Analiza Diagnostic Anp

ANALIZA DIAGNOSTIC A SISTEMULUI ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE

Februarie, 2009

CUPRINS Abrevieri………………………………………………………………………………………………. Listă tabele……………………………………………………………………………………………. Listă grafice………………………………………………………………………………………….. INTRODUCERE………………………………………………………………………………………

3 3 3 4

CAP. 1 PREZENTARE GENERALĂ ………………………………………………………………………… 5 CAP. 2. ANALIZA MEDIULUI EXTERN……………………………………………………………………… 6 CAP. 3. ANALIZA MEDIULUI INTERN……………………………………………………………………….. 7 3.1. Sistemul organizaţional ………………………………………………………………………. 7 3.1.1. Subsistemul organizatoric……………………………………………………………………….7 3.1.2. Subsistemul decizional……………………………………………………………………….. 11 3.1.3. Subsistemul informaţional……………………………………………………………………. 14 3.1.4. Subsistemul metodologico-managerial……………………………………………………… 15 3.2. Funcţii de bază………………………………………………………………………………….. 16 3.2.1. Reintegrare socială …………………………………………………………………………… 16 3.2.2. Siguranţa deţinerii, pază şi escortare……………………………………………………….. 19 3.2.3. Asistenţă medicală……………………………………………………………………………. 24 3.3. Funcţii suport…………………………………………………………………………………… 28 3.3.1. Resurse umane………………………………………………………………………………… 28 3.3.2. Economic şi administrativ…………………………………………………………………… 35 3.3.3. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii………………………………………………………. 40 3.3.4. Relaţii publice şi mass-media……………………………………………………………….. 45 3.3.4. Cooperare şi programe………………………………………………………………………. 46 3.3.5. Juridic…………………………………………………………………………………………… 48 3.2.6. Prevenirea criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar……………………………. 50 3.3.7. Inspecţia penitenciară……………………………………………………………………….. 51 CAP. 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI………………………………………………………………….. 52

2

Abrevieri ANP = Administraţia Naţională a Penitenciarelor ppl = persoane private de libertate Listă tabele Indicatori specifici doemniului reintegrare socială Situaţia ocupării penitenciarelor la data de 27 ianuarie 2009 Număr salariaţi, pe categorii, în domeniul medical Indicatori specifici domeniului asistenţă medicală Cauze de deces Rata brută a mortalităţii în sistemul penitenciar Evoluţia chemei de personal în perioada 2006-2008 Cheltuieli cu formarea profesională Gradul de înzestrare cu autovehicule Gradul de uzură al autovehiculelor din dotare Planul anual de investiţii Extras din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor 2006-2008 Indicatori specifici domeniului tehnologia informaţiei şi comunicaţii IT Număr personal de specialitate IT Număr staţii de lucru Indicatori specifici domeniului cooperare şi programe Indicatori specifici domeniului prevenirea criminalităţii şi corupţiei în mediul penitenciar Indicatori specifici domeniului inspecţiei penitenciare Listă grafice Evoluţia personalului 2006-2008 Schema de personal 2006-2008 Raportul agent operativ/ppl în 2008 Situaţia angajărilor 2006-2008 Intrări susrsă externă vs. Ieşiri Participări la cursuri 2006-2008 Apariţii şi menţiuni ANP în mass-media

3

INTRODUCERE

Analiza care a stat la baza elaborării Planului de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008-2009 a relevat lipsa unei strategii pe termen mediu/lung care să îşi propună soluţionarea problemelor identificate la nivelul sistemului. În aceste sens, Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008-2009 a prevăzut elaborarea unui document strategic pe termen mediu şi a unui plan de acţiune aferent care să constituie un document reper cu privire la acţiunile întreprinse pentru funcţionarea eficientă sistemului penitenciar. Prezentul document a fost elaborat pe baza datelor furnizate de compartimentele din cadrul Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Documentul este structurat în 4 capitole şi face o descriere a sistemului administraţie penitenciar urmată de o analiză şi recomandări punctuale pentru fiecare domeniu de activitate analizat. În primul capitol se face o prezentare generală a sistemului penitenciar, a rolului şi importanţei acestui serviciu public în cadrul comunităţii. Capitolul II este dedicat analizei mediului extern, adică a acelor factori externi care influenţează activităţile specifice sistemului penitenciar. Capitolul III prezintă o analiză a mediului intern al sistemului administraţiei penitenciare. În cadrul acestui capitol s-a optat pentru o logică de analiză de la întreg la parte şi de la funcţii de bază la funcţii suport. Capitolul IV conţine concluziile şi recomandările care vor sta la baza elaborării strategiei sistemului.

4

CAP. 1 PREZENTARE GENERALĂ A SISTEMULUI PENITENCIAR Sistemul administraţiei penitenciare în România este constituit din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, considerate instituţii publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului. Administraţia Naţională a Penitenciarelor este un serviciu public care contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale prin asigurarea pazei, escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenţie şi organizarea de activităţi de asistenţă socială şi educaţie destinate reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate. Activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este coordonată direct de către Ministrul Justiţiei şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei României, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, cu recomandările Consiliului Europei cu privire la tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, legislaţiei execuţional-penale şi ale hotărârilor Guvernului date în aplicarea acestei legislaţii. Sistemul penitenciar este un serviciu public cu un rol social deosebit, determinat de funcţiile sale punitiv-educative şi de reinserţie socială a persoanelor private de libertate. Acest rol devine vizibil în context social, în special în momentul producerii unor evenimente negative. De aceea se pune accentul pe importanţa modului de organizare şi coordonare a activităţilor de executare a pedepselor privative de libertate, pe asigurarea pazei, escortării şi supravegherii condamnaţilor. Garantarea siguranţei locurilor de detenţie este una dintre responsabilităţile principale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în vederea asigurării unui mediu custodial sigur. Astfel, Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia de a garanta ordinea şi disciplina locurilor de detenţie în condiţiile creării unui climat care să respecte demnitatea persoanelor private de libertate. Administraţia Naţională a Penitenciarelor trebuie să evalueze permanent nevoile de asistenţă socială, educaţie şi terapeutice ale persoanelor private de libertate, acest proces constituind baza strategiei de reintegrare socială a acestora. Activitatea de pregătire şcolară şi de calificare a persoanelor private de libertate, coordonarea şi planificarea etapelor şi a programelor educaţionale sunt activităţi curente desfăşurate în cadrul sistemului pentru realizarea funcţiei educative şi de asistenţă psiho-socială. La nivelul sistemului penitenciar se organizează şi sunt supravegheate activităţile privind asigurarea dreptului la asistenţa medicală a persoanelor private de libertate. Pentru realizarea acestei funcţii sistemul utilizează personal de specialitate, o baza materială proprie şi proceduri similare sistemului sanitar public. Pentru a realiza toate aceste funcţii, personalul din cadrul sistemului penitenciar trebuie să fie selectat şi evaluat pe baza unor criterii specifice activităţii pe care urmează să o desfăşoare şi să beneficieze de formare şi perfecţionare profesională continuă. În egală măsură, Administraţia Naţională a Penitenciarelor beneficiază de patrimoniul propriu prin care se asigură condiţiile materiale necesare desfăşurării activităţii unităţilor penitenciare. La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se evaluează şi planifică, în funcţie de obiectivele sistemului penitenciar, priorităţile şi resursele materiale şi financiare şi se elaborează programe anuale şi de perspectivă pentru investiţii şi reparaţii capitale ale spaţiilor de deţinere.

5

CAP. 2 ANALIZA MEDIULUI EXTERN Analiza mediului extern constă într-o prezentare sintetică a principalelor elemente de natură politică, economică, socială şi tehnologică ce ar putea influenţa în mod direct sau indirect activitatea şi dezvoltarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Analiza PEST (Politic, Economic, Social, Tehnologic) FACTORI POLITICI FACTORI ECONOMICI - calitatea României de stat membru al UE reprezintă pentru ANP atât o oportunitate, cât şi o ameninţare; oportunitate, prin intensificarea - limitarea solicitărilor agenţilor contactelor cu instituţii similare din UE, iar ameninţare, prin economici privind utilizarea persoanelor probabilitatea transformării României în ţară de tranzit sau de private de libertate în activitatea de destinaţie pentru cetăţenii statelor care nu sunt membre UE; prestări servicii ca urmare a - Modificarea frecventă, în regim de urgenţă, a cadrului normativ restrângerii activităţii acestora din incident sistemului penitenciar are un impact negativ asupra cauza crizei economice; funcţionării sistemului penitenciar, în ansamblul său - perioada de criză poate determina o - creşterea numărului de extrădări ale cetăţenilor români care au creştere a ratei criminalităţii; condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite pe teritoriul altor state; - adoptarea de politici la nivelul Guvernului care au ca finalitate combaterea efectelor recesiunii economice, cu consecinţa reducerii tuturor categoriilor de resurse alocate sistemului judiciar, implicit sistemului penitenciar. FACTORI SOCIALI FACTORI TEHNOLOGICI - trendul descrescător al ratei criminalităţii înregistrat din anul 2002 până în anul 2007(anuarul statistic); - existenţa unor organizaţii civile active în domeniul drepturilor deţinuţilor; - rata infracţionalităţii a înregistrat un trend crescător din anul 2005 şi până în anul 2007(anuarul statistic);

- gradul de progres al tehnologiei informaţiei este extrem de rapid, ceea ce face necesară dezvoltarea unor politici multianuale de investiţii pentru modernizarea permanentă a infrastructurii IT

Din analiza tabelul de mai sus, se poate concluziona că factorii enunţaţi vor influenţa activitatea sistemului penitenciar atât pe termenu scurt (constrângerile bugetare, posibila creştere a ratei criminalităţii ca efect al crizei financiare etc.), cât şi pe teremen mediu şi lung (probabilitatea creşterii ratei criminalităţii pe fondul transformării României în ţară de destinaţie/tranzit pentru emigranţil). În vederea stabilirii unor obiective realiste prin Strategia sistemului penitenciar, toţi aceşti factorii externi care pot influenţa – într-o manieră pozitivă sau negativă – funcţionarea sistemului penitenciar, trebuie luaţi în considerare.

6

CAP. 3 ANALIZA MEDIULUI INTERN Mediul intern al unei organizaţii se compune din acele elemente care, prin acţiunea, utilizarea şi aplicarea lor, asigură atingerea scopului organizaţiei. În demersul de analizare a componentelor mediului intern, am grupat acest capitol în trei subcapitole, a căror logică de prezentare este de la întreg, la parte şi totodată, de la principal la secundar. Astfel, primul subcapitol urmăreşte analizarea sistemului de management al organizaţiei, cu cele patru componente majore: subsistemul decizional, subsistemul informaţional, subsistemul organizatoric şi subsistemul metodologico-managerial. Al doilea subcapitol detaliază funcţiile de bază ale sistemului penitenciar, şi anume funcţia de reintegrare socială, funcţia de siguranţă şi regim penitenciar şi respectiv, funcţia medicală. Subcapitolul trei analizează funcţiile suport, cele care sprijină îndeplinirea funcţiilor de bază ale sistemului penitenciar. 3.1. Sistemul organizaţional Sistemul organizaţional cuprinde elementele cu caracter decizional, informaţional, organizatoric, metodologic etc. prin intermediul cărora organizaţia exercită competenţele proprii. În ceea ce priveşte sistemul administraţiei penitenciare, analiza sistemului organizaţional cuprinde analiza celor patru subsisteme, respectiv: organizatoric, decizional, informaţional şi metodologic. 3.1.1. Subsistemul organizatoric Schema grafică a sistemului administraţiei penitenciare Din punct de vedere organizaţional, sistemul administraţiei penitenciare cuprinde structura administraţiei centrale şi, respectiv, unităţile penitenciare la nivel teritorial. La nivel central, structura care îndeplineşte atribuţiile de conducere a sistemului penitenciar este Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti coordonează direct structura centrală a sistemului administraţiei penitenciare. Schema organizaţională a sistemului penitenciar. Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti Administraţia Naţională a Penitenciarelor

Şcoală de agenţi

Penitenciar

Centru de reeducare

…

Penitenciar spital

46 unităţi penitenciare 46 unităţi penitenciare Sistemul administraţiei penitenciare 7

Organizarea procesuală Procesele necesare realizării misiunii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se delimitează în procese de bază şi procese suport care, la rândul lor, se regăsesc sub forma funcţiilor, activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor. Distingem, astfel, următoarele funcţii de bază şi funcţii suport. Funcţiile de bază identificate sunt: - funcţia de reintegrare socială; - funcţia de siguranţă, pază şi escortare; - funcţia de asistenţă medicală Funcţiile suport identificate sunt: - funcţia de resurse umane; - funcţia economico-administrativă; - funcţia de comunicare; - funcţia de prevenire a criminalităţii şi corupţiei în mediul penitenciar - funcţia de control Organizarea structurală Organizarea structurală este redată de structura organizatorică concepută pentru a asigura exercitarea funcţiilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (a se vedea anexa nr. 1 - organigrama ANP) şi cuprinde strucutra managerială şi structura de execuţie. Structura managerială a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este formată din organe şi organisme de management, precum: Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti – coordonează direct Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – conduce Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi are în subordine nemijlocită directorii unităţilor penitenciare din sistemul administraţiei naţionale. Directorul General al Administraţiei Naţionale a penitenciarelor răspunde de buna funcţionare a sistemului administraţiei penitenciare în faţa ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti. Directorul General este ordonator secundar de credite. Directorii Generali Adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – conduc subdivizuni organizatorice din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în baza deciziilor Directorului General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Directorii de direcţii, şefii de servicii, birouri – conduc direcţii, servicii, birouri din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi coordonează funcţional activitatea structurilor similare din teritoriu. Directorii unităţilor penitenciare din cadrul sistemului administraţiei penitenciare – conduc unităţile penitenciare şi sunt ordonatori terţiari de credite. Colegiul de conducere al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - organ consultativ în stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii, având ca membri titulari directorul general, directorii generali adjuncţi, directorii şi şefii de servicii independente. Consiliul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea oricărui membru, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate. Grupurile regionale de management – structuri informale de management de coordonare unitară a sistemului administraţiei penitenciare. Sunt în număr de 11 şi se grupează în jurul unui lider zonal ale cărui performanţe de activitate sunt superioare celorlalte.

8

Structuri permanente La nivelul Administraţie Naţionale a Penitenciarelor există următoarele structuri permanente: - Comitetul de securitate şi sănătate în muncă; - Comisia de disciplină; - Comisia pentru atribuirea locuinţelor de serviciu; - Unitatea de implementare a programelor PHARE. Structura operaţională Cuprinde toate subdiviziunile organizatorice ale Administraţieni Naţionale a Penitenciarelor care pun în execuţie instrucţiunile, deciziile, hotărările organelor şi/sau organismelor de management. La nivel central distingem următoarele direcţii, servicii, birouri şi compartimente: Direcţia Reintegrare socială Serviciul Educaţie Serviciul Asistenţă psihosocială Compartiment Persoane vulnerabile Direcţia Siguranţa deţinerii şi Regim penitenciar Serviciul Regim penitenciar Serviciul Siguranţa deţinerii Serviciul Evidenţă şi Transfer Birou Organizarea muncii Direcţia Medicală Serviciul Sănătate publică şi Programe Serviciul Asistenţă medicală Compartiment Assitenţă curativă, Profilactică şi Epidemiologică Direcţia Tehnologia informaţiei şi Comunicaţii Compartiment Mentenanţă, Hardware şi Comunicaţii Serviciul Gestiune software, Analiză şi Programare Compartiment Dezvoltare şi Întreţinere aplicaţii Compartiment Multimedia şi Administrare site-uri Serviciul Administrare şi Securitate tehnică de calcul Compartiment Administrare şi Securitate tehnică de calcul Compartiment Administrare şi Securitate comunicaţii Direcţia Economico-administrativă Birou cazarmare, construcţii, investiţii Compartiment Plan Compartiment Urmărire lucrări Compartiment Cazarmare Serviciul Logistică Compartiment Asigurare tehnico-materială Compartiment Achiziţii 9

Compartiment Producţie şi GAZ Serviciul Financiar-contabilitate Compartiment Financiar Compartiment Contabilitate Compartiment Casierie Serviciul Planificare şi Execuţie bugetară, Salarizare Compartiment Planificare şi Execuţie bugetară Compartiment Salarizare Direcţia Management Resurse Umane Serviciul Resurse umane Serviciul Evidenţă personal Serviciul Formare profesională Direcţia Contencios şi Elaborare acte normative Serviciul Contencios şi Contracte Serviciul Meteodologie şi Elaborare acte normative Compartiment Metodologie Compartiment Elaborare acte normative Direcţia Inspecţie Penitenciară Serviciul Control Serviciul Sesizări şi Sinteză Serviciul Cooperare şi Programe Compartiment Cooperare cu instituţii externe Biroul Accesare şi Implementare Programe Compartiment Accesare programe Compartiment Implementare programe Serviciul Cabinet şi Registratură Generală Compartiment Cereri şi Registratură Compartiment Arhivă Compartiment Cabinet Serviciul Informaţii clasificate Serviciul Psihologia personalului Biroul Relaţii Publice şi Massmedia Compartiment Management Situaţii de urgenţă Compartiment Organizare-Mobilizare Compartiment Protecţia Muncii 10

Procesele de muncă Nu a fost identificat, la nivelul sistemului administraţiei penitenciare, un manual al proceselor şi fluxurilor procesuale de bază şi auxiliare. Proceduri operaţionale Începând cu data de 04.07.2008 se aplică la nivelul sistemului administraţiei penitenciare un manual de proceduri ce acoperă întreaga activitate din sistemul penitenciar. Manualul are un conţinut accesibil tuturor angajaţilor. Pentru anumite activităţi, procedurile elaborate, nu ţin cont cont de procesele propriu-zise, procedurile descrise luând forma unor liste cu responsabili şi atribuţiile acestora. (ex. procedurile specifice domeniului de educaţie şi asistenţă psihosocială). De asemenea, manualul nu a mai fost actualizat ca urmare a schimbărilor organizaţionale intervenite ulterior implementării sale.. Manualul de proceduri în vigoare are meritul de a familiariza personalul din sistemul administraţiei penitenciare cu conceptul de procedură operaţională şi cu activităţilor pe care le desfăşoară, fiind util atât noilor veniţi, cât şi personalului existent. Din analiza organigramei şi descrierea subsistemului organizatoric se desprind următoarele concluzii: 1. Organismul de management participativ – Colegiul consultativ – nu cuprinde în structura sa directorii unităţilor penitenciare, care sunt conducătorii principalelor unităţi din sistemul administraţiei penitenciare. 2. Ponderea ierarhică a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este excesiv de mare (16+46) cuprinzând atât subdiviziuni organizatorice din cadrul ANP, cât şi unităţi penitenciare. Această situaţie afectează calitatea actului managerial la primul nivel ierarhic din cauza volmului de muncă depus pentru coordonarea tuturor structurilor din subordinea sau coordonarea directă. 3. Sistemul procesual şi procedural necesită reactualizare, completare şi corelare. 3.1.2. Subsistemul decizional Elementele componente ale subsistemului decizional sunt: decidentul, procesul decizional, mijloacele de transmitere a deciziei, monitorizarea implementării deciziei şi controlul. Decidentul La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor distingem următoarele categorii de decidenţi, în funcţie de importanţa deciziei: - decidenţi strategici: Ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, Directorul General şi Directorii Generali Adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Consiliul de conducere al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Directorii unităţilor penitenciare; - decidenţi operaţionali: conducătorii subdiviziunilor organizatorice din sistemul administraţiei penitenciare. Din totalul decidenţilor strategici (cu execpţia ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti), un număr de 6 sunt detaşaţi din rândul magistraţilor, iar restul reprezintă funcţionari cu statut special. Principalul decident în cadrul sistemului adinistraţiei penitenciare este directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Stilul de conducere este perceput ca fiind unul consultativ, decidentul culegând informaţia necesară de la colaboratori, analizând-o împreună cu aceştia, decizia finală reflectând sau nu aportul colaboratorilor.

11

În rândul lucrătorilor din sistemul penitenciar se manifestă o susţinere condiţionată de rezultate a conducerii actuale a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În perioada analizată (2006-2008), echipa de conducere a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor s-a schimbat de 5 ori, afectând astfel activitatea pe termen scurt şi mediu a organizaţiei. Procesul decizional Fundamentarea deciziei curente se face, de cele mai multe ori, fără a urma un proces decizional raţionalizat. Există însă, la nivelul central al sistemului administraţiei penitenciare, practica elaborării de documente de planificare strategică. În acest sens au fost elaborate, în ultimii trei ani, planuri şi strategii, globale sau specifice (ex. Strategia de reintegrare socială, Strategia de dezvoltare 2007, Planul de eficientizare a sistemului penitenciar 2008). La nivel teritorial, fiecare unitate elaborează planuri anuale operaţionale specifice domeniului siguranţei penitenciare. Documentele strategice menţionate, nu au fost implementate sau au fost doar parţial implementate. Mijloacele de transmitere a deciziei Principala modalitate de transmitere a deciziei este cea scrisă. Această situaţie derivă din specificul instituţiei şi din cerinţele reglementărilor în vigoare aplicabile instituţiile publice. Dispoziţiile şi instrucţiunile emise sunt transmise fie scris, fie verbal.

deciziilor.

Monitorizarea implementării deciziei şi controlul Raportările zilnice sau periodice sunt principalul instrument de monitorizare a implementării

În fundamentarea deciziilor un rol important îl au rapoartele de sinteză întocmite de structura de control a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv Inspecţia Penitenciară. Din descrierea subsistemului decizional se desprind următoarele concluzii: 1. Nu a fost identificat un sistem integrat de raportare şi monitorizare a implementării deciziei. 2. Cea mai mare parte a documentelor strategicie elaborate au fost parţial implementate sau chiar au rămas la stadiul de document asumat şi neimplementat urmare a schimbărilor frecvente ale echipei de conducere a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

12

Sistemul decizional în cadrul sistemului administraţiei penitenciare

Lider Regional

Director unitate

Director unitate

Lider Regional

Lider Regional Lider Regional Director General Adjunct

Lider Regional

Director unitate

Director General Adjunct

Lider Regional

Director General ANP

Lider Regional

Lider Regional

Director General Adjunct Lider Regional Director unitate

Lider Regional

Director unitate

Lider Regional

Director unitate

Decizii de coordonare Decizii de subordonare 13

3.1.3. Subsistemul informaţional Subsistemul informaţional cuprinde datele, informaţiile, fluxurile şi circuitele informaţionale, procedurile şi mijloacele de tratare a informaţiilor folosite pentru fundamentarea şi operaţionalizarea deciziilor. Datele şi informaţiile Se regăsesc sub formă de decizii, instrucţiuni, metodologii, rapoarte, planuri de măsuri, etc. Nu există un sistem unic de centralizare a datelor statistice provenite din sistemul administraţiei penitenciare. Nu există un sistem unic de indicatori specifici sistemului administraţiei penitenciare. Fluxurile şi circuitele informaţionale Direcţia fluxurilor informaţionale este preponderent verticală. Fluxurile informaţionale oblice sau orizontale au o frecvenţă redusă, ocazionate de diferite proiecte care implică participarea mai multor subdiviziuni organizatorice. Procedurile informaţionale Sunt asociate, în special, procedurilor operaţionale specifice sistemului administraţiei penitenciare. Sistemul informatic nu este susţinut de proceduri specifice aplicaţiilor utilizate în sistemul administraţiei penitenciare. Mijloace şi structuri de tratare a informaţiilor Mijloacele folosite în cadrul sistemului administraţiei penitenciare fac parte din rândul echipamentelor audiovizuale, de tehnoredactare, fotocopiere, printare, etc. Sistemul administraţiei penitenciare este relativ bine dotat cu aparatură IT şi de comunicare. Există structuri specializate de tratare a informaţiilor de provenienţă internă sau externă şi cu destinaţie internă sau externă (Direcţia IT şi Comunicare, Biroul relaţii publice şi mass-media, Serviciul cabinet şi registratură generală) Deficienţe specifice sistemului informaţional întâlnite în cadrul sistemului administraţiei penitenciare Redundanţa – aceleaşi raportări/informaţii sunt adresate mai multor destinatari Filtrajul – informaţiile sunt fie modificate, fie omise în mod intenţionat Calitatea informaţiilor: Informaţiile vehiculate în sistemul administraţiei penitenciare sunt, de cele mai multe ori reale, unilaterale, uneori lipsite de concizie şi sintetism, de cele mai multe ori precise şi fiabile, dar uneori neajungând la beneficiar în timp util. Din descrierea subsistemului informaţional se pot desprinde următoarele concluzii: 1. Lipsa unui sistem integrat, coerent de raportare face posibilă manifestarea deficienţelor de tipul redundanţei şi filtrajului, afectând calitatea şi oportunitatea deciziei. 2. Lipsa unor proceduri de comunicare internă şi externă fără caracter secret poate conduce la apariţia unor expuneri publice ale sistemului administraţiei penitenciare dificil de gestionat.

14

3.1.4. Subsistemul metodologic Subsistemul metodologico-mnagerial cuprinde sistemele, metodele şi tehnicile de management folosite pentru eficientizarea şi eficacizarea actului de conducere. Principalele instrumente manageriale folosite la nivelul Adminsitraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt: - şedinţa; - graficul de lucru; - împuternicirea; - managementul participativ; - planul de măsuri; - strategia de dezvoltare, Instrumentarul metodologico-managerial aflat la dspoziţia sistemului administraţiei penitenciare este unul sărac, aplicat în mod aleator în cele mai multe cazuri. Nu există, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, un compartiment specializat în management organizaţional, care să includă politicile publice specifice şi subsistemul metodologicomanagerial.

15

3.2. Funcţii de bază 3.2.1. Reintegrare socială Funcţia de reintegrare socială este exercitată, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, de către Direcţia Reintegrare Socială. Direcţia este structura specializată care defineşte, coordonează, implementează şi evaluează direcţiile de acţiune în vederea aplicării politicilor penale în domeniul asistenţei educative şi psihosociale a persoanelor private de libertate aflate în sistemul penitenciar. Direcţia Reintegrare socială are în componenţă următoarele subdiviziuni organizatorice: a) Serviciul educaţie; b) Serviciul asistenţă socială; c) Compartimentul persoane vulnerabile În urma analizării datelor specifice domeniului reintegrare socială se pot decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - numărul insuficient al personalului din direcţia de specialitate a administraţiei centrale şi din unităţile penitenciare; - insuficienţa fondurilor pentru desfăşurarea activităţilor educative şi de asistenţă psihosocială cu persoanele private de libertate; - infrastructură şi resurse logistice deficitare; spaţii insuficiente destinate activităţilor de educaţie şi de asistenţă psihosocială şi amenajarea necorespunzătoare a acestora; spaţii insuficiente şi necorespunzătoare pentru personal serviciilor de educaţie şi de asistenţă psihosocială; - colaborare defectuoasă cu structura de specialitate din Ministerul Justiţiei în domeniul actualizării actelor normative care reglementează domeniul penitenciar; - instabilitate accentuată a personalului cu funcţii de conducere şi coordonare a activităţilor specifice, precum şi lipsa de motivare în generarea unor strategii viabile;  Aspecte pozitive: - relaţionare fructuoasă cu reprezentanţii comunităţii locale şi atragerea acestora pentru a compensa deficitul logistic, material şi al resurselor umane (inclusiv stimularea sponsorizărilor); - nivelul ridicat de implicare în proiecte Phare şi atragerea de fonduri europene finalizat prin dotarea mai multor unităţi penitenciare cu spaţii care au destinaţie specială (săli de curs, formare profesională, cabinete de evaluare şi consiliere psihologică etc.); - existenţa unui manual de proceduri standardizate; - bune practici în activitatea de reinserţie socială a persoanelor private de libertate; folosirea şi aplicarea curentă a documentelor metodologice: proceduri, metodologiile specifice, fişele posturilor; - parteneriate importante cu organizaţii neguvernamentale şi instituţii publice; acordarea de asistenţă specializată persoanelor private de libertate de către reprezentanţii societăţii civile; - lipsa unor standarde de performanţă în domeniu; - funcţionarea, în continuare, a centrelor de reeducare după legea din 1972; - existenţa unor documente suport pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de reintegrare (Sistem de programe socio-educaţionale pentru resocializarea persoanelor aflate în custodie, Culegere de documente privind desfăşurarea activităţilor de educaţie şi asistenţă psihosocială, etc.), unele dintre ele date din anul 1998; - practica evaluării activităţii Direcţiei, în context sistemic, s-a dezvoltat în ultimii ani permiţând intervenţia structurii centrale în funcţie de rezultatele evaluărilor; - sistem unitar de programe obligatorii derulate în fiecare unitate penitenciară;

16

- existenţa unei strategii de dezvoltare a domeniului de reintegrare socială al cărui procent de implementare nu a avut, însă, impact semnificativ la nivelul sistemului (Strategia de dezvoltare şi implementare a programelor de reintegrare socială în sistemul penitenciar românesc, 2006). Indicatori specifici domeniului reintegrare socială Nr. crt. 1 2 3 4 5

Indicatori

Tabel nr. 1

Dec 2006 Dec 2007

Dec 2008

Număr personal de specialitate în unităţi penitenc. 271 342 334 Număr personal de specialitate în ANP 11 10 9 Total persoane private de libertate 33038 29390 26212 Număr ppl la 1 lucrător reintegrare socială 122 86 79 Număr angajaţi care au urmat cursuri şi programe de pregătire de 214 360 558 specialitate* 6 Număr ppl adulţi care au urmat cursuri de formare/calificare 1.825 1.833 2.077 profesională 7 Număr ppl minori/tineri care au urmat cursuri de formare/calificare 167 262 161 profesională 8 Număr ppl incluşi în programe de consiliere sau asistenţă 120.854 167.351 191.038 psihologică** 9 Număr sinucideri, autoagresiuni 466 491 10 Gr. de eficacitate a progr. de consiliere psihologică 0,28% 0,26% 11 Număr ppl care au recidivat 837 7553 6232 12 Gradul de eficacitate a programelor de reintegrare 6,15% 3,68% 10 Număr ppl participanţi la cursuri de alfabetizare 1.416 1.707 1.401 11 Număr absolvenţi cursuri şcolare 2.153 2.281 2.580 12 Potenţialul de angajare la liberare 5561 6083 6219 12 Număr participanţi programe consiliere antidrog 3.029 4.823 1.174 13 Număr participanţi programe asistenţă religioasă 18.109 21.705 23.521 14 Număr ppl încadrate ca persoane vulnerabile 8.609 7.858 7.744 15 Număr ppl categoria minori şi tineri 3429 2544 2096 16 Număr ppl categoria adulţi 29609 26846 24116 17 Gradul de atractivitate a programelor de formare prof - minori şi tineri 4,87% 10,3% 7,68% - adulţi 6,16% 6,82% 8,61% * Un angajat a participat la mai multe cursuri de specialitate ** O persoană privată de libertate a participat a fost inclus în mai multe programe de reintegrare socială în acelaşi timp Din analiza indicatorilor din tabelul de mai sus rezultă următoarele: - în perioada analizată a scăzut numărul de persoane private de libertate aflate în atenţia unui lucrător de reintegrare socială de la 122 ppl în 2006, la 79 ppl în 2008, adică o scădere procentuală de 35,2 %. Acest aspect pozitiv s-a datorat, pe de-o parte, creşterii numărului de lucrători de reintegrare socială, iar pe de altă parte, scăderii numărului total al ppl aflate în custodia ANP;

17

- nu există o constanţă în rândul minorilor/tinerilor care au urmat cursuri de calificare profesională, posibile cauze fiind promovarea insuficientă a programelor respective, lipsă de atractivitate a cursurilor oferite etc.; - numărul lucrătorilor de reintegrare socială care au urmat cursuri de pregătire a cunoscut un trend crescător în perioada analizată, creşterile fiind de 68,22% în 2007 faţă de 2006 şi respectiv, 55% în 2008 faţă de 2007; - gradul de atractivitate a cursurilor de formare profesională ( [indicator 7/indicator 15] x 100 şi, respectiv [indicator 6/indicator 16] x 100) în rândul minorilor şi tinerilor, precum şi în cel al adulţilor este unul foarte scăzut, nivelul de 10% fiind depăşit în anul 2007 cu 0,3 %. Această constatare arată necesitatea schimbării abordării de promovare şi atragere a ppl în programele de formare profesională, dar şi diversificarea gamei cursurilor de formare în strânsă legătură cu piaţa muncii; - gradul de eficacitate a programelor de consiliere sau asistenţă psihologică ( = [indicator 9/ indicator 8] x100 ) - cu cât procentul este mai mic, cu atât eficacitatea programelor de consiliere sau asistenţă psihologică este mai mare; chiar dacă în volum, numărul de autoagresiuni şi sinucideri a crescut, se observă că există o uşoară tendinţă de îmbunătăţire a gradului de eficacitate a programelor de consiliere şi asistenţă psihologică, datorat, în principal, creşterii numărului de participanţi la astfel de programe; - gradul de eficacitate a programelor de reintegrare socială ( = [indicator 11 n /indicator 6 n-1 + indicator 7 n-1 + indicator 8 n-1 ] x 100, unde n reprezintă anul) – cu cât procentul este mai mic, cu atât eficacitatea programelor de reintegrare este mai mare; se observă că procentul gradului de eficacitate este în scădere, cea ce înseamnă o creştere a eficacităţii programelor de reintegrare. Acest fapt s-a datorat atât creşterii numărului de participanţi la programele de consiliere sau asistenţă psihosocială, cât şi al numărului participanţilor la programele de formare profesională; - potenţialul de angajare la liberare (= indicatorul 6 + indicatorul 7 + indicatorul 10 + indicatorul 11) – cu cât indcatorul are o valoare apropiată de numărul total de ppl, cu atât şansele de angajare imediat după liberare sunt mai mari, şi astfel, programele de formare dovedindu-şi legitimitatea bugetară; în cazul sistemului administraţiei naţionale a penitenciarelor, potenţialul de angajare la liberare a persoanelor private de libertate este în creştere, aspect pozitiv. Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Domeniul reintegrării sociale dispune de personal calificat, numărul fiind, însă, insuficient pentru a creşte calitatea lucrului cu persoanele private de libertate. 2. Atractivitatea programelor de formare profesională este scăzută, o cauză fiind lipsa unei politici de reintegrare coerente, adaptată la nevoile persoanelor private de libertate şi mediului extern. 3. Standardizarea domeniului de reintegrare socială se găseşte într-un stadiu incipient, fiind necesară actualizarea procedurilor specifice, definirea unor indicatori de performanţă de sistem, precum şi a unor standarde de calitate. 4. Mijloacele materiale şi financiare implicate în domeniul de reintegrare socială sunt insuficiente în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor specifice, calitatea şi cantitatea rezultatelor fiind în strânsă dependenţă de nivelul de utilizare al acestora. 5. Reintegrarea socială se opreşte „la poarta penitenciarului”. Nu au fost luate în considerare oportunităţi precum derularea unor campanii naţionale de informare şi promovare a peroanelor private de libertate în baza CV-urilor acestora şi a competenţelor dobândite în întreaga perioadă de detenţie.

18

3.2.2. Siguranţa deţinerii, pază şi escortare Funcţia de siguranţă a deţinerii, pază şi escortare a persoanelor private de libertate este exercitată, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de către Direcţia Siguranţa deţinerii şi regim penitenciar. Este structura specializată a ANP care: - organizează şi coordonează activităţile referitoare la modul de executare a pedepselor privative de livrate, a măsurii arestării preventive şi a măsurii educative de internare a minorilor în centre de reeducare pronunţate de instanţele judecătoreşti; - coordonează, îndrumă şi controlează asigurarea pazei, escortării şi supravegherii condamnaţilor, arestaţilor preventiv şi minorilor din unităţile subordonate ANP, astfel încât să se asigure prevenirea evenimentelor negative; - elaborează strategia de aplicare a regimului penitenciar, urmăreşte transpunerea ei în practică, ţine evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate şi urmăreşte folosirea lor la activităţile productive; - controlează şi ia măsuri pentru executarea misiunilor de pază şi escortare a persoanelor private de libertate la instanţele de judecată, transferul acestora la organele de urmărire penală sau la alte locuri de deţinere. În structura Direcţiei intră următoarele servicii: a) Serviciul regim penitenciar; b) Serviciul siguranţa deţinerii; c) Serviciul evidenţă şi transfer În urma analizării datelor specifice domeniului siguranţa deţinerii, escortare şi pază se pot decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - spaţii de deţinere insuficiente sau improprii desfăşurării activităţilor zilnice cu persoanele private de libertate; - amenajarea necorespunzătoare a perimetrelor unor locuri de deţinere; - lipsa unor sisteme integrate de supraveghere electronică; - insuficienţa şi precaritatea dotării cu mijloace auto destinate desfăşurării misiunilor operative; - personal insuficient pentru executarea misiunilor de pază, escortare şi supraveghere; - amenajarea improprie a multor sectoare de acordarea a drepturilor la pachet şi vizită şi insuficienta dotare cu mijloace tehnice pentru controlul bunurilor primite de către persoanele private de libertate; - permisivitatea ca deţinuţii să primească de la familii pachete cu alimente şi băuturi răcoritoare crescând astfel vulnerabilitatea sistemului la introducere obiectelor/substanţelor interzise, în contextul în care în fiecare unitate funcţionează cel puţin un punct comercial de unde aceştia le pot achiziţiona; - creşterea volumului activităţilor desfăşurate cu persoanele private de libertate nu a fost însoţită de o creştere a spaţiilor destinate acestor activităţi; - dotarea necorespunzătoare a punctelor de acces în locurile de deţinere şi existenţa unor reguli permisive în ceea ce priveşte accesul personalului în sectorul de deţinere; - lipsa noului Regulament de pază, escortare şi supraveghere şi a noilor instrucţiuni de evidenţă nominală şi statistică a persoanelor private de libertate aflate în locurile de deţinere subordonat; - lipsa spaţiilor cu destinaţie cameră de arest în sediile unor instanţe de judecată;

275/2006; operative;

 Aspecte pozitive: - profilarea unităţilor de penitenciare conform regimurilor de executare prevăzute de Legea nr. - instruirea corespunzătoarea a personalului şi eficienţa acestuia în desfăşurarea misiunilor

- existenţa manualului de proceduri şi în special a procedurilor specifice domeniului de siguranţă şi regim penitenciar;

19

- aplicarea unitară a legislaţiei în vigoare în toate sectoarele de activitate aflate în subordinea Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar; - instrumentar specific de lucru unitar folosit în întreg sistemul administraţiei penitenciarelor; - folosirea la activităţi productive a persoanelor private de libertate şi generarea de venituri proprii; - cooperarea cu alte instituţii din sistemul public de ordine şi apărare naţională; - introducerea sistemului RETEL în vederea eficientizării modului de acordare a drepturilor la convorbiri telefonice şi efectuarea cumpărăturilor de către persoanele private de libertate, sistem funcţional în centre pilot (Timişoara, Gherla, Târgu Mureş, Miercurea Ciuc); - îmbunătăţirea sistemului de informare pe verticală şi de relaţionare între aparatul central şi unităţile subordonate; - implementarea proiectului privind noul program de lucru alternativ al personalului care execută serviciul de pază şi supraveghere: s-a implementat în două centre pilot (Penitenciarul Ploieşti şi Mărgineni) şi urmăreşte atingerea următoarelor obiective: - reducerea numărului de ore suplimentare efectuate de către personalul operativ; - creşterea randamentului personalului din sectorul operativ, ceea ce conduce la desfăşurarea corespunzătoare a tuturor activităţilor din programul zilnic; - asigurarea timpului liber pentru refacerea capacităţii de muncă şi pentru rezolvarea problemelor personale; - degrevarea bugetului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de sumele necesare plăţii contravalorii orelor suplimentare prestate de personal; dimensionarea corectă a statelor de organizare şi funcţionare a penitenciarelor şi asigurarea unui grad corespunzător de ocupare a acestora; - construirea unui penitenciar standard cu o capacitate de 500 de locuri. Acest proiect este în fază de derulare. Se are în vedere adaptarea acestui penitenciar la specificul fiecărui regim de detenţie prevăzut de legislaţia actuală concomitent cu adaptarea măsurilor de pază necesare fiecărui regim. De asemenea, acest proiect poate fi adaptat particularităţilor geografice ale zonei unde urmează a fi amplasat; - controlul activităţilor desfăşurate în camerele de deţinere de către persoanele private de libertate este redus, ceea ce poate genera producerea de evenimente negative; - dificultatea gestionării cu mijloace proprii în situaţia producerii unor evenimente de masă în rândul persoanelor private de libertate datorită următoarelor cauze:lipsa existenţei grupelor specializate de intervenţie în toate penitenciarele, dotarea necorespunzătoare cu mijloace de imobilizare şi de intervenţie (scuturi, căşti de protecţie, cătuşe, mijloace iritant lacrimogene, autospeciale cu jet de apă,etc.), lipsa tronsonărilor corespunzătoare pentru blocarea şi controlul fluxului de persoane private de libertate; lipsa mijloacelor de siguranţă statică (fixă) cum ar fi garduri supraînălţate pe permitere, amenajarea acestora cu concertină din sârmă ghimpată, lipsa amenajărilor la curţile de plimbare, spaţii de producţie interioară impropriu amenajate, etc.; - numărul mare de deţinuţi prezentaţi zilnic la organele judiciare şi numărul mare de transferuri între termene coroborate cu lipsa mijloacelor de transport (gradul ridicat de uzură şi defecţiunile tehnice frecvente) pot conduce, la un moment dat, la producerea unei situaţii de criză şi la imposibilitatea executării acestei misiuni.

20

Indicatori specifici în domeniul siguranţa deţinerii Indicatori Număr total ppl minori Număr total ppl tineri Număr total ppl, persoane de sex feminin Număr total ppl, persoane de sex masculin Număr total ppl regim maximă siguranţă Număr total ppl regim închis Număr total ppl regim semideschis Număr total ppl regim deschis Număr total ppl din sistemul ANP Număr total sesizări/reclamaţii privind condiţiile de detenţie Număr autoagresiuni Număr evadări Număr tentative de evadare Număr cazuri părăsire loc de muncă Număr telefoane descoperite Număr cazuri substanţe stupefiante descoperite Număr cazuri agresiuni la adresa personalului ANP

2006 756 2673 1591 32447 33038 299 1 1 4 -

Tabel nr. 2 2007 2008 538 431 2006 1665 1394 1229 27996 24983 1816 3078 10333 8005 11512 10103 1299 1761 29390 26212 295 399 447 475 3 0 4 2 14 10 6434 10778 147 214 44 24

Din analiza indicatorilor din tabelul nr. 2 rezultă următoarele: - pe perioada analizată se observă o scădere a numărului de ppl pe toate categoriile de ppl (minori, tineri, ppl de sex feminin, ppl de sex masculin); - din 2 tentative de evadare în anul 2006, una a fost reuşită, aşadar un procent de reuşită în evadare de 50%; din 7 tentative de evadare, în anul 2007, 3 au fost reuşite, adică un procent de reuşită în evadare de 42,9%; din 2 tentative de evadare, în anul 2008, niciuna nu a fost reuşită, adică un procent de reuşită în evadare de 0%; faptul că în perioada de analiză procentele de reuşită în evadare sunt ridicate (cu excepţia anului 2008) întărit de procentele cazurile de părăsire a locurilor de muncă (+250% în 2007 faţă de 2008 şi, respectiv + 150% în 2008 fată de 2007) demonstrează vulnerabilitatea sistemului de siguranţă şi asigurare a pazei persoanelor private de libertate; - creşterea numărului cazurilor de descoperire a substanţelor stupefiante (+45,5% în anul 2008 faţă de anul 2007) şi, respectiv, a numărului de telefoane descoperite (+67,5% în anul 2008 faţă de anul 2007) demonstrează controlul superificial şi nerespectarea riguroasă a regulilor şi procedurilor specifice prevenirii introducerii obiectelor interzise; - numărul cazurilor de agresiuni la adresa personalului ANP a scăzut cu 45% în 2008 faţă de 2007; acest aspect demonstrează, pe de-o parte, o mai bună relaţie de comunicare agent-persoană privată de libertate, iar de pe altă parte, o respectare mai riguroasă a regulilor de detenţie din partea persoanelor aflate în custodie.

21

Situaţia ocupării penitenciarelor la data de 27 ianuarie 2009 Efectiv existent Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Unitatea AIUD - tranzit ARAD - Centru - R - 104 BACĂU BAIA MARE BISTRIŢA BOTOŞANI BRĂILA - G. A. Z. BUCUREŞTI - tranzit CODLEA COLIBAŞI CRAIOVA DEVA FOCŞANI - G. A. Z. GALAŢI - Secţia Şendreni - tranzit GHERLA Secţia ext. Cluj GIURGIU IAŞI MĂRGINENI MIERCUREA CIUC ORADEA PELENDAVA Secţia Făcăi PLOIEŞTI - Berceni - Movila Vulpii POARTA ALBĂ Centru - Secţia Valu lui

Total 871 11 955 72 979 408 361 986 506 22 1454 7 614 777 1098 700 544 50 681 25 0 897 100 1338 1284 796

Indice de Capacitate ocupare legală la % din nr. Minori paturi Total 6 m.c. instalate 10 1101 76,88 1133

Tabel nr. 3

Loc Alte Infirmerii G.A.Z. deţinere spaţii 997

10

0

0

0 0 12 2 4 9 0 0 0

1263 121 892 504 582 1178 552 60 1391

75,61 59,50 83,25 78,31 62,03 85,59 84,76 56,41 87,64

1263 121 1176 521 582 1152 597 39 1659

1203 113 1106 507 550 1144 585 39 1627

60 8 30 14 32 8 12 0 22

0 0 40 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 3 0 9 4 0 0 0

529 1102 1304 985 565 68 648 46

89,77 70,51 88,69 71,07 75,03 73,53 81,07 54,35

684 1102 1238 985 725 68 840 46

654 1065 1198 919 702 68 820 46

7 14 12 66 11 0 36 0

23 23 0 0 0 0 0 0

0 0 28 0 0

0 9 4 8 8

1203 256 1722 1250 1121

74,56 39,06 77,70 85,66 64,93

1203 256 1722 1499 1226

1203 256 1694 1499 1174

0 0 28 0 16

0 0 0 0 0

0 0 0 0 0

364

1

447

67,41

540

515

15

10

0

560 90 43 502 38 31

4 0 0 0 0 0

730 124 120 528 61 43

76,71 72,58 35,83 90,78 61,29 81,58

730 124 120 553 62 38

715 124 120 547 62 38

15 0 0 0 0 0

0 0 0 6 0 0

0 0 0 0 0 0

811

10

1570

70,40

1152

1152

0

0

0

422

0

622

77,57

544

544

0

0

0

0 0

22

Efectiv existent Nr. Crt

Unitatea

Traian RAHOVA 24 G. A. Z. Ş.F.P.P.A. 25 TG.OCNA 26 SATU MARE 27 SLOBOZIA 28 TIMIŞOARA 29 TÂRGŞOR TG. JIU 30 Secţia Pojogeni 31 TG. MUREŞ TULCEA - Centru 32 - Secţia Chilia Veche TURNU SEVERIN 33 - Secţia Vânjuleţ 34 VASLUI TOTAL PENITENCIARE - tranzit 35 P.M.T.CRAIOVA 36 P.M.T.TICHILEŞTI TOTAL P.M.T. 37 SP. COLIBAŞI 38 SP. DEJ 39 SP. JILAVA - tranzit 40 SP. P. ALBĂ 41 SP. RAHOVA 42 SP. TG.OCNA TOTAL SPITALE - tranzit 43 C.R.BUZIAŞ 44 C.R.TG.OCNA 45 C.R.GĂEŞTI TOTAL C.R. - TRANZIT TOTAL GENERAL

Total

Indice de Capacitate ocupare legală la % din nr. Minori 6 m.c. paturi Total instalate

Loc Alte Infirmerii G.A.Z. deţinere spaţii

1163 7

17 0

1681 40

69,52 17,50

1673 40

1643 40

30 0

0 0

0 0

155

0

268

58,49

265

254

3

8

0

493 532 985 514 358 0 500 635

5 6 8 3 0 0 2 1

490 674 1119 693 376 112 539 1056

88,67 90,63 73,62 76,04 80,27 0,00 81,83 51,84

556 587 1338 676 446 0 611 1225

528 555 1305 661 375 0 571 1171

28 0 8 0 16 0 40 30

0 8 18 0 55 0 0 20

0 30 12 0 0 0 0 4

43

0

201

21,39

201

201

0

0

0

247 135 467 24613 18 262 190 452 194 127 295 3 132 67 155 970 3 62 49 55 166 21 26201

0 0 4 148

212 323 550 31022

185 323 575 31373

18 0 12 601

9 0 0 220

0 0 0 74

49 59 108 0 0 5

418 434 852 300 246 440

77,98 81,55 79,44 64,67 75,15 67,05

336 233 569 300 169 440

336 199 535 300 27 403

0 0 0 0 142 0

0 30 30 0 0 0

0 4 4 0 0 37

0 0 2 7

168 108 316 1578

70,97 62,04 49,05 63,86

186 108 316 1519

186 108 316 1340

0 0 0 142

0 0 0 0

0 0 0 37

56 48 54 158

117 203 153 473

54,39 59,04 35,95 47,43

114 83 153 350

109 83 138 330

5 0 15 20

0 0 0 0

0 0 0 0

421

33925

75,49

34706

33578

763

250

115

116,51 212 41,80 323 79,56 587 76,28 32268

23

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că 7 unităţi penitenciare au în custodie un număr de persoane private de libertate ce depăşeşte capacitatea legală la 6m3, respectiv Bacău, Bucureşti, Codlea, Galaţi, Iaşi, Satu Mare şi Turnu Severin în condiţiile în care capacitatea totală legală la 6m 3 este superioară numărului total al persoanelor private de libertate. Această constatare, coroborată cu cea rezultată din tabelul nr. 2 din care rezultă o creştere a reclamaţiilor privind condiţiile de detenţie (+35%) conduce la concluzia că este necesară o îmbunătăţire a managementului privind condiţiilor de cazare. Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Legislaţia actuală privind executarea pedepselor prevede drepturi ale persoanelor private de libertate care nu pot fi respectate în absenţa unui buget propriu. 2. Sistemul de siguranţă, pază şi escortare dispune de mijloace materiale învechite care nu pot asigura un mediu custodial sigur pentru toate persoanele private de libertate punând, în acelaşi timp, în pericol, viaţa personalului din sistem dar şi a populaţiei din afara sistemului penitenciar. 3. Condiţiile de detenţie rămân precare, existând riscul creşterii numărului de persoane private de libertate cu afecţiuni dobândite în timpul perioadei de detenţie sau chiar al declanşării unor epidemii. 4. Normele şi instrucţiunile privind siguranţa deţinerii nu sunt însoţite întotdeauna de un control riguros, dovadă fiind numărul mare de obiecte/substanţe interzise introduse în spaţiile de deţinere. Este necesară adaptarea continuă a normelor privind siguranţa deţinerii în funcţie de situaţia de fapt. 5. Nu a fost identificată o politică de dezvoltare specifică domeniului de siguranţă, pază şi escortare care să indice nivelul de dezvoltare dorit a fi atins pe termen mediu. 3.2.3. Asistenţă medicală Funcţia de asistenţă medicală este reprezentată la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din punct de vedere structural-organizatoric, de Direcţia Medicală. Direcţia Medicală asigură aplicarea unitară, în unităţile din subordinea ANP, a normelor şi reglementărilor privind promovarea şi păstrarea stării de sănătate a persoanelor aflate în custodie, pe perioada cât acestea execută o pedeapsă privativă de liberate. Direcţia Medicală are în componenţă următoarea structură: a) Serviciul Asistenţă medicală; b) Serviciul Sănătate publică şi Programe; c) Compartiment Asistenţă curativă, Profilactică şi Epidemiologică; În urma analizării datelor specifice domeniului asistenţei medicale se pot decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - fondurile destinate dotării corespunzătoare a cabinetelor medicale din unităţile penitenciare, conform standardelor impuse de Ministerul Sănătăţii (amenajare spaţii, dotare minimă cu aparatură medicală – truse de urgenţă, truse de mică chirurgie, EKG, glucometre, autosanitare, etc.) sunt insuficiente; - personalul medical din unităţile penitenciare, atât cu studii medii cât şi cu studii superioare, este insuficient; - nu există programe de dezvoltare profesională continuă pentru personalul medical; - lipsa de atractivitate financiară a sistemului administraţie penitenciare pentru personalul medical din exterior face dificilă atragerea de personal bine pregătit;  Aspecte pozitive: - personalul existent în prezent este loial sistemului administraţiei penitenciare şi are competenţele necesare exercitării atribuţiilor de serviciu;

24

- există dificultăţi în colaborarea cu unităţile sanitare din sistemul public în acordarea de asistenţă medicală persoanelor private de libertate; - există dificultăţi în colaborarea cu alte sectoare de activitate din sistemul administraţiei penitenciare şi care participă efectiv la actul medical (ex. Direcţia Siguranţă şi Regim Penitenciar); - medicamentele pentru tratamentul persoanelor private de libertate sunt insuficiente; - sectorul medical are capacitatea de a atrage fonduri de la CASAOPSNAJ prin ambulatoriile de specialitate şi unităţile penitenciare. Număr salariaţi, pe categorii, în domeniul medical 2006 2007 2008

Ofiţeri 225 233 222

Agenţi 553 609 596

Tabel nr.4 TOTAL 804 886 825

Personal contractual 26 44 7

Raportat la efectivul mediu al persoanelor private de libertate (vezi tabelul nr. 4), se constată că: - în anul 2006, aproximativ 159 ppl erau, în medie, în atenţia unui cadru medical cu studii superioare; - în anul 2007, aproximativ 138 ppl erau, în medie, în atenţia unui cadru medical cu studii superioare; - în anul 2008, aproximativ 125 ppl erau, în medie, în atenţia unui cadru medical cu studii superioare. Numărul de persoane private de libertate aflate în atenţia unui cadru medical cu studii superioare a scăzut exclusiv datorită scăderii numărului persoanelor private de libertate, numărul de cadre medicale cu studii superioare fiind şi el în scădere acest din urmă fapt fiind, însă, un aspect negativ. La nivel de unitate penitenciară, numărul mediu de persoane private de libertate aflate în atenţia unui cadru medical cu studii superioare este, însă, diferit în funcţie de numărul de cadre medicale cu studii superioare existent în unitatea respectivă ( de la 1 la 8 cadre medicale cu studii superioare). Există, astfel, situaţii în care un cadru medical cu studii superioare are în atenţie 502 deţinuţi (Ploieşti) sau 163 deţinuţi (Poarta Albă). Indicatori specifici asistenţă medicală Indicatori Număr consultaţii pe deţinut Număr tratamente pe deţinut Număr ppl bolnavi cronici Număr ppl care au beneficiat de tratament medical în spitalele penitenciare Număr ppl care au beneficiat de tratament medical în spitalele din sistemul Ministerului Sănătăţii Număr ppl aflate în evidenţe cu TBC Număr ppl aflate în evidenţe cu HIV Număr ppl aflate în evidenţe ca şi consumatori de droguri Număr ppl aflate în evidenţe ca având boli psihice grave*

Tabel nr. 5 Dec 2008 30,24 10,64 11302 13543

Dec 2006 28,7 7,9 9079 12039

Dec 2007 29,8 9,8 8099 11806

785

774

971

303 52 2268 3066

269 36 2061 2922

123 32 1682 2736

25

- numărul de bolnavi cronici aflaţi în monitorizare permanentă a avut o dinamică oscilantă, înregistrând o scădere de 10,79% în anul 2007 faţă de anul 2006, pentru a creşte cu un procent de 39,54% în anul 2008 faţă de anul 2007; creştere numărului de bolnavi cronici explică şi creştere numărului de tratamente pe deţinut cu 8,57 % în 2008 faţă de 2007; - în ceea ce priveşte numărul ppl aflate în evidenţă cu TBC, HIV, consum de droguri şi boli psihice grave se constată o scădere progresivă la toate categoriile menţionate. Cauze de deces Cauze de deces

Cauze medicale cardiovasculare respiratorii digestive tumori TB HIV/SIDA alte afecţiuni Cauze violente accidente spânzurări intoxicaţii voluntare heteroagresiuni autoagresiuni alte cauze TOTAL

2006 Nr. decese 69 43 2 7 8 4 2 3 15 1 11 2 0 0 1 84

Mortalit Letalit ate ate (‰00) % 193,12 82,14 120,35 51,19 5,6 2,38 19,59 8,33 22,39 9,52 11,19 4,76 5,6 2,38 8,4 3,57 41,99 17,86 2,8 1,19 30,79 12,35 5,6 2,38 2,8 1,19

Tabel nr. 6 2007 2008 Nr. Mortalit Letalitat Nr. Mortalit Letalita dece ate e dece ate te se (‰00) % se (‰00) % 79 246,87 79,79 56 201,6 74,66 36 112,5 36,36 27 97,20 36 7 21,87 7,07 1 3,60 1,33 5 15,62 5,05 4 14,40 5,33 24 75 24,24 17 61,20 22,66 2 6,25 2,02 1 3,60 1,33 3 9,37 3,03 3 10,80 4 2 6,25 2,02 3 10,80 4 20 62,5 20,20 19 68,40 25,33 1 3,12 1,01 0 12 37,5 12,12 9 32,40 12 1 0,03 1,01 2 7,20 2,66 4 12,5 4,04 4 14,40 5,33 2 6,25 2,02 1 3,60 1,33 0 3 10,80 4 99 75

Din tabelul de mai sus se desprind următoarele observaţii: - ponderea deceselor din cauze violente, în rândul persoanelor private de libertate, a crescut constant pe perioada analizată 2006-2008; în valori absolute, se observă o evoluţie aproape liniară în ultimii doi ani din perioada anlizată, respectiv 2007 şi 2008, când numărul acestor decese s-a situat în jurul valorilor de 20 şi, respectiv, 19 decese; dintre acestea, spânzurările au o pondere semnificativă (12,35% cazuri în 2006, 12,12% în anul 2007 şi 12% în anul 2008), urmate de heteroagresiuni; o cauză evidentă a acestui fapt este deficienţa sistemului de monitorizare/supraveghere a spaţiilor de detenţie. Rata brută de mortalitate în sistemul penitenciar

Anul 2006 2007 2008

Tabel nr. 7 Rata brută de mortalitate ‰ 35657 84 2,35 32000 99 3,09 27777 75 2,70 Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: Efectiv mediu

Nr. decese

26

1. Personal medical cu studii superioare insuficient în raport cu numărul persoanelor private de libertate, în condiţiile în care standardele medicale recomandă 30 de consultaţii pe zi, iar în sistemul medical penitenciar existând situaţii de 1 cadru medical cu studii superioare la 500 deţinuţi. 2. Fondurile bugetare alocate sistemului medical penitenciar, altele decât salariile personalului, nu acoperă necesarul privind dotarea cabinetelor medicale conform standardelor impuse de Ministerul Sănătăţii. 3. Sistemul medical penitenciar nu dispune de o politică în domeniu, explicită, pe terme mediu şi însoţită de un sistem de indicatori de sistem care să măsoare rezultatele şi să fundamenteze intervenţiile oportune.

27

3.3. Funcţii suport 3.3.1. Resurse umane Principala resursă de care dispune sistemului penitenciar este cea umană. Personalul din sistemul administraţiei penitenciare este constituit, în principal, din funcţionari publici cu statut special şi personal contractual. Statutul special al funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare este conferit de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscuri deosebite. Activitatea profesională a personalului din sistemul administraţiei penitenciare constă în punerea în aplicare a legislaţiei privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în limitele competenţelor stabilite prin lege. Statutul acestora este reglementat prin Legea nr.293/2004 cu modificările şi completările ulterioare. La nivel central, gestiunea resurselor umane este asigurată de Direcţia Management Resurse Umane, structurată pe trei Servicii. La nivel teritorial, în fiecare unitate există câte un compartiment de gestiune a resurselor umane Direcţia Management Resurse Umane este structura care asigură aplicarea unitară a legilor, ordonanţelor, ordonanţelor de urgenţă, hotărârilor Guvernului, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului justiţiei şi a deciziilor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor referitoare la strategia, politicile de personal şi dezvoltarea organizaţională a sistemului administraţiei penitenciare. Direcţia are în componenţă următoarea structură: a) Serviciul evidenţă personal; b) Serviciul resurse umane; c) Serviciul formare profesională; de fapt:

În urma analizării datelor specifice domeniului resurselor umane se poate decela următoarea stare Analiza posturilor

În decembrie 2008, Administraţia Naţională a Penitenciară avea un număr de 12.297 de angajaţi, din care 12.079 in unităţi penitenciare şi 218 la nivel central. Numărul de personal a cunoscut fluctuaţii nesemnificative de la un an la altul (în limita a 2 – 3%) în perioada 2006 – 2008.

28

Evolutia personalului in perioada 2006 - 2008 14.000 12.215

12.000 12.003

12.553 12.343

12.297 12.079

10.000 Total angajaţi unităţi ANP

8.000

Total angajaţi structură centrală ANP

6.000

Total angajaţi ANP

4.000 2.000 212

210

218

2006

2007

2008

0

Graficul nr. 1 Evoluţia personalului 2006-2008 În perioada analizată (2006 – 2008), procentul de posturi vacante din totalul posturilor existente, s-a menţinut în jurul cifrei de 20%. Evoluţia schemei de personal in perioada 2006 – 2008 Nr. crt

Indicator 1 2

Posturi ocupate

Posturi vacante 3 Total posturi Procent posturi vacante/total posturi 4 (%)

006 12.215 .063 15.278 20,05

2 3

007 12.553

008 12.297

2.779 15.332

3.126 15.423

18,15

20.27

Tabelul nr. 8

29

Evoluţia schemei de personal in perioada 2006 - 2008

100% 90%

3.063

2.779

3.126

80% 70% 60% 50% 40%

Posturi vacante 12.215

12.553

12.297

Posturi ocupate

30% 20% 10% 0%

2006

2007

2008

Graficul nr. 2 Schema de personal 2006-2008 Fundamentarea necesarul de posturi nu are la baza standarde de ocupare. De aceea este dificil de precizat care este numărul de posturi care reprezintă necesarul real al sistemului şi dacă 20% este procentul care redă deficitul de personal real al sistemului penitenciar. Mai mult, există atât compartimente cu scheme de personal supradimensionate, cât şi sectoare unde personalul este deficitar. Un exemplu relevant în acest sens este modul în care variază, de la o unitate penitenciară la alta, numărul de persoane private de libertate ce revin, în medie, în responsabilitatea unui agent operativ. Media la nivel naţional a fost de 3.93 persoane private de libertate la fiecare agent. S-a considerat +/-1 o abatere acceptată. Astfel, valorile normale au fost considerate cele din intervalul [2.93, 4.93]. Celelalte valori au fost considerate abateri. Se observă că valoare maximă se înregistrează la Penitenciarul Botoşani, unde fiecărui agent operativ îi revine un număr mediu de 6,15 persoane private de libertate, iar valoarea minimă este înregistrată la Spitalul penitenciar Rahova, unde fiecărui agent operativ îi revin 0,36 de persoane private de libertate. Aceasta se traduce prin supraîncărcarea agenţilor operativi de la anumite unităţi şi printr-un grad scăzut de încărcare a agenţilor operativi din alte unităţi. În vederea echilibrării acestor cazuri extreme se poate apela la detaşarea agenţilor operativi de la unităţile ce înregistrează valori sub intervalul acceptat la cele care înregistrează valori peste intervalul acceptat. Această soluţie s-ar putea dovedi ineficientă din cauza reticenţei persoanelor de a se muta în altă localitate În efectuarea acestei analize nu s-a ţinut cont de diferitele tipuri de regimuri de deţinere. Valorile medii ale numărului de persoane private de libertate ce revin fiecărui agent operativ ar putea varia în funcţie de fiecare regim de deţinere.

30

Număr persoane private de libertate ce revin, în medie, unui agent operativ la nivelul unităţilor penitenciare în 2008

7,00 6,15

6,00

5,21

5,00

6,00

5,88

5,80 4,94

5,23

5,43

4,93

4,00 3,00 2,00 1,00

2,66 2,15

2,59

2,93

2,28 2,50

2,20 1,90

2,11 1,72

0,98 0,36 Penit.Spital TG. OCNA P.Spit.POARTA-ALBĂ Penit.Spital DEJ Penit.Spital P.Spital RAHOVA P.Spital JILAVA S.F.P.P.A. TG. OCNA C.R.M. TG. OCNA P.M.T. TICHILEŞTI C.R.GĂEŞTI C.R.BUZIAŞI VASLUI TULCEA TG.MUREŞ TG. JIU TÂRGŞOR TIMIŞOARA SLOBOZIA SATU MARE PLOIEŞTI POARTA ALBĂ PELENDAVA ORADEA MIERCUREA CIUC MĂRGINENI IAŞI GIURGIU GHERLA GALAŢI FOCŞANI DR.TR.SEVERIN PMT CRAIOVA CRAIOVA COLIBAŞI CODLEA BÂRCEA MARE BUC.-RAHOVA BUCUREŞTI - Jilava BRĂILA BOTOŞANI BISTRIŢA BAIA MARE BACĂU ARAD AIUD

0,00

3,93

nr.ppl ce revin unui agent operativ media maxim acceptat minim acceptat

Graficul nr. 3 Raportul agent operativ/ppl în 2008 Unul dintre punctele tari ale sistemului penitenciar îl constituie media de vârstă scăzută, precum şi nivelul de pregătire corespunzător al personalului. Există un număr mare de agenţi cu studii superioare sau care urmează cursurile unor instituţii de învăţământ superior. Aceştia vor asigura o concurenţă ridicată la concursurile de ocupare a posturilor vacante. Componenta de planificare în domeniul resurselor umane este slab dezvoltată. Acesta se materializează în lipsa / impactul redus al strategiilor şi politicilor de personal. Principalele cauze ale acestui fapt sunt: • legislaţia stabileşte un cadru inflexibil, excesiv de birocratic câteodată; • lipsa unor programe de formare a personalului în domeniul politicilor de resurse umane; • importanţă redusă acordată acestui domeniu de către managementul sistemului penitenciar • lipsa unor indicatori de performanţă ai managementului resurselor umane • inexistenţa la nivel naţional a unor standarde ocupaţionale care să stabilească cerinţele pentru aceleaşi categorii de posturi Structura organizatorică nu are la bază o analiză prealabilă, fiind neadaptată nevoilor organizaţiei. Astfel, apar dublări ale atribuţiilor subdiviziunilor organizatorice, precum şi subdiviziuni organizatorice supradimensionate, respectiv subdimensionate. Dacă în structurile subdimensionate apare o 31

uzură accentuată a personalului din cauza acumulării orelor suplimentare şi a imposibilităţii efectuării concediilor de odihnă, în structurile supradimensionate există posturi a căror existenţă nu se justifică. Pe termen lung, efectele menţionate conduc la apariţia unor cheltuieli de personal nejustificate, la o productivitate scăzută a muncii, la o scădere a eficienţei de ansamblu a funcţionării sistemului penitenciar. Cauzele identificate sunt: • lipsa unor normative care să stabilească necesarul de personal şi de posturi • analize superficiale realizate înainte de întocmirea documentelor de organizare: state de funcţii, organigramă etc. La nivelul fiecărei unităţi penitenciare există compartimente de resurse umane. Aceasta creează premisa dezvoltării şi implementării politicilor de resurse umane la nivel teritorial, unde nevoile sunt cunoscute cel mai bine. Procesul de recrutare şi selecţie a resurselor umane nu asigură accesul în sistemul penitenciar a candidaţilor care corespund cel mai bine cerinţelor posturilor. Principalele cauze identificate: • cadrul legal prevede un proces de selecţie foarte complicat; • instabilitatea normelor specifice • pentru anumite tipuri de posturi, interviul lipseşte ca probă de concurs; • centralizarea excesivă a procesului de recrutare şi selecţie Recrutarea şi selecţia personalului se face atât din surse interne, cât şi din surse externe. Funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o serie de drepturi (plan de pensii atractiv; asistenţă medicală gratuită pentru funcţionarii publici cu statut special dar şi pentru familii, decontarea chiriei pentru personalul care nu are locuinţă în proprietate personală) care sporesc atractivitatea acestei categorii de personal şi care, teoretic, ar trebui să contribuie la creşterea concurenţei atunci când selecţia se face din sursă externă. Situaţia angajărilor în perioada 2006 - 2008 800

716

700 600 500 Număr angajări din sursă internă

400 300

Număr angajări din sursă externă

293 295 164

200 100 0

42 2006

2007

9

2008

Graficul nr. 4 Situaţia angajărilor 2006-2008 32

Situaţie angajări din sursă externă vs încetări ale raportului de serviciu în perioada 2006 - 2008 800

716

700 600 500

300

409

382

400

Număr angajări din sursă externă

295 211

200 100 0

Număr angajaţi ale căror raporturi de serviciu cu ANP au încetat

9 2006

2007

2008

Graficul nr. 5 Intrări sursă externă vs. ieşiri Din evoluţia angajărilor în perioada 2006 – 2008, nu poate fi identificată o politică coerentă în ceea ce priveşte raportul dintre angajări din surse interne, respectiv externe. Managementul carierei Prevederile legale care reglementează evoluţia carierei funcţionarilor publici cu statut special (avansarea în grade profesionale, funcţii, categorie, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu) nu sunt suficient de clare şi predictibile. Aceasta conduce la dificultăţi în procesul de planificare a resurselor umane, deficienţe în acordarea unor drepturi salariale, scăderea motivaţiei personalului şi, implicit, a performanţelor profesionale. Principalele cauze sunt: • lipsa unei analize profunde care să ia în considerare necesităţile sistemului penitenciar şi care să stea la baza elaborării actelor normative • instabilitatea cadrului legislativ (în perioada 2006 – 2008, Legea nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a fost modificată şi completată de patru ori) Evaluarea performanţelor Deşi „evaluarea activităţii” funcţionarilor publici cu statut special este reglementată de Legea 293/2004, acesta se desfăşoară la nivel formal, fără a evalua performanţele angajaţilor în mod real. Efectele directe ale acestui fenomen sunt: inflaţia de calificative superioare şi privarea managementului de un instrument de lucru necesar. Principalele cauze sunt: • sistemul de evaluare a fost preluat fără a fi adaptat nevoilor sistemului. • criteriile de evaluare utilizate nu evaluează rezultatele, efortul depus, comportamente, pregătirea profesională etc 33

• plasarea în plan secundar a activităţii de evaluare a performanţelor profesionale a angajaţilor din sistem de către management Precaritatea sistemului de management al carierei are repercusiuni şi asupra sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului, care nu este corelat cu nevoile existente în sistemul penitenciar şi considerat de importanţă secundară. Acesta determină un interes scăzut al personalului pentru perfecţionare, performanţe în scădere, nefolosirea centrelor de formare continuă la capacitate reală. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt: • pregătire necorespunzătoare a personalul care gestionează activităţile de formare profesională • metodele folosite în identificarea nevoilor de formare sunt depăşite moral; • deficitul de personal face ca în cele mai multe cazuri pregătirea profesională să fie trecută pe plan secundar; • insuficienţa fondurilor alocate; • lipsa unor cursuri de pregătire în domeniul managementului pentru personalul care ocupă funcţii de conducere. Existenţa instituţiilor pentru formarea iniţială şi continuă a personalului în sistemul penitenciar, precum şi a unor protocoale cu instituţii de şcolarizare din sistemul naţional de apărare creează premisele realizării unei perfecţionării personalului adaptată nevoilor sistemului. Dezvoltarea unor modalităţi alternative de desfăşurare a activităţilor de formare profesionala, aflate încă la nivel de proiect pilot, poate conduce la reducerea numărului de ore suplimentare efectuat de către personal precum si creşterea interactivităţii si eficientei activităţii desfăşurate de sectorului siguranţa deţinerii. Dezvoltarea conceptului de e-learning si implementarea la nivelul sectorului siguranţa este în curs de implementare la Spitalul Penitenciar Dej; O evoluţie interesantă a avut formarea profesională în perioada 2007 – 2008: deşi suma alocată în pentru acest domeniu a scăzut cu aproximativ 70%, numărul participanţilor la cursuri de formare a crescut de 4,5 ori. Aceasta se traduce printr-o reducere a costului mediu cu pregătirea fiecărui participant cu 93.46%. Formarea profesională Indicator Cheltuieli cu formarea profesională (RON) Angajaţi participanţi la cursuri formare / perfecţionare profesională Cost mediu cu pregătirea /participant

2006 306.524

2007 288.571

Tabel nr. 9 2008 86.000

636

576

2628

481,96

500,99

32,72

34

Situaţia participării la cursuri în perioada 2006 - 2008

100% 90% 80% 70% 60% 50%

9.669 11.579

11.977

Angajaţi participanţi la cursuri formare / perfecţionare profesională

40% 30% 20% 10% 0%

Angajaţi care nu au participat la cursuri formare / perfecţionare profesională

2628 636 2006

576 2007

2008

Graficul nr. 6 Participări la cursuri 2006-2008 Sistemul de management al recompenselor nu favorizează motivarea corespunzătoare a personalului, în principal din cauza: accentului redus pus pe formele de motivare non-financiare, necorelarea performanţelor cu sistemul de recompensare. Aceasta conduce la perceperea motivării financiare, ca unică formă de recompensare, performanţe profesionale scăzute, deficit de specialişti pe anumite domenii, conflicte între sectoarele de activitate. Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Nu am identificat un sistem de gestiune previzională a resurselor umane 2. Formarea profesională se realizează fără a ţine cont de nevoile reale ale sistemului administraţiei penitenciare 3. Activitatea de resurse umane este centrată în jurul nivelului operaţional şi mai puţin orientat către nivelul strategic, al politicilor de resurse umane. 4. Nu am identificat un sistem de gestiune a carierei personalului adaptat la individ. 3.3.2. Economic şi administrativ Funcţia economico-administrativă este reprezentată la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din punct de vedere structural-organizatoric, de către Direcţia Economico-administrativă. Direcţia Economico-administrativă asigură suportul tehnico-economic al activităţii ANP prin punerea în aplicare a actelor normative, a ordinelor ministrului justiţiei şi a deciziilor directorului general al ANP. În componenţa Direcţiei intră: a) Serviciul cazarmare, construcţii-investiţii b) Serviciul producţie şi protecţia muncii; c) Serviciul logistic d) Serviciul planificare şi execuţie bugetară;

35

e) Serviciul financiar-contabilitate În urma analizării datelor specifice domeniului economico-administrativ se pot decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - modificări organizatorice frecvente produse la nivelul domeniului de activitate (înfiinţare/desfiinţare servicii, birouri, etc.); - priorităţile stabilite la nivel naţional nu sunt adaptate la nevoile/cerinţele sistemului (reducerea orelor suplimentare reprezintă o prioritate la nivel naţional, fără a avea în vedere problemele sistemului); - deficienţe în delimitarea atribuţiilor pe domenii de activitate; - formarea profesională a personalului din domeniu nu răspunde în totalitate nevoilor, având în vedere modificările legislative multiple; - insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare şi materiale a obiectivelor propuse; - sistem informatic şi practică neunitară de calcul şi evidenţă a unor drepturi salariale la nivel de sistem; sistem informatic şi proces de centralizare automată la nivel Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a situaţiilor financiar-contabile trimestriale şi anuale din unităţile subordonate;  Aspecte pozitive: - eficienţă ridicată în a atrage, a coordona, a implementa şi monitoriza resurse financiare externe; - flexibilitate, capacitate de asimilare rapida si implementare la nivel de sistem a modificărilor legislative; - practicarea unui stil de lucru în echipă; - derulare proiect privind realizarea documentaţiei standard ce va sta la baza întocmirii viitoarelor proiecte tehnice şi detalii de execuţie aferente lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. - restrângeri şi limitări bugetare. Gradul de înzestrare cu autovehicule Nr. crt.

1 2 3

Categoria autovehiculului

Necesar conform prevederilor tabelelor de înzestrare (cpl) 100 53 43 196 292

Existent în folosinţă (cpl)

Tabel nr. 10 Gradul de asigurare a necesarului (%)

Autoturism de serviciu 97 97 Autobuz transport cadre 26 49 Microbuz transport cadre 9 21 TOTAL 132 67 1 Autodube, microdube şi autobuze transport 275 94 deţinuţi 2 Autoturism muncă operativă şi autospeciale 95 74 79 grupă intervenţie TOTAL 387 349 90 1 Autosanitare 80 57 72 TOTAL 80 57 72 Din tabelul de mai sus se observă că la toate categoriile de autovehicule gradul de asigurare a necesarului este inferior necesarului. Dintre aceste categorii, cele mai mici procente se înregistrează la 36

mijloacele de transport cadre (40% şi 21%) urmate de autosanitare (72%), iar cele mai mari procente se înregistrează la autoturismele de serviciu (97%), urmate de mijloacele de transport destinate transportului deţinuţilor (94%). Gradul de uzură al autovehiculelor din dotare Felul autovehiculului

Autovehicule care au îndeplinit şi depăşit durata normală de utilizare (cpl) Autoturism de serviciu 54 Autodube, microdube şi autobuze 123, din care: transport deţinuţi - autodube - 70 - microdube - 51 - autobuze - 2 Autoturisme muncă operativă şi autospeciale grupă intervenţie Autosanitare Autobuze transport cadre Microbuze transport cadre

53, din care: - autoturism muncă operativă - 53 40 11 8

Autovehicule cu grad Necesar de uzură de peste 50% înlocuire (cpl) (cpl)

Tabel nr. 11 pentru

51 131, din care: - autodube – 72 - microdube – 52 - autobuze - 7

54 131, din care: - autodube – 72 - microdube – 52 - autobuze - 7

32, din care: - autoturisme muncă operativă - 32 17 13 9

53, din care: - autoturisme muncă operativă - 53 40 11 8

Din tabelul nr. 10 şi tabelul nr. 11 se observă că 19,63% mijloace de transport destinate transportului deţinuţilor au îndeplinit şi depăşit durata normală de utilizare, iar 18,54% au un grad de uzură de peste 50%. De asemenea, un procent de 70,17% din autosanitare au îndeplinit şi depăşit durata normală de utilizare. Planul multianual de investiţii TOTAL (mii lei)

PMI (estimat) 2006

Investiţii

2007 27.18 4

Dotări

9.450

2008 29.68 5 10.31 9

2009 32.41 6 11.26 9

2010 35.39 9 12.30 6

Tabel nr. 12 Buget alocat

PMI (estimat) 2008 2011 35.39 9 10.58 1

2009 27.04 9

2010 28.62 8

2011 28.01 3

2007 22.42 5

2008 16.48 0

2009 21.00 0

0

0

0

8.135

7.504

6.610

Din tabelul nr. 12 se observă că investiţiile estimate pentru perioada 2007-2011 urmau un trend ascendent cu o creştere de 30, 22 % pe întreaga perioadă, pentru ca apoi estimarea să fie revizuită, în anul 2008, la o creştere de doar 3,56 % pentru perioada 2009-2011. În ceea ce priveşte bugetul alocat investiţiilor, se observă că în anul 2007 s-a alocat 82,49% din bugetul estimat pentru anul respectiv, în anul 2008 s-a

37

alocat 55,51% din bugetul estimat, iar în anul 2009 s-a alocat 77,63 % din bugetul estimat revizuit pentru anul respectiv. Faptul că bugetul alocat este inferior bugetului estimat se poate explica printr-o incapacitate de execuţie bugetară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (în cazul în care bugetul estimat a fost şi aprobat de către Ministerul Finanţelor Publice) sau printr-o alocare a unor sume inferioare celor solicitate Ministerului Finanţelor Publice. Extras din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor 2006-2008 Tabel nr. 13 2006 2007 2008 TOTAL SURSE, din care: 577371822 804768000 653128000 Subvenţii 514772000 739733860 608128000 Venituri curente, din care: 41267822 49996140 45000000 - venituri din prestări servicii 24641644 29924000 30000000 TOTAL CHELTUIELI, din care: 577371822 804768000 653128000 CHELTUIELI CURENTE 522570413 747762000 613313000 - cheltuieli de personal 345407813 529521529 428226000 - bunuri şi servicii 155993600 189425894 141388000 33469409 41968000 39815000 CHELTUIELI DE CAPITAL - construcţii 30056166 24774362 23483000 2946145 - maşini, echipamente, mijloace de transport 8551819 5666000 79747 - mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale 661157 1396000 - alte active fixe - reparaţii capitale 79662 1069000 387352 7901000 8201000 Din tabelul nr. 13 se observă următoarele: - bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a cunoscut o evoluţie oscilantă, cu o creştere de 39,38% în anul 2007 faţă de anul 2006, pentru ca în anul 2008 să scadă cu 18,84% faţă de anul 2007; - veniturile din prestări servicii au cunoscut o creştere în anul 2007 faţă de anul 2006 (+21 %) pentru ca în anul 2008 să crească doar cu 0,25%, ceea ce demonstrează o pierdere de ritm a activităţii de folosire a persoanelor private de libertate la muncă plătită; - cheltuielile de personal au crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu 53,3%, pentru ca în anul 2008 să scadă cu 19,12 % faţă de anul 2007. Se observă că această categorie de cheltuieli a scăzut proporţional cu scăderea surselor totale pe anul 2008. Ponderea cheltuielilor de personal în total buget este de 59,82% în 2006, 65,79% în 2007 şi respectiv, 65,56% în anul 2008. Aceşti indicatori, corelaţi cu evoluţia numărului de personal (+ 2 % în 2007 faţă de 2006 şi, respectiv, - 3% în 2008 faţă de 2007) arată o evoluţie arbitrară a acestei categorii de cheltuieli; - cheltuielile cu bunuri şi servicii au avut o creştere de 21,43% în anul 2007 faţă de anul 2006, iar în anul 2008 au scăzut cu 25,35%. Scăderea acestei categorii de cheltuieli este superioară scăderii de ansamblu a totalului surselor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Ponderea cheltuielilor cu bunuri şi servicii este de 27,01 în anul 2006, de 23,53% în anul 2007 şi respectiv, de 21,64% în 2008. - cheltuielile destinate construcţiilor au scăzut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu 17,57%, iar în anul 2008 faţă de anul 2007 au scăzut cu 5,21%; - cheltuielile destinate maşinilor, echipamentelor şi mijloacelor de transport au crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu 223%, iar în anul 2008 faţă de anul 2007 au scăzut cu 33,74%.

38

- cheltuielile cu mobilierul, aparatura birotică şi alte active corporale au crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu 729%, iar în anul 2008 faţă de anul 2007 au crescut cu 111%. - cheltuielile cu reparaţiile capitale au crescut în anul 2007 faţă de anul 2007 cu 1039%, iar în anul 2008 faţă de anul 2007 au crescut cu 3,8%. Această evoluţie, raportată la scăderea cheltuielilor destinate construcţiilor arată o reconsiderare a politicii de investiţii către asigurarea unui echilibru între investiţiile noi şi reabilitarea construcţiilor existente. Din evoluţia principalilor indicatori bugetari se desprind următoarele constatări: - creşterea veniturilor din prestări servicii demonstrează o capacitate a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de a folosi la muncă plătită persoane private de libertate. Apreciem că dezvoltarea unei politici coerente în acest domeniu poate conduce atât la creşterea semnificativă a veniturilor obţinute din astfel de activităţi şi, deci, o îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie prin utilizarea judicioasă a veniturilor obţinute, cât şi la o creştere a gradului de reintegrare socială a persoanelor private de libertate care prestează astfel de servicii; - scăderea atât în dinamică, cât şi ca pondere a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile afectează activitatea curentă a unităţilor din sistemul penitenciar putând genera disfuncţionalităţi instituţionale sau evenimente negative în rândul personalului angajat sau persoanelor private de libertate; - reconsiderarea politicii investiţionale către reabilitarea spaţiilor de detenţie existente poate fi o soluţie în măsura în care aceasta se face cu suplimentarea spaţiului destinat cazării şi activităţilor persoanelor private de libertate, cunoscut fiind faptul că, compartimentarea majorităţii unităţilor penitenciare din sistem nu satisface recomandările internaţionale în domeniul drepturilor deţinuţilor; - creşterea cheltuielilor destinate maşinilor, echipamentelor şi mijloacelor de transport nu s-a tradus într-o creştere a numărului de mijloace de transport a căror grad de uzură nu depăşeşte 50%. Cheltuieli ocazionate de custodierea unui deţinut – 2008 Ch ppl = (Bunuri şi servicii ppl efectiv mediu + Hrană pentru oameni + Medicamente şi materiale sanitare ppl efectiv mediu + Bunuri de natura obiectelor de inventar + Reparaţii curente ppl efectiv mediu + Transferuri curente ppl + Cheltuieli de capital ppl efectiv ) / Total ppl efectiv mediu = (39 480 947,6 + 35 582000 + 5311366,14 + 12870000 + 3995104,1 + 34478000 + 27524670,4) / 27777 = 5732,87 RON unde ppl = persoană privată de libertate sursa:bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe anul 2008 Cheltuieli ocazionate de menţinerea în sistem a unui lucrător de penitenciare – 2008 Ch lp = (Cheltuieli de personal + Bunuri şi servicii lp efectiv mediu + Medicamente şi materiale sanitare + Deplasări, detaşări, transferări + Pregătire profesională + Protecţia muncii + Chirii + Reparaţii curente lp efectiv mediu + Transferuri curente lp + Cheltuieli de capital lp )/ Total lp efectiv mediu = (428226000 + 17629052,4 + 2371633,86 + 844000 + 86000 + 340000 + 44000 + 1783895,9 +150000 + ) / 12 403 = 37 391,35 RON

lp efectiv mediu

unde lp = lucrător penitenciare sursa: bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe anul 2008 Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Ponderea cheltuielilor de personal a depăşit în ultimii doi ani 65% din total buget în detrimentul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi a celor de capital. O reechilibrare a bugetului, concomitent cu 39

adoptarea unei politici financiare judicioase în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile şi o politică investiţională coerentă se constituie în premise viabile de dezvoltare durabilă a sistemului administraţiei penitenciare. 2. Capacitatea demonstrată a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de a obţine venituri din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate este un argument solid pentru a dezvolta o politică financiară distinctă, dar integrată în ansamblul indicatorilor ce definesc condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate. 3.3.3. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii este structura de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care coordonează activitatea informatică în scopul constituirii unui sistem informatic şi de comunicaţii unitar. Pe linie ierarhică este subordonată unui director general adjunct din ANP, iar pe linie profesională este coordonată de Direcţia tehnologia informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei şi îşi desfăşoară activitatea în funcţie de obiectivele stabilite de aceasta. Direcţia are în componenţă următoarea structură: a) Serviciul gestiune software, analiză şi programe; b) Serviciul administrare şi securitate tehnică de calcul şi comunicaţii IT În urma analizării datelor specifice domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor se pot decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - se lucrează cu un efectiv de 60% din nr. posturilor stabilite pentru activitatea IT; - bugetul este subdimensionat, apar datorii către furnizori, proiecte de investiţii blocate; - la nivelul Direcţiei, structura de coordonare şi control a întregului sistem penitenciar este percepută ca fiind neeficientă; - organigrama compartimentelor IT din penitenciare nu corespunde necesităţilor funcţionale; - există percepţia, la nivelul Direcţiei, potrivit căreia componenta strategică lipseşte din structura proceselor manageriale; - există percepţia, la nivelul Direcţiei, că lipsesc criteriile de performanţă, că mecanismul de coordonare şi control al nivelului operaţional este slab şi ineficient, că există conflicte, neclarităţi şi suprapuneri de competenţă; - lipsa procedurilor de lucru în cazul implementării de aplicaţii sau montări de tehnică nouă; - gradul scăzut al ponderii aplicaţiilor integrate; - există percepţia, la nivelul Direcţiei, potrivit căreia criteriile de performanţă ale personalului nu au legătură explicită cu, calitatea profesională şi efortul depus; - lipsesc programele de formare profesională de specialitate adresate personalului cu funcţii de conducere;  Aspecte pozitive: - suport tehnic bun în ceea ce priveşte dotarea sistemului cu tehnică de calcul şi comunicaţii IT; - personal cu experienţa şi potenţial profesional relativ ridicate; - personalul de specialitate din teritoriu sunt membri în consiliul de conducere a unităţii penitenciare

40

Indicatori specifici tehnologia informaţiei şi comunicaţii IT Nr. crt. 1

Denumire aplicaţie

2 3

Evidenţa Deţinuţi (PMSWeb) Contabilitate (Zbuget) Obiecte Interzise (ObInt)

4

Regim de executare

5

Acces Documente

6 7 8

Monitorizare efective personal Cheltuieli de personal Site www.anp-just.ro

9 10 11 12 13 14

Lex Salarizare OPFV Declsom Atlas asiguraţi Declaraţii nominale BASS

15 16 17 18

Declaraţii fiscale Card BCR ESSP Raportare contribuţii sănătate OPSNAJ

Consolidează date la nivel central Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Tabel nr. 14

Descriere Evidenţa datelor persoanelor private de libertate Aplicaţie financiar - contabilă Evidenţa obiectelor interzise descoperite în unităţile penitenciare Aplicaţie de evidenţiere a regimurilor de executare a pedepselor ppl Acces controlat la documente în format electronic Monitorizarea posturilor vacante şi ocupate din unităţi Evidenţa lunară a cheltuielilor de personal Site-ul oficial al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Aplicaţie pentru accesul la legislaţie Calculul drepturilor salariale a personalului Ordine de plată/Foi de vărsămînt Declaraţii şomaj Asigurări sociale de sănătate Declaraţii pt. bugetul asigurărilor sociale de stat Declaraţii fiscale Carduri BCR Evaluarea stării de sănătate a populaţiei Raportare privind contribuţiile de sănătate pentru angajat şi angajator

Din analiza tabelului nr. 14 se constată că există un număr redus de aplicaţii informatice care centralizează date atât la nivel central, cât şi la nivel local. Nu există aplicaţii care să centralizeze date specifice funcţiilor de bază ale sistemului administraţiei penitenciare, respectiv reintegrare socială, siguranţa deţinerii (cu excepţia aplicaţiilor ObInt, PMSWeb) şi asistenţă medicală.

41

Număr personal de specialitate IT Nr. Crt.

UNITATE PENITENCIARĂ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

PENIT. AIUD PENIT. ARAD PENIT. BACĂU PENIT. BAIA-MARE PENIT. BISTRIŢA PENIT. BOTOŞANI PENIT. BRĂILA PENIT. BUCUREŞTI-JILAVA PENIT. COLIBAŞI PENIT. CODLEA PENIT. CRAIOVA PENIT. DEVA PENIT. DR. TR. SEVERIN PENIT. FOCŞANI PENIT. GALAŢI PENIT. GHERLA PENIT. GIURGIU PENIT. IAŞI PENIT. MĂRGINENI PENIT. MIERCUREA CIUC PENIT. ORADEA PENIT. PELENDAVA PENIT. PLOIEŞTI PENIT. POARTA ALBĂ PENIT. BUCUREŞTI RAHOVA PENIT. SATU MARE PENIT. SLOBOZIA PENIT. TIMIŞOARA PENIT. TG. JIU PENIT. TG. MUREŞ PENIT. TÂRGŞOR PENIT. TULCEA PENIT. VASLUI PMT CRAIOVA PMT TICHILEŞTI SPITAL PENIT. BUCUREŞTI-JILAVA SPITAL PENIT. TG. OCNA SPITAL PENIT. POARTA ALBĂ SPITAL PENIT. COLIBAŞI SPITAL PENIT. RAHOVA

20 06 SS SM 1 1 1 2 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 1 0 2 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 3 1 1 1 1 1 2 1 4 1 0 1 1 1 2 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 2 1 0 0 1 1 1 1 1 1 2 1 0

Tabel nr. 15 SS 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1

20 07 SM 1 3 2 1 2 1 2 1 1 2 0 1 1 2 1 1 1 2 1 3 1 1 2 4 0 1 2 1 1 1 0 1 1 0 1 1 1 2 0

20 08 SS SM 1 1 1 4 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 0 1 2 2 0 1 1 1 1 0 1 2 0 2 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 4 1 0 1 1 1 3 1 2 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 3 1 0 42

Nr. Crt. 41 42 43 44 45 46 47

UNITATE PENITENCIARĂ SPITAL PENIT. DEJ C. R. GĂEŞTI C. R. BUZIAŞ C. R. TG. OCNA ŞC. MILIT. DE ADM. PENIT. TG. OCNA B.A.G.R ANP Total

SM – Studii medii SS – Studii superioare Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

UNITATE PENITENCIARĂ PENIT. AIUD PENIT. ARAD PENIT. BACĂU PENIT. BAIA-MARE PENIT. BISTRIŢA PENIT. BOTOŞANI PENIT. BRĂILA PENIT. BUCUREŞTI-JILAVA PENIT. COLIBAŞI PENIT. CODLEA PENIT. CRAIOVA PENIT. DEVA PENIT. DR. TR. SEVERIN PENIT. FOCŞANI PENIT. GALAŢI PENIT. GHERLA PENIT. GIURGIU PENIT. IAŞI PENIT. MĂRGINENI PENIT. MIERCUREA CIUC PENIT. ORADEA PENIT. PELENDAVA PENIT. PLOIEŞTI PENIT. POARTA ALBĂ PENIT. BUCUREŞTI RAHOVA PENIT. SATU MARE PENIT. SLOBOZIA

20 06 SS SM 1 1 1 2 1 1 1 1 1 0 1 1 11 3 55 63

SS 1 0 1 1 1 1 12 56

Număr staţii de lucru Staţii 2006 43 85 52 30 28 40 33 65 85 67 98 38 25 40 36 37 18 34 54 32 22 42 34 45 70 32 43

20 07 SM 1 2 1 1 1 1 3 60

20 08 SS SM 1 1 0 2 1 1 1 1 1 1 1 1 7 1 49 61

Tabel nr. 16 Staţii Staţii 2007 2008 125 128 156 159 86 86 95 95 86 88 103 119 96 98 135 140 108 110 82 82 139 139 70 81 85 85 50 75 98 100 82 85 84 84 115 114 62 115 80 83 101 101 90 90 57 98 130 140 145 162 92 93 60 80 43

Nr. Crt. 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47

UNITATE PENITENCIARĂ PENIT. TIMIŞOARA PENIT. TG. JIU PENIT. TG. MUREŞ PENIT. TÂRGŞOR PENIT. TULCEA PENIT. VASLUI PMT CRAIOVA PMT TICHILEŞTI SPITAL PENIT. BUCUREŞTI-JILAVA SPITAL PENIT. TG. OCNA SPITAL PENIT. POARTA ALBĂ SPITAL PENIT. COLIBAŞI SPITAL PENIT. RAHOVA SPITAL PENIT. DEJ C. R. GĂEŞTI C. R. BUZIAŞ C. R. TG. OCNA ŞC. MILIT. DE ADM. PENIT. TG. OCNA B.A.G.R ANP Total

Staţii 2006 51 44 30 18 35 35 83 22 55 41 35 32 50 35 12 20 25 35 48 161 2095

Staţii 2007 102 98 80 35 89 60 130 92 62 96 59 50 62 83 34 88 67 65 65 342 4371

Staţii 2008 106 99 80 85 89 98 130 92 130 96 67 72 120 80 72 76 78 65 65 351 4881

Din analiza tabelelor nr. 15 şi nr. 16 constatăm următoarele aspecte: - numărul staţiilor de lucru a cunoscut o evoluţie ascendentă în perioada analizată, de la 2095 în anul 2006, la 4881 în anul 2008, aşadar o creştere de 133%. - numărul mediu de staţii de lucru la nivelul sistemului administraţiei penitenciare(cu excepţia ANP) este de 99 în anul 2008, cu trei unităţi penitenciare sub 70 staţii de lucru; - numărul de staţii de lucru ce revine personalului non operativ este de 2,39 lucrători non operativi la o staţie de lucru în anul 2006, 1,2 lucrători non operativi la o staţie de lucru în anul 2007 şi respectiv, 1,08 lucrători non operativi la o staţie de lucru în anul 2008; acest fapt este unul pozitiv, aproape întreg personalul non operativ având acces la o staţie de lucru; - numărul personalului de specialitate a cunoscut un trend descrescător, de la 118 în anul 2006, la 110 în anul 2008, adică un raport de 44 de staţii de lucru în atenţia unui lucrător IT, în anul 2008 faţă de 16 staţii de lucru în atenţia unui lucrător IT în anul 2006; se observă, aşadar, o creştere substanţială a volumului de muncă pentru un lucrător IT, creşterea numărului de staţii de lucru nefiind însoţită de creşterea proporţională a numărului de lucrători IT; de asemenea, la nivelul unităţilor penitenciare, în anul 2008 cinci unităţi nu dispuneau de personal de specialitate cu studii superioare; Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Aplicaţiile care centralizează date la nivel central sunt în număr redus, atât în ceea ce priveşte funcţiile suport, cât, mai ales, funcţiile de bază ale sistemului administraţiei penitenciare. Această situaţie afectează obţinerea de date şi informaţii în timp real necesare fundamentării riguroase a deciziilor conducerii administraţiei naţionale a penitenciarelor. 2. Domeniul IT din sistemul administraţiei penitenciare nu este riguros normat prin proceduri specifice proprii aplicaţiilor informatice. 44

3. Există, la nivelul Direcţiei de specialitate din ANP, percepţia generală potrivit căreia sistemele de coordonare, control, evaluare a performanţelor sunt ineficace. 4. Ponderea posturilor vacante din domeniul IT este de 40%. Această lipsă de personal poate afecta, în ultimă instanţă, transmiterea datelor şi informaţiilor în timp util şi astfel, procesul decizional. 3.3.4 Relaţii publice şi mass-media Organizarea activităţii de relaţii publice şi mass-media este una dintre atribuţiile principale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, conform HG 1849/2004 privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit organigramei modificate a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor adoptat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2003/C/2008, atribuţiile specifice domeniului relaţii publice şi mass-media sunt exercitarea la nivelul Biroului Relaţii publice şi mass-media. Biroul are responsabilitatea elaborării strategiei de comunicare a sistemului penitenciar şi gestionării imaginii publice a sistemului penitenciar într-un mod transparent. La nivelul acestei structuri sunt organizate conferinţele de presă, declaraţiile şi comunicatele de presă şi sunt furnizate informaţii de interes public. La nivelul Compartimentului de relaţii publice şi mass-media este primită şi supusă analizei directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau directorilor adjuncţi corespondenţa adresată instituţiei. Ulterior, în funcţie de obiect şi categorie, corespondenţa adresată Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este repartizată pe direcţii/servicii. În urma analizării datelor specifice acestui domeniu se pot pot concluziona următoarele: - în prezent, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu există o strategie de comunicare; - segmentul relaţii publice şi comunicare nu este considerat o prioritate din perspectiva alocării fondurilor pentru îmbunătăţirea canalelor de comunicare internă şi externă şi perfecţionării personalului care asigură realizarea atribuţiilor pe acest segment; - biroul relaţii publice şi mass-media este subdimensionat în raport cu atribuţiile reglementate prin regulamentul de organizare şi funcţionare, în prezent funcţionând cu un număr de doi angajaţi; - frecvenţa participării personalului la cursuri specialitate în domeniul comunicării şi relaţiilor publice este extrem de redusă şi consultanţa specializată în domeniul comunicării şi relaţiilor publice inexistentă. Aceste disfuncţionalităţi au un impact negativ asupra modului în care sunt gestionate situaţiile de criză sau cazurile care necesită intervenţia imediată a instituţiei purtătorului de cuvânt.

45

Evoluţia apariţiilor şi menţiunilor ANP în mass-media perioada 2006 - 2008 450 400 350

420

423 380

356

300

240

250

Număr apariţii şi menţiuni pozitive în mass-media

234

Număr apariţii şi menţiuni negative în mass-media

200 150 100 50 0

2006

2007

2008

Graficul nr. 7 Apariţii şi menţiuni ANP în mass-media 3.3.5. Cooperare şi programe Prin intermediul Serviciului cooperare şi programe, ANP îşi exercită competenţele în ceea ce priveşte cooperarea cu administraţiile penitenciare din străinătate şi cu instituţii şi organisme internaţionale şi, respectiv, accesarea şi implementarea fondurilor externe. În cadrul Serviciului cooperare şi programe funcţionează: a) compartimentul cooperare; b) compartimentul accesare şi implementare programe În urma analizării datelor specifice domeniului cooperării şi programelor se poate decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - există dificultăţi legate de armonizarea legislaţiei fiscale din România cu modalităţile comunitare de gestionare a fondurilor provenite din finanţare; - lipsa spaţiului corespunzător (atât pentru depozitarea documentelor cât şi pentru derularea întâlnirilor de lucru) afectează eficienţa muncii; - baza legală privind acţiunile de protocol este foarte veche, iar sumele de bani sunt insuficiente pentru organizarea acestora (plafoane pentru masa oficială, masă zilnică, cazare, coctail, cadouri); - se întâmpină dificultăţi în organizarea vizitelor în străinătate în lipsa unui contract de colaborare cu o agenţie de turism în vederea facilitării aranjamentelor de transport pentru specialiştii care se deplasează în străinătate; - numărul insuficient al şoferilor/maşinilor de serviciu pentru rezolvarea acţiunilor de protocol îngreunează bunul mers al evenimentelor;  Aspecte pozitive: - eficienţă în atragerea de programe şi fonduri externe; - personalul este entuziast şi bine motivat; se lucrează eficient în echipă; - există sprijinul necesar din partea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi a celorlalte autorităţi implicate în derularea activităţilor;

46

- personalul din unităţi a fost instruit şi deja implementează proiecte. În prezent 10 unităţi penitenciare implementează proiecte Phare de tip grant; - reţeaua de parteneri externi este activă. ANP a dezvoltat mai multe protocoale de colaborare şi derulează proiecte în parteneriat cu sisteme penitenciare europene, respectiv proiecte transnaţionale cu aplicare directă la Comisia Europeană; - unităţile penitenciare pot accesa fonduri europene. Penitenciarele sunt eligibile în cadrul axei 6 – Incluziune socială, pot accesa granturi în valoare de până la 500.000 Euro fiecare. Indicatori specifici domeniului de cooperare şi programe Indicatori Valoarea proiectelor iniţiate Număr delegaţii străine la ANP Număr delegaţii ANP în străinătate Număr evenimente naţionale organizate

Număr evenimente internaţionale organizate

Tabel nr. 17

2006 4.740.559 Euro

2007 37.571.210 Euro*

2008 13.819.358 Euro

10 delegaţii (57 persoane) 26 delegaţii (74 persoane) fără evenimente

22 delegaţii (144 persoane) 25 delegaţii (75 persoane) 1 eveniment - „Sărbătorile de iarnă dincolo de gratii”

14 delegaţii (65 persoane) 38 delegaţii (102 persoane) 3 evenimente - „Lumină şi culoare dinspre copilărie” - expoziţie, spectacol artistic şi cocteil; - „Penitenciarul – Instituţie în slujba comunităţii” - expoziţie, festival de teatru, seminar, două cocteiluri; - „Crăciunul alături de voi” – expoziţie, spectacol de colinde şi cocteil 3 evenimente - conferinţa „Instruirea managerilor de top din sistemul penitenciar românesc” - conferinţa „Siguranţa în penitenciar” - conferinţa „Directori de penitenciare: Administrarea penitenciarelor într-o perioadă a schimbării”

4 evenimente fără evenimente - 1 conferinţă la Sovata - 1 conferinţă în cadrul proiectului Matra Flex - inaugurarea Centrului de Expertiză Craiova - întâlnirea grupului de lucru în cadrul proiectului Grundtvig Pipeline Număr personal 7 10 12 *Valoarea include şi proiectul finanţat de Banca Mondiala în valoare de 21,5 mil. Euro Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Personalul serviciului este motivat, pregătit şi eficient în ceea ce priveşte atragerea de fonduri cu finanţare externă. Transferul de know-how la nivelul unităţilor penitenciare poate spori volumul fondurilor cu finanţare externă atrase în sistem. 47

2. Resursele financiare destinate organizării de evenimente internaţionale sunt limitate fapt ce limitează introducere în sistemul administraţie penitenciare de know-how specific. 3. Aspectele de natură organizatorică şi logistică (lipsă spaţiu, lipsă mijloace de transport pentru protocol, etc.) afectează eficienţa şi eficacitatea muncii. 3.3.6. Juridic La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se elaborează proiectele de acte normative cu impact asupra domeniilor de competenţa sistemului penitenciar, se organizează activitatea de documentare juridică şi reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie a intereselor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi se asigură avizarea legalităţii actelor întocmite. Funcţia juridică este reprezentată, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din punct de vedere structural-organizatoric, de către Direcţia Contencios şi Elaborare acte normative. Direcţia asigură îndeplinirea atribuţiilor instituţiei privind elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul său de activitate, participarea la elaborarea de acte normative iniţiale de alte autorităţi publice care au legătură cu domeniul de activitate al ANP, organizarea documentării juridice şi reprezintă, în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, interesele ANP şi coordonează această activitate la nivelul unităţilor subordonate, asigurând totodată şi avizarea legalităţii actelor întocmite. Direcţia are următoarea structură: a) Serviciul Contencios şi Contracte b) Serviciul Metodologie şi Elaborare acte normative Compartiment Metodologie Compartiment Elaborare acte normative În urma analizării datelor specifice domeniului juridic se poate decela următoarele: - principalele acte normative care reglementează activitatea şi domeniile de competenţa sistemului penitenciar sunt:  Constituţia României  Codul Penal al României  Codul de Procedură Penală  Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal  Legea nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor  Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal  Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare - adoptarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi a celorlalte acte normative a marcat schimbarea viziunii cu privire la funcţionarea sistemului penitenciar. Cu toate acestea, noua legislaţie în domeniu a fost excesiv modificată în perioada 2004 -2008. Astfel, în anul 2008, Legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost modificată de două ori succesiv prin ordonanţe de urgenţă fapt ce a generat disfuncţionalităţi în aplicarea actelor date în executarea legii. - incoerenţa legislativă şi preponderenţa actelor normative emise în regim de urgenţă au avut drept consecinţe discontinuitatea politicii de acordare a drepturilor personalului din cadrul sistemului

48

penitenciar, aplicarea neunitară a legislaţiei la nivelul sistemului şi apariţia de neconcordanţe cu cadrul normativ existent. Deficienţele în delimitarea atribuţiilor departamentale creează suprapuneri de competenţe şi apariţia de puncte de vedere divergente pe aceeaşi temă. De asemenea, categoria actelor care constituie „urgenţe normative” este preponderentă comparativ cu categoria actelor normative care rezultă în urma unor documente de politică publică. Accentul care se acordă respectării termenelor limită şi lucrărilor urgente constituie cea mai frecventă cauză ce afectează calitatea lucrărilor elaborate. Acest fapt face ca deseori legislaţia de bază să fie elaborată fără a fi însoţită şi de actele normative subsecvente cu consecinţa necorelării ulterioare a legislaţiei subsecvente cu actul normativ în baza căruia se emite aceasta. - până la momentul înfiinţării serviciului juridic în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, comisiile/grupurile de lucru care elaborau proiectele de acte normative nu aveau o existenţă permanentă ci îşi încetau activitatea odată cu finalizarea proiectului. Acest aspect a generat apariţia de contradicţii între termeni şi instituţii juridice reglementate în diverse acte normative specifice sistemului penitenciar. Aspecte pozitive - colaborarea interinstituţională considerabil îmbunătăţită în cadrul procesului de elaborare a actelor normative a avut ca efect alinierea legislaţiei privind politica drepturilor de personal a funcţionarilor publici cu statut special. De asemenea, s-a îmbunătăţit modul de lucru cu Direcţia elaborare acte normative, studii şi documentare din cadrul Ministerului Justiţiei, un rol important având în aceste sens şi înfiinţarea Serviciului Metodologie şi Elaborarea Actelor Normative fapt ce a accelerat procesul de elaborare şi promovare a actelor normative către minister. A crescut gradul de transparenţă în cadrul proceselor de consultare desfăşurate pe marginea proiectelor de acte normative, prin creşterea gradului de participare a partenerilor sociali. - la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor s-a început un amplu proces de identificare a actelor cu caracter normativ care au devenit desuete datorită faptului că au fost elaborate fără respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. - un aspect care ar putea contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare al actelor normative ar putea fi crearea unui sistem dual de monitorizare a modalităţii de elaborare a actelor normative şi implementării acestora. Acest tip de monitorizare ar asigura în supravegherea internă de către MJLC şi supravegherea externă de către societatea civilă şi organizaţiile sindicale în vederea garantării transparenţei întregului proces de elaborare şi implementare a actelor normative. - Printr-o bună colaborare cu factorii responsabili în domeniul atragerii şi absorbţiei de fonduri comunitare se creează premisele rezolvării unora dintre problemele cu care se confruntă sistemul, contribuind în acest fel la creşterea nivelului satisfacţiei personalului şi persoanelor private de libertate şi în acest fel la reducerea numărului de litigii. - La nivelul anului 2008 au fost la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor 49 proiecte din care au fost adoptate 16 acte normative. Din descrierea situaţiei actuale se desprind următoarele concluzii: 1. Proiectele de acte normative elaborate la nivelul serviciului juridic nu sunt însoţite de documente de politică publică/analize de impact din care să rezulte însăşi necesitate. 2. Nu există un sistem de monitorizare a procesului de elaborare a actelor normative. 3. Nivelul actual de consultare a factorilor interesaţi poate fi îmbunătăţit prin crearea de noi canale de comunicare externă şi internă.

49

3.3.7. Prevenirea criminalităţii, corupţiei şi terorismului în mediul penitenciar Funcţia de prevenire a criminalităţii şi terorismului este reprezentată, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din punct de vedere structural-organizatoric, de către Direcţia pentru Prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar. Direcţia este structura de specialitate a ANP prin care se asigură organizarea şi coordonarea, prin metode şi mijloace specifice, a activităţilor de prevenire a criminalităţii organizate, corupţiei şi terorismului, în locurile şi mediile unde se desfăşoară activităţi specifice cu persoanele private de libertate sau cu personalul din sistemul penitenciar. Activitatea Direcţiei este reglementată prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1540/C/2006 privind organizarea şi atribuţiile Direcţiei pentru prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar, direcţia funcţionând în subordinea directorului general al ANP. Direcţia are în componenţă următoarele compartimente: a) Serviciul de prevenire a criminalităţii organizate şi terorismului; b) Serviciul de prevenire a criminalităţii şi corupţiei; c) Biroul de analiză şi sinteză În urma analizării datelor specifice domeniului de prevenire a criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar se poate decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - deficit de personal; - bază legislativă de funcţionare insuficientă; - lipsa unor programe tehnologice cu specific analitic (pachete de aplicaţii software pentru stocarea, structurarea şi analizarea datelor); - dificultăţi financiare în realizarea formării şi perfecţionării profesionale ale personalului Direcţiei;  Aspecte pozitive: - personal calificat în implementarea de programe operaţionale specifice domeniului de activitate; - stil de lucru în echipă; Indicatori specifici în domeniul prevenirea criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar Tabel nr.18 Indicatori Dec 2006 Dec 2007 Dec 2008 Număr personal Direcţia Prevenirea Criminalităţii 13 14 17 Număr sesizări privind acte de corupţie săvârşite de personalul 0 3 4 ANP Număr sesizări neîntemeiate, privind acte de corupţie săvârşite 0 3 4 de personalul ANP Număr programe prevenire criminalitate 0 0 0 Număr angajaţi care au urmat cursuri şi programe de pregătire 0 20 43 de specialitate Număr cazuri agresiuni îndreptate împotriva 2 21 28 personalului/familiilor personalului ANP * Compartimentul studii şi programe preventive din cadrul Direcţiei de Prevenire a Criminalităţii şi Terorismului, în atribuţiile căruia intră programele de prevenire a criminalităţii, a fost înfiinţat în luna decembrie 2008, în baza O.M.J. nr. 3028 din 27/11/2008, privind aprobarea structurii organizatorice a A.N.P. Din analiza tabelului de mai sus rezultă următoarele constatări: - sesizările privind presupusele acte de corupţie săvârşite de personalul ANP au fost în totalitate neîntemeiate, pe întreaga perioadă analizată;

50

- structura centrală de prevenire a criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar s-a consolidat atât din punctul de vedere al numărului de personal, cât şi din cel al dezvoltării competenţelor personalului încadrat; - structura a fost dotată din decembrie 2008 cu un compartiment studii şi programe destinat elaborării şi implementării de programe de prevenire a criminalităţii în mediul penitenciar. Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Nu există o politică explicită de prevenire a criminalităţii şi corupţiei la nivelul sistemului penitenciar. 2. În perioada analizată, nu au fost elaborate programe de prevenire a criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar. 3. Fondurile destinate pregătirii personalului de specialitate sunt insuficiente în raport cu numărul de personal la nivel naţional şi nevoile de formare. 4. Baza legislativă de desfăşurare a activităţii specifice domeniului de prevenire a criminalităţii, corupţiei şi terorismului în mediul penitenciar nu permite atingerea impactului scontat (în Hotărârea de Guvern 1849 din 28.10.2004 nu sunt stabilite atribuţii privind desfăşurarea de acţiuni de investigare, culegere, verificare, prelucrare, stocare şi exploatare date operative din mediul penitenciar). 3.3.8. Inspecţia penitenciară Funcţia de control este reprezentată, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din punct de vedere structural-organizatoric, de către Direcţia Inspecţie penitenciară. Direcţia este subordonată nemijlocit directorului general şi este specializată în executarea inspecţiilor şi controalelor, verificarea petiţiilor şi cercetarea administrativă a faptelor săvârşite de personalul din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate. În exercitarea atribuţiilor sale, Direcţia efectuează inspecţii şi controale curente, inopinate şi tematice din dispoziţia directorului general. Direcţia inspecţie penitenciară are următoarea structură: a) Serviciul control; b) Serviciul sesizări şi sinteză În urma analizării datelor specifice domeniului de inspecţie penitenciară se pot decela următoarele:  Disfuncţionalităţi: - insuficienţa personalului (doar 50% din posturile prevăzute sunt ocupate); - resurse financiare relativ limitate destinate participării la programe de specializare în domeniul controlling-ului; - capacitate redusă de recompensare financiară a lucrătorilor care înregistrează performanţe profesionale;  Aspecte pozitive: - interesul factorilor decizionali de la nivelul direcţiei şi aparatului central de a iniţia schimbări legislative şi de a îmbunătăţi calitatea actului managerial; - preocupare manifestă pentru îmbunătăţirea permanentă a metodelor de lucru atât ale Direcţiei, cât şi ale sistemului managerial; - existenţa instrumentelor de lucru esenţiale la nivelul Direcţiei; - comunicarea eficientă dintre specialiştii DIP şi cei din celelalte direcţii ale aparatului central; - experienţă ridicată a personalului care efectuează activităţi de control; - manifestarea unei atitudini proactive, de vigilenţă şi corectitudine în executarea misiunilor, precum şi de corectare a deficienţelor descoperite; - interes crescut al specialiştilor pentru dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe performante; - lipsa unui instrumentar de autoevaluare a performanţelor la nivel de unitate penitenciară. 51

Indicatori specifici domeniului inspecţiei penitenciare Nr. crt. 1 2 3 4 5

Indicatori Număr personal inspecţie Număr inspecţii generale Număr controale tematice Număr petiţii, reclamaţii şi sesizări Număr cercetări administrative

2006 14 13 34 279 0

2007 16 19 5 344 1

Tabel nr. 19 2008 16 16 2 291 3

Din analiza tabelului nr. 19 constatăm următoarele; - a crescut numărul de personal cu 2 persoane, crescând şi numărul de inspecţii generale, de la 13, în anul 2006, la 19 în anul 2007, pentru ca apoi acest număr să scadă la 16 în anul 2008; - numărul de controale tematice a cunoscut o regresie accentuată în perioada analizată, de la 34 controale tematice în anul 2006, la 5, în anul 2007 şi respectiv 2 controale tematice în anul 2008; - creşterea numărului de cercetări administrative indică, pe de-o parte, rigurozitatea activităţii de control, iar pe de altă parte, se constituie într-un semnal de alarmă privind nerespectarea regulilor, reglementărilor, procedurilor operaţionale specifice mediului penitenciar; analizat în raport nu numărul de reclamaţii, petiţii şi sesizări, indicatorul cercetărilor administrative arată fie lipsa de temei a acestor petiţii, reclamaţii şi sesizări, fie nesoluţionarea corespunzătoare a acestora. Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Lipsa personalului face dificilă derularea de controale tematice, în condiţiile în care inspecţiile generale programate au prioritate. Acest lucru poate împiedica descoperirea acelor deficienţe de detaliu ale domeniului controlat. 2. Nu a fost identificat un sistem unitar de raportare a stadiului implementării măsurilor dispuse în urma efectuării controalelor. Lipsa unui sistem tip „feed-back” face dificilă monitorizarea şi intervenţia factorilor decizionali de la nivel central. 3. Instrumentarul metodologico-managerial specific activităţii de control nu este diseminat şi la nivelul tuturor unităţilor penitenciare. Cunoaşterea acestuia de către directorii unităţilor penitenciare ar contribui la urmărirea mai facilă, de către aceştia, a asigurării conformităţii activităţii conduse. 4. Nu a fost identificat un sistem de indicatori globali de sistem care să permită compararea activităţii cu o bază obiectivă de raportare. CAP. 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .Analiza funcţiilor sistemului penitenciar din perspectiva modului real în care acestea sunt realizate relevă faptul că majoritatea segmentelor de competenţa Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au nevoie de intervenţia managementului pentru a deveni eficiente. Acest proces este cu atât mai complex cu cât în perioada viitoare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, sistemul administraţiei penitenciare va fi supus presiunii unor factori endogeni şi exogeni. În ceea ce priveşte factorii exogeni, pe termen scurt, principala presiune este cauzată de potenţiala recesiune financiară care poate avea multiple efecte, inclusiv creşterea ratei criminalităţii. În acest sens, sistemul administraţiei penitenciare trebuie să fie pregătit pentru primirea şi custodierea persoanelor condamnate la închisoare, cu atât mai mult cu cât un indicator expresiv îl reprezintă rata infracţionalităţii, în

52

creştere în ultima perioadă. Pe termen lung, sistemul administraţiei penitenciare trebuie să fie pregătit pentru primirea şi custodierea persoanelor străine care trebuie să execute pedepsele de privare de libertate în penitenciarele româneşti. Factorii endogeni care pot influenţa negativ activitatea sistemului administraţiei penitenciare ţin de sistemul organizaţional, ca tot unitar, dar şi de elemente componente ale acestuia. Astfel, sistemul organizaţional actual suferă la nivelul managementului participativ în lipsa unui organism de management participativ care să includă şi directorii de unităţi, la nivelul practicilor manageriale generale şi specifice activităţilor sistemului penitenciar care nu pot asigura un sistem coerent de raportare, urmărire şi monitorizare a deciziilor şi performanţelor, la nivel organizatoric unde directorul general este grevat de ponderea ierarhică consumatoare de timp şi energie, iar subdiviziunile organizatorice nu respectă în totalitate principiul omogenităţii grupării activităţilor. De asemenea, o problemă importantă este incapacitatea sistemului de a implementa măsurile incluse în documnete strategice. În ceea ce priveşte elementele componente ale sistemului organizaţional, acestea au fost grupate în funcţii de bază şi funcţii suport. În categoria funcţiilor de bază au fost analizate reintegrarea socială, siguranţa, paza şi escortarea şi respectiv, asistenţa medicală. In categoria funcţiilor suport au fost analizate resursele umane, suportul economico-administrativ, comunciarea, juridicul, funcţia de cooperare şi elaborareimplementare programe, prevenirea corupţiei şi criminalităţii în mediul penitenciar şi respectiv, inspecţia juridică. Reintegrare socială 1. Domeniul reintegrării sociale dispune de personal calificat, numărul fiind, însă, insuficient pentru a creşte calitatea lucrului cu persoanele private de libertate. 2. Atractivitatea programelor de formare profesională este una scăzută, o cauză fiind lipsa unei politici de reintegrare coerente, adaptată la nevoile persoanelor private de libertate şi mediului extern. 3. Standardizarea domeniului de reintegrare socială se găseşte într-un stadiu incipient, fiind necesară actualizarea procedurilor specifice, definirea unor indicatori de performanţă de sistem, precum şi a unor standarde de calitate. 4. Mijloacele materiale şi financiare implicate în domeniul de reintegrare socială sunt insuficiente în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor specifice, calitatea şi cantitatea rezultatelor fiind în strânsă dependenţă de nivelul de utilizare al acestora. 5. Reintegrarea socială se opreşte „la poarta penitenciarului”. Nu au fost luate în considerare oportunităţi precum derularea unor campanii naţionale de informare şi promovare a peroanelor private de libertate în baza CV-urilor acestora şi a competenţelor dobândite în întreaga perioadă de detenţie. Siguranţa deţinerii, pază şi escortare 1. Legislaţia actuală privind executarea pedepselor prevede drepturi ale persoanelor private de libertate care nu pot fi respectate în absenţa unui buget propriu. 2. Sistemul de siguranţă, pază şi escortare dispune de mijloace materiale învechite care nu pot garanta siguranţa detenţiei pentru toate persoanele private de libertate punând, în acelaşi timp, în pericol, viaţa personalului din sistem dar şi a populaţiei din afara sistemului penitenciar. 3. Condiţiile de detenţie rămân precare, existând riscul creşterii numărului de persoane private de libertate cu afecţiuni dobândite în timpul perioadei de detenţie sau chiar al declanşării unor epidemii. 4. Normele şi instrucţiunile privind siguranţa deţinerii nu sunt însoţite întotdeauna de un control riguros, dovadă fiind numărul mare de obiecte/substanţe interzise introduse în spaţiile de deţinere. Este necesară adaptarea continuă a normelor privind siguranţa deţinerii în funcţie de situaţia de fapt.

53

5. Nu a fost identificată o politică de dezvoltare specifică domeniului de siguranţă, pază şi escortare care să indice nivelul de dezvoltare dorit a fi atins pe termen mediu. Asistenţă medicală 1. Personal medical cu studii superioare insuficient în raport cu numărul persoanelor private de libertate, în condiţiile în care standardele medicale recomandă 30 de consultaţii pe zi, iar în sistemul medical penitenciar existând situaţii de 1 cadru medical cu studii superioare la 500 deţinuţi. 2. Fondurile bugetare alocate sistemului medical penitenciar, altele decât salariile personalului, nu acoperă necesarul privind dotarea cabinetelor medicale conform standardelor impuse de Ministerul Sănătăţii. 3. Sistemul medical penitenciar nu dispune de o politică în domeniu, explicită, pe terme mediu şi însoţită de un sistem de indicatori de sistem care să măsoare rezultatele şi să fundamenteze intervenţiile oportune. Resurse umane 1. Elaborarea unei strategii de resurse umane pe termen mediu în colaborare cu managerii din ANP centru şi unităţi penitenciare 2. Dezvoltarea unor indicatori de performanţă diferenţiaţi după speciful postului, care să stea la baza procesului de evaluare a performaneţelor profesionale individuale.Informarea şi explicarea acestor indicatori personalului 3. Găsirea unui raport optim între recrutarea internă şi cea externă, în funcţe de cerinţele postului scos la concurs şi nevoile sistemului penitenciar. Folosirea rescrutării interne poate fi un factor motivaţional extrem de important pentru personalul existent, pe lână cel financiar. Dezvoltarea componentei de pregătire şi perfecţionare profesională prin:  Creşterea sumelor alocate pentru pregătire şi perfecţionare profesională  Dezvoltarea unui plan de perfecţionare profesională pe baza nevoilor reale  Recrutarea de persoane specializate care să gestioneze domeniul formării profesionale 4. Creştearea rolului strategic al Direcţiei management şi resurse umane din cadrul ANP prin implicarea acesteia în elaborarea şi aplicarea politicilor de resurse umane 5. Elaborarea de fişe de post cadru pentru diferitele categorii de posturi care să includă competenţele, aptitudinile şi sarcinile aferente postului respectiv şi condiţiile specifice de ocupare 6. Implementarea şi utilizarea practicilor moderne de management al resurselor umane atât la nivelul compartimentului de resurse umane cât şi la nivelul celoralate compartimente Economico-administrativ 1. Ponderea cheltuielilor de personal a depăşit în ultimii doi ani 65% din total buget în detrimentul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi a celor de capital. O reechilibrare a bugetului, concomitent cu adoptarea unei politici financiare judicioase în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile şi o politică investiţională coerentă se constituie în premise viabile de dezvoltare durabilă a sistemului administraţiei penitenciare. 2. Capacitatea demonstrată a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de a obţine venituri din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate este un argument solid pentru a dezvolta o politică financiară distinctă, dar integrată în ansamblul indicatorilor ce definesc condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate. Comunicare (IT, Relaţii cu publicul şi Mass-media) Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Aplicaţiile care centralizează date la nivel central sunt în număr redus, atât în ceea ce priveşte funcţiile suport, cât, mai ales, funcţiile de bază ale sistemului administraţiei penitenciare. Această situaţie 54

afectează obţinerea de date şi informaţii în timp real necesare fundamentării riguroase a deciziilor conducerii administraţiei naţionale a penitenciarelor. 2. Domeniul IT din sistemul administraţiei penitenciare nu este riguros normat prin proceduri specifice proprii aplicaţiilor informatice. 3. Există, la nivelul Direcţiei de specialitate din ANP, percepţia generală potrivit căreia sistemele de coordonare, control, evaluare a performanţelor sunt ineficace. 4. Ponderea posturilor vacante din domeniul IT este de 40%. Această lipsă de personal poate afecta, în ultimă instanţă, transmiterea datelor şi informaţiilor în timp util şi astfel, procesul decizional. Recomandări relaţii publice şi mass-media:  Dezvoltarea competenţelor personalului din cadrul compartimentului de relaţii publice şi comunicare  Suplimentarea schemei de personal prin selectarea de persoane cu abilităţi şi competenţe în comunicare  Elaborarea strategiei de comunicare şi implementarea acesteia la nivelul sistemului penitenciar Cooperare şi programe 1. Personalul serviciului este motivat, pregătit şi eficient în ceea ce priveşte atragerea de fonduri cu finanţare externă. Transferul de know-how la nivelul unităţilor penitenciare poate spori volumul fondurilor cu finanţare externă atrase în sistem. 2. Resursele financiare destinate organizării de evenimente internaţionale sunt limitate fapt ce limitează introducere în sistemul administraţie penitenciare de know-how specific. 3. Aspectele de natură organizatorică şi logistică (lipsă spaţiu, lipsă mijloace de transport pentru protocol, etc.) afectează eficienţa şi eficacitatea muncii. Juridic 1. Proiectele de acte normative elaborate la nivelul serviciului juridic nu sunt însoţite de documente de politică publică/analize de impact din care să rezulte însăşi necesitate. 2. Nu există un sistem de monitorizare a procesului de elaborare a actelor normative. 3. Nivelul actual de consultare a factorilor interesaţi poate fi îmbunătăţit prin crearea de noi canale de comunicare externă şi internă. Recomandări juridic:  Elaborarea de documente de politică publică/analize de impact din care să rezulte necesitatea elaborării unor acte normative în sfera sistemului penitenciar;  Crearea unui sistem de monitorizare a procesului de elaborare a actelor normative  Crearea de noi canale de comunicare externă şi internă pentru fluidizarea procesului de consultare Prevenirea criminalităţii şi corupţiei în mediul penitenciar 1. Nu există o politică explicită de prevenire a criminalităţii şi corupţiei la nivelul sistemului penitenciar. 2. În perioada analizată, nu au fost elaborate programe de prevenire a criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar. 3. Fondurile destinate pregătirii personalului de specialitate sunt insuficiente în raport cu numărul de personal la nivel naţional şi nevoile de formare. 4. Baza legislativă de desfăşurare a activităţii specifice domeniului de prevenire a criminalităţii, corupţiei şi terorismului în mediul penitenciar nu permite atingerea impactului scontat (în Hotărârea de

55

Guvern 1849 din 28.10.2004 nu sunt stabilite atribuţii privind desfăşurarea de acţiuni de investigare, culegere, verificare, prelucrare, stocare şi exploatare date operative din mediul penitenciar). Inspecţia penitenciară Din descrierea situaţiei actuale şi analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Lipsa personalului face dificilă derularea de controale tematice, în condiţiile în care inspecţiile generale programate au prioritate. Acest lucru poate împiedica descoperirea acelor deficienţe de detaliu ale domeniului controlat. 2. Nu a fost identificat un sistem unitar de raportare a stadiului implementării măsurilor dispuse în urma efectuării controalelor. Lipsa unui sistem tip „feed-back” face dificilă monitorizarea şi intervenţia factorilor decizionali de la nivel central. 3. Instrumentarul metodologico-managerial specific activităţii de control nu este diseminat şi la nivelul tuturor unităţilor penitenciare. Cunoaşterea acestuia de către directorii unităţilor penitenciare ar contribui la urmărirea mai facilă, de către aceştia, a asigurării conformităţii activităţii conduse. 4. Nu a fost identificat un sistem de indicatori globali de sistem care să permită compararea activităţii cu o bază obiectivă de raportare Din prezentarea concluziilor se conturează, astfel, 4 mari domenii de intervenţie 1. Management organizaţional – în acest domeniu sunt cuprinse intervenţiile de remediere şi anticipare a problemelor identificate în zona sistemului organizaţional şi al funcţiilor suport (resurse umane, economico-administrativ, comunciare, juridic, cooperare şi programe, prevenirea corupţiei şi criminalităţii în mediul penitenciar, inspecţia penitenciară). Intervenţiile de natură strategică asupra acestui domeniu trebuie să fie subsumate unor principii precum coerenţa sistemului, profesionalism, eficacitate şi eficienţă. 2. Reintegrare socială – reprezintă pilonul de bază al asigurării tranziţiei între perioada În urma analizării datelor specifice domeniului de inspecţie penitenciară se pot decela următoarele: de detenţie şi perioada post detenţie. De gradul în care lucrătorii din domeniul de reintegrare socială se implică în ciclul primire-formare-eliberare depinde succesul reintegrării persoanei private de libertate în societate cu riscuri minime de recidivă. Este nevoie de o nouă abordare, orientată către deţinut şi mai puţin către mijloacele de realizare a activităţilor. 3. Siguranţă, pază şi escortare – reprezintă pilonul de bază al garantării drepturilor atât pentru persoanele private de libertate, cât şi pentru comunitate prin prevenirea conflictelor între deţinuţi, dejucarea tentativelor de evadare şi a celor de părăsire a locului de muncă, agresare a persoanlului de supraveghere şi pază, etc. Această funcţie a sistemului penitenciar necesită o atenţie deosebită din punct de vedere financiar şi al formării personalului operativ. O viitoare abordare strategică a acestui domeniu trebuie să ţină seama în mod imperativ de aceste două aspecte: alocare de fonduri financiare şi pregătirea personalului. 4. Asistenţă medicală – codiţiile specifice mediului custodial impun existenţa unor politici de sănătate adaptate acestui sistem. Viitoarele intervenţii în acest doemniu trebuie să aibă un caracter strategic, iar acest domeniu trebuie să fie considerat unul din cele patru domenii prioritare ale sistemului administraţiei penitenciare.

56