și rumânii. Apoi – ideea că cei întorși au posibilitatea să se așeze unde vor vrea – aplicată rumânilor reîntorși ar fi însemnat eliberarea lor din șerbie b. Adunarea de la 1 martie 1746 hotăra eliberearea rumânilor reveniți în țară (cine voia să se emancipeze trebuia să treacă ganițele pentru a se întoarce ca să devină liber) c. Adunarea de la 5 august 1746 hotăra eliberarea rumânilor, numai în persoană, fără pământ. Stăpânii erau invitați să-ii elibereze gratuit sau în schimbul unei mici sume de bani. Motivația era una religioasă, o condamnare canonică, pt. că șerbia era denunțată ca fiind o contradicție cu perceptele eticii creștine. =asimilarea rumânilor cu oamenii de învoială, supuși toți așezămuntului domnesc (clacă de 12 zile pe an, dijmă etc) =emancipare personală, dar fără pământ *în Moldova, rezistența boierimii era mai puternică, iar presiunea reprezentată de rezistența țărănimii era atenuată. a. Adunarea de la 6 aprilie 1749 în Biserica Trei Ierarhi ( unde vecinii îi acuză pe stăpâni că ii tratează ca pe niște robi). Actul emis definea condiția servilă, diferită de robie + contopirea vecinilor cu oamenii de învoială. Reforma administrativă și judecătorească *ispravinicii – aveau atribuții judecătorești, fiscale și administrative. Ei erau reprezentații domniei în ținuturi și județe, pe care domnul îi supraveghează (le citește rapoartele) - salarizarea dregătorilor (urmărea înlăturarea abuzurilor + modalitatea de consolidare a raportului de dependență dintre domnie și boierimie) - trimite chestionare pe fiecare județ - măsuri pentru controlul incendiilor

- combaterea ciumei prin izolarea focarului și prin stabilirea perioadei de carantină - serviciu de informații și informatori - susține eliminarea limbii grecești din administrație și folosirea limbii române *practicile judecătorești – obiceiul pământului și pravilele (legile scrise) Reforma justiției -

Crearea unor instanțe de judecată în fiecare județ și ținut (descentralizarea aparatului judecătoresc) Receptivitate față de masa țărănimii Egalitatea dintre țăran și boier la judecată Extinderea procedurilor scrise în detrimentul celor orale (pricinile și deciziile erau scrise în dublu exemplar – în condici numite protocol -) Model în redactarea cărților de judecată Eliminarea jurisdicțiilor particulare (în Biserică se pot rezolva doar probleme de ordin canonic)

*reforma dă populației țării sentimentul siguranței, face din justiție auxiliarul domniei Lazii (negustori otomani care făceau numai abuzuri și necazuri populației locale) au fost izgoniți din Moldova, iar reședințele lor au fost incendiate Viața culturală -

Rețea de corespondeță și informatori (domnul trebuia să informeze Poarta periodic despre desfășurările politice, militare, diplomatice de pe continent) Încurajează învățământul și școlile (domnești, lângă mănăstiri) (ex. Academia domnească de la Iași) Colaborează cu Ion Neculce Tipărirea primei colecții de documente istorice românești

=integrarea în despotismul luminat