Bacteriologie Apa

PATOLOGIA HIDRICA INFECTIOASA

Caracteristici generale 

 

Flora microbiana din apa poate fi clasificata in : - flora naturala proprie apei - flora microbiana de impurificare (de natura umana sau animala) Microflora naturala se dezvolta la temperaturi de pana la 220C (psihrofila) Flora microbiana – 35-450C si este saprofita, conditionat patogena si patogena.

Consideratii generale 



Agentii patogeni microbiologici din apa au proprietati distincte fata de poluantii chimici : - adera la suspensii solide in apa - infectia este dependenta de invazivitatea si virulenta patogenului si de imunitatea consumatorului - relatia doza-raspuns nu este cumulativa Majoritatea patogenilor care contamineaza apa provin din fecale umane sau animale, rar prin urina

Consideratii generale  



Poluntii biologici sunt : bacterii, virusuri, protozoare, helminti, fungi. Datorita diluarii mari, teoretic, dupa contaminarea surselor, se transmit hidric in special agentii care au putere infectanta mare si rezistenta crescuta in afara organismului. Persistenta in apa : unele sunt capabile sa persiste in apa, dar in general nu se multiplica

Consideratii generale 





Cai de patrundere : orala-digestiva, cutaneo-mucoasa, respiratorie si parenterala (hemodializa) Receptivitate : generala si crescuta pentru bacterii, paraziti si mai scazuta pentru virusuri. Manifestare : caracter epidemic, endemic, sporadic.

Epidemia hidrica - caracteristici  

  

Aparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apa Suprapunere topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de distributie a apei Receptivitate generala Lipsa sezonalitatii Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de profilaxie

Bacterii 

 

Doza minima infectanta difera : moderata la Shigella si Campylobacter si mare la Salmonella, coli, v. holeric. Au, in general, o residtenta scazuta la dezinfectant Holera : vibrionul holeric - produce epidemii hidrice extrem de grave - in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993)

Bacterii 





Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii contaminata. Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind extrem de severa. Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze de gastroenterita la nivel mondial.

Bacterii 

  

Escherichia coli – specii patogene (enterohemoragic, enteotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la clor. Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree. Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini. Bacilul Koch – la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie.

Virusuri 



Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca : numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare. Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani; rezista la clor si UV

Virusuri 



Gastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile Norwolk si tip Norwolk); li se atribuie 50% din gastroenteritele nonbacteriene. Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E da o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%.

Paraziti 

   

Giardia intestinalis – factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea necorespunzatoare a apei. Amibiaza – in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice. Cryptosporidium – au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia. Schistostoma – helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma infestanta Ascaris lumbricoides – afecteaza in special copii

Analiza bacteriologica a apei   

Metode de analiza curenta Metode de analiza complementara Metode de analiza speciala

Metode de analiza curenta 



Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 370C (NTG) pe geloza sange 2%. Este un indicator cantitativ de contaminare globala. Principiu : insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat 370C un interval de timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin un germene. Determinarea numarului de germeni coliformi totali : indicatori de poluare cu flora intestinala. Metoda colimetriei:

Metode de analiza curenta 

- test de prezumptie – insamantarea unor volume determinate de apa in flacoane si eprubete cu medii de cultura lichide pe baza de lactoza, incubarea ulterioara (48 h la 370C si urmarirea acelorain care s-a produs fermentarea lactozei cu producere de gaz. - testul de confirmare : este necesar deoarece si alte specii de microorganisme din apa fermenteaza lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu gaz se insamanteaza medii de cultura solide, se incubeaza la 370C – 24 h si se urmareste aparitia coloniilor caracteristice.

Metode de analiza curenta 



Determinarea numarului probabil de coliformi fecali :din tuburile pozitive la testul de prezumptie se trece ansa in tuburi ce contin mediu McConkey lichid se incubeaza 24 h la 44,50C. Virarea mediului in galben+gaz=prezenta coliformilor fecali. Determinarea numarului de streptococi fecali – se insamanteaza pe pe mediu lichid (bulion+azida de Na) se incubeaza la 370C – 24 h. + = aparitia unui sediment de culoare alba, cand agiti eprubeta nu se dizolva. Confirmarea – insamantare din sediment pe mediu de cultura colorat cu brom-crezol-pur, se incubeaza 48 h la 440C, +=vireaza culoarea mediului in galben cu sediment pe fundul eprubetei.

Analize complementare 

 



Atunci cand probele de apa necesita determinari suplimentare : alegeri de noi surse de apa, prezenta in apa a unui mare de germeni, epidemii hidrice Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 220C – similar cu determinarea NTG. Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare – Clostridium perfringens, reduce sulfitul de sodiu in mediul de cultura Determinarea numarului probabil de bacteriofagi antitifici Vi si anticoli

Analize speciale 



Urmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa Determinarea Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, bacteriofagi enterici si anumite enterovirusuri.

Norme 





Apa robinet dezinfectata: NTG = <20 germ/10cmc CT, CF, SP = 0/100 cmc Apa robinet nedezinfectata : NTG = <100germ/1cmc CT = 3germ/100cmc CF, SP = 0 Apa sursa locala nedezinfectata: NTG = <300germ/1cmc CT = 10 germ/100cmc CF, SP = 2 germ/100cmc