1373

Dicţionar Huţul-Român Autori: Marian C. Ghilea, Gheorghe Salahura, Matei Hutopilă, Vasile Bireş A abo tac, abo tac = ori aşa, ori aşa afena = afină agaţ = acacia aǐ = şi aǐbo = dar, însă ano = deci

B babca = bunică baĥov = tutun (mai des folosit pacǐca) baĥur = amic, prieten, tovarăş (mai des folosit prietelǐ) baci = unchi (arhaic; mai des folosit vuǐco) baǐco = naş bapca = zglăvoacă, babuşcă (peşte) barabulea = cartof (pl. barabuli) baran = berbec bec = bou becǐoc = bou tânăr (până la un an) behme = zău belenǐ = hădărag (pt. bătut grâul) belîĭ = alb benghec = bondar bereĥ= mal bereza = mesteacăn besida = conversaţie betĭ = a bate bez = fără beznosîǐ = cârn bidneǐ = sărac bilîǐ = blond bîhatĭ = a alerga bîp = bob (plantă) bjǐola = albină bleha - purice blesco = aproape bloşîţea = ploşniţă Boh = Dumnezeu boh = zeu bohateǐ = bogat bohato = mult boletĭ = a durea boloto = baltă boroda = barbă boroţcva = caisă borşe = mai repede boŭĥar = cărăbuş, scarabeu (insectă) box = vax, cremă de ghete brachǐ = frate brehleveǐ = mincinos brendza = brânză brova = sprânceană brus = cute (polizor pentru coasă) buc = fag (pl. buchi)

budarnea = afumătoare buhaǐ = taur burea = furtună busǐoc = barză (pl. buschi)

C calǐuĥ= burtă camenǐ = piatră cameniţa = carieră de piatră capusta = varză capusta cvaşina = varză murată Carpatnǐe Hore = Munţii Carpaţi carta = hartă cava = cafea cavalcic = bucăţică cavaloc = bucată ceherneţea = molid cemniǐ = harnic cepeha = corn la plug cerep = ţiglă cereşnea = cireaşă cereveci = bocanci chǐeptarǐ = pieptar, bundiţă cicica = floare cimu = de ce? cînǐ = cal cǐo = ce? cǐobota = cizmă cǐolovic = bărbat cǐorneţea = mură cĭuretĭ = a curge cĭutĭ = a auzi cisnoc = usturoi cît = motan cîtca = mătuşă citverǐ = joi cǐvertca = sfert clatca = punte cleşi = cleşte cleŭţem = ciocan clichǐ = cămară, magazie pt alimente clĭucĭ = cheie clozead = ŭc cnejca = carte cnoros = vier (montă) cobela = iapă coboc = butuc de lemn cole = când? colea = cale ferată coleaşnea = colibă pentru oi coleso = roată colino = genunchi (sg.) colotĭ = a despica lemne comeş = păru porcului (iarbă greu de cosit)

comuna = comună conechǐ = baligă de cal coneţ = capăt, sfârşit coreţe = troacă coroc = dop corova = vacă cosa = coasă cosetĭ = a cosi cotǐeaŭ = căldare, găleată coza = capră criŭîǐ = strâmb cruh = fund de lemn (în general pt mămăligă) cuchǐuha = câine cucuruz = porumb, păpuşoi cuhnǐa = bucătărie cuhut = cocoş cujuĥ= cojoc culeşea = mămăligă cum = cumătru cuma = cumătră cumu = cui? cupeţ = cumpărător cupitĭ = a cumpăra curca = găină cvartelea = gazdă cvaşene = murat

D daĥ= acoperiş darab = bucată dascal = dascăl datĭ = a da daŭno = demult dea = unde? denǐ = zi, ziuă dera = gaură derevo = lemn deşeve = ieftin dǐem = fum ditena = copil dlea = pentru do Boha = la Dumnezeu dobre = bine dobreǐ = bun dohter = doctor dohterca = doctoriţă donǐca = fiică doroha = drum dorohîǐ = scump doşca = scândură doşǐ = ploaie dosta = destul drabena = scară (pentru urcat în pod) draneţea = draniţă drim = somn (mi-e somn = ǐa zdrimaŭ) dub = stejar duje = foarte, tare durac = prost durneǐ = prost

dveri = uşă dvi = două dzercalo = oglindă

E erjeŭca = armă

F faǐno = frumos farba = culoare feşter = pădurar fîra = căruţă firanoc = perdea fîst = coadă fleşea = sticlă (butilcă)

G ganea = vultur gerha = cergă ghichǐco = drac ghido = bunic ghiŭcina = fată gogodze = merişoare guma = radieră gumari = opinci de cauciuc

H hacǐ = cioareci, iţari groşi de iarnă haghǐa = şarpe haita = câine hapuc = minge harbata = ceai harmoaşca = acordeon hiblĭuvati = a da la rindea hîŭno = căcat, rahat hlecic = ulcică hlena = pământ hlenoŭ = lut hlopeţ = băiat hmara = nor hmarno = înnourat hmilǐ = secărică hodena = oră hodenic = ceas holeǐ = gol holoden = flămând holova = cap holub = porumbel hora = horă hora = munte horb = deal horetĭ = a arde horih = nuc horiŭchi = rachiu horoĥ= mazăre horod = grădină horşi = cană hovini = post bisericesc hraneţea = graniţă hreb = hrib (ciupercă; pl. hrebe) hrebet = greabăn

hrinca = felie hritca = strat hruba = sobă hrudi = piept hruşca = păr (ca pom) hruşea = pară huba = buză hudzeţea = fund (ca parte a corpului) hulubǐenca = vineţică (ciupercă; pl. holubinche) husca = gâscă huţul = huţul (pl. huţule) huţulca = huţulă hvelea = secundă

lesiǐ = chel letati = a zbura leveha = leoaică lid = gheaţă lîhochǐ = cot lîş = numai, doar lis = pădure lis bucoveǐ = pădure de fagi liţeǐ = liceu lito = vară lǐubestoc = leuştean loşi = mânz

Ĥ

malenea = zmeură malo = puţin maşena = maşină, automobil matca = matcă matca = naşă Mater Bojea = Maica Domnului matĭ = a avea me = noi medvichǐ = urs meş = şoarece mesca = farfurie miǐ = al meu miǐa = a mea moi = ai mei, ale mele misiţǐ = lună misneţea = perioadă de după post, în care se fac nunţi, botezuri... mĭeso = carne mîst = pod (peste apă...; pl. moste) misto = oraş moǐi = ai mei moje = poate moldaveţ = moldovean moloco = lapte morcva = morcov more = mare (subst.; pl. morî) moroz = ger mostic = podeţ muca = făină muca cucuruzina = făină de porumb muca pşenecǐna = făină de grâu

ĥachǐa = casă ĥata = casă ĥlib = pâine ĥrest = cruce Ĥrestos = Hristos ĥroşi = bani ĥto = cine? ĥuǐa = penis

I ibatǐ = a fute ihla = ac iĥ= al lor, ai lor ida = mâncare ii = al ei, ai ei imeti = a prinde ivîrneţe = pantinele izec = limbă izec huţulschi = limba huţulă

Ǐ ǐa = eu ǐeblenca = măr (ca pom) ǐebluco = măr (ca fruct) ǐec = ca, cum? ǐeĥodi = fragi ǐehnǐe = miel ǐeho = al lui, ai lui ǐeleţea = brad ǐema = beci ǐeşerca = şopârlă ǐezer = iezer

J jet = evreu jînca = femeie juravlea = cocostârc

L laseşca = nevăstuică lastiŭca = rândunică len = in leşca = lingură leşeti = a lăsa, a abandona leseşca = gălbior leseţea = vulpe

M

N na corcuşi = în spate (când cari ceva) naş = al nostru naşa = a noastră naşe = ale noastre naşi = ai noştri navoneŭ = a crea un miros urât neabo = cer neresneţea = boişte ni = nu nichco = unghie (pl. nichchi) niĥto = nimeni nicǐo = nimic

nǐetca = aţă nighilea = duminică niş = cuţit nis = nas nocǐ = noapte noha = picior nojîţi = foarfece

O oborîĥ= fânar obraz = icoană ocîŭ = ocol oco = ochi (sg.) odna = una odno = unul ohîrche cvaşini = castraveţi muraţi ohîrǐoc = castravete (pl. ohîrche) ohnǐeŭo = amnar (unealtă pt. aprins focul) olenǐ = cerb oleva = ulei, untdelemn openca = catrinţă osa = viespe osenǐ = toamnă osĭca = armată (serviciu militar) otam = acolo otamo =acolo oveas = ovăz ozero = lac

P pachnuti = a mirosi pacǐca = tutun palavena = jumătate palţi = degete pan = domn pancǐoho = ciorap (pl. pancǐohi) panǐa = doamnă panoteţ = preot (variantă mai veche) papir = hârtie pasoc = curea pastuĥ= păstor Paŭlec = Paul, Pavel pela = fierăstrău perec = piper perelaz = zăplaz, pârleaz pereveslo = legătura snopului perghǐuh = beşinos perghiŭ = beşină (zgomotoasă; vezi şi navoneŭ) pes = câine petĭ = a bea Petrec = Petru (diminutiv: Petca) petruşca = pătrunjel pevo = bere pezda = vagin picǐ = cuptor pîdloho = podea pǐeni = beat pǐenǐuĥa= beţiv pǐetniţea = vineri

pîp = preot (pl. pope) pîrvac = verişor pîrvacǐca = verişoară pît = pod (la casă; pl. podi) pita = călcâi pîtpenchi = popinci (ciuperci) pîŭ = jumătate pleci = spate pluh = plug po puludnǐu = după amiază poduşca = pernă pohoda = vreme poǐs = brâu de damă (la costumul naţional) pojarniţea = pojarniţă pojeva = nutreţ polac = polonez polîĥ= polog pomohatĭ = a ajuta ponighǐunoc = luni popruha = chingă porojenǐ = gol porosi = purcel (pl. poroseta) porta = poartă portchi = izmene poschilǐ = pat postole = opinci poteag = tren potic = pârău potruĥcǐorniǐ = ficat potruche = plămâni poŭni = plin pozaŭtra = poimâine prǐetelǐ = prieten prilac = leneş, puturos proşîŭca = guler (la cămaşă) pşeneţea = grâu

R rano = devreme raz = o dată rebro = coastă reminǐ = chimir rendza = rânză rîc = an (pl. rochi) rîĥ= corn ricǐca = izvor risunchi = desene animate rot = gură rubeaţ = cicatrice ruca = mână rucaveţea = mănuşă ruzumniǐ = cuminte, deştept

S sahodnea = azi, astăzi sanche = săniuţă sani = sanie mare, cu cai sardac = suman scala = râpă

schina = perete schivă = schiuri sclenca = halbă sclep = magazin sclo = sticlă (geam) sehlinca = râşcov (ciupercă) selo = sat sen = fiu sereda = miercuri seredena = mijloc seretĭ = a se căca serna = căprioară sernǐec = chibrit sestra = soră seto = sită shod = scară, scări (la bloc, la casă...) siditǐ =a şedea siniĭ = albastru sino = fân slabiǐ = bolnav slava Bohu = slavă Domnului! sleva = prună slewca = prun slova = cuvânt smereca = copac sochera = topor socherca = toporişcă son = vis sonţe = soare soroca = coţofană sorocǐca = cămaşă sosna = pin spendz = spânz sraca = fund sriblo = argint staǐa = stână stareĭ = bătrân starşi = mai bătrân stelea = tavan stiŭ = masă stoleţ = scaun strileaţ = vânător struh = peşte studǐena = rece subota = sâmbătă sucǐca = căţea susida = vecin svecla = sfeclă sven = porc sven decheǐ = porc mistreţ svenea = scroafă svicǐca = lumânare

Ş şărcanǐ = balaur, zmeu şcola = şcoală şeǐa = gât şepca = căciulă

şinǐuc = pui de urs şǐur = guzgan, şobolan şo = ce?

T tac = da taǐ = şi tam = acolo te = tu teali = viţel telecǐca = viţică tiganǐa = cratiţă tilco = atât tinjala = tînjală (în versiunile vechi, ja, je, ji, jo, ju, erau in general gea, ge, gi, geo, giu) tiperǐ = acum to = acea toĭ = acel tochde = atunci toǐ = acel, acea tot = acel tota = acea trava = iarbă traŭca = iarbă mică, otavă trifoǐ = trifoi triseat = căruţă (termen mai vechi; vezi fîra) trǐuha = curcă troşchi = un pic, puţin tviǐ = al tău tvoǐi = ai tăi

Ţ ţea = acest, această ţeahlo = cărămidă ţehan = ţigan ţelena = pământ nearat ţelina = ţelină ţercva = biserică ţeţca = ţâţă, sân ţe = acestea ţes = acesta ţi = aceştia ţugor = zahăr ţuǐca = ţuică ţvec = cui ţventarǐ = cimitir

U u ĥachi = acasă u ĥatu = acasă ubova = încălţăminte ubrucǐ = cerc (la butoi) ucera = ieri uĥo = ureche uhli = cărbune uliţa = stradă, uliţă, drum ulufco = creion una = ea une = eǐ, ele

upatĭ = a cădea urda = urdă usa = mustaţă utvoreno = deschis

zadorojniǐ = drumeţ, călător zaperto = închis zapusnîǐ = lăsata secului zarinoc = pământ sterp, stepă zaŭtra = mâine V zazulea = cuc vaş = al vostru zberatǐ = a aduna vaşa = a voastră zdorila = nebună vaşe = ale voastre zdoriŭ =nebun Vaselǐ = Vasile (diminutiv: Vasca) zduĥabiti = a abandona vaşi = ai voştri zebrenic = năframă ve = voi zema = iarnă vecer = seară zemnǐa = pământ, glob pământesc veleche = mare (ca dimensiuni) zemnoc = beci veliţea = maxilar zerneţea = stea venǐen = dator zizena = braţ (cantitate) veno = vin zîrneţea = stea veprenea = agrişă zlotneǐ olenǐ = cerb de aur (animal fantastic în miturile vesilǐe = nuntă bucovinene; vezi şi vohoneǐ olenǐ) vesna = primăvară zloto = aur veşnea = vişină znac = semn vic = veac, secol zobrajena = imagine videlţi = furculiţă zoşît = caiet vidohriŭca = faţa muntelui zub = dinte vîn = el zverniti = a răsturna vînahrat = struguri Numerale vîŭcerǐ = cioban 0 = nula vîŭţea = oaie 1 = oden vîŭtoroc = marţi 2 = dva voda = apă vohoneǐ olenǐ = cerb de foc (animal fantastic în miturile 3 = tre 4 = şterǐ bucovinene; vezi şi zlotneǐ olenǐ) 5 = pǐechǐ vohonǐ = foc 6 = şîschǐ voloĥ= român 7 = sim Volochia = România 8 = visim volonche = nojiţe 9 = deaŭichǐ volos = păr 10 = deasichǐ vonea = putoare 11 = odenaţichǐ voroĥ= duşman 12 = dvanaţichǐ vorona = cioară 13 = trenaţichǐ voroşca = vrăjitoare, descântătoare 20 = dvaţichǐ voş = păduche 21 = dvaţichǐ i oden voŭc = lup 22 = dvaţichǐ i dva vozduĥ= aer 30 = treţichǐ vuǐco = unchi 40 = soroc Ŭ 50 = pǐechǐdisechǐ ŭelet = uriaş 60 = şîschǐdisechǐ ŭistrǐe = ascuţiş (la cuţit, topor...) 70 = simdisechǐ ŭohnic = puşchea (pe limbă) 80 = visimdisechǐ ŭoŭc = lup (versiune veche; vezi voŭc) 90 = devidisechǐ ŭuǐco = unchi (variantele cu "u scurt" în loc de "v" sunt 100 = sto în general mai vechi) 101 = sto oden ŭuǐna = mătuşă (în vîrstă, ca mod de adresare) 110 = sto deasichǐ 200 = dva sto Z 1 000 = teşcea za = prea, despre 2 000 = dvi teşci za uhlom = după colţ 10 000 = deasichǐ teşicǐ zaĥrepliǐ = răguşit 100 000 = sto teşicǐ zacinatǐ = a începe 1 000 000 = milion

10 000 000 = deasichǐ milioniŭ 100 000 000 = sto milioniŭ 1 000 000 000 = miliard