01 Marfuri

LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

Bucuresti 2002 1

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit: Experti: ILEANA PASCAL STEFAN DEACONU CODRU VRABIE NICULAE FABIAN Supervizare: AUREL CIOBANU - DORDEA ELENA SIMINA TANASESCU

În cadrul proiectului „Campanie de informare a functionarilor publici privind continutul acquis-ului comunitar“ au fost elaborate brosuri privind primele 15 capitole de negociere.

© CRJ 2002 ISBN 973-8338-50-6 2

Lista capitolelor în care este împartit acquis-ul comunitar, în vederea negocierilor cu statele care adera la Uniunea Europeana Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale Capitolul 6: Politica în domeniul concurentei Capitolul 7: Agricultura Capitolul 8: Pescuitul Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor Capitolul 10: Impozitare Capitolul 11: Uniune economica si monetara Capitolul 12: Statistica Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca Capitolul 14: Energie Capitolul 15: Politica industriala Capitolul 16: Întreprinderi mici si mijlocii Capitolul 17: Stiinta si cercetare Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor Capitolul 20: Cultura si politica în domeniul audiovizualului Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale Capitolul 22: Protectia mediului înconjurator Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii Capitolul 24: Justitie si afaceri interne Capitolul 25: Uniune vamala Capitolul 26: Relatii externe Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna Capitolul 28: Control financiar Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare Capitolul 30: Institutii Capitolul 31: Diverse 3

ABREVIERI

AELS CE CEE IMM JOCE TVA UE

4

Asocia tia Europeana a Liberului Schimb Comisia Europeana Comunitatea Economica Europeana Întreprinderi mici si mijlocii Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene Taxa pe valoarea adaugata Uniunea Europeana

Actele normative adoptate la nivel comunitar Tratatele constitutive (versiunile republicate, în urma modificarilor si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia în vigoare, legislatia în pregatire, precum si hotarârile recente pronuntate de Curtea Europeana de Justitie se regasesc în cadrul bazei de date cu acces gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex). În temeiul si în conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive, institutiile UE cu competente în procesul legislativ adopta, în esenta, urmatoarele acte normative: • Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrarii lor în vigoare atât pentru statele membre, cât si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri care ar putea îngradi aplicarea lor directa. Daca în text nu este precizata data intrarii în vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. • Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lasând la latitudinea acestora modalitatile de atingere a lor. În text este precizata data pâna la care statele membre trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva în cauza. Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai dupa expirarea termenului de transpunere. • Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au caracter individual (având un singur destinatar sau un numar limitat de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora). 5

•

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter obligatoriu, jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislatiilor si practicilor nationale. • Acordurile si conventiile sunt întelegeri în forma scrisa supuse dreptului international dar încheiate fie de catre Comunitati cu state terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai între statele membre, în conformitate cu competentele stabilite prin tratatele constitutive. Într-o serie de domenii, în afara actelor normative mai sus aratate, institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea vor fi aratate si explicate în cadrul prezentarii domeniilor respective. Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative în vigoare sau în pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare : 1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei în functie de domeniu); 2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei dupa termeni cheie ordonati alfabetic); 3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial în care s-a publicat actul legislativ; 4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod format automat de catre facilitatea de cautare); 5. Cautare dupa cuvinte cheie în text. Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea unui act legislativ sau a actelor legislative încadrate la un anumit domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie (cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind împartit cel putin pe subcapitole).

6

Cuprins I. Introducere .............................................................................1 II. Aquis-ul comunitar privind libera circulatie a marfurilor .......3 1. Baza legala ........................................................................ 3 a) Eliminarea documentelor vamale în comertul intracomunitar ........................................................4 b) Reguli ce guverneaza libera circulatie a marfurilor .. 4 c) Întarirea frontierelor externe ...................................5 d) Cooperarea între administratii ................................5 2. Standardizare ..................................................................... 6 3. Produse alimentare ............................................................. 7 4. Produse industriale ............................................................. 7 a) Produse cosmetice ..................................................7 b) Îngrasaminte ..........................................................7 c) Substante chimice periculoase .................................7 d) Vase sub presiune ...................................................7 e) Textile ....................................................................8 f) Sticla si încaltaminte ................................................8 g) Aparate consumatoare de combustibili gazosi ..........8 h) Echipamente electrice .............................................8 i) Vehicule cu motor ....................................................8 j) Produse farmaceutice.. .............................................8 k) Jucarii.....................................................................8 5. Metrologie ......................................................................... 9 6. Achizitii publice. ............................................................... 9 III. Transpunerea aquis-ului comunitar în România .....................9 1. Standardizarea .................................................................... 9 a) Armonizarea legislativa ............................................9 b) Capacitatea administrativa .....................................10 2. Produsele alimentare .......................................................... 10 a) Armonizarea legislativa ..........................................10 b) Capacitatea administrativa .....................................11 3. Produsele industriale .......................................................... 11 a) Armonizarea legislativa ..........................................11 7

b) Capacitatea administrativa .....................................12 4. Metrologia ........................................................................ 12 a) Armonizarea legislativa ..........................................12 b) Capacitatea administrativa .....................................13 5. Achizitiile publice ............................................................. 13 a) Armonizarea legislativa ..........................................13 b) Capacitatea administrativa .....................................13 6. În perspectiva .................................................................... 14 ANEXA - Legislatia comunitara relevanta în domeniul liberei circulatii a marfurilor ..................................................17

8

I. Introducere În 1957, prin Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene încheiat la Roma, s-au pus bazele unei piete comune care sa elimine barierele comerciale existente între statele membre, în scopul cresterii prosperitatii economice si al construirii unei uniuni mai strânse între popoarele Europei. Piata comuna a reprezentat principalul obiectiv al Tratului de la Roma si avea ca scop o cât mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri si servicii între statele membre printr-o uniune vamala (eliminarea taxelor vamale între statele membre si stabilirea unui tarif vamal comun), eliminarea cotelor restrictive si a masurilor cu efect echivalent pentru asigurarea unei libere circulatii complete a bunurilor, precum si libera circulatie a persoanelor (mai ales a celor angajate), serviciilor si, într-o anumita masura, a capitalului. Desi perioada de tranzitie pentru atingerea acestor obiective era fixata pentru 1 ianuarie 1970, doar o parte a acestora au fost finalizate anterior acestei date (uniunea vamala propriu-zisa – finalizata la 1 iulie 1968; eliminarea cotelor vamale; libera circulatie a lucratorilor, în anumite conditii; armonizarea anumitor taxe prin introducerea generala a TVA-ului în 1970). Celelalte obiective n-au fost atinse nici macar în urmatorii 15 ani, astfel ca la mijlocul anilor ’80 înca nu exista nici o reducere substantiala în ceea ce priveste masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative. Aspectele practice ale liberei circulatii a serviciilor, cu exceptia anumitor profesii, erau înca în conflict cu reglementarile nationale si variau considerabil de la o tara la alta. Libertatea comertului cu bunuri era restictionata de practici neconcurentiale impuse de autoritatile publice: drepturi exclusive de productie sau de servicii, subventii. De fapt, toate barierele comerciale indicau mentinerea frontierelor care erau fie de natura fizica (controlul bunurilor si persoanelor la frontierele interne), fie de natura tehnica (o întreaga gama de reguli nationale), fie legate de sistemul de taxare 9

(mentinerea taxelor indirecte la cote diferite ceea ce determina formalitati de trecere a frontierelor consumatoare de timp si costisitoare). Întrucât progresele înregistrate pâna la mijlocul anilor ’80 au fost foarte mici, Comunitatea a hotarât sa utilizeze o abordare mai consistenta, cu metode mai eficiente de implementare si a creat piata interna. Aceasta a fost stabilita prin Cartea Alba a Comisiei Europene din 1985 si a fost încorporata în Tratate prin Actul Unic European (1986). Creata în scopul realizarii unei zone fara frontiere interne în care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului sunt asigurate si însotita de schimbari în sistemul legislativ comunitar menite sa asigure adoptarea de masuri necesare finalizarii ei, piata interna a fost finalizata la sfârsitul anului 1992. Dar lucrurile sunt înca în evolutie. Piata Interna a însemnat o revenire la ambitiile enuntate prin Tratatul de la Roma si, în acelasi timp, o împingere a acestor ambitii la limita: eliminarea totala a conceptului de frontiera pentru crearea unei zone în care resursele umane si materiale pot circula liber astfel încât sa fie utilizate optim. Ideea de piata interna a fost imediat sprijinita de statele membre (care au afirmat acest lucru în 1982), astfel ca în martie 1985 Consiliul European a fixat ca data pentru finalizarea pietei interne sfârsitul anului 1992 si a cerut Comisiei Europene sa pregateasca un program si un calendar al implementarii acesteia. Cartea Alba elaborata de Comisie a fost aprobata de Consililul European în iunie 1985 si continea nu mai putin de 300 de masuri legislative grupate în cadrul celor trei obiective principale: eliminarea frontierelor fizice, eliminarea frontierelor tehnice si eliminarea frontierelor datorate sistemelor de taxe. Noua abordare trecea de la armonizarea sistematica a reglementarilor nationale, care va fi rezervata doar cerintelor esentiale precum securitatea si sanatatea, la stabilirea unei recunoasteri reciproce. Actul Unic European - semnat în februarie 1986 si intrat în vigoare în iulie 1987- a încorporat conceptul de piata interna în Tratat si a stabilit 10

termenul limita pentru finalizarea acesteia, 31 decembrie 1992. De asemenea, Actul Unic European dadea pietei interne un mecanism decizional eficient prin introducerea votului cu majoritate calificata în locul unanimitatii pentru majoritatea aspectelor legate de aceasta. Pâna la sfârsitul anului 1992, 90% din proiectele legislative mentionate în Cartea Alba din 1985 au fost adoptate, în special datorita utilizarii votului cu majoritate calificata. Astfel, circulatia capitalului a fost complet liberalizata, au fost eliminate controalele la frontierele interne asupra bunurilor si persoanelor, înregistrându-se progrese si în ceea ce priveste aspectele practice ale libertatii de stabilire si de prestare de servicii (armonizarea si recunoasterea reciproca a reglementarilor în domenii vitale precum sectorul bancar si de asigurari, recunoasterea diplomelor de acces la o serie de profesiuni si deschiderea pietelor publice). Cu toate acestea, finalizarea Pietei Interne a cunoscut si esecuri destul de serioase. În plus, nici propunerile legislative, venite în completarea Cartii Albe si recunoscute ca importante pentru finalizarea pietei interne, nu au fost adoptate. În al doilea rând, trebuie subliniat faptul ca o parte importanta din directivele adoptate ca reprezentând nucleul legislativ al pietei interne nu au fost transpuse în legislatiile nationale sau au fost incorect transpuse. Nu în ultimul rând, unele dintre actele legislative transpuse corect si la timp în legislatiile nationale au fost implementate gresit de catre autoritatile nationale fie datorita neglijarii anumitor prevederi în practica administrativa, fie datorita interpretarii diferite de la o tara la alta. Dupa 1992, Comisia a depus eforturi sustinute pentru a asigura finalizarea completa a pietei interne. Astfel, au fost întocmite rapoarte anuale ce evidentiau nu numai rezultatele obtinute, ci si lansarea programelor de actiune menite sa completeze proiectele ce nu erau înca finalizate. Mai mult, în octombrie 1996, Comisia Europeana a publicat comunicarea „Impactul si eficacitatea pietei unice”, document ce a stat la baza planului de actiune pentru piata unica din iunie 1997. 11

Cartea Alba pentru pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea în Piata Interna a Uniunii Europene, adoptata la Essen în decembrie 1994 vorbeste despre trei stadii de dezvoltare în abordarea integrarii europene, stadii ce se transpun în "trei trepte de viteza" în procesul aderarii: 1. Clasica - parcurgerea etapelor cerute pentru îndeplinirea conditiilor de armonizare, integrare si convergenta – aplicata tarilor vest-europene care au aderat la CEE/UE înainte de aparitia Cartii Albe. 2. Noua abordare (New-Approach) introdusa prin renuntarea la reglementarea unitara, centralizata a initiativei legislative comunitare (Directivele) si acceptarea existentei mai multor izvoare de drept comunitar (Tratatul; Legislatia secundara; Interpretarile Curtii Europene de Justitie si Legislatia Interna a Statelor Membre, pentru cazurile precizate). 3. Abordarea globala (Global Approach), bazata în principal pe considerente de decizie politica si care vizeaza "saltul peste etape" al tarilor asociate în procesul de armonizare si integrare, în conditiile în care – prin "masuri similare" de reforma structurala, legislativa, economica, sociala etc. reusesc sa produca efecte favorabile, necesare procesului de apropiere si integrare. Cerintele integrarii europene sugereaza faptul ca piata interna ar trebui sa culmineze cu o piata integrata on national lines care ar putea fi denumita „piata europeana autohtona”. Aceasta ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici: o moneda unica, un sistem de taxe armonizat, o infrastructura integrata, o libertate de circulatie a persoanelor completa si instrumente legale care sa asigure o functionare eficienta a mediului de afaceri pe aceasta piata. Cum introducerea Uniunii monetare a început deja, finalizarea pietei europene autohtone va cere: armonizarea sistemelor de taxare indirecta, finalizarea retelelor transeuropene de transport, energie si telecomunicatii, precum si adoptarea statutului companiei europene.

12

II. Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a marfurilor 1. Temeiul juridic Baza legala a liberei circulatii a marfurilor este reglementata de dispozitiile Tratatului de la Roma de constituire a Comunitatilor Europene (art. 6-12; art. 30-37; art. 85-86 si art. 92-96). Astfel, articolul 7 din Tratat defineste Piata Interna a Comunitatilor drept ,,o zona fara frontiere interne, în care este asigurata libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului. Toate controalele si verificarile sistematice necesare asigurarii conformitatii cu regulile au loc pe piata si nu la frontierele nationale”. Articolul 6 din Tratat interzice orice discriminare pe baza de nationalitate, atât între statele membre, cât si între cetatenii acestora. Articolele 9-12 din Tratat cer abolirea taxelor vamale si a impozitelor, cu efect echivalent asupra schimburilor dintre statele membre, iar articolele 30-36 interzic restrictiile cantitative si masurile cu efect similar asupra schimburilor dintre statele membre. Stabilirea de conditii stricte pentru ajutoarele de stat, pentru a proteja integritatea Pietei Interne si obligativitatea statelor membre de a nu face discriminari în probleme fiscale sunt prevazute în articolele 93 si 95 din Tratatul de la Roma. Libera circulatie a marfurilor se aplica tuturor produselor originare din statele membre si tuturor produselor din terte tari cu drept de libera circulatie în spatiul comunitar. La început, libera circulatie a marfurilor a fost vazuta ca parte integranta a uniunii vamale a statelor membre, implicând eliminarea taxelor vamale, a restrictiilor comerciale cantitative si a masurilor echivalente, precum si stabilirea unor tarife externe comune pentru Comunitate. Ulterior, accentul a fost mutat pe eliminarea obstacolelor înca existente în calea liberei circulatii în vederea crearii unei Piete Interne – o zona fara frontiere interne în care bunurile pot circula la fel de liber ca pe o piata nationala. Practic eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative între statele membre s-a realizat la 1 iulie 1985, când s-a definitivat uniunea vamala. 13

Datorita faptului ca Tratatul de la Roma nu definea conceptul de taxe cu efect echivalent taxelor vamale, acest rol a revenit Curtii Europene de Justitie care, printr-o serie de decizii din anii ’60 – ’70, stabileste ca orice taxa „oricum este denumita si oricare ar fi modalitatea de aplicare, (…) care, daca se aplica în mod specific unui produs importat dintr-un stat membru în defavoarea produselor similare autohtone, prin alterarea pretului, are acelasi efect asupra liberei circulatii a marfurilor ca si taxele vamale”, poate fi considerata drept taxa cu efect echivalent. Curtea nu este deci interesata de natura sau forma taxei, ci de efectele acesteia. Tot Curtii de Justitie i-a revenit misiunea de a lamuri si conceptul de masuri echivalente cotelor vamale. Astfel, în 1974, Curtea de Justitie a decis ca „toate regulile comerciale instituite de statele membre care au capacitatea de a împiedica direct sau indirect, în fapt sau potential, comertul intracomunitar sunt considerate ca masuri cu efect echivalent cotelor vamale”. Pentru a nu exista discriminari între marfurile importate si cele autohtone, Curtea de Justitie a atestat principiul recunoasterii reciproce de catre statele membre a regulilor proprii în absenta armonizarii, ceea ce a generat aparitia Directivei 98/34/CEE care cere statelor membre sa informeze Comisia asupra tuturor proiectelor de reglementari tehnice. De asemenea, trebuie sa informeze organismele nationale de standardizare asupra programelor de lucru si a proiectelor de standarde. Tratatul de la Roma permite statelor membre, prin articolul 30, sa ia masuri cu efect echivalent cotelor vamale atunci când acestea sunt justificate de consideratii generale si neeconomice (moralitate publica, politica publica, securitate publica, protectia sanatatii si vietii oamenilor, animalelor sau plantelor, protectia tezaurelor nationale si protectia proprietatii industriale si comerciale) Începând cu 1 ianuarie 1993, marfurile ce trec frontierele interne ale Comunitatii nu mai sunt controlate. Eliminarea formalitatilor de trecere a frontierelor implica initiative în patru domenii legate între ele: eliminarea documentelor vamale în comertul intracomunitar, 14

regulile comunitare ce guverneaza libera circulatie a bunurilor, întarirea frontierelor externe si cooperarea între administratii. a) Eliminarea documentelor vamale în comertul intracomunitar Formalitatile vamale au fost simplificate semnificativ în perioada 1985 – 1992 prin introducerea documentului administrativ unic, a posturilor comune de trecerea a frontierei si prin simplificarea procedurior de tranzit. Începând cu 1989, s-a demarat procesul de eliminare treptata a utilizarii documentului adminstrativ unic si a documentului de tranzit. Oricum aceste documente au continuat sa fie utilizate pentru aplicarea acordurilor comerciale speciale, precum masurile trazitorii din actul de aderare al Spaniei si Portugaliei pentru anumite produse agricole. Documentele de tranzit sunt înca necesare pentru bunurile ce tranziteaza statele AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb), precum si pentru bunurile care circula între teritoriile din sistemul comunitar armonizat de TVA si cele din uniunea vamala din afara acestui sistem. De asemenea, în prezent, se mai efectueaza controale la granite în legatura cu sanatatea plantelor si animalelor, asa cum ele se efectueaza si asupra produselor locale ce circula în interiorul unui stat, fara nici o discriminare pe motiv de origine a bunurilor sau de modalitate de transport. Din motive logistice s-au facut demersurile necesare pentru aplicarea unei definitii comune a legaturilor aeriene si maritime cu tarile ne-membre pentru a garanta eliminarea controalelor din aeroporturi si porturi legate de bagajele calatorilor care circula în interiorul Comunitatii. b) Regulile ce guverneaza libera circulatie a marfurilor Documentul administrativ unic reprezenta principalul instrument de administrare a controlului taxelor si de asigurare a intereselor economice, comerciale sau de politica publica ale statelor membre, fiind utilizat si în colectarea de date statistice. Astfel, eliminarea acestuia a reprezentat un pas precedat de o serie de masuri menite sa defineasca noile reguli de 15

guvernare a liberei circulatii a bunurilor. În primul rând a fost necesara redefinirea modalitatilor de controlare a taxelor (TVA si accize) prin transferarea acestui control la sediul firmei (pentru TVA) si la depozitele autorizate (pentru accize). În plus, colectarea de date statistice, ce avea loc la punctele de trecere a frontierei, a fost înlocuita de datele rezultate din rapoartele financiare ale firmelor, parte integranta a sistemelor nationale de colectare a datelor. Aceste reguli se aplica tuturor produselor, dar sunt însotite de un set de reguli speciale privind circulatia, controlul si comercializarea anumitor produse. Majoritatea regulilor speciale se refera la produsele agricole (animale, carne, plante, seminte, etc.), întrucât implica aspecte legate de protectia sanatatii animalelor, plantelor si oamenilor. În vederea protejarii obiectivelor legitime ale statelor membre în anumite domenii, au fost adoptate si masuri privind returnarea obiectelor culturale tranferate ilegal într-un alt stat membru, comertul cu droguri si tranferul de deseuri. De la adoptarea Noii Abordari de armonizare si standardizare tehnica în 1985, armonizarea standardelor industriale a devenit instrumentul principal în îndeplinirea acestui obiectiv. Elementele fundamentale ale noii abordari sunt reprezentate de cerintele esentiale pe care trebuie sa le îndeplineasca produsele (nivele de protectie în domeniul sanatatii si securitatii valabile în întreaga Comunitate) si de procedurile de evaluare a conformitatii. Specificatiile tehnice ale cerintelor esentiale sunt elaborate pe baza Directivei 83/189/CEE care furnizeaza procedura de informare privind progresele în domeniul standardizarii si mecanismul prin care Comisia poate împuternici organismele nationale de standardizare sa proiecteze aceste standarde. Aceste standarde sunt voluntare, manufacturierii putând folosi alte standarde atâta timp cât produsele lor pot fi evaluate ca si conforme. Procedurile armonizate de certificare si regulile de utilizare a acestora sunt stabilite prin Directiva 93/465/CEE si acopera atât proiectarea, cât si productia si controlul produselor. Produsele ce 16

îndeplinesc cerintele esentiale si sunt evaluate ca fiind conforme pot fi recunoscute ca marca CE. Trebuie mentionate domeniile ce fac parte din Vechea si din Noua Abordare întrucât vom face referire la ele. Astfel, în cadrul vechii abordari intra produsele din sectoarele: vehicule cu motor, constructii, produse alimentare, produse farmaceutice si produse chimice. În cadrul noii abordari sunt incluse produsele din sectoarele: jucarii, produse cosmetice, utilaje, echipamente sub presiune, aparatura medicala, echipamente electrice si electronice si instalatii pe baza de combustibili. c) Întarirea frontierelor externe Eliminarea controalelor la frontierele interne implica administrarea riguroasa a frontierelor externe. Angajatii responsabili cu controlul la frontierele externe trebuie sa actioneze în numele tuturor autoritatilor nationale si în interesul tuturor firmelor si consumatorilor din Comunitate. Codul Vamal Comunitar stabileste cadrul legal comun pentru efectuarea controalelor vamale, fiind suplimentat prin masuri speciale referitoare la: domeniul veterinar si fitosanitar, la bunurile culturale, la comertul cu droguri si substante psihotrope, la comertul international de animale si plante declarate specii protejate, precum si la lupta împotriva falsificarii. d) Cooperarea între administratii Eliminarea controalelor la frontiere a însemnat intensificarea treptata a cooperarii si schimbului de informatii între autoritatile nationale si Comisia Europeana. Astfel, în ceea ce priveste schimbul de informatii au fost luate o serie de masuri precum: îmbunatatirea cooperarii dintre functionarii vamali privind tariful vamal integrat al Comunitatii Europene (începând cu luna septembrie 2000, tariful comunitar integrat, cotele si plafoanele tarifare pot fi accesate prin internet prin intermediul bazelor de date TARIC si QUOTA), schimbul de informatii si monitorizarea clasificarilor tarifelor pentru bunuri elaborate de administratiile nationale, schimbul de informatii privind bunurile acoperite de reguli speciale, modalitati de tranzit pentru bunurile supuse controlului vamal si 17

monotorizarea exporturilor comunitare de bunuri strategice si de lucrari de arta. Au fost înfiintate retele similare pentru sprijinirea luptei împotriva fraudei vamale – CIS, pentru taxarea indirecta - VIES, pentru monitorizarea animalelor vii – ANIMO – si carnii – SHIFT, precum si pentru statisticile de comert cu bunuri între statele membre – EDICOM (Decizia Parlamentului European si a Consiliului 507/2001/CE referitoare la ansamblul actiunilor cu privire la reteaua transeuropeana de colecte, productie si difuzare a statisticilor asupra schimburilor intra si extracomunitare - Edicom) Asistenta reciproca între administratii în domeniile legate de libera circulatie a marfurilor a fost înlesnita de Comisie prin înfiintarea unor organisme, precum Oficiul pentru inspectie si control veterinar si fitosanitar, care constituie o legatura permanenta cu administratiile nationale în domeniu si cu autoritatea comunitara de aplicare a legii EUROPOL. De asemenea, prin intermediul unei serii de programe de formare s-a încercat promovarea convergentei practicilor administrative în domeniul vamal, al pietei interne si al taxarii indirecte.

2. Standardizare Un produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorilor, dar sa nu dauneze omului sau mediului înconjurator. S-au impus astfel, modele de standarde de calitate a produselor ce se comercializeaza pe piata urmarindu-se în principal conditiile în care se admite introducerea pe piata si utilizarea produselor, obligatiile producatorului, reprezentantului autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformitatii produselor, marcajul de conformitate al produsului. Decizia Consiliului 93/465 CEE stabileste procedurile ce se utilizeaza în procesul de evaluare a conformitatii produselor. Dar standardizarea se refera si la serviciile prestate, nu doar la produsele ce se comercializeaza pe piata. Standardele de calitate au devenit una din barierele cele mai importante pentru produsele si serviciile exportate în tarile dezvoltate. Aceste standarde sunt descrieri privind caracteristicile tehnice ale produselor, 18

calitatea acestora (continut, greutate, design, performante, durabilitate, consum de energie, manipulare etc) Scopul standardelor este asigurarea protectiei muncii, protectia sanatatii consumatorilor, protectia mediului, reducerea costurilor prin standardizare. Standardele si normele tehnice devin bariere tehnice în calea comertului numai daca sunt diferite de la o tara la alta sau daca nu sunt recunoscute în alte tari. Ca urmare, piata externa este mai îngusta sau mai larga, accesul mai ieftin sau mai costisitor si în functie de barierele de aceasta natura. Modalitatile de a depasi barierele care decurg din existenta unor standarde diferite în tarile respective sunt fie de a se stabili standarde comune, fie de a se promova recunoasterea reciproca a standardelor. Pentru elaborarea acestor standarde exista organisme – de stat sau private – care elaboreaza standarde pentru produse si servicii. Organismele care produc standarde europene sunt: CEN (Comité Europèen de Normalisation), CENELEC (Comité Europèen de Normalisation Eléctrotéchnique) si ETSI (European Telecommunication and Standardisation Institute). Organismele nationale de standardizare si comitetele nationale pentru produsele electrotehnice si telecomunicatii sunt, în acelasi timp, si membri ai organismelor europene de standarde. La nivel comunitar exista actualmente un numar de 4184 de standarde adoptate din care 2927 CEN, 955 CENELEC si 302 ETSI, iar tendinta este de crestere continua În vederea cresterii calitatii produselor si a securitatii vietii si sanatatii oamenilor UE a introdus o serie de Directive europene asupra specificatiilor privind prelucrarea si ambalarea unui anumit numar de produse cum sunt: securitatea jucariilor, produsele de constructii, echipamentele de protectie personala, articole medicale, materiale chimice, produse alimentare, medicamente de uz uman, medicamentele de uz veterinar, echipamentele terminale pentru telecomunicatii, toate articolele electrice, sistemul de autorizare standard pentru vehiculele cu 19

motor si trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile vehicule cu motor începând cu 1 ianuarie 1996) etc.

3. Produse alimentare Reglementarea circulatiei produselor alimentare în spatiul comunitar este unul din domeniile cele mai avansate si într-o continua dezvoltare datorita consumului mare de astfel de produse si a impactului pe care îl pot avea asupra vietii si sanatatii populatiei. Sunt o serie de Directive si Reglementari care prevad modul de exploatare, comercializare, etichetare, transport si marcare a produselor din diverse sectoare precum: • aromele din alimente – Directiva 88/388 CE si Reglementarea 2232/96 CE; • alimentele tratate – Directiva 1999/2 CE si Directiva 1999/3 CE; • apele minerale – Directiva 80/777 CEE; • produsele lactate – Directivele Consiliului 76/118, 78/630, 83/635, 83/417; • sucurile naturale – Directivele Consiliului 93/77, 93/45, 79/693, 88/593; • produsele din cafea, cacao si ciocolata – Directivele Consiliului 99/4, 89/344, 85/7, 80, 608 etc. O atentie deosebita o prezinta etichetarea alimentelor care este obligatorie pentru toate produsele. La nivel comunitar aceasta obligativitate este stipulata prin Directivele 2000/13 CE, 1999/10 CE, 89/396 CE, 90/496 CEE si Reglementarile 49/2000, 50/2000 si 1139/98.

4. Produse industriale a) Produse cosmetice Directiva 78/768 CEE se refera la masurile legislative pe care trebuie sa le ia statele membre cu privire la produsele cosmetice. Inscriptionarea si continutul ingredientelor este obligatorie pe produsele cosmetice. Exista si posibilitatea pastrarii confidentialitatii unor ingrediente folosite la producerea unor produse cosmetice, aceasta posibilitate fiind reglementata prin Directiva 95/17 CE. În vederea pastrarii confidentialitatii se stabileste posibilitatea de înscriere sub forma unui 20

cod numeric a unor ingrediente care fac parte din compozitia produsului cosmetic, detaliindu-se elementele obligatorii a fi incluse în cererea de confidentialitate. b) Îngrasaminte Prevederile directivelor 76/116 CEE privind îngrasamintele, cu amendamentele ulterioare si 80/876/EEC privind îngrasamintele cu continut ridicat de nitrat de amoniu stabilesc conditiile de introducere pe piata a îngrasamintelor chimice, etichetarea, ambalarea, marcarea, limitele minime ale continutului de nitrat din îngrasamintele chimice, metodele de prelevare a probelor si tipurile metodelor de analiza. c) Substante chimice periculoase Directivele 67/548 CEE si 99/45 CEE contin principiile de clasificare a substantelor si preparatelor periculoase, etichetarea si ambalarea lor precum si o serie de specificatii referitoare la simbolurile si indicatiile de pericol, natura riscurilor, avertismente de siguranta, lista substantelor si preparatelor chimice periculoase. d) Vase sub presiune Directiva Consiliului 87/404 CEE cuprinde reglementari referitoare la modul de comercializare si etichetare a recipientelor simple aflate sub presiune. Pentru recipiente-butelii aflate sub presiune, Directivele Consiliului 84/525, 84/526, 84/527 introduc cerinte privind modelul de vas folosit, verificarile ce se fac, marcajul ce trebuie aplicat pe astfel de recipiente precum si documentatia tehnica ce trebuie sa le însoteasca pentru a fi comercializate pe piata. e) Textile În domeniul textilelor Directivele 96/73/CEE, 96/74 CEE, 97/37 CEE si 73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si ternare de fibre textile stabilesc metodele de analiza utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile, precum si obligativitatea înscrierii de catre agentii economici care produc, importa, ambaleaza sau comercializeaza pe eticheta, pe produs sau pe ambalaj, a compozitiei fibroase. 21

f) Sticla si încaltaminte Clasificarea si marcarea produselor din sticla în vederea comercializarii lor este facuta prin Directiva Consiliului 69/493 CEE, iar în ceea ce priveste încaltamintea Directiva Consiliului 94/11 CE reglementeaza modul de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vânzarii catre consumatori. g) Aparate consumatoare de combustibili gazosi Prevederile Directivei 90/396/CEE referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazosi cuprinde cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi, cerinte minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, obligativitatea publicarii listei standardelor armonizate, a procedurilor unice de examinare, verificare si certificare a conformitatii, modelului declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare recunoscute. Directiva contine si sanctiunile aplicabile în cazul constatarii nerespectarii prevederilor referitor la cele mentionate mai sus, precum si la marcajul de conformitate. h) Echipamente electrice Pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune s-au adoptat norme de protectie a utilizatorilor prin inscriptionarea sau însotirea echipamentelor de carti tehnice de utilizare. În privinta utilizarii ascensoarelor, Directiva Consiliului 95/16 CE stabileste conditiile de introducere pe piata a ascensoarelor. Acest act introduce cerintele esentiale de securitate si cerintele minime obligatorii pentru proiectarea, construirea, montarea si verificarea acestora, procedurile de evaluare a conformitatii, metodologia de inspectie si de executare a testelor de supraveghere.

22

i) Vehicule cu motor În privinta vehiculelor cu motor, normele europene se refera la standardele de calitate privind producerea, utilizarea si conditiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca vehiculele cu motor în vederea circulatiei lor. Este vorba de autovehicule, vehicule de mare capacitate si ambarcatiunile de agrement. Pe de alta parte, acestea trebuie sa respecte si normele standard privind protectia mediului înconjurator, norme reglementate prin Directive la nivelui UE obligatorii pentru toti agentii economici care doresc sa produca si sa vânda în UE, indiferent de originea acestora. j) Produse farmaceutice Produsele farmaceutice atât pentru uzul uman cât si pentru cel veterinar, trebuie sa respecte anumite caracteristici standard la nivelul UE. Directiva Consiliului 91/356 CEE se refera la o buna practica de fabricatie a produselor medicamentoase de uz uman iar Directiva 81/852 CEE se refera la armonizarea legilor statelor membre în privinta producerii de medicamente de uz veterinar. Regulamentul 2377/90 CEE prevede limite maxime stabilite pentru reziduuri de medicamente de uz veterinar. k) Jucarii În ultima perioada acest domeniu a constituit obiect al reglementarilor care s-au facut la nivel comunitar. Directiva 88/378 CEE care aduce precizari privind marcajul de conformitate, responsabilitatea organismelor de evaluare a conformitatii si a celor de supraveghere a pietei a fost completata printr-o serie de alte norme comunitare în vederea asigurarii securitatii utilizatorilor de jucarii. Atentia deosebita asupra domeniului este data si de faptul ca utilizatorii de jucarii sunt copiii si acestia necesita un grad sporit de protectie.

5. Metrologie În domeniul metrologiei o serie de Directive adoptate la nivel comunitar reglementeaza modalitatea de cântarire si contorizare prin folosirea unor 23

aparate care sa respecte standarde recunoscute la nivelul întregului spatiu comunitar. Sunt reglementate, astfel: • aparatele de cântarit cu functionare neautomata – Directiva Consiliului 90/384 CEE; • manometrele pentru masurarea presiunii în pneuri – Directiva Consiliului 86/217 CEE; • alcoolmetrele si areometrele pentru alcool – Directiva Consiliului 76/765 CEE; • aparatele de taximetrie – Directiva Consiliului 77/95 CEE; • contoarele pentru energia electrica – Directiva Consiliului 76/891 CEE; • contoarele pentru apa rece – Directiva Consiliului 75/33 CEE; • contoarele pentru apa calda – Directiva Consiliului 79/830 CEE; • contoarele pentru gaz – Directiva Consiliului 71/318 CEE; • contoarele pentru lichide, altele decât apa – Directiva Consiliului 77/313 CEE.

6. Achizitii publice Politica în domeniul achizitiilor publice se refera la modalitatea de contractare a diverselor lucrari, produse sau servicii publice, transparenta în privinta organizarii contractelor si prezentarea ofertei de contractare. Directivele Consiliului 93/36 CEE, 93/37 CEE si 92/50 CEE reglementeaza modul de coordonare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, lucrari si servicii de catre institutiile publice catre agenti privati. Reglementarile ofera un cadru liber, concurential si transparent în organizarea licitatiilor pentru achizitii publice.

III. Transpunerea aquis-ului comunitar în România Transpunerea aquis-ului comunitar în domeniul liberei circulatii a marfurilor presupune nu doar armonizarea legislativa ci si capacitatea administrativa si institutionala de a pune în aplicare aceasta legislatie. 24

România a facut foarte putine progrese în acest sens si de aceea este nevoie de o dezvoltare si întarire a capacitatii sale administrative de transpunere a aquis-ului în domeniu. Ca urmare a adoptarii Legii evaluarii conformitatii produselor si a progreselor semnificative în preluarea acquis-ului comunitar sectorial în cursul anului 2001, în luna martie 2002 România a deschis negocierile pentru Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor. 1. Standardizarea c) Armonizarea legislativa Evolutiile în domeniul standardizarii nationale au avut în vedere, în special crearea conditiilor necesare cresterii ritmului de adoptare a standardelor europene în standardizarea româna. În iulie 2001 Guvernul român a aprobat „Strategia de adoptare a standardelor europene”, în vederea preluarii, pâna la sfârsitul anului 2003 a cel putin 80% din standardele europene. Luând în considerare cresterea continua a numarului de standarde europene ce vor fi adoptate în urmatorii ani de catre organismele europene de standardizare, ritmul de adoptare a lor ca standarde române pâna în anul 2005 este prevazut a fi unul destul de accelerat. b) Capacitatea administrativa În ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii administrative a României pentru implementarea masurilor în domeniul standardizarii sunt necesare eforturi întarite pentru adoptarea standardelor europene, conditie care trebuie îndeplinita pentru calitatea de membru al CEN, CENELEC si al ETSI. Întreaga capacitate administrativa pentru implementarea acquis-lui referitor la produsele industriale a fost îmbunatatita doar gradual. Progrese rapide sunt necesare pentru înfiintarea laboratoarelor si organismelor de evaluare a conformitatii si pentru a îmbunatati capacitatea celor existente pentru a face fata atributiilor pe care le au. Mai exista probleme legate de capacitatea institutionala în ceea ce priveste laboratoarele si organismele de evaluare a conformitatii existente, care afecteaza si implementarea acquis-lui în domeniul sigurantei alimentare. 25

Organismul român pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri multilaterale de recunoastere, iar institutia româna de standardizare (ASRO) si-a continuat programele de transpunere a standardelor europene, având pâna acum transpuse aproximativ 15% din standardele europene armonizate. 2. Produsele alimentare a) Armonizarea legislativa România a adoptat o serie de acte normative prin care a transpus în legislatia nationala numeroase Directive europene în domeniul bunurilor alimentare: • Ordinul comun nr. 83/90 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor privind aromele utilizate în alimente si sursele materiale pentru producerea lor, prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 88/388/CE si ale Reglementarii 2232/96/CE. • Ordinul comun nr. 84/91 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente, prin care au fost transpuse integral prevederile Directivelor 194/97/CEE, 98/53/CE si 315/93/CEE. • Ordinul comun nr. 855/98/90 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor 1999/2/CE si 1999/3/CE. • Hotarârea Guvernului nr. 106 din 2002 privind etichetarea alimentelor, prin care au fost transpuse prevederile Directivei 2000/13/CE, 1999/10/CE, 89/396/CEE, 87/250/CEE, precum si prevederile Directivei 90/496/CEE si ale Reglementarilor 1139/98, 49/2000 si 50/2000. • Ordin comun nr. 121/382 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea si 26

•

•

etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si pireului de castane îndulcit, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor Consiliului 79/693; 88/593. Ordin comun nr. 122/298 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii, prin care au fost transpuse prevederile Directivei Consiliului 74/409. Ordin comun nr. 125/383 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, etichetarea si marcarea unor produse din cacao si ciocolata destinate consumului uman, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor Consiliului 73/241; 74/411; 74/644; 75/155; 76/628; 78/609; 78/842; 80/608; 85/7; 89/344.

b) Capacitatea administrativa Sunt necesare eforturi speciale pentru restructurarea sistemului de control al alimentelor. În acelasi timp sistemul de aprobare înainte de punerea pe piata trebuie eliminat si trebuie pregatite atât administratia cât si agentii economici din domeniul alimentar pentru respectarea principiilor specifice sistemului european al sigurantei alimentare. Capacitatea administrativa este asigurata de Ministerul Sanatatii si Familiei în domeniul igienei alimentare, de Ministerul Sanatatii si Familiei si Agentia Nationala Sanitar-Veterinara în domeniul igienei si controlului sanitar – veterinar al produselor alimentare, de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor în domeniul productiei de produse alimentare destinate comercializarii si de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului în domeniul protectiei consumatorilor.

3. Produsele industriale a) Armonizarea legislativa În domeniul produselor cosmetice, a fost creata legislatia cadru, prin Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice care preia prevederile 27

directivei 76/768/CEE. Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 1004/2001 care contine precizari privind substantele interzise la fabricarea produselor cosmetice si substantele, inclusiv coloranti, conservanti, filtre ultraviolete care pot fi folosite în anumite conditii si limite de admisibilitate. Domeniul produselor chimice este reglementat de Old Approach, acesta vizând substantele si preparatele chimice periculoase, detergentii, îngrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de laborator pentru produse chimice. Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat legislatia cadru în domeniu, reprezentata de Ordinul nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, care urmareste armonizarea cu unele din prevederile Directivelor 67/548/CEE, 88/379/CEE, 93/67/CEE si Reglementarii Comisiei nr. 1488/1993. Sectorul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat este reglementat atât prin directive New Approach, cât si prin directive Old Approach, care pe plan intern au corespondent în reglementarile nationale denumite Prescriptii tehnice. Pentru acest domeniu industrial, reglementarile nationale în vigoare corespund în mare masura urmatoarelor Directive ale UE: Directiva 87/404/CEE referitoare la vase simple sub presiune; Directiva 90/396/CEE referitoare la aparate consumatoare de combustibili gazosi; Directiva 95/16/EC referitoare la ascensoare; Directiva 97/23/EC referitoare la echipamente sub presiune; Directiva 76/767/CEE referitoare la prevederi comune pentru recipientele sub presiune si metodele lor de inspectie; Directiva 84/525/CEE referitoare la cilindri fara sudura din otel pentru gaz; Directiva 84/526/CEE referitoare la cilindri fara sudura din aluminiu nealiat si aliaje de aluminiu si Directiva 84/527/CEE referitoare la cilindri sudati din otel nealiat pentru gaz. În domeniul textilelor, prevederile Directivelor 96/73/CE si 97/37/CE referitor la denumirea textilelor au fost preluate integral prin Hotarârea Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei 28

fibroase si etichetarea produselor textile. Acest act normativ introduce reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documente care însotesc produsele textile în diferite faze de prelucrare si distributie. În domeniul sticlei, Hotarârea Guvernului nr. 415/2000 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora a preluat integral prevederile Directivei 69/493 CEE. În domeniul echipamentelor electrice, prevederile directivei 73/23/CEE referitoare la echipamentele electrice de joasa tensiune au fost transpuse în Hotarârea Guvernului nr. 1337/2000 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune. Actul normativ contine prevederi care reglementeaza domeniul de aplicare, principalele elemente de securitate pentru echipamentele de joasa tensiune, modelul declaratiei de conformitate, conditiile de aplicare a marcajului de conformitate, evaluarea conformitatii echipamentelor electrice. Prevederile directivelor 94/9/CEE referitoare la echipamente pentru atmosfere potential explozive si 89/686/CEE referitoare la echipamentele de protectie individuala au fost preluate integral prin normele metodologice la Legea protectiei muncii nr. 90/1996. Legislatia comunitara din domeniul autovehiculelor este formata din peste 90 de directive de baza care sunt amendate periodic pentru a fi adaptate la progresul tehnic înregistrat pe plan european. Aceste directive de baza care se refera atât la autovehiculele rutiere si remorcile acestora, la tractoarele agricole si forestiere, cât si la vehiculele cu doua si trei roti, au fost transpuse în legislatia nationala prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România. În ceea ce priveste ambarcatiunile de agrement, Directiva 94/25/CE este transpusa în legislatia nationala de Hotarârea Guvernului nr. 312/2002. 29

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 146/2000 (armonizat cu Directiva Consiliului 88/320/CEE) si Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 154/2000 (armonizat cu Directivele Consiliului 88/320/CEE si 99/12/CE), au fost aprobate normele sanitare veterinare privind buna practica de laborator în activitatea de diagnostic în domeniul sanatatii animalelor si respectiv în domeniul igienei si sanatatii publice veterinare. Directiva 88/378/CEE referitoare la jucarii a fost transpusa prin Hotarârea Guvernului nr. 710/1999 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii. În aplicarea acestei Hotarâri a Guvernului a fost elaborat Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 54/2000 pentru aprobarea listei standardelor române care adopta standarde europene armonizate pentru domeniul securitatii jucariilor. b) Capacitatea administrativa Capacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar în acest domeniu revine în mare parte ministerelor de resort: Ministerului Industriilor, Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Agriculturii si Alimentatiei Publice, Ministerului Transporturilor, Locuintei si Lucrarilor Publice, dar si Oficiului National Pentru Protectia Consumatorului.

4. Metrologia a) Armonizarea legislativa În perioada 2001-2002 au fost adoptate o serie de acte normative care au preluat în legislatia nationala prevederi ale Directivelor Europene în domeniul metrologiei: • Hotarârea Guvernului nr. 1055 din 18.10.2001 (M. Of. nr. 701 din 05.11.2001) a preluat Directiva Consiliului 71/316 ECC privind introducerea pe piata a mijloacelor de masurare; • Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 356 din 06.11.2001 (M. Of. nr. 46 din 23.01.2002) – a preluat Directiva Consiliului 86/217 ECC privind manometrele pentru masurarea presiunii în pneuri; 30

• • • • • • •

Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 389 din 20.11.2001 (M. Of. nr. 13 din 11.01.2002) – a preluat Directiva Consiliului 76/765 ECC privind alcoolmetrele si areometrele pentru alcool; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 426 din 13.12.2001 (M. Of. nr. 106 din 07.02.2002) – a preluat Directiva Consiliului 77/95 ECC privind aparatele de taximetrie; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 427 din 13.12.2001 (M. Of. nr. 175 din 13.03.2002) – a preluat Directiva Consiliului 76/891 ECC privind contoarele pentru energia electrica; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 428 din 13.12.2001 (M. Of. nr. 175 din 13.03.2002) – a preluat Directiva Consiliului 73/362 ECC privind masurile de lungimi; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 36 din 18.02.2002 (M. Of. nr. 167 din 08.03.2002) – a preluat Directiva Consiliului 71/319 ECC privind contoarele pentru lichide; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 182 din 24.05.2002 a preluat Directiva Consiliului 71/318 ECC privind contoarele pentru gaz; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 180 din 24.05.2002 – a preluat Directiva Consiliului 77/313 ECC privind contoarele pentru lichide, altele decât apa.

b) Capacitatea administrativa Capacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar în domeniu revine Biroului Român de Metrologie legala care a fost reorganizat în baza Hotarârii Guvernului 193/2002 în vederea realizarii cerintelor necesare implementarii functiilor sale de organism de supraveghere si evaluare a competentei tehnice a organismelor care solicita notificarea. Acest Birou este organizat în Directii specializate pe diverse domenii de evaluare si supraveghere în domeniul metrologic.

5. Achizitiile publice a) Armonizarea legislativa Legislatia nationala în domeniul achizitiilor publice a fost îmbunatatita în ceea ce priveste modul de formulare a definitiei autoritatilor contractante, 31

prin includerea în aceasta categorie a oricaror persoane juridice care au fost înfiintate pentru a desfasura activitati de interes public, fara caracter comercial sau industrial. De asemenea, au fost corelate unele prevederi ale legislatiei nationale referitoare la activitatile relevante desfasurate în domeniul utilitatilor publice cu prevederile corespondente din directivele UE (exemplu: prevederile referitoare la contractele în legatura cu prestarea de servicii de îmbunatatiri funciare si irigatii sau cu proiecte privind lucrari de constructii hidrotehnice) si au fost corelate prevederile legislatiei nationale referitoare la termenele de depunere a ofertelor cu prevederile corespondente din directivele UE, prin stabilirea datei de transmitere spre publicare a anuntului de participare ca moment de referinta fata de care se calculeaza perioada care trebuie acordata ofertantilor pentru depunerea ofertelor. Au fost preluate prevederile Directivei 93/37/ CEE referitoare la contractele de concesiune a lucrarilor si s-au abrogat prevederile considerate restrictive care induceau posibilitatea descurajarii ofertantilor de a depune contestatii. b) Capacitatea administrativa În privinta capacitatii administrative, Directia pentru reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice, din cadrul Ministerului Finantelor Publice, coordoneaza cadrul general referitor la efectuarea achizitiilor publice si asigura transpunerea acquis-ului comunitar si îndrumarea metodologica în acest domeniu, prin intermediul Serviciului de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice. În sarcina acestui serviciu intra elaborarea propunerilor privind legislatia în domeniul achizitiilor publice în scopul continuarii transpunerii acquisului comunitar si al îmbunatatirii mecanismului de functionare a sistemului achizitiilor publice, asigurarea îndrumarii metodologice a autoritatilor contractante, inclusiv emiterea unor puncte de vedere consultative asupra modului de rezolvare a contestatiilor.

32

Una dintre prioritatile principale din punct de vedere al cresterii eficientei sistemului achizitiilor publice este implementarea unui sistem modern de monitorizare a modului de atribuire a contractelor de achizitie publica.

6. În perspectiva România a facut putine progrese în privinta liberei circulatii a marfurilor. În mare parte, alinierea la acquis-ul în acest domeniu a fost considerabil limitata de lipsa legislatiei cadru bazata pe principiile Noii Abordari si ale Abordarii Globale, care a împiedicat progresele viitoare din sectorul legislatiei specifice pe domeniile acoperite de Directivele Noii Abordari. A fost întârziata implementarea acquis-ului referitor la lifturi, la instalatiile cu gaz, compatibilitatea electromagnetica, dispozitivele medicale, ambarcatiunile de agrement, metrologia legala, echipamentele sub presiune si la echipamentele terminale de radio si telecomunicatii. România a transpus doar o parte din acquis-ul referitor la textile, vehicule cu motor si produse cosmetice. Slabe progrese pot fi semnalate în domeniul produselor farmaceutice. Progrese substantiale sunt necesare în special în transpunerea acquis-ului pentru produse farmaceutice, produse alimentare. De asemenea, sunt necesare eforturi majore pentru a îmbunatati pe ansamblu capacitatea administrativa de implementare a acquis-ului în domeniul produselor industriale, care ramâne foarte slaba. Mai mult, capacitatea administratiei de a elabora legislatia în domeniul liberei circulatii a marfurilor este înca limitata si trebuie întarita. Pentru îndeplinirea cerintelor de aliniere la aquis-ul comunitar în domeniul liberei circulatii a marfurilor, România si-a propus adoptarea unor masuri pe termen scurt si mediu în acest sens. Astfel, pe termen scurt s-a propus: • Întarirea capacitatii institutionale necesare integrarii Asociatiei Române de Standardizare în structurile europene de standardizare, precum si dezvoltarea unei educatii manageriale specifice în vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia acquis-ul comunitar; 33

•

• • • • •

• • • • •

34

Elaborarea si implementarea unei politici si strategii a organismului national de standardizare, pe termen mediu si lung, în vederea eliminarii barierelor tehnice în calea liberei circulatii a produselor si cresterii competitivitatii acestora; Formarea si perfectionarea profesionala a specialistilor organismului national de standardizare; Accelerarea procesului de preluare a standardelor europene în standardizarea româna prin cresterea numarului de standarde adoptate; Organizarea de catre organismul national de standardizare a unui sistem de servicii pentru agentii economici care sa îi sprijine sa faca fata presiunii concurentei specifice Pietei Interne; Formarea personalului si specialistilor implicati în evaluarea pentru acreditare (evaluatori si experti); Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare: etalonare, inspectie, certificare în IMM-uri, certificarea sistemelor de management al securitatii informatiei, managementul securitatii produselor alimentare, sistemele calitatii în sanatate si administratia publica centrala si locala; Crearea unei baze nationale de date privind acreditarea, organismele de certificare si celelalte aspecte referitoare la evaluarea conformitatii; Continuarea armonizarii legislatiei în domeniul metrologiei legale; Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare; Documentarea si instruirea personalului privind avizarea, testarea si înregistrarea produselor de uz veterinar, punerea lor pe piata, si în domeniul controlului; Preluarea integrala a prevederilor directivelor 89/392/CEE referitor la masini, 89/686 /CEE privind echipamentele de protectie individuala si respectiv 94/9/CE - echipamentele pentru atmosfere potential explozive;

• •

• • • • •

Finalizarea armonizarii directivelor New Approach 87/404/CEE privind vasele simple sub presiune si 90/396/CEE privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi; Finalizarea armonizarii directivelor 76/116/CEE si 80/876/CEE privind îngrasamintele, 73/404/CEE si 73/505/CEE privind detergentii, 95/17/CE privind neinscriptionarea unuia sau mai multor ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice; Continuarea armonizarii legislative în domeniul vehiculelor rutiere; Adoptarea prin Hotarâre de Guvern a Directivei 89/106/CEE privind materialele de constructii, urmata de transpunerea deciziilor europene de aplicare a acesteia; Adoptarea prin Hotarâre de Guvern a prevederilor Directivei 94/25/CE privind ambarcatiunile de agrement; Proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare a achizitiilor publice; transpunerea si pregatirea implementarii Directivei 99/5/CE referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de telecomunicatii, precum si la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, care abroga Directiva 98/13/CE .

Pe termen mediu România si-a propus urmatoarele masuri: • Promovarea notiunilor de standardizare si a managementului calitatii în învatamântul mediu si superior prin formarea atât a cadrelor didactice, cât si a elevilor si studentilor; • Continuarea întaririi cadrului institutional în domeniul metrologiei, necesar integrarii în structurile europene; • Întarirea capacitatii administratiei de control a produselor alimentare si adaptarea procedurilor de control la cerintele UE; • Organizarea si functionarea cadrului institutional privind activitatile de supraveghere si control; • Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii si a conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile legale din domeniu; 35

•

• • •

• •

36

Continuarea armonizarii legislative privind produsele medicamentoase derivate din sânge si plasma umana, variatiile la autorizatia de punere pe piata, produsele medicamentoase imunologice constând din vaccinuri sau seruri si alergeni; Reglementarea în mod transparent a modului de stabilire a preturilor produselor medicamentoase de uz uman si de includere a acestora în sistemul asigurarilor de sanatate; Întarirea capacitatii administrative si institutionale de control de stat, în domeniul produselor farmaceutice veterinare; Preluarea integrala, prin legislatie secundara, a prevederilor directivelor 90/385/CEE privind dispozitivele medicale implantabile, 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, si 98/79/CE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro; Dezvoltarea cadrului institutional pentru implementarea legislatiei armonizate în domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Înfiintarea autoritatii nationale de reglementare în comunicatii, ale carei competente vor include si supravegherea pietei terminalelor.

ANEXA Legislatia comunitara relevanta în domeniul liberei circulatii a marfurilor Legenda: 32002R1221

Regulation/Directive/Decision … Regulamentul/Directiva/Decizia Publicatia:

Continut: Xxxxxxxxxx

Key words:

Cuvinte cheie :

Codul alocat actului normativ, sub care acesta poate fi cautat în original în limbile oficiale ale UE în bazele de date legislative Celex si Eur-Lex Denumirea actului normativ în limba engleza Denumirea actului normativ în limba româna Publicatia oficiala a UE în care actul normativ a fost publicat initial, si eventualele modificari si completari ale formei initiale Prezentarea pe scurt a continutului actului normativ (rezumatul are valoare strict orientativa) Cuvinte-cheie în limba engleza cu care pot fi operate cercetari tematice în bazele de date legislative Celex si Eur-Lex Cuvinte-cheie în limba româna cu care pot fi operate cercetari tematice în baza de date legislative a Centrului de Informare al Comisiei Europene la Bucuresti, www.infoeuropa.ro, si a Centrului de Resurse Juridice, www.crj.ro 37

Produse alimentare 32002R0622 Commission Regulation (EC) No 622/2002 on the 11 th of April 2002 establishing deadlines for the submission of information for the evaluation of chemically defined flavouring substances used in or on foodstuff (Text with EEA relevance). Regulamentul Comisiei 622/2002 CE din 11 aprilie 2002 ce fixeaza date limita pentru transmiterea informatiilor necesare la evaluarea substantelor aromatizante utilizate în/sau pe alimente. Publicatia: J.O. L 095 din 12.04.2002 p.10 Continut: Reglementarile se refera la obligativitatea producatorilor de alimente de a specifica si transmite spre analiza substantele chimice folosite în prepararea alimentelor. Masura este necesara pentru protejarea sanatatii populatiei si pentru armonizarea legislatiilor nationale în domeniul folosirii aditivilor alimentari. Key words: disclosure of information; flavouring; chemical product; foodstuff; public health; marketing. Cuvinte cheie: substante aromatizante, produs chimic, alimente, sanatate publica, marketing. 32001L0112 Council Directive 2001/112/EC on the 20 th of December 2001 relating to fruit juices and certain similar products intended for human consumption. Directiva Consiliului 2001/112 CE din 20 decembrie 2001 referitoare la sucurile de fructe si câteva produse similare destinate alimentatiei umane. Publicatia: J.O. L 010 din 12.01.2002 p.58 Continut:

38

Reglementarile Directivei contin prevederi cu privire la alimentele – sucuri si alte produse similare lor - în privinta igienei lor în vederea crearii unui cadru legislativ comun întregului spatiu comunitar cu privire la controlul calitatii si al compozitiei

alimentelor. Totodata normele Directivei se refera si la modalitatea de transport a acestor alimente. Key words: human nutrition; fruit juice; food additive; foodstuffs legislation; consumer information. Cuvinte cheie: alimentatie, sucuri naturale, aditivi alimentari, legislatie în domeniul alimentar, informarea consumatorului. 389L0107 Council Directive 89/107/EEC on the 21 st of December 1988 on the approximation of the laws of the Member States concerning food additives authorized for use in foodstuffs intended for human consumption. Directiva 89/107/CEE din 21 decembrie 1988 referitoare la armonizarea legilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizati în alimentele de consum uman. Publicatia: J.O. L 040 din 11.02.1989 Amendata de: • 31994L0034 – publicatia: J.O. L 237 din 10.09.1994 p.1 Continut: Reglementarile se refera la armonizarea legislatiilor nationale ale statelor membre în domeniul folosirii aditivilor alimentari în alimentatia publica, la modul de folosire, cantitatea si care sunt acesti aditivi ce pot fi folositi. Key words: approximation of laws; foodstuff; human nutrition; food additive. Cuvinte cheie: armonizare legislativa, produse alimentare, alimentatie publica, aditivi alimentari. 398R1139 Council Regulation (EC) No 1139/98 on the 26 th of May 1998 concerning the compulsory indication of the labelling of certain foodstuffs produced from genetically modified organisms of particulars other than those provided for in Directive 79/112/EEC. 39

Reglementarea Consiliului 1139/98 din 26 mai 1998 referitoare la indicarea obligatorie pe etichetele anumitor alimente obtinute din organisme modificate genetic a altor mentiuni înafara celor prevazute prin Directiva 79/112/CE. Publicatia: J.O. L 159 din 03.06.1998 Continut: Reglementarile se refera la obligativitatea etichetarii produselor alimentare modificate genetic si la inscriptionarea continutului produsului din punct de vedere chimic. Totodata, în prospect trebuie mentionate si eventualele efecte pe care le pot avea asupra organismului respectivele produse. Key words: foodstuff; genetically altered organism. Cuvinte cheie: alimente, organism modificat genetic.

396L0005 Commission Directive 96/5/EC, Euratom on the 16th of February 1996 on processed cereal-based foods and baby foods for infants and young children (Text with EEA relevance). Directiva 96/5/EEC din 16 februarie 1996 privind alimentele pe baza de cereale procesate si alimente pentru sugari si copii mici. Publicatia: J.O. L 049 din 28.02.1996 Continut: Reglementarile se refera la armonizarea legislatiilor nationale ale statelor membre în domeniul alimentelor pe baza de cereale procesate si al alimentelor pentru copii mici si sugari, la modul de preparare si comercializare a acestor alimente. Key words: baby food; cereal product; food hygiene; labelling; marketing standard; nutrition. Cuvinte cheie: alimente pentru copii, alimente pe baza de cereale, igiena alimentara, alimentatie. 399D0217 1999/217/EC: Commission Decision on the 23 rd of February 1999 adopting a register of flavouring substances used in or on foodstuffs 40

drawn up in application of Regulation (EC) No 2232/96 of the European Parliament and of the Council on the 28th of October 1996 (notified under number C(1999) 399) (text with EEA relevance). Decizia Comisiei 1999/217 din 23 februarie 1999 privind adoptarea unui registru cu substantele aromatizante utilizate în sau pe produse alimentare, data în aplicarea Regulamentului nr. 2232/96 din 28 octombrie 1996 al Parlamentului European si al Consiliului CEE. Publicatia: J.O. L 084 din 27.03.1999 Continut: Reglementarile Directivei contin o lista a substantelor aromatizante care sunt folosite în prepararea unor alimente comercializate pe piete. Acesti aditivi trebuie folositi într-o anumita cantitate si este nevoie de o specificatie pe eticheta acestor produse cu privire la cantitatea aditivilor si continutul lor. Key words: directory; flavouring; food additive; foodstuff. Cuvinte cheie: director, substante aromatizante, aditivi alimentari, alimente. 389L0397 Council Directive 89/397/EEC on the 14 th of June 1989 on the official control of foodstuffs. Directiva 89/397/ CEE din 14 iunie 1989 privind controlul oficial al alimentelor. Publicatia: J.O. L 186 din 30.06.1989 Continut: Reglementarile Directivei contin prevederi cu privire la controlul alimentelor în privinta aditivilor folositi, a compozitiei chimice a lor în vederea crearii unui cadru legislativ comun întregului spatiu comunitar cu privire la controlul calitatii si al compozitiei alimentelor. Key words: food control; foodstuff; food additiv; approximation of laws. Cuvinte cheie: controlul alimentelor, alimente, aditivi alimentari, armonizare legislativa. 41

393L0043 Council Directive 93/43/EEC on the 14th of June 1993 on the hygiene of foodstuffs. Directiva 93/43/ CEE din 14 iunie 1993 privind igiena alimentelor. Publicatia: J.O. L 175 din 19.07.1993 Amendata de: • 31996L0003 – publicatia: J.O. L 021 din 27.01.1996 p.42 • 31998L0028 – publicatia: J.O. L 140 din 12.05.1998 p. 10 Continut: Reglementarile Directivei contin prevederi cu privire la controlul alimentelor în privinta igienei lor în vederea crearii unui cadru legislativ comun întregului spatiu comunitar cu privire la controlul calitatii si al compozitiei alimentelor. Key words: food hygiene; foodstuff; foodstuffs legislation; European standard; guide. Cuvinte cheie: igiena alimentara, alimente, legislatie în domeniul alimentelor, standarde europene, ghid. 393L0077 Council Directive 93/77/EEC on the 21st of September 1993 relating to fruit juices and certain similar products. Directiva Consilului 93/77/ CEE din 21 septembrie 1993 referitoare la sucuri de fructe si anumite produse similare. Publicatia: J.O. L 244 din 30.09.1993 Continut: Reglementarile Directivei contin prevederi cu privire la alimente – sucuri si alte produse similare lor - în privinta igienei lor în vederea crearii unui cadru legislativ comun întregului spatiu comunitar cu privire la controlul calitatii si al compozitiei alimentelor. Totodata normele Directivei se refera si la modalitatea de transport a acestor alimente. Key words: bus; fire protection; inflammable product; motor vehicle; technical standard; transport safety.

42

Cuvinte cheie: autobuz, protectie împotriva incendiului, produse inflamabile, motor de autovehicul, standard tehnic, transport marfuri. 380L0777 Council Directive 80/777/EEC on the 15 th of July 1980 on the approximation of the laws of the Member States relating to the exploitation and marketing of natural mineral waters. Directiva 80/777/ CEE din 15 iulie 1980 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale. Publicatia: J.O. L 229 din 30.08.1980 Amendata de: • 21994A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.263 • 31985L0007 – publicatia: J.O. L 002 din 03.01.1985 p.22 • 31996L0070 – publicatia: J.O. L 299 din 23.11.1996 p.26 Continut: Reglementarile Directivei contin prevederi cu privire la modul de îmbuteliere si comercializare a apelor minerale, a calitatii produsului si al analizei chimice din punct de vedere al puritatii apei comercializate. Key words: approximation of laws; mineral water; product quality; preparation for market; analytical chemistry. Cuvinte cheie: armonizare legislativa, apa minerala, calitatea produsului, pregatire pentru vânzare, analiza chimica. Metrologie 31997L0039 Commission Directive 97/39/EC on the 24 th of June 1997 adapting to technical progress Council Directive 75/443/EEC on the 26 th of June 1975 relating to the reverse and speedometer equipment of motor vehicles. Directiva Comisiei 97/39 din 24 iunie 1997 de adaptare la progresele tehnice a Directivei Consiliului 75/443 din 26 iunie 1975 referitoare la aparatele indicatoare de viteza ale vehiculelor cu motor. 43

Publicatia: Continut:

J.O. L 177 din 05.07.1997 p.15 Dispozitiile Directivei se refera la modificarile aduse vechii Directive 75/443 din 1975, referitoare la aparatele indicatoare de viteza care echipau toate vehiculele cu motor: automobile, camioane, tractoare, în sensul adaptarii acestor aparate la cerintele tehnice ale momentului. Key words: approximation of laws; measuring equipment; metrology; harmonization of standards; EC conformity marking; Community certification. Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, metrologie, armonizarea standardelor, marcare conforma EC, certificare comunitara.

390L0384

Council Directive 90/384/EEC on the 20 th of June 1990 on the harmonization of the laws of the Member States relating to nonautomatic weighing instruments. Directiva 90/384 CEE din 20 iunie 1990 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la aparatele de cântarit cu functionare neautomata. Publicatia: J.O. L 189 din 20.07.1990 Amendata prin: • 393L0068 – publicatia: J.O. L 220 din 30.08.1993 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Reglementarile se refera la aparatele de cântarit cu functionare neautomata folosite pe pietele statelor membre si la armonizarea legislatiilor si a standardelor din acest domeniu la întreg teritoriu comunitar. Key words: approximation of laws; measuring equipment; metrology; harmonization of standards; EC conformity marking; Community certification. 44

Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, metrologie, armonizarea standardelor, marcare conforma EC, certificare comunitara. 371L0316 Council Directive 71/316/EEC on the 26 th of July 1971 on the approximation of the laws of the Member States relating to common provisions for both measuring instruments and methods of metrological control. Directiva 71/316 CEE din 26 iulie 1971 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la prevederile comune privind mijloacele de masurare si metodele de control metrologic. Publicatia: J.O. L 202 din 06.09. 1971 Amendata prin: • 372L0427 – publicatia: J.O. L 29128.12.1972 • 373D0101(01) – publicatia: J.O. L 002 din 01.01.1973 • 383L0575 – publicatia: J.O. L 332 din 28.11.1983 • 387L0354 – publicatia: J.O. L 192 din 11.07.1987 • 387L0355 – publicatia: J.O. L 192 din 11.07.1987 • 388L0665 – publicatia: J.O. L 382 din 31.12.1988 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 • 294A)103(73) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul controlului metrologic si al folosirii unor instrumente de masura (cântarire) conforme standardelor europene si comune tuturor statelor. Key words: approximation of laws; metrology; measuring equipment; EC conformity marking. Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, metrologie, aparate de masura, marcare conforma EC.

45

380L0181 Council Directive 80/181/EEC on the 20 th of December 1979 on the approximation of the laws of the Member States relating to units of measurement and on the repeal of Directive 71/354/EEC. Directiva 80/181 CEE din 20 decembrie 1979 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la unitati de masura si de modificare a Directivei 71/354 EEC. Publicatia: J.O. L 039 din 15.02.1980 Amendata prin: • 385L0001 – publicatia: J.O. L 002 din 03.01.1985 • 389L0617 – publicatia: J.O. L 357 din 07.12.1989 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refe ra la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii unor instrumente de masura (cântarire) conforme standardelor europene si comune tuturor statelor. Key words: approximation of laws; metrology; measuring equipment. Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, metrologie, aparate de masura 376L0765 Council Directive 76/765/EEC on the 27 th of July 1976 on the approximation of the laws of the Member States relating to alcoholometers and alcohol hydrometers. Directiva 76/765 CEE din 27 iulie 1976 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la alcoolmetre si areometre. Publicatia: J.O. L 262 din 27.09.1976 Amendata prin: • 382L0624 – publicatia: J.O. L 252 din 27.08.1982 Inclusa în: • 294 A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii la vânzare a unor instrumente de masura pentru alcool si produse 46

alcoolice conforme standardelor europene si comune tuturor statelor. Key words: approximation of laws; marketing; alcohol; measuring equipment. Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, marketing, alcool, aparate de masura. 376L0891 Council Directive 76/891/EEC on the 4th of November 1976 on the approximation of the laws of the Member States relating to electrical energy meters. Directiva 76/891 CEE din 4 noiembrie 1976 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la contoare de energie electrica. Publicatia: J.O. L 336 din 04.12.1976 Amendata prin: • 382L0621 – publicatia: J.O. L 252 din 27.08.1982 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul contorizarii energiei electrice si la folosirea unor contoare conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene. Key words: approximation of laws; technical standard; EC conformity marking; Community certification; measuring equipment; electrical energy Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, standard tehnic, marcare conforma EC, certificare comunitara, aparate de masura, energie electrica. 377L0095 Council Directive 77/95/EEC on the 21st of December 1976 on the approximation of the laws of the Member States relating to taximeters. 47

Directiva 77/95 CEE din 21 decembrie 1976 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la taximetre. Publicatia: J.O. L 026 din 31.01.1977 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii aparatelor de taximetrie care sa fie conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene. Key words: approximation of laws; taxi; technical standard; EC conformity marking; Community certification; measuring equipment Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, taxi, standard tehnic, marcare conforma EC, certificare comunitara, aparate de masura 379L0830 Council Directive 79/830/EEC on the 11 th of September 1979 on the approximation of the laws of the Member States relating to hot-water meters. Directiva 79/830 CEE din 11 septembrie 1979 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la contoarele de apa calda. Publicatia: J.O. L 259 din 15.10.1979 Inclusa în: • 294A0103 (52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii unor aparate de contorizare a apei calde care sa fie conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene. Key words: approximation of laws; measuring equipment; water; EC conformity marking; Community certification Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, apa, marcare conforma CE, certificare comunitara, 48

375L0033 Council Directive 75/33/EEC on the 17th of December 1974 on the approximation of the laws of the Member States relating to coldwater meters. Directiva 75/33 CEE din 17 decembrie 1974 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la contoare de apa rece. Publicatia: J.O. L 014 din 20.01.1975 Inclusa în: • 297A00103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii unor aparate de contorizare a apei reci care sa fie conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene. Key words: approximation of laws; measuring equipment; water; EC conformity marking; Community certification. Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, apa, marcare conforma CE, certificare comunitara. 371L0319 Council Directive 71/319/EEC on the 26 th of July 1971 on the approximation of the laws of the Member States relating to meters for liquids other than water. Directiva 71/319 CEE din 26 iulie 1971 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la contoare pentru lichide, altele decât apa. Publicatia: J.O. L 202 din 06.09.1971 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii unor aparate de contorizare a lichidelor, altele decât apa care sa fie conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene. 49

Key words:

approximation of laws; measuring equipment; Community certification; standardization. Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, certificare comunitara, standardizare. 371L0318 Council Directive 71/318/EEC on the 26 th of July 1971 on the approximation of the laws of the Member States relating to gas volume meters. Directiva 71/318 CEE din 26 iulie 1971 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la contoarele de gaz. Publicatia: J.O. L 202 din 06.09.1971 Amendata prin: • 374L0331 – publicatia: J.O. L 189 12.07.1974 • 378L0365 – publicatia: J.O. L 104 18.04.1978 • 382L0623 – publicatia: J.O. L 252 27.08.1982 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii unor aparate de contorizare a gazelor care sa fie conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene. Key words: approximation of laws; measuring equipment; gas; standardization; community certification Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, gaz, standardizare, certificare comunitara 386L0217 Council Directive 86/217/EEC on the 26 th of May 1986 on the approximation of the laws of the Member States relating to tyre pressure gauges for motor vehicles. Directiva 86/217 CEE din 26 mai 1986 cu privire la armonizarea legilor statelor membre referitoare la manometre pentru masurarea presiunii pneurilor. 50

Publicatia: J.O. L 152 din 06.06.1986 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul folosirii unor aparate – manometre – de masurat presiunea pneurilor vehiculelor care sa fie conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene. Aceste aparate masoara presiunea pneurilor în functie de natura acestora, calitatea si tipul automobilului. Key words: measuring equipment; pressure equipment; approximation of laws; motor car; pneumatic tyre; EC conformity marking. Cuvinte cheie: aparat de masura, aparat de masura a presiunii, armonizare legislativa, motor de masina, tip de pneuri marcare conforma EC.

371L0349 Council Directive 71/349/EEC on the 12 th of October 1971 on the approximation of the laws of the Member States relating to the calibration of the tanks of vessels. Directiva 71/349 CEE din 12 octombrie 1971 cu privire la armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la etalonarea vaselor petroliere. Publicatia: J.O. L 239 din 25.10.1971 Inclusa în: • 294A0103(52) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 Continut: Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul încarcaturilor navale care sa fie conforme standardelor europene si comune tuturor statelor având marcaje de conformitate ale Uniunii Europene.

51

Key words:

approximation of laws; tanker; carrying capacity; measuring equipment; Community certification Cuvinte cheie: armonizare legislativa, tanc, capacitate de încarcare, echipament de masura, certificare comunitara

52