7 (1).docx

Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia

de specialitate. Laserterapia, mecanisme de actiune Laserterapia este o procedura terapeutica noninvaziva, utilizata in practica de zi cu zi in cabinetele de fizioterapie. La baza terapiei Laser se afla teoria clasica, conform careia, natura luminii este considerata a fi duala, intre particula sau corpuscul si unda electromagnetica. Desi acesta dualitate nu poate fi explicata pe deplin, ea descrie cel mai acurat natura primordiala a luminii. Denumirea de Laser provine de la initialele din limba engleza ale cuvintelor care exprima faptul ca aceasta este o “emisie stimulata de radiatie luminoasa amplificata”, mai exact, “Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation”. Daca radiatia Laser este de mare intensitate, prin cantitatea mare de energie transmisa substratului, apare efectul termic, distructiv, utilizat in chirurgie si microchirurgie in scopul de a taia, distruge, evapora, cauteriza tesuturile tinta. Daca intensitatea radiatiei Laser este scazuta, utilizarea sa este aceea de a stimula sau biostimula substratul cu efecte benefice, dupa cum se va arata mai departe. Proprietatile radiatiei Laser sunt: o singura lungime de unda sau o singura intensitate (monocromatismul), este polarizata total, orientarea in spatiu a undelor realizandu-se dupa o directie bine stabilita (ceea ce caracterizeaza polarizarea liniara) si este coerenta, orientarea in timp a tuturor undelor radiatiei Laser este absoluta, astfel incat minimumul si maximumul tuturor undelor sunt identice in propagarea lor in timp. Unda Laser de putere si intensitate scazuta, bine controlata si care nu depaseste 500 mW are un efect stimulator excelent asupra substratului biologic pe care se aplica. In vederea terapiei cu Laser, ne vor interesa parametrii fizici ai acestuia pentru a putea recomanda o aplicatie terapeutica eficienta. Parametrii fizici ai laserului sunt prezentati in cele ce urmeaza, si anume: a. Lungimea de unda (fiind monocromatic, laserul are o singura lungime de unda masurata in nm), b. Puterea de iesire (puterea de iesire este fie cea maxima-amplitudinea maxima a impulsurilor, fie cea medie si este masurata in mW). c. Frecventele de modulatie (numar de oscilatii pe secunda, se masoara in Hz), d. Densitatea de putere sau doza (se masoara in J/cm² si reprezinta energia emisa intr-un interval de timp, pe unitate de suprafata pe care s-a efectuat emisia). Raportat la o suita de parametri, intre care si cei prezentati, aparatele Laser se pot clasifica in functie de: e. Sursa. Se va face astfel referire la lasere care au drept sursa substanta solida si se numesc lasere cu rubin, la cele cu substanta lichida, cele cu substanta gazoasa (cu helium-neon sau cu argon) si la cele cu semi-conductor (Ga-As, GaAiAs), ca fiind cele mai recent utilizate. Aceste lasere cu semi-conductori ca sursa de emisie pentru radiatia Laser au avantajul de a avea dimensiuni mici, de a fi robuste si fiabile, de a permite utilizarea oricarei lungimi de unda. f. Lungimea de unda. Lungimea de unda a laserului bazat pe semi-conductor poate fi intre 400-500 nm (laser albastru), 500-550 nm (laser verde), 600-700 nm (laser rosu) si 700-950 nm (laser infrarosu). Gradul de penetrare a radiei Laser intratisular depinde de lungimea de unda a acesteia. Cele mai folosite lungimi de unda sunt cele din spectrul rosu si infrarosu. Laserul in spectrul rosu are o patrundere intratisulara de 2-3 cm, dupa care intensitatea si eficienta terapeutica scad. Pornind de la cele afirmate, acest tip de laser se recomanda a se

utiliza in tratamentul afectiunilor tegumentare si in cele ale mucoaselor. Se recomanda utilizarea sondei cu o putere de max. 50 mW. Laserul in spectrul infrarosu isi reduce intensitatea la 50% dupa ce patrunde in tesuturi, dincolo de 2-3 cm adancime, drept pentru care sunt recomandate in tratarea suferintelor de profinzime, precum cele musculo-ligamentare, capsulare, tendinoase, meniscale, discale etc. Se recomanda utilizarea unor sonde cu o putere crescuta, de cel putin 50 mW. g. Modul de lucru. In contextul acestei prezentari, laserele pot fi pulsatile (impulsuri de durata foarte scurta), lasere continui si lasere cu pulsatie modulata, lungimea de unda depinzand de frecventa si natura substratului iradiat. Si puterea acestui ultim tip de lasere variaza de la cativa mW la sute de mW. h. Tipul radiatiei. Radiatia poate fi convergenta (radiatia punctuala), divergenta sau scanner (utilizat pentru suprafete extinse). i. Puterea laserului. Raportat la puterea de iesire a laserului, acesta poate fi sub 1 mW, sub 5 mW (densitatea de iesire fiind la nivelul sondei sub 25 W/m²) si sub 500 mW. j. Forma. Laserul poate fi sub forma de stilou, de buzunar, dispozitive de cabinet sau baza de recuperare. In lumina celor prezentate, efectele biologice ale laserului terapeutic, de joasa putere sau laser non-invaziv vor fi prezentate in cele ce urmeaza: k. Analgezia, l. Miorelaxarea, decontracura musculara, m. Efect entiedematos, de combatere a stazei si de drenaj veno-limfatic, n. Biostimulare tisulara si a proceselor biologice, o. Efect vasodilatator. Mecanismele prin care actioneaza laserterapia intercepteaza o serie de verigi fiziopatologice, actiune confirmata de o serie de studii clinice verificate si validate. Aceste efecte constau in imbunatatirea microcirculatiei, cresterea activitatii enzimatice intracelulare, in special a ciclului Krebs, cresterea circulatiei si a utilizarii oxigenului, utilizarea eficienta a glucozei, stimularea sintezei de AND intracelular, cresterea activitatii fibroblastelor si a procesului de fagocitoza, activarea pompei Na-K transmembranare, activarea proceselor metabolice la nivel celular (atat prin activarea pompei e Na/K transmembranare, a transportului de calciu, cat si prin activarea sistemului mitocondrial), shimbarea la nivel locoregional a profilului unor mediatori ai inflamatiei (histamina, prostaglandine) sau durerii (endorfine). Indicatiile laserterapiei Domeniile de aplicabilitate ale laserterapiei sunt reprezentate de afectiuni precum: alveolita, analgesia, stomatita aftoasa, caria dentara, cicatricea cheloida, contuziile dentitia dificila, fractura, gingiviita, herpesul, hyperemia pulpara, morbul temporomandibular, nevralgi trigeminala, parpodontita, periodontita, pulpa aperta, puplita, starea postoperative. Efectele Terapeutice preponderente sunt cel analgesic, antiflogistic, antiedenatos, biostimulator, vasodilatator .