Viata Galicenilor Nr 13

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES

• Anul II • Num`rul 13• 17 APRILIE - 15 MAI 2009

ă r a l o c Ş ă c e t o i l Bib e d r a d n a la st e l a t n e occid - 19 8 1 l a e pag. D a i t în Bra E X C U R S I E L A pag. 16 - 17 L U M I N A Î N V I E R I I C ETAT E A A L B Ă 0 - 21

pag. 2

NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!

02

EVENIMENT...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

JUDETUL VALCEA Primaria Comunei Galicea C.L.S.U. – S.V.S.U. Nr.1402 din 06.04/2009

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE! -

CATRE CETATENII COMUNEI GALICEA-

In conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 , Ordin MAI-MMGA 420/2005 privind managementul situatiilor de urgenta si a prevenirii inundatiilor , Legea de gospodarire a localitatilor nr. 515/2002 si H.C.L. nr. 13/2008 privind gospodarirea si infrumusetatea comunei Galicea , va revin urmatoarele sarcini : - Fiecare cetatean are obligatia sa-si curete santurile aferente gospodariei si proprietatii sale . - Fiecare cetatean trebuie sa-si curete si sa-si decolmateze podetele de acces in gospodaria proprie sau de pe tarlalele sale , pentru a se preintampina eventualele inundatii . - Fiecare cetatean este dator sa-si curete terenurile de orice reziduri si gunoaie , sa-si igienizeze si sa-si amenajeze spatiul din vecinatatea drumului si din fata gospodariei sale . - Fiecare cetatean are obligatia sa contribuie la un mediu ambiental sanatos , sa participe activ la curatenia in localitate si sa nu mai arunce deseurile pe domeniul public al localitatii , in zonele impadurite , in vaile pârailor sau ale râurilor . - Arderea resturilor vegetale in camp deschis sau incendierea miristilor este interzisa , sanctiunile pentru incendiile produse din astfel de actiuni sunt drastic pedepsite.

ATENŢIE:

Conform avertizării de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al judeţului Vâlcea, se interzice arderea necontrolată a vegetaţiei uscate de pe terenurile proprietate privată şi de pe cele aflate în domeniul pu-blic al comunei noastre, îndeosebi de pe acele terenuri aflate în imediata apropiere a suprafeţelor împădurite, unde pericolul extinderii focului este cu mult mai mare... Nerespectarea acestui avertisment se va sancţiona cu o amendă administrativă care poate fi cuprinsă între 10 şi 50 de milioane de lei vechi!

ATENŢIE Pentru evitarea apariţiei gripei aviare, aveţi obligaţia de a ţine toate pãsãrile închise în gospodãrii şi de a respecta toate prevederile adresei nr. 545/2009 emisã de Primãria Galicea. PRIMAR, NÃFLIU ION

UTILE...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

03

Psiholog

Luminiþa Roºoagã

de serviciu...

CAL ATORI SPRE LUMINA ... Sa ne închipuim ca de astazi plecam intr-o calatorie. Sunt unii oameni care se afla mereu pe acest drum-al smereniei, al uitarii de sine si al iubirii de ceilalti.Si suntem noi, poate cei mai multi, care prea ocupati cu a demonstra ca existăm, ne amintim din cănd în cănd căt de mult îl iubim pe Dumnezeu. Sa ne închipuim că de astazi plecam în călatoria în care să ne regasim pe noi si sa putem iarăsi sa-i vedem pe cei din jurul nostru. Fiecare zi să fie un exercitiu. Şi la sfărşitul perioadei de post să absolvim această scoală a sufletului. Fiecare zi să fie o mica, dar importantă încercare pe drumul nostru de apropiere de Dumnezeu, sa fim atăt de curati încăt să primim Lumina cu lacrimi de fericire. In acest rastimp al Postului cel Mare sa ne pregatim si trupul,dar mai ales spiritul. Sa le curăţăm de balastul care s-a depus peste ele, să le scoatem la lumina, să scoatem la lumină ceea ce este mai bun în noi. Sa ne închipuim că astăzi plecăm într-o călătorie. Poate pentru unii drumul va fi drept şi uşor.Poate pentru altii va fi ca urcuşul unui munte,mai greu mai obositor. Dar ce bucurie şi ce pace te cuprinde atunci cănd ajungi pe o culmea unui munte! Cănd vom ajunge la capătul acestui drum-Învierea Domnului, sa nu ne oprim din iubire, din smerenie, din căutarea de sine. Pentru ca iubirea să poată dura este nevoie de salvare şi înviere. Daca totul ar fi zadarnic şi goană după vănt, daca toate ale vieţii ar fi inutile şi fără noimă, daca ne naştem din joaca şi pierim din eroare, de ce ne mai bucuram în zorii zilei, de ce suferim la apus? Pentru că nu sunt toate nimicnicie, pentru că prietenia, dragostea, bunătatea,marinimia sunt importante si ne sfăşie atăt de mult pierderea lor, pentru ca viata se istoveşte şi lasă în urma ei răni avem nevoie de lumină întru iubire eternă. Iubirea lui Dumnezeu e veşnică si pentru că jertfa liu s-a săvărşit, de ce n-am nădăjdui să stăruim şi noi întru dăruirea ei? Să întămpinăm cu sufletul deschis si credinţă în cel de Sus, Sfănta noapte a Învierii Momente frumoase si abia aşteptate, pentru că avem ocazia să simtim si să trăim apropierea de spiritul Sfănt în prejma celor mai dragi.Ne vom apleca atentia, cel putin pentru căteva zile, asupra lucrurilor care contează şi de care uitam în goana zilnică după şi printre cele lumeşti. Multă sănătate şi Paşte fericit!

04

17 APRILIE - 15 MAI 2009

SOCIAL...

PERSOANELE FIZICE CARE NU AU PLATIT IMPOZITELE PE ANII 2007 SI 2008 – pana la data de 17 aprilie 2009 –

UTILE...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

05

SOCIETĂŢILE CARE NU AU PLATIT IMPOZITELE PE ANII 2007 SI 2008 - pana la data de 17 aprilie 2009 –

Vând doua tractoare U650, unul cu cabina patrata si un altul cu cabina conica, stare impecabila de functionare si aspect bine intretinut. PRET NEGOCIABIL. Rela]ii la telefon:

0761-181.050 sau 0743-174.774

06

COMEMORARE...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

NICOLAE RADU, medic şi scriitor,

Medicul şi scriitorul Radu Nicolae (Nelu) s-a născut în satul Cremenari, din comuna Galicea, judeţul Vâlcea, în 25 februarie, anul 1934. Este căsătorit cu doamna Olga Radu, de profesie medic, o distinsă admiratoare a culturii şi artei româneşti, care i-a dăruit un fiu Mircea, student la facultatea de medicină din Franţa. Nicolae Radu este absolvent al Facultăţi de Medicină Generală, Bucureşti şi al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi. A debutat în presă în anul 1968 în paginile revistei Amfiteatru. Debutul editorial a avut loc în anul 1969 cu lucrarea Anestezie şi reanimare, Editura Medicală. Semnează alte patru cărţi de medicină: Imunopatologie chirurgicală (Editura Academiei, 1984), Manual de anesteziologie (Editura Medicală, 1986), Antibioticele şi imunitatea

(Editura Medicală, 1987), Manual de terapie intensivă (Editura Medicală, 1988) şi peste 70 de lucrări ştiinţifice de specialitate medicală comunicate şi/sau publicate. Debutul în literatură sa produs cu Rugăciune pentru cuvinte (2001), apoi a mai publicat volumele de proză: Cerbul de la Tufanul trăsnit (2002), Memorie uitată (2005) şi Paradisul Mateilor (2007). Este doctor în ştiinţe medicale şi a profesat ca medic primar de anestezie şi terapie intensivă, şef secţie Anestezie şi Terapie Intensivă la Spitalul Griviţa şi Spitalul Titan din Bucureşti. Din 1994 s-a stabilit în Franţa, revenind în ţară ori de câte ori simte nevoia sau glasul copilăriei îl cheamă. La 75 de ani, cei dragi au ţinut să-l simtă aproape într-un cadru cu totul special, acolo unde îşi merită locul marii oameni de cultură, Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul” din Rm. Vâlcea. Au fost alături de domnia sa dl.prof.dr. Remus Grigorescu, prefectul judeţului Vâlcea, prof.dr.Doru Moţoc, prof.dr.Ion Soare, prof.dr.Costea Marinoiu, scriitorii George Achim, George Mirea, Petre Stancu, Nicolae Ciurea etc. Localitatea în care s-a născut şi a crescut a fost prezentă prin participarea domnului Năfliu Ion, primarul comunei Galicea, Udrea Florea, viceprimarul comunei Galicea, dir. Cincă Gheorghe, prof. Anton Ceauşescu, prof. Lăculeanu Ion, prof. Măcinic Georgescu, prof.

Pavelescu Romina, pr.paroh Popescu Ion, pr.prof. Tiţu Ion, ing. Pârvulescu Ion Onel, ing. Mărăcine Florin, tehn. Mărăcine Florian, înv. Mărăcine Valeria etc. O personalitate emblematică pentru vâlceni, dar mai ales pentru galiceni, Nicolae Radu şi-a întrupat viaţa în două locaţii: viaţa de medic, unde a încercat să facă o anestezie trupului prin mânuirea siringii şi terapiei intensive şi viaţa de scriitor, unde prin dragostea faţă de cultură şi artă încearcă o anestezie a sufletului prin mânuirea condeiului şi scrierea în proză. Adunaţi în sala de festivităţi după deschiderea oficială, a luat cuvântul prof.dr.Remus Grigorescu, prefectul judeţului Vâlcea, care după o scurtă introducere cu referire la sărbătorit spunea: ,,Domnul Radu Nicolae este omul care a combinat medicina cu scrierea reuşind să scoată în evidenţă valorile satului românesc. Este lăudabil şi îmbucurător tot ceea ce se întâmplă astăzi aici. Un om cu opere pline de substanţă creativă sărbătorit într-un cadru festiv. Felicitări, domnule Nicolae Radu, pentru tot ceea ce faceţi şi mai ales pentru contribuţiile d-voastră literare”. Prietenul de suflet prof.dr.Doru Moţoc, spunea: ,,Întâlnirea cu Nicolae Radu se produce în cartea Cerbul de la Tufanul trăsnit ..., iar cariera de medic strălucit şi dragostea faţă de cultură l-au dus la matca prozei româneşti. Reuşind o performanţă în domeniul literar, a creat un topos aparte, a venit cu un stil personal, unde satul natal, satul matrice, vine spre noi de dincolo de noi, vine din străbuni..., Lucrarea lui se face pe vatra cimitirului vechi din Cremenari, unde trăiesc osemintele moşilor şi strămoşilor ...,

COMEMORARE...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

07

la împlinirea a 75 de ani... căci aici s-a făcut marea investiţie spirituală şi materială, capela Sf.Nicolae, al cărei ctitor este ...”. Prof.dr. Costea Marinoiu a spus: ,,Sunt fericit şi bucuros că particip la această aniversare, căci în destinul său literar am fost pentru Nicolae Radu, naşul de botez în creaţia literară. Iată că viaţa l-a călătorit prin multe ţări, dar nu a uitat de meleagurile natale şi a revenit la matcă, la izvoarele copilăriei..., ştiu că satele comunei Galicea mustesc de istorie şi fiecare are o identitate şi o personaliatate care îl poate reprezenta...,este ceva extraordinar...”. Aniversarea a continuat prin cuvântul prof.dr. Ion Soare: ,,Onorat prezidiu, stimate domnule Radu Nicolae, onorată asistenţă şi dragi galiceni, sunt încântat să particip la un asemenea eveniment pentru că medicul şi scriitorul Nicolae Radu este o onoare pentru literatură şi pentru Uniunea Scriitorilor. El se remarcă ca om de culturăprin iubirea de neam, de pământul natal şi de oameni. Este persoana care a păstrat foarte mult din candorile tinereţii şi scrierile sale ne fac să spunem cu tărie că simte istoria, tradiţia, obiceiul, pământul sfânt şi scump ..., are un stil personal, iar în scrierile sale se simte aroma metaforelor la tot pasul. Glasul pământului îl cheamă din când în când acasă şi scriitorul vine să dea glas memoriei...”. Prof. Anton Ceauşescu, cercetător al istoriei locale, invitat să spună câteva cuvinte, zicea: ,,Sunt copleşit de ceea ce văd că se întâmplă astăzi aici. Serbăm un om, o mare valoare a satului Cremenari, Nicolae Radu, medic şi scriitor. Mă simt onorat să fiu alături la venerabila vârstă, să remarc faptul că cel sărbătorit astăzi se înscrie în aria marilor oameni de cultură ai comunităţii şi calcă pe

urmele marilor personalităţi care au vizitat Cremenariul: Antim Ivireanul, Nicolae Iorga, Alexandru Ioan Cuza etc. Având simţul omului de cultură a folosit sursele de inspiraţie locală pentru a aşterne pe hărtie trecutul istoric al unui sat şi al unui neam. Dl. Nicolae Radu duce la bun sfârşit un destin pe care Dumnezeu i l-a dat, unde resuscitarea memoriei se întâlneşte cu idolii uitaţi, cu portretele de ieri şi de astăzi ale istoriei locale...”. Prezent în sală, primarul comunei Galicea Ion Năfliu spunea: ,,Este un eveniment deosebit pentru mine, pentru noi cei din comuna Galicea, să putem aniversa pe medicul şi scriitorul Nicolae Radu. A fost o onoare pentru mine să-l cunosc, eu care vin din lumea administraţiei, într-o lume a culturii literare. I-am răsfoit cărţile,am încercat să-i înţeleg simţămintele şi am înţeles că este unul dintre personalităţile deosebite ale judeţului şi mai ales ale comunităţii Galicea. Dragostea faţă de locul naşterii şi faţă de vatra satului îl fac să revină permanent printre noi, pentru a se încărca spiritual şi pentru a scrie tot ceea ce va trebui să cunoască generaţiile viitoare”. Scriitorul Nicolae Ciurea, cu referire la sărbătorit, a ţinut să remarce: ,,Domnul Radu este oşteanul care s-a luptat şi se luptă cu viaţa şi moartea şi de foarte multe ori a învins moartea prin anestezie. Este o persoană complexă şi complicată..., se află în situaţia de a nu scăpa de pe câmpul de luptă al vieţii acolo unde Dumnezeu a rânduit să vadă lumina zilei ...”. Domnul Costel Drăguşin, nepotul domnului Nicolae Radu a spus că: ,,...Sărbătoritul este persoana care face parte din categoria oamenilor care nu uită niciodată de unde au plecat ..., calităţile şi atributele îi definesc perso-

nalitatea ..., plin de ambiţie dar şi de orgoliu, dornic de afirmare, dar şi cu o mare putere de muncă, impunător, cu o forţă umană strălucitoare...”. Domnul prof. Pantelimon remarca faptul că: ,,La dl. Radu cheia succesului o reprezintă munca tenace, credinţa în Dumnezeu, dragostea faţă de aproapele şi faţă de locurile natale. Este o personalitate în plin progres, un om cu suflet mare, un mentor, un simbol şi un reper în viaţă...”. Mulţi dintre cei prezenţi ar fi dorit să spună cuvinte frumoase la această sărbătoare, însă clipele au fost încununate de cuvintele medicului şi scriitorului Nicolae Radu, care după prezentarea câtorva evenimente ce i-au marcat viaţa, prin modestia-i caracteristică a spus: ,,Sunt încântat de tot ceea ce se întâmplă. Sunt copleşit de ceea ce s-a spus despre mine ..., nu cred că se cuveneau atâtea ..., m-aţi lăudat foarte mult şi apreciez acest lucru ca pe nişte simpatii personale. Vă mulţumesc din suflet tuturor, dar mai ales soţiei mele Olga, care mi-a oferit cei mai frumoşi 26 de ani din viaţă şi un fiu, Mircea, student la Medicină. Este o soţie remarcabilă, iubitoare de familie, de profesie, de literatură, de tot ceea ce este frumos în acest univers. Sunt multe de spus..., mă opresc prin a mulţumi încă o dată tuturor celor ce aţi fost astăzi alături de mine, în mod special galicenilor şi celor care m-au însoţit, familei Gheorghe Cincă şi familiei Florian Mărăcine”. Ne înscriem şi noi, domnule Nicolae Radu, medic şi scriitor la urările de bine ce vi le transmitem cu ocazia acestei aniversări şi vă dorim în continuare multă sănătate, putere de muncă alături de familie şi noi realizări editoriale. Dumnezeu să vă binecuvinteze cu mulţi şi fericţi ani! n A consemnat, Pr. prof. Ion Tiţu

C M Y K

08

17 APRILIE - 15 MAI 2009

Topologul Galicea câştigă...

SPORT...

! T TO

Odată cu schimbarea antrenorului Iustin Croitoru cu mai Costică Bălteanu, echpa noastră a jucat din ce în ce , bine, obţinând în ultimele 3 meciuri tot atâtea victorii chiar dacă au fost întâlniţi adversari puternici. Neînvinsă în tot campionatul, ecipa FC Băbeni a trebuit să plece cu capetele plecate de pe stadionul ri. Topologul prin jocul de senzaţie realizat de băieţii noşt Topologul Galicea – FC Băbeni 2-1 Steaua N.Bălcescu – Topologul Galicea 1-3 au dat dovadă de fer-play Rivale de o viaţă întreagă, cele două localităţi vecine stă dată echipa noastră a creând un spectacol fotbalistic de zile mari şi de acea fost mai bună. FC Govora – Topologul Galicea 1-2 grele datorită localnicilor, O victorie importantă realizată în condiţii destul de regulamentului. Scorul ta care au prestst un joc destul de dur, deseori peste limisă lovească bara de 4-5 ori putea fi şi mai mare, dar ghinionul a făcut ca mingea astfel că la începutul retuîn loc să intre în poartă. Importante însă sunt cele 3p, au reuşit să recuperăm 4 rului formaţia noastră se afla pe locul 11, în scurt timp , respectiv deplasarea la poziţii, având şanse reale de îndeplinire a obiectivuluimeciuri grele, împotriva finalul campionatului în primele 5 locuri. Urmează 2 12 aprilie împotriva celor ă unor adversari redutabili, primul hop va fi duminic după sărbătorile de Paşte, să de la Lotru Voineasa, urmând ca în prima duminică lţumesc pe această cale tutune întâlnim cu Dinamo Rm.Vâlcea în deplasare. Mu iuri şi le doresc să o ţină ror jucătorilor pentru eforturile depuse în ultimele mec ctivului propus. obie tot aşa până la sfârşitul campionatului şi realizarea n viceprimar Florea Udrea

C M Y K

SPORT...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

09

Re zu ltate la Fo tbal, L iga a V - a, Se ria I, la data de 7 Aprilie 2009: Etapa a 20-a (duminică, 5 aprilie):

Clasamentul, înainte de Paşte:

10

17 APRILIE - 15 MAI 2009

ADMINISTRATIE...

Pro ie cte în de ru lare

Odată cu sosirea primăverii majoritatea obiectivelor de investiţii nefinalizate din lipsa fondurilor din anul 2008, se apropie de finalizare: 1. „Modernizare DC 177 Bratia Vale – Cremenari şi drumul local Dealu Mare, lucrare finanţată prin fonduri Sapard”. În acest moment mai sunt de executat circa 300 m rigole betonate, iar în cazul alocării de către Consiliul Judeţean de 336.614 Ron necesari pentru aşternerea unui strat de piatră concasată bituminizată vom executa şi aceste lucrări. În caz contrar, lucrarea va fi recepţionată în luna mai. 2. „Sistemul zonal de colectare al deşeurilor”. Au fost achiziţionate cele 4 maşini necesare derulării activităţii; se aşteaptă de la Consiliul Judeţean nece-

sarul de fonduri în vederea realizării liniei electrice aeriene de joasă tensiune pentru alimentarea cu energie a obiectivului. 3. „Pod dalat peste gârla Teianca în satul Teiu” 4. „Punte pietonală peste râul Topolog în satul Valea Râului”. În momentul de faţă se lucrează la montarea grinzilor la fundaţiile existente, urmând ca în zilele următoare cursul apei să fie deviat, putându-se în acest fel executa ultima fundaţie care va fi montată chiar pe actuala albie a râului. Lucrările la cele două obiective vor fi finalizate în funcţie de primirea fondurilor de la Guvernul României. Au început lucrările de extindere la Şcoala cu clasele I-VIII Galicea şi execuţia unei magazii,s-au realizat lucrările de zidărie şi betonarea boiandrugilor şi culturilor necesare, urmând să se înceapă celelalte lucrări cum ar fi: acoperiş, tencuieli, instalaţie electrică şi montarea tâmplăriei. n Florea UDREA, viceprimarul comunei Galicea

ADMINISTRATIE...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

11

Pro ie cte de viito r

Pentru alimentare cu apă şi realizarea canalizării, aşa cum am precizat anterior, costul lucrărilor se ridică la o valoare estimată de circa 10 milioane Euro. O mare parte din aceste lucrări Primăria Galicea încearcă să o realizeze prin înfiinţarea Asociaţiei Intercomunitare Valea Topologului. Scopul acestei asociaţii este acela de a atrage cât mai multe fonduri europene în vederea finalizării priorităţilor necesare comunităţii. Primul proiect din cadrul acestei asociaţii se încearcă a fi realizat până în luna iunie şi va cuprinde extinderea reţelei cu apă „Brădişor” din comuna Budeşti în satele Cremenari, Bratia Deal, Bratia Vale, Cocoru şi Dealu Mare, precum şi continuarea canalizării în satul Teiu, Valea Râului, Gelepu, Cocoru şi Bratia Vale. În acest an se urmăreşte execuţia următoarelor lucrări: - reabilitare Dispensar Medical; - asfaltare pe lungime de 1 km DJ 678 D Valea Râului; - construire local nou Primărie; - finalizare construcţie Şcoala Cocoru; - construire Grădiniţă cu 4 săli de clasă în

Galicea; - Casă de Cultură; - demolare Grădiniţă veche Galicea, Grădiniţă veche Bratia Deal, Şcoală veche Cremenari, atelier mecanic Galicea; - realizarea unor terenuri de joacă în satele Cocoru, Bratia Vale, Bratia Deal, Cremenari; - începerea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în satele Galicea, Ostroveni, Teiu; - modernizarea mai multor drumuri săteşti. n Florea UDREA, viceprimarul comunei Galicea

12

17 APRILIE - 15 MAI 2009

ivind r p e n u i ţ c a Amplă situaţia ă c i m o n o c e l socia şi de mediu

SOCIAL... În perioada aprilie – iunie 2009 Primaria comunei Galicea, judeţul Vâlcea va demara o amplă acţiune bazată pe structura economică, socială şi de mediu, având ca ţintă identificarea problemelor majore cu care se confruntă cetăţenii localităţii . Datele culese din teritoriu vor fi centralizate la nivel local şi se vor constitui în principalii indicatori de acţiune ai factorilor de intervenţie locali şi judeţeni . Ţinând cont că în perioada următoare populaţia României va traversa o ampla criză economico-socială, revine administraţiei să se implice şi să indentifice dificultăţile cetăţenilor, să propună şi să desfăşoare acţiuni de intervenţie în colaborare cu celelalte instituţii ale statului. Rugăm cetaţenii să dea dovadă de maximă receptivitate şi sinceritate în comunicarea cu exactitate a datelor solicitate în fişa de interviu social, să acorde sprijinul necesar funcţionarilor Primariei care vor fi deplasaţi în teritoriu . Informăm populaţia că acest tip de acţiune este unic la nivel judeţean şi naţional, încercând prin această formă să mobilizăm şi administraţia Judeţului Vâlcea şi chiar factorii de decizie guvernamentali, intrucât doar la faţa locului se cunosc problemele comunităţilor locale mult mai bine decât le descriu sondajele publice sau datele instituţiilor de statistică oficiale. Anexăm ca model Fişa de interviu social şi vă mulţumim anticipat pentru sprijinul pe care ni-l veţi acorda, sprijin de care dumneavoastră aveţi nevoie. Vă mulţumim!

Judetul Valcea Primaria com. Galicea Nr...........din........................ Fisa interviu de interes social Privind situatia familiala a d-nei/d-lui ...........................................................................................Nume/prenume titular..................................................CNP............................................................ Adresa de domiciliu..................... ..................................................................................................... Nume /prenume membrii familie (sat, sotie , fiu , fiica) : .........................................................................................CNP............................................................................. .........................................................................................CNP......................................................................................... .........................................................................................CNP......................................................................................... .........................................................................................CNP........................................................... Numar de salariati/alte activitati.................. Loc de munca............................................. meserie /ocupatia.................................. varsta........venit total familie......................................... Venit pe membru de familie ......................alte ajutoare................................................................ Numarul de imobile din gospodarie(buc.) – casa........... anexe.......... ........................................... Someri disponibilizati in anul 2009............... unitatea in care a fost angajat............ ...........................................motivul concedierii............................................ Numar persoane fara documente de sedere in localitate................ Motivul........................................................................................................................... .............................................................. Nr. persoane aflate in dificultate (boala , invaliditate , lipsa venituri)...... .......................................................................................................................................................................................... ............... Situatie scolara copii (daca exista abandon scolar sa se precizeze motivul)........................................... .......................................................................................................................................................................................... Situatie copii minori cu probleme speciale (familii despartite , parinti decedati ,copii abandonati , copii lasati in grija altor persoane decat parintii).................................................................................................................................. ..............................................................................Situatia igienei si curateniei in gospodaria proprie /teren aferent domeniului public (depozite de gunoi menajer , depozite materiale pe Domeniul Public , ape reziduale si depozite dejectii animale)............................................................................................................................................................... ........................................................................ Timp de remediere a situatiei si masuri imediate............................. Intocmit – Nume prenume Audiat – Nume prenume ...................................................... .................................................. Semnatura.................................... Semnatura................................

EDUCATIE/CULTURA...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

13

Importanţa bibliotecii comunale, săteşti şi şcolare Înainte de a prezenta câteva aspecte despre importanţa bibliotecii, trebuie să ne amintim ca o importantă componentă a acesteia este cartea. Cartea, care are un rol important în dezvoltarea noastră ca oameni să ca element component al culturii unei naţiuni, face parte din acele bunuri a căror valoare se defineşte prin relaţia ei cu cititorii. Prin colecţiile unei biblioteci înţelegem totalitatea documentelor materiale, purtătoare de informaţii, provenind din achiziţii, donaţii sau schimb de publicaţii, organizate după anumite criterii, care facilitează regăsirea lor. Prin completarea colecţiilor se urmăreşte creşterea fondului de carte, în funcţie de dinamica pieţei, de tipărituri, de dimensiunea şi profilul bibliotecii şi de tendinţele observate în interesele de lectură ale cititorilor. Completarea colecţiilor se poate face curent (procurând publicaţii de mare valoare documentară, apărute anterior apariţiei bibliotecii). Biblioteca are un rol foarte important într-o scoală, pentru că reprezintă accesul elevilor la informaţie, la ştiinţă şi la cultură. Toate acestea reprezintă drepturile fundamentale ale omului, care împreună cu dreptul la educaţie sunt recunoscute peste tot în lume ca elemente cheie atât ale unei dezvoltări durabile a umanităţii cât şi a progresului economic şi social. Aş adăuga faptul că biblioteca comunală este considerată o casă a culturii şi totodată un for de comunicare între cititorii comunei şi cei care scriu, creează. Biblioteca sătească oferă un loc liniştit iubitorilor de carte, unde să-şi satisfacă nevoia de carte, să se informeze, într-un cuvânt oferă garanţia unei bune informări localnicilor. O bibliotecă nu este un depozit inert, o comoară îngheţată de valori nebănuite cuprinse sau expuse sistematic în rafturi, un templu babilonic care s-a înălţat de la unicatele manuscriselor, până la milioanele de exemplare, pe care le numără acum orice mare instituţie similară din lume. O bibliotecă este un templu al lecturii, al discursului în tovărăşia celor mai de seamă spirite ale culturii universale, de la îndepărtata Antichitate până la ultimii contemporani. Încă din perioada tranziţiei, natura fenomenului lecturii se modifică profund. În

primul rând se modifică cerinţele de lectură ale cititorilor, ca efect al nevoilor lor sociale, economice, civice, spirituale. Se impune revitalizarea rolului bibliotecii, ca instrument important al dezvoltării umane. Mutaţiile din domeniile economic şi social se reflectă şi la nivelul beneficiarilor serviciilor de lectură. Elevii au nevoie de o bibliotecă în şcoală, pentru studiu, lectură, informare şi mai ales aceasta le oferă un sprijin pentru testările de la clasă şi pentru examenele ce îi aşteaptă. Lectura recreaţională este în descreştere printre tineri, iar noi ca indrumători trebuie să îi ghidăm în funcţie de cerinţe, nevoi, dorinţe. O concluzie importantă este că accesul la o colecţie diversă şi mare din bibliotecă este unul din elementele esenţiale în încurajarea copiilor să citească şi faptul că motivaţia lecturii este determinată de cunoaşterea acelor cărţi care au un rol moderator asupra comportamentului. Există o relaţie directă între modul cum este stimulată motivaţia lecturii în şcoală şi opţiunile pentru lectură ale elevului. Faptul că bibliotecile pierd teren în raport cu mijloacele comode de informare, chiar dacă informaţia care se poate obţine într-o bibliotecă e incomparabil mai complexă. Pentru a menţine interesul oamenilor cred că fiecare instituţie de acest fel trebuie să-şi adapteze activităţile specifice la noile tipuri de gândire, de trăire spirituală sau materială. O carte rămâne un mijloc de informare; iar dacă internetul este condiţionat de existenţa unui calculator şi a unei reţele, biblioteca rămâne în principiu accesibilă tuturor. Activitatea unei biblioteci este uriaşă, iar memoria umană se dezvoltă ca orice organ al corpului prin exerciţii la care cititul este de o importanţă covârşitoare. n profesor, Pavelescu Maria Romina

14

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

1. Vând Combinã Class Consul cu o masã de lucru de 3 metri, aflatã în stare perfectã de funcþionare, la preþul de 8.000 Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0767764.277. 2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 metri. Relaþii la telefon: 0767764.277. 3. Vând semãnãtoare din import Germania la 3 metri, stare perfectã de funcþionare. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 4. Vând disc nou, la preþul de 9.000 Ron. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 5. Vând prãºitoare + copãitoare nouã, la 5 rânduri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 6. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 400 litri, suprafaþã de lucru de 12 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 7. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 1.000 litri, suprafaþã de lucru de 15 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 8. Vând Combinã Class Europa masã de lucru de 2,10 metri, aflatã în stare bunã de funcþionare, recent adusã din Germania, la un preþ negociabil. Relaþii la telefon: 0721-825.723.

Concep si redactez lucrari de diploma si referate la cele mai avantajopase preturi. Relatii la telefon: 0729-507.307!

PUBLICITATE Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i emute pe site-ul ziarului nostru www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la persoane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`, ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu este supus regulilor CNA! Acest post nu func]ioneaz` pe principiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! n Manager PROPRESS, Alin BARBU

Prima televizune online din Vâlcea!

ANUNTURI & PUBLICITATE

17 APRILIE - 15 MAI 2009

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, calitate excep]ional`, vinul este curat.

n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Rela]ii la tel: 0720-932.082

nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

0768-103.501 Vând mansarde din BCA, strada Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

0751-898.584 Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-460.106

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

0728-242.765

SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase. R“mnicu V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156. Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.

C M Y K

1 6 17 APRILIE - 15 MAI 2009

EDUCATIE/CULTURA...

Cu mic, cu mare, în excursie la “Cetatea Albă”

Duminica, 5 aprilie a.c., a însemnat pentru mulţi dintre elevii Şcolii Bratia Deal un interval de douăsprezece ore în care au preferat să vadă şi alte locuri decât cele natale. Preţ de 400 de kilometri dus şi întors, copiii au văzut cu ochii lor diferenţele dintre modul de viaţa al românilor de dincoace şi dincolo de Carpaţii Meridionali. Au simţit, sau mai bine spus, aproape că nu au simţit cum au parcurs o distanţă de 100 de kilometri în aproximativ tot atâta timp cât faci pentru a ajunge, la Vâlcea, de la ţară la oraş cu microbuzul. Şi şi-au dat seama că „de vină” sunt drumurile. Între Râmnicu Vâlcea şi Alba Iulia, oraşul Marii Uniri, autocarul a circulat pe marele drum european E81, care, deşi nu este încă unul foarte lat, permite o deplasare mult mai rapidă decât orice alt drum din comuna de origini. Ceea ce nu au înţeles elevii de la Bratia, deocamdată, este faptul că pentru construirea acestui drum s-au cheltuit şi sunt cheltuiţi mai mulţi bani decât pentru toate drumurile noastre comunale la un loc. Popas... comercial Dar drumul iute spre Alba şi înapoi nu a fost singurul lucru care a rămas în memoria excursioniştilor de o duminică. Pe traseu, în judeţul Sibiu şi Alba, copiii au văzut că românii din Ardeal locuiesc în alte case decât cele care se construiesc la Vâlcea. Ale lor sunt mult mai vechi decât ale noastre şi, în felul lor, mult mai arătoase. Sunt parcă rupte din manualul de istorie. Iar a vedea cu propriii ochi istoria a fost motivul pentru care un autocar plin ochi a plecat pe 5 aprilie de la Bratia spre Alba Iulia. Pentru a nu contrazice cumva tocmai noi faptul că turismul este

şi comercial, nu puţine au fost locurile în care cei mici s-au întrecut în a-şi cheltui până la ultimul bănuţii primiţi pentru călătorie. Mai ales la Tălmaciu, micul grup de călători-cumpărători de la Galicea a adus o... rază de speranţă în plină criză economică. proprietarilor unui popas turistic care nu mai văzuseră cam de multicel aşa vânzare la ora 9 dimineaţa. „Antrenat” la shopping prin magazinele din comună, fiecare şi-a scos cam tot ce avea prin buzunare, drept pentru care nimeni nu a dus lipsă de atenţie din partea vânzătorilor de la Tălmaciu, care ne-au asigurat, la plecare, că-s mereu bucuroşi de aşa oaspeţi. În oraşul Marii Uniri Dacă până la Alba Iulia toată lumea a privit pe geam la peisajele „în mişcare”, la destinaţie toată lumea a fost cuprinsă de o explicabilă „mâncărime” în tălpi. După o scurtă oprire la Catedrala Reîntregirii Neamului unde au fost încoronaţi regele şi în în calitate de suverani ai României Mari şi după o poză de grup la statuia lui Mihai Viteazul, am vizitat Muzeul Unităţii Naţionale din chiar clădirea unde s-a infăptuit actul unirii, şi am putut citi săpat în piatră pe frontispiciul arcului de triumf de la intrare, în latină , mesajul “ În anul Domnului 1918, 1 decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna şi în mod irevocabil prin votul solemn şi unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-România. Eternă fie aducerea aminte a acestui act măreţ”. Nu puteam să nu vizităm şi… să nu ne pozăm, de o parte şi de alta a Obeliscului ridicat în memoria lui Horea Cloşca şi Crişan. Pentru

C M Y K

EDUCATIE/CULTURA...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

17

O excursie „pe cinste” la Alba Iulia

n Impresiile elevilor Şcolii Bratia Deal adunate de Stoiceanu Ana Maria, clasa a VII a De când au dat mugurii primăverii l-am „bătut la cap” pe domnul diriginte Măcinic Georgescu să facem o excursie undeva mai departe, să ieşim din graniţele judeţului, de exemplu la Alba Iulia, despre care auzizerăm atâtea lucruri interesante. Joi, 26 martie, domnul diriginte na mai suportat insistenţele noastre, ne-a îmbarcat în maşină şi ne-a dus în faţa primarului să ne spunem „păsul”: ne-a prezentat şi ne-a abandonat acolo timp de 15 minute, timp în care am discutat destul de apropiat cu domnul primar Năfliu Ion, i-am spus că suntem în jur de 30 de elevi care dorim acest lucru; a dat telefon la firma Auto Narci S.R.L., şi după câteva minute de negocieri ne-am ales cu o excursie la Alba Iulia cu 30 lei (de elev). Noi ne-am ocupat de strâns banii, domnul diriginte de formalităţile necesare (tabele, aprobări de la Inspectoratul Şcolar). În dimineaţa zilei de duminică, 5 aprilie, ora 7 fix am „decolat” cu autocarul spre Alba Iulia însoţiti de profesori, diriginţi, câţiva părinţi şi un ghid care ne-a informat pe tot parcursul, dar şi domnul primar care ne-a însoţit în mult râvnită noastră excursie. Valea Oltului am prins-o în răsăritul soarelui pe crestele-i pline de zăpadă, iar „intrarea triumfală” în cetatea Alba Iulia am făcut-o chiar în mijlocul slujbei de la „Catedrala întregirii neamului”. Aceasta avea o aură mistică, clopotele răsunau peste tot oraşul şi se auzeau cântece bisericeşti minunate. Am admirat măreţia şi stilul decorativ al construcţiilor, statuia lui Mihai Viteazul, grupul de statui ai celor mai de seamă înfăptuitori ai Unirii, am intrat pe poarta cetăţii şi ne-am minunat de lucrarea magnifică din inima Ardealului – Cetatea cu zidurile ei neclintite de trecerea timpului. Toate cărămizile vechi din care erau făcute zidurile, poarta cetăţii, care se rididomnul primar Ion Năfliu, această călătorie a fost, ca ctunci când veneau duşmanii, reînsufleţeau parcă toate acele după cum am aflat la faţa locului, nu doar o plăcută ieşire împreună cu elevii de la Bratia, ci şi un prilej de momente de cumpănă ale strămoşilor noştrii. Am făcut zeci de poze şi rememorare a câtorva ani frumoşi din tinereţe petre- parcă n-am putut să fotografiem totul, ne-am epuizat aparatul foto, am cuţi în Alba Iulia sau “Bălgrad”, aşa cum era trecut în recurs la telefoane...Cei mai mici au închieiat în parcul de distracţie din Alba Iulia. După 4 ore ne-am îmbarcat, ne-am uitat în urmă cu regret documentele medievale redactate în limba slavonă. Obiectivele turistice vizitate nu au fost puţine, la fel pentru că n-am văzut totul, dar o să revenim...pentru că a fost o minuexplicaţiile oferite cu generozitate de ghidul nostru, ne. Cuvintele domnului Rădoi Ioan care ne-a fost ghid ne-au mişcat şi domnul profesor Ioan Rădoi. În oraşul Marii Uniri, mai mult de-a lungul întregii călătorii. Alba Iulia este, fără îndoială, un coeziunea, unitatea în cuget şi simţiri a grupului nostru loc unde merită să mergi şi de unde pleci cu un bagaj bogat de amintiri a avut un pic de suferit, când în loc să facă o vizită în istorice. La întoarcere ne-am oprit în Hermanstadt – Sibiu unde am interiorul Catedralei Reîntregirii, o parte dintre copii mers pe jos printre construcţiile impestuoase şi vechi de sute de ani. au renunţat pentru câteva minute la istoria locului pre- Ne-am săturat de îngheţată şi-am plecat spre Dumbravă, unde am viziferând să încerce un tobogan gonflabil, dispus suficient tat grădina zoologică şi nu ne-a scăpat nici un colţişor nevizitat. de aproape pentru a le distrage atenţia de la scopul călătoriei noastre. Per ansamblu, deşi a fost nevoie să Amurgul ne-a prins tot pe Valea Oltului cu pitorescul ei necontestat. Pe oprim de mai multe ori pentru a mai lua o gură de aer partea stângă observăm stânca ce pare atotputernică. De neglijat nu era proaspăt, călătoria la Alba Iulia a fost educativă şi plă- nici pădurea, a cărei coloristică, de un verde opulent, ne încânta privicută, iar cei care au traversat trei judeţe într-o singură rea. Ajunşi fiecare acasă n-am mai contenit cu povestitul celor din jur, zi abia aşteaptă să repete aventura... până târziu în noapte, când sleiţi de incitanta excursie, am retrăit visul ei n Cătălin Georgescu într-o binecuvântată odihnă...

18

17 APRILIE - 15 MAI 2009

INVESTITII

Bibliotecă Şcolară la standarde occidentale în Bratia Deal Inaugurarea bibliotecii şcolare din Bratia Deal a avut loc pe 25 martie 2009, la ora 14.00, la şcoala cu clasele I-VIII Bratia Deal, comuna Galicea. La acest eveniment au participat oameni iubitori de carte şi de frumos din comună. Printre aceştia amintim: - Primarul comunei Galicea Năfliu Ion - Viceprimarul comunei Galicea Udrea Florea - Director Şcoala Galicea, Floroiu Laurenţia - Profesor, Anton Ceauşescu - Profesor, Măcinic Georgescu - Preot Profesor, Tiţu Ion - Profesor, Pavelescu Romina - Profesor, Oprea Gheorghe - Bibliotecar, Şiţoiu Maria - Preot Profesor, Tiţu Ion - Profesor, Popescu Violeta - Profesor, Chelcea Ion - Profesor, Lăculeanu Ion - Profesor, Vlădulescu Marin Mădălin - Învăţătoare, Mărăcine Valeria - Învăţătoare, Trucmel Elena - Educaroare, Oprea Elena - Educatoare, Georgescu Elena - Profesor, Duţă Dragoş - Profesor, Mihai Gheorghe - Învăţător, Voicu Ion - Bibliotecar, Şiţoiu Maria - Coordonator Centru Comunitar, Şiţoiu Alina Mihaela - Reprezentant World Vision, Popescu Corina;

- părinţi ai elevilor şi alte cadre didactice ale şcolii şi nu numai, foşti elevi şi profesori ai Şcolii din Bratia Deal şi cetăţeni de bine ai satului, printre care şi domnul Lixandru Ion, fost primar al comunei Cremenari, acum mulţi ani; oameni care au venit la această inaugurare pentru a vedea modernizările ce au avut loc datorită implicării acestor oameni mai sus menţionaţi. S-a ţinut cont de faptul că prima şcoală aici, în Bratia Deal a fost o chilie din nuiele, iar dascăl le era Ion Cremenereanu, de unde şi numele fostei comune Cremenari, actualmente satul Cremenari, comuna Galicea, ca tablă copii aveau o ladă cu nisip în care scriau cu degetul, şi totuşi, interesant era faptul că nu la lipsea putina cu apă. Cu ocazia acestui eveniment au fost prezentate: 1. Cuvânt de întâmpinare – Parteneriatul cultural educativ: „Biblioteca şcolară” de domnul Profesor Măcinic Georgescu ; 2. Sfinţirea bibliotecii şcolare - Preot Tiţu Ion; 3. Discurs ţinut de Primarul comunei Galicea Năfliu Ion şi de Viceprimarul Udrea Florea; 4. Program literar artistic susţinut de Corul „Vocea Brătienilor”, la care am avut parte de momente muzicale excepţionale, dăruite de elevii acestei

şcoli, dirijaţi de preot profesorul Tiţu Ion care se ocupă de aceşti copii minunaţi; 5. Istoricul Şcolii Generale cu clasele I-VIII Bratia Deal - Profesor, Anton Ceauşescu; 6. Importanţa unei biblioteci şcolare Profesor, Pavelescu Romina; 7. Identitatea unei biblioteci vechi şi noi – Profesor, Oprea Gheorghe 8. Investiţiile administraţiei locale la Şcoala cu clasele I-VIII Bratia Deal; 9.Organizaţia creştin – umanitară World Vision, o implicare directă în viaţa copiilor – Manager zonal, Popescu Corina 10. Au rostit alocuţiuni: - Profesor, Floroiu Laurenţia - P.C.Pr. Prof. Tiţu Ion - Prof. Popescu Violeta - Învăţător, Voicu Ion A fost un moment demn de toată lauda organizatorilor şi a tuturor celor care au luat parte la această inaugurare. Să dea Dumnezeu ca aceste idei de înflorire a învăţământului românesc să se extindă din sat în sat, din comună în comună, până se va ajunge din nou la dragostea de carte, care din păcate a fost depăşită de calculator şi ia amploare din ce în ce mai mult. Felicitări tuturor celor implicaţi în acest proiect! n Alina Mihaela Şiţoiu, coordonator Centru Comunitar de Instruire şi Informare,

17 APRILIE - 17 MAI 2009

Inaugurarea bibliotecii şcolare din Bratia Deal Participăm azi la aniversarea... ...noii Biblioteci, cu inaugurarea... ...într-un cadru larg, festiv sărbătorim Acest eveniment, dar ...ne amintim „Că-n urmă ce decenii era un local Amenajat, fireşte-n Cămin Cultural O veche bibliotecă ce funcţiona Cu-angajat de stat, Onea se numea Urmată la post de doamna Violeta Până-n şaişopt; s-a predat ştafeta...” Comuna Cremenari „s-a dat” de Galicea Iar biblioteca a rămas tot aicea... ...adică-n Cămin şi-apoi ce-a urmat... ...e lesne de-nţeles, că ...s-a destrămat!! Cărţi înstrăinate, sau poate furate „Opere alese”(!) Mult politizate!... Treptat, treptat însă se înfiripează Noua bibliotecă ce funcţionează În această sală, mare arătoasă Căci până mai ieri, era-n altă clasă Mobilier vechi, uzat şi nesigur Populat de şoareci şi-ameninţat, desigur Au fost cărţi furate, dar în mare parte Unele din ele - au fost recuperate... ...Deci mai înainte făcut-au mai nimic Pân’ veni director, domnul Măcinic! Şi-n acest sector mult s-a implicat Cu doamna Popescu şi-au realizat Muncind din răsputeri fiecare-n parte Izbutind refacerea fondului de carte! Şi drept stimulent, dar mai mult de formă Reuşi-ncadrarea cu...un sfert de normă! Iar Organizaţia Creştin – umanitară Cu bune rezultate, cunoscute-n ţară Îmbogăţii fondul de carte cu noi nume Dotând biblioteca cu sute de volume... ...vreo două şi ceva, şi-apoi şi cu-o sumă Destul de frumuşică, strânsă pân-la urmă Alături de-altă sumă de Primărie dată Şi-alta de la părinţi şi strânse la olaltă Cincizeci de milioane-n total s-au adunat Şi cu dulapuri noi sala-au mobilat Văzut-aţi, bunăoară sala ce frumos arată În această şcoală, complet modernizată În care-s investite sute de milioane Gresie şi faianţă, centrală, termopane Cu grupuri sanitare şi-mprejmuire nouă Pentru acestea toate noi mulţumim vouă... ...celor din Primărie, ce mult v-aţi implicat Făcând din astă şcoală, un real unicat! ........................................................... Din suflet vă dorim, putere, sănătate De belşug, fericire, cu toţi s-aveţi perte! n Profesor, Gheorghe Oprea Bratia Deal - 25 martie 2009

19

20

17 APRILIE - 17 MAI 2009

RELIGIE...

Lumina Învierii lor» (I.Cor.15, 14-21). Învierea Mântuitorului creează în noi, creştinii, o stare sufletească ce nu se poate compara cu niciuna din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei uşurări, unei bucurii, unei încrederi şi unei nădejdi, pe care n-o poate produce în om niciun alt fapt, niciun alt sentiment, Dintre toate minunile nicio schimbare, nicio emoţie Mântuitorului, cea mai mare şi din cele ce pot încerca sufletul mai uimitoare este propria Sa nostru. Când Iisus Mântuitorul înviere din morţi, minune care trăia în suferinţă şi umilire în în acelaşi timp este şi cea mai zilele patimilor, El era, privinputernică dovadă despre dum- du-L omeneşte, cel mai neferinezeirea Sa şi în acelaşi timp cit, mai părăsit, mai neajutorat, şi despre divinitatea creştinis- mai năpăstuit, mai zdrobit dinmului. Însă, învierea tre toţi oamenii. Niciodată un Mântuitorului este şi piatra de om n-a fost mai greu lovit temelie şi garanţia învierii pentru binele ce făcea, mai morţilor, importanţa ei pentru duşmăneşte tratat, mai crunt credinţa creştină fiind sublinia- batjocorit, jignit, huiduit, tortă în mod deosebit de către turat şi profanat, ca Iisus Sfântul Apostol Pavel: «Iar Hristos. Nu numai cei care-L dacă Hristos n-a înviat, zadar- răstigneau, urlau şi blestemau, nică este atunci povăţuirea nu doar un popor se desfăta la noastră, zadarnică şi credinţa privirea durerilor Lui fizice şi voastră ... Şi dacă nădăjduim morale, ci o lume întreagă, de în Hristos numai în viaţa atunci şi până astăzi, a găsit în aceasta, atunci suntem mai de osânda şi în moartea Lui o plăplâns decât toţi oamenii. Dar cere, o satisfacţie, un sentiacum Hristos a înviat din ment ca de dreptate şi de putemorţi, făcându-Se începătură re a ei împotriva ,,înşelătorului celor adormiţi. Căci deoarece Aceluia”, cum îl numeau cu moartea a venit printr-un om, ipocrizie cei care L-au dat spre printr-un om şi învierea morţi- chinuire şi moarte. Împotriva

argumentelor stoarse necredinţei şi a pretextelor cu păcat, Învierea lui Hristos s-a dovedit şi s-a impus cu puterea faptului împlinit şi cunoscut, astfel că imnul ei triumfal face de atunci, şi va face totdeauna, bucuria noastră şi a lumii. Împotriva tuturor raţiunilor omeneşti, împotriva “înţelepciunii” de jos a celor care au căzut în robia superstiţiilor şi a legendelor necreştine, împotriva a tot ce s-ar putea zice şi scrie stă faptul Învierii, transformat în Biserica permanentă şi universală, stă creştinismul întreg, ca dovedire şi încredinţare neclintită şi nedesmintită a Învierii lui Hristos.Ce ar fi fost omenirea fără Învierea lui Hristos, fără creştinism şi fără Biserică, fără Apostoli, fără Evanghelie, fără Sfinţi, fără credinţă, fără sublima iubire creştină, fără multele şi marile idei şi fapte de bine şi de cultură aduse de creştinism, fără miile de martiri care au cucerit cu suferinţe şi cu sânge dreptul omului la libertatea de gândire şi de credinţă, fără virtuţile sublime şi fără instituţiile de binefacere incomparabile ale creştinismului, fără capodoperele de gândire, de caritate şi de arta cu care creştinismul a umplut, a înnobilat şi a ridicat lumea ? Din moartea şi din Învierea Lui credem şi ne mântuim şi trăim în marile idei morale care au devenit patrimoniul omenirii întregi. Învăţătura şi misiunea lui Hristos s-au verificat prin Moartea şi Învierea Lui; Moartea şi Învierea lui au dat Creştinismului sens şi viaţă, au dat sens morţii şi învierii noastre. Lumea

RELIGIE... Dintre toate minunile Mântuitorului, cea mai mare şi mai uimitoare este propria Sa înviere din morţi, minune care în acelaşi timp este şi cea mai puternică dovadă despre dumnezeirea Sa şi în acelaşi timp şi despre divinitatea creştinismului. Însă, învierea Mântuitorului este şi piatra de temelie şi garanţia învierii morţilor, importanţa ei pentru credinţa creştină fiind subliniată în mod deosebit de către Sfântul Apostol Pavel: «Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci povăţuirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră ... Şi dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, atunci suntem mai de plâns decât toţi oamenii. Dar acum Hristos a înviat din morţi, făcându-Se începătură celor adormiţi. Căci deoarece moartea a venit printr-un om, printr-un om şi învierea morţilor» (I.Cor.15, 14-21). Învierea nu cunoaşte Învierea; ea traieşte pământeşte, mărginit, fizic, fără perspectiva vieţii viitoare. Trăieşte în iluzii şi plăceri o viaţă ca de colivie, peste care apasă imens, inert şi greu mormântul. Învierea lui Hristos a rupt valul care acoperea omului misterul existenţei post-mortem, a deschis vieţii omeneşti o privire spre zarea veşniciei, a luat morţii rolul şi caracterul de sfârşit tragic şi dureros. Viaţa nu este o scânteie efemeră şi enigmatică în haos; este o existenţă de durată cu destin spiritual în eternitatea în care se integrează cu preţ de suflet şi cu rost dumnezeiesc. Fără Învierea Domnului Hristos, Creştinismul s-ar fi înăbuşit

17 APRILIE - 17 MAI 2009

în râsul şi în batjocura fariseilor şi cărturarilor, în insensibilitatea lumii păgâne, în teama şi neputinta Apostolilor terorizaţi de strigătele mulţimii înfuriate:,,Răstigneşte-L, răstigneşte-L!”. Fără moartea lui Hristos, creştinismul nu avea efect mântuitor, fără Învierea Lui nu avea Viaţă şi putere. Fără Înviere, nu era credinţă, nu era nădejde, nu era bucurie creştină. Suferinţa şi biruinţa, durerea şi bucuria, Crucea şi Învierea îşi corespund şi se completează, ca

21

două feţe paralele şi echivalente ale faptului creştin. Învierea Domnului Hristos a adus o nouă orientare spre veşnicie a lumii. Prin Învierea lui Hristos, grija cea mare şi durerea au trecut. În Învierea lui Hristos avem suprema bucurie, putere şi garanţie a nădejdilor noastre: ,,Hristos a Înviat!” . n Ioana Medeea Tiţu, Colegiul Naţional de Informatică ,,Matei Basarab” Rm. Vâlcea

Gândire creştină O lume în care totul e frumos, E pur, gingaş şi credincios, O lume în care ,,om” te ştii E raiul ce pururea va fi. Dar când în viaţa veşnică ai trecut, Sufletul te-ntreabă unde va ajunge, Iadul ar fi un loc cu totul neplăcut În care diavolul ispititor te poate împinge. Dar niciodată nu ştii cu adevărat Şi trebuie s-aştepţi momentul adecvat În care morţii toţi vor învia, Atunci vei ştii şi starea în care vei intra. Atunci vei dovedi dreapta credinţă Faţă de Cel ce te-a creat, Domnul Iisus iubit şi lăudat Şi poate El îţi va-mplini a ta dorinţă. Dorinţa este evidentă, De-a dreapta Tatălui ai vrea să stai, Dar când sentinţa va fi dată Te vei gândi: va fi frumos în rai?

22

ANUNTURI...

17 APRILIE - 17 MAI 2009

PRIMĂRIA GALICEA ŞCOALA GENERALĂ BRATIA-DEAL

ŞCOALA GENERALĂ GALICEA

ORGANIZEAZĂ CONCERTUL DE MUZICĂ ŞI POEZIE ,,IZVORUL BUCURIEI” LA CĂMINUL CULTURAL CREMENARI VINERI, 24 APRILIE, ORA 1500 (IZVORUL TĂMĂDUIRII) INVITAŢI: CORUL ,,GLASUL BRĂTIENILOR” CORUL ,,VOCEA TOPOLOGULUI” FORMAŢIE DE MUZICĂ POPULARĂ SOLIŞTI ŞI SOLISTE DIN PROGRAM: - Medalion de cântări religioase - Moment poetic (recital) - Tezaur folcloric (solişti şi soliste) - Hora satului (jocul şi dansul românesc) - Ciocnitul ouãlor roŞii (tradiţie creştină)

O SĂRBĂTOARE PENTRU TOŢI GALICENII IUBIŢI CREDINCIOŞI, VĂ INVITĂM ÎN DUMINICA A II-A DUPĂ SFINTELE PAŞTI, DUMINICA TOMII – 26 APRILIE 2008 – LA SFINŢIREA ŞI INAUGURAREA TROIŢEI SF. DIMITRIE CEL NOU DIN CURTEA BISERICII SF. NICOLAE DIN DEALUL GALICII, PRECUM ŞI LA AGAPA FRĂŢEASCĂ ORGANIZATĂ CU OCAZIA ACESTUI MARE EVENIMENT CREŞTINESC. ORGANIZATORI: CONSILIUL ŞI COMITETUL PAROHIAL GALICEA P.C. PR. PROF. ION TIŢU PRIMĂRIA GALICEA ORGANIZEAZĂ PE TERENUL DE FOTBAL DIN PARCUL ,,ZĂVOI – TOPOLOG” UN CONCURS DE FOTBAL TUR ŞI RETUR ÎNTRE ECHIPELE SATELOR GALICII DUPĂ URMĂTORUL PROGRAM: DUMINICA FLORIILOR – PRIMUL TUR – ORA 1400 DUMINCA TOMII – RETURUL – ORA 1400 CREMENARI – GALICEA (ORA 14001500) BRATIA DEAL – VALEA RÂULUI (ORA

INVITAŢIE Către, Comunitatea Galicea Grupul de eleve ce alcătuiesc corurile comunei Galicea ,,Glasul Brătienilor” şi ,,Vocea Topologului”, vă invită să audiaţi un concert inedit de colinde pentru Învierea Domnului” şi un moment poetic, în ziua de Izvorul Tămăduirii – vineri, 24 aprilie , ora 1500 , la Căminul Cultural Cremenari. Vă aşteptăm cu toată dragostea pentru o zi închinată bucuriei. Ana Stoiceanu, Mirabela Andrei

1500-1600) CELE DOUĂ ÎNVINGĂTOARE (ORA 1600-1700) CELE DOUĂ ÎNVINSE (ORA 1700-1800) ORGANIZATORI: RESPONSABILI: PRIMAR ION NĂFLIU PROF. EMIL POPESCU VICEPRIMAR FLOREA UDREA PROF. M. VLĂDULESCU Cu ocazia marii sărbători a Învierii Domnului – Sfintele Paşti, preoţii parohi care slujesc şi păstoresc comunitatea Galicea

vă doresc o stare sufletească cât mai aproape de lumina Învierii, plină de bucurie, încredere, nădejde, dragoste, precum şi salutul creştinesc ,,Hristos a Înviat!” Pr.ec.stavr.Ungureanu Ion P.C.Pr.paroh Popescu Ion P.C.Pr.prof. Tiţu Ion P.C.Pr.paroh Prunoiu Mihail P.C.Pr. Alimănescu Anton P.C.Pr.paroh Ciurci Florea Dumnezeu să ne binecuvinteze cu harul Său!

OPINII...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

23

DREPTUL LA CULTURĂ ~ Episodul al VII-lea ~ Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, iată că revin în centrul atenţiei dumneavoastră cu un alt episod zic eu destul de interesant, inspirat desigur din fapte reale la care am asistat fie în faţa micului ecran, fie din presă. În cursul anului trecut aşezat pe un scaun în faţa micului ecran, fie din presă. În cursul anului trecut aşezat pe un scaun în faţa televizorului pe un anumit post de televiziune urmăreaam o emisiune cu public unde o moderatoare avea invitată o persoană feminină de 63 ani. După ce femeia respectivă a vorbit pe larg despre tinereţea ei şi realizările ei în timp, în hazul tuturor a spus că este în anul II la o anumită facultate. La întrebarea moderatoarei : care este cauza pentru care la această vârstă faceţi facultatea, aceasta pe scurt a spus că în primul rând are o situaţie materială destul de bună după care în hazul tuturor şi pentru că doreşte să plece pe altă lume cu diplomă. Dragii mei, sincer să fiu eu am zâmbit mult mai puţin decât cei din platou probabil şi datorită faptului că în urmă cu 2-3 ani a mai fost un caz cu o femeie care a născut prin alte metode tot la 63 ani, aşa că nimic nu mai surprinde. Un alt caz mult mai recent am citit în revista „Libertatea” din 16 februarie 2009, aici fiind vorba de un bătrân de 76 ani din Botoşani care s-a înscris la Facultatea de Drept din Galaţi pe motive că vrea să cunoască mai bine legile. Desigur şi această persoană din câte am citit eu în continuare avea o situaţie materială bună, din păcate mulţi tineri nu pot avea aceeaşi soartă cu cei prezentaţi mai sus şi e mare păcat. Trecând peste acest subiect şi exemplele pre-

zentate mai sus în continuare doresc să mă ocup cu păreri personale aşa cum văd eu lucrurile şi probabil şi alţii ca mine privind modul cum se poate face o facultate în prezent să nu zic de la revoluţie până astăzi. Merg la ideea că datorită numărului mare de facultăţi care au apărut ca ciupercile după ploaie şi numărul absolvenţilor desigur a crescut, indiferent de vârstă, important este să fii capabil să plăteşti taxa, iar cât priveşte locurile de muncă disponibile aici vor fi şi sunt mari probleme. Desigur că nu este o noutate ce spun eu acum că acele puţine locuri de muncă nu au fost şi nu vor fi ocupate totdeauna de persoane competente, aici totdeauna vor interveni acele relaţii, pile, mită şi de aceea zic eu de multe ori că ne mirăm de ce ţara merge prost şi am încheiat citatul. Dragii mei cititori, nu cu mult timp în urmă am stat de vorbă cu o anumită persoană din comună care se mândrea că fiul său care este salariat este şi la facultate şi care a uitat să spună că el personal nu are contribuţie materială, comparativ cu acei părinţi şi aici mă includ şi pe mine care ne-am sacrificat pe cheltuiala noastră. Deci mai pe înţelesul tuturor una e ca fiul tău sau fiica ta să facă facultatea pe banii lor, alta e pe sacrificiul părinţilor, eu zic că e mare diferenţă. Ca o părere personală pe care o voi menţiona totdeauna în articolele mele, în care spuneam că înainte de 1989 se citea mult mai mult decât în prezent, aceeaşi apreciere pozitivă voi avea permanent faţă de cei care au absolvit facultăţi cu ani în urmă, şi de aceea pentru respectivi voi avea o simpatie în plus.

Ţin minte că în acea perioadă în sat cine era la facultate, pentru cei din jur părea o vedetă şi auzeai de multe ori câte unul: ”Ai auzit mă băiatul sau fata lui Mărin e la facultate?” şi toţi se minunau, comparativ cu ce e în prezent în care dacă spui de cineva că e la facultate se uită la mine şi zice: „Şi eu pot mă să fac facultate dacă am bani să plătesc taxele” şi sunt şi alte variante de exprimare. Dragii mei cititori, trebuie să recunoaştem cu toţi că sunt şi alte aspecte de care trebuie să ţinem cont în activitatea fiecărui absolvent de facultate şi anume notele pe care le-a primit în toţi anii de facultate, pentru că una e să iei diploma cu nota 5 alta cu 10. Desigur că vor fi destui care vor zice: „Ce contează, important este că ai diplomă, că după aceea locul de muncă este în funcţie de alte metode despre care am reamintit mai sus”. Din păcate eu zic că adevărul e undeva la mijloc, ca întotdeauna dreptate se poate da şi la unul şi la altul în funcţie de interesul fiecăruia şi mai ales în societatea de astăzi în care nu ştii ce să mai crezi. Sunt anumite aspecte pe care în mod normal trebuie să deranjeze la modul general şi aici mă refer la acele persoane care au învăţat cu adevărat şi mulţi dintre ei stau în umbra celor care au fost mult pasivi şi s-au realizat mult mai bine. Dragii mei, desigur că am făcut prea multă filozofie pe această temă şi nu doresc să plictisesc pe cineva, cu menţiunea că noi cei care încercăm să aducem adevărul la lumină suntem mai puţini decât restul şi cred că am spus totul. Cu stimă, Ionel Enache

C M Y K

24

17 APRILIE - 15 MAI 2009

Moşul...

LITERATURA...

DOR DE MAMĂ

Un sat la margine de lac, E tot ce eu îmi amintesc. E drumul ce mereu îl fac Dar nu am pe nimeni să găsesc. Pe drum trec tineri fel de fel, În urma lor un bătrânel Ce merge greu şi asudează Şi la fiecare pas oftează.

Îmi pare rău că nu mai eşti Să ieşi mereu în calea mea Să mă săruţi şi să îmi spui Că viaţa este aşa grea.

Ajunge în dreptul casei mele Se uită lung şi mă priveşte, Stă tot în drum şi se gândeşte Şi numele mi-l nimereşte.

Mă duc la casa părintească Cu dor şi mare supărare Ca să vă spun sunt necăjit Iar inima chiar că mă doare.

Mă duc spre el cu bucurie Îl ştiu pe moş de mic copil Era un om de omenie Iar corpul lui de balerin.

Să plâng nu pot, că sunt sleit, De viaţă şi de toate cele Iar inima aşa îmi plânge Că nu mai am braţele tale.

Mă uit la el şi îl privesc Întinde mâna tremurând Atunci mă văd pe mine-n gând La fel ca moşul tremurând.

Mi-e dor de tine mamă dragă Nu pot să uit tot ce-ai făcut Acum îţi spun la revedere Că tare mult eu te-am iubit.

Îl iau de mână, intru-n casă Şi îl poftesc cu drag la masă. Se uită lung atunci la mine Şi zice doar: mulţumesc, bine. n Ionel Enache – satul Teiu

Mi-e inima aşa de tristă Că nu gândiţi voi cei străini Mă închin cu plecăciune mamă Iar viaţa mea va fi un chin. n Ionel Enache- satul Teiu

C M Y K

LITERATURA...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

25

Unde nu mai e nimic... Uite ce e: m- am găsit undeva spânzurat de- o cruce... Murmuram nişte rime ce nici măcar dracu nu putea duce; Dumnezeu însuşi a le pricepe n- a vrut. Numai eu n- am fost destul de dur ca să nu mascult. Bietul de mine! Nu vroiam decât să scap dintr- un ştreang Ce se- ncăpăţâna- n încercări de- a mă trimite- n iad! Credeam că- i un fleac să laşi în urmă tot; Credeam că- s destul de dur ca să mă doară- n cot. C a deobicei: pierd eu şi câştigă mulţimea. Dar zâmbiţi! Peste- un munte e mai greu să pice cortina! Vreau măcar un dans înainte de- apusul sângeros! Vreau o şansă şi v- oi întoarce sentimentele pe dos! Aşa gândeam când n- aveam decât un chip de lut; Aşa credeam când aveam tot, dar nimic din ce- am vrut. Râdeţi azi în hohote! În sfârşit m- aţi pus în lesă. Mi- urăsc rima, mi- urăsc viaţa. Vreau doar o trenă, doar o prinţesă! Luaţi- mi totul, dar ţineţi minte: nici eu nu v- aş fi copt- o mai bine... M- aţi zvârlit poate- ntr- un rai, dar ghici ce: raiul ăsta nu- i de mine! În iad ar fi poate prea puţin, dar măcar ar fi o şansă! Am ales asta crezând c- o să- i doară şi- uite cum tot eu picai în plasă... Locul meu nu- i aici unde a fost şi nu mai e nimic! Şi ura şi crucea- mi erau mult mai uşoare decât un spic! Eram stăpân peste ele şi cu ele- aş fi cumpărat iubirea. Aici îi vreau pe toţi, iară pe mine mă vrea numai pieirea! M- au sfătuit să- mi las amprenta pe cât mai multe foi. Ce- am înţeles eu? Să scuip rime peste voi; Să pun cadavre vechi în sicrie adormite... Ajunsesem geniu peste ură şi maestru peste cuvinte; Gândeam doar gânduri sinistre şi visam doar moarte Pentru cei ce- ncercau a nu se mai târî pe coate... Dar am obosit la rându- mi şi- am cerut odihnă

unui coşciug. Dar au ruginit şi cuiele; capacul era mai mult decât mai puteam să duc. Şi- a curs dar iar lumină peste- un schelet ce nu mai putea s- o vadă. M- am trezit dar îngenuncheat în scenă sub ţepi ce stăteau ca să cadă. Plângeau până şi dracii mai mult decât Dumnezeu! Atât mă urau, că- n spatele rimelor, nu vedeau şi- un alt eu! În fine, orice magie- i până la urmă doar un truc, Şi- oricât- ar durea, secretu- i să zâmbesc chiar şi când mă duc. Şi dacă prima oară murmuram rime drăceşti, Acum totu- i sarcasm şi- arunc foile- mi vechi pe fereşti Şi mă mulţumesc să mă- aud murmurând Ceva ce s- ar vrea şi rugă şi blestem. Poate chiarun ultim gând: De când m- am întâlnit, m- am întrebat cine- s şi de unde vin. Abia- acum că- i privesc mai de- aproape şi pe mine, şi pe- al meu chin, Îmi dau seama că vin de undeva tot din mine. Şi fără- a şti de ce, ori măcar de cine, Mă trezesc din vis şi ţip că mi- i dor de tine.... n Alin BARBU, managerul ziarului PRO ExpreS de Drăgăşani ~ Târgovişte, 01 octombrie 2004 ~

26

17 APRILIE - 15 MAI 2009

CURIOZITATI

- Algele plus, la provor putea ducerea acesfi considtui fenomen, erate un contribuie si barometru curentii din al starii de larg. sanatate a Cercetatorii oceanelor, mai spun ca putând sa retragerea îi ajute pe marii poate fi oamenii observata de stiinta mai usor în sa lupte statiunea împotriva Mamaia, încalzirii întrucât plaja globale. este mult mai La aceasta concluzie au ajuns specialistii de la Joint lata spre Genome Institutes care au descoperit genomurile algelor deosebire de Micromonas si Ostreococcus identificând genele care le sudul permit acestora sa capteze dioxidul de carbon (CO2) si Litoralului, care mentin echilibrul chimic al oceanelor. Aceste alge unde tarmul este îngust si abrupt. Este pentru a doua oara sunt cele mai raspândite din oceanele lumii. Ele au în acest sezon estival când marea se retrage. Potrivit specapacitatea de a inmagazina dioxid de carbon, lumina cialistilor, în urma cu 25 de ani, marea a ajuns sa se soarelui, apa si nutrimentele din ea, producând glucide si departeze cu pâna la o suta de metri. oxigen. Cercetarile au permis identificarea a circa 10.000 - Africa sde gene în fiecare dintre cele doua genomuri ale celor ar putea doua alge, care contin împreuna 22 de milioane de rupe în nucleotide (molecule complexe). doua din cauza - Incalzirea activitatii climatica, ale seismice carei efecte intense din au fost temultima perate in ultimii doi perioada, ani de o serie ne anunta de fenomene geologii naturale, se citati de va face REALIsimtita mult TATEA TV. mai serios Cele doua incepand din 2009, data dupa care se vor inregistra ani deosebit de cal- placi tecdurosi, releva un studiu aparut in ultimul numar al revis- tonice, tei americane "Science". Potrivit cercetarii realizate de un Africana si Araba, care grup de cercetatori de la Agentia nationala britanica de meteorologie, cel putin in jumatate dintre anii din perioa- se întâlnesc da 2009-2015 temperatura medie anuala va fi mai ridicata în desertul decat cea din 1998, cel mai calduros an inregistrat vreodin nordul data. Predictiile au fost formulate pe baza unui program Etiopiei au computerizat special conceput de meteorologii britanici, fost supuse program ce ia in calcul atat elemente precum emisiile de unui proces de erodare cu o viteza mai mica de un inch pe gaze cu efect de sera, cat si temperaturile si curentii an în ultimii 30 de milioane de ani. Însa activitatea seismica marini si oceanici, ori fenomene meteorologice cum este înregistrata din 2005 pâna în prezent a provocat o serie de "La Nina", ce anunta formarea de uragane in Oceanul fracturi mari ale solului. Analize recente arata ca Marea Atlantic si furtuni musonice mai puternice decat de obiRosie se rupe în doua din cauza acestui fenomen. "O mare cei in Asia. parte a activitatii dintre placile tectonice are loc în adâncime sub apa", a declarat Tom Wright, geolog la - Marea Neagra s-a retras de la tarm cu pâna la 30 de metri în statiunea Mamaia, un fenomen mai rar, dar care Universitatea din Leeds din Marea Britanie. "Etiopia este este explicat de specialisti ca fiind unul normal. singurul loc unde putem vedea ruperea continentului pe Specialistii spun ca un astfel de fenomen se produce uscat", a mai spus Wright. Echipa de la Universitatea din întotdeauna în sisteme închise, asa cum este Marea Leeds planuieste sa monitorizeze cât mai atent acest Neagra, dar si când vântul persista sa bata mai mult timp fenomen si sa determine proprietatile rocilor si magmei care în aceeasi directie. În ultimele trei zile, pe Litoral vântul iese la suprafata. a batut mai mult dinspre vest, nord-vest si sud-vest. În

OPINII...

17 APRILIE - 15 MAI 2009

27

FAMILIA , factor principal material şi moral în formarea, informarea şi educarea elevilor… Stimaţi părinţi, dragi elevi,

A

şa cum am promis într-un număr trecut al revistei, voi reveni cu alte păreri personale privitoare la rolul deosebit pe care îl are familia în formarea „VIITORULUI” comunităţii. Pentru aceasta, ceva mă cheamă la acel „NOI” care, din punctul meu de vedere, este cheia succesului. „NOI” sunteţi în primul rând dumneavoastră, familia. Sunteţi grădina şi grădinarul de ale căror calităţi vor depinde creşterea şi dezvoltarea firavului vlăstar, calitatea şi cantitatea roadelor lor pe care le va da. Atmosfera, climatul din familie este un element de bază al „grădinii”. Aşa cum firavul pomişor se hrăneşte cu ce îi oferă pământul din grădină, fiinţa firavă „hrăneşte” cu ce îi oferă „NOI”. Astfel spus, sol de calitate – pom de calitate „NOI” de calitate – copii (viitori elevi ) de calitate. Din acest moment apare grădinarul. Pune un par drept, ca sprijin pentru pom (sigur va creşte drept), îl sapă, îl tratează împotriva bolilor şi, ce e cel mai important, nu lasă nici-o uscătură în pom sau lângă pom (uscăturile alterează şi, în final, distrug şi cei mai frumoşi, puternici şi roditori pomi). Asta face un grădinar adevărat, chiar dacă nu are studii multe sau oarece diplome puse în rame aurite. O face din pasiune, respect şi datorie sfântă faţă de părinţii, bunicii, străbunicii lui. Lucruri simple la prima vedere, foarte complicate în realitate şi asta dintr-un singur motiv: şcoala în care a învăţat aceste lucruri este pe cale să dispară. Motivele? Multe...Pasiune, respect, datorie sfântă faţă de părinţi,...? Unde am auzit mulţi, foarte mulţi dintre noi despre ele, ba chiar le-am „studiat”? A, da! La „Cei şapte ani de acasă” şcoala aceea cu dascăli fără diplomă, dar pregătiţi de cea mai aspră, reală şi obiectivă învăţătoare „Viaţa”! Materialul didactic prezentat de această învăţătoare are nişte calităţi unice: este clar, individual, obiectiv şi este prezentat o singură dată. Nu revine asupra vreunui aspect. Cine are urechi, aude, cine are ochi, vede! Asta e cu grădinarul! Ce e cu „NOI”? Stimaţi părinţi, sunteţi şi grădină şi grădinari! Grădină, ca mediu în care se creşte şi se dezvoltă copilul dumneavoastră încă din primele zile de viaţă. Comportamentul, modul de exprimare, relaţiile cu cei din jur sunt hrana copilului dumneavoastră, armonia din familie, starea de spirit din fiecare moment reprezintă aerul pe care îl inspiră acelaşi copil. Grădinari, prin modul în care veţi căuta (şi veţi reuşi cu siguranţă) să lăsaţi în jurul copilului dumneavoastră numai ce este bun, folositor cu adevărat, veţi da numai ce trebuie şi absolut cât trebuie pentru binele lui. Şi ar mai fi ceva care trebuie subliniat şi, într-un fel, aliniat celor spuse mai sus: copilul este asemenea unei coli albe pe care „NOI” scrieţi primele semne, desenaţi primele imagini. Tot ce scrieţi trebuie să fie corect, fără greşeli, clar, fără umbre. Greşeşti, încerci să ştergi, dar urmele rămân şi nu arată deloc bine pe albul îmaculat al colii. Aduceţi-vă aminte de cele învăţate la şcoala cu dascăli fără diplome, toţi aţi absolvit aceste cursuri, toţi le cunoaşteţi valoarea. Încercaţi să nu fiţi nevoiţi să ştergeţi şi atunci şi numai atunci „NOI” şi-a făcut datoria! Dumnezeu să vă ajute pe „NOI”, să aveţi numai succese, sănătate, copii cuminţi, sănătoşi (frumoşi sunt toţi)! Din punctul meu de vedere, toţi sunteţi buni şi meritaţi numai bine. Armele dumneavoastră sunt : voinţa, munca, încrederea, speranţa. Lupta trebuie să fie continuă, unită, cu acelaşi scop: oameni noi, pregătiţi – comunitatea prosperă! Dumnezeu să vă şi să ne ajute! n Ion Voicu, învăţător Şcoala Cocoru

28

VOIE BUNA

17 APRILIE - 15 MAI 2009

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . n2 vulturi stau pe o creanga.....Unul era plesuv si unul era sa cada... nCativa gandaci joaca fotbal intr-o cana. Deodata unul zice : Data viitoare jucam in cupa! nUn pictor trece pe un camp si vede un cioban cu oile la pascut. Merge la el si il intreaba: - Bade imi dai voie sa-ti pictez oile? La care ciobanul zice: - Ba deloc, ca mie imi plac asa cum sunt! nToti fratii Alinutei radeau numai Alinuta plangea. O vede taica-su si o intreaba: -De ce plangi? Toti fratii tai rad. -Au aruncat-o pe mama de pe balcon. - Aaa, si tu plangi de suparare... - Nu! N-am vazut faza... nUn preot mergea cu masina pe sosea. La un moment dat vede un magar mort pe partea carosabila. Nu mai merge mult si intalneste un echipaj de politie. Trage pe dreapta si spune politistilor: - Vedeti ca la cateva sute de metri este un magar mort pe sosea. La care politistii raspund razand: - Parinte, ce spuneti, cum sa-l ingropam: cu preot sau fara preot? - Nu stiu, fiule, eu doar am anuntat familia... nVine Alinuta suparata acasa. Masa o intreaba: -De ce plangi scumpete? -Mami, la scoala, toti copii rad de mine si imi zic ca am dintii mari... -NU e adevarat draga mea, dar totusi...ridica capul mai sus ca zgarii podeaua... nVine intr-o zi un barbat la spitalul de nebuni. Ajunge la doctor si ii spune: - Am innebunit!! - Cand? il intreba doctorul. - Pai sa va povestesc : eram la vecina mea si faceam sex, cand deodata, se aude usa, era sotul ei. Am sarit repede amandoi din pat si cautam un loc unde sa ma ascund, am zis ca in baie nu, in dulap nu, sub pat nu, pt ca m-ar gasi. Asa ca am iesit pe geam si ma tineam cu mainile de pervaz. Sotul vecinei ma cauta disperat in baie, in dulap, sub pat nu gaseste nimic, se indreapta spre geam se uita imprejur si cand se uita in jos ma vede. A inceput sa ma calce cu picioarele pe maini ... - Si ai innebunit... - Nu, a adus o oala cu apa fierbinte si mi-a turnat-o peste maini! - Si ai inebunit.... - Nu, a dus bormasina si a inceput sa-mi gaureasca mainile! - Si ai inebunit... - Nu, la un moment dat m-am uitat

in jos... - Si ai innebunit cand ai vazut la ce inaltime esti.... - Nu, am innebunit pt ca eram la parter! nFemeile trebuie tinute in puf... puf o palma, puf un picior, puf o palma, puf un picior... nIntr-un tren doua studente care plecau in vacanta si un cioban stateau in acelasi compartiment. Din plictiseala, fetele se apuca sa converseze: - Vai draga, m-a ros pantoful si ma doare "tendonul lui Achile"... - Si pe mine de ieri ma doare "marul lui Adam", se plange a doua. Ciobanul nu vrea sa se lase mai prejos. Se ridica de pe scaun si zice: - Tulai, ce mi-o amortit "buca lui curu"! nCand NASA a inceput trimiterea de astronauti in spatiu, sa descoperit ca pixurile nu functioneaza in stare de imponderabilitate. Pentru a rezolva problema, oamenii de stiinta americani au cheltuit 12 miliarde de dolari si s-au chinuit zece ani ca sa realizeze un pix care sa scrie chiar si in lipsa gravitatiei, tinut cu susul in jos, sub apa, pe orice suprafata, inclusiv sticla si la orice fel de temperatura, de la conditii de inghet pina la 300 grade... Rusii au folosit un creion cu carbune. De 12 centi...". nUn betiv iese impleticindu-se dintr-o crisma si se ciocneste de o prostituata. - Ce faci, fa? - Fac trotuarul, ce nu se vede? - Pai atunci fa-l... hic... dar mai lat! nUn betiv intra intr-un bar si zice chelnerului: -O vodca mie, o vodca tie si o vodca tuturor. La sfarsit vine chelnerul plata..betivul: -Nu am. Chelnerul furios i da un sut un fund si il da afara. A doua oara vine betivul si zice: -O vodca mie, o vodca tie si o vodca tuturor. La sfarsit vine chelnerul si zice sa plateasca ..betivul: -Nu am. Chelnerul furios i da un sut in fund si il da afara. A treia oara vine betivul si zice: -O vodca mie si o vodca tutur-

or. La care chelnerul zice : -Dar cu mine cum ramane? -Tie nu iti mai dau ca faci urat la bautura!...

Balada agatatului pe net Va spun un lucru strict secret, M-am abonat la internet, In prima zi de stat pe chat 9 gagici am agatat Si le-am chemat la 7 fix La barul din cartierul X, Cand le-am zarit pe toate 9, Doamne, parc-am intrat la ZOO Prima-i bruneta cu par drept Pe maini, pe fatza si pe piept Si m-a privit zimbind usor Trantita intr-un carucior A doua insa m-a uimit Cu nasul ei cel ascutit Putea sa taie castraveti Dintr-un judetz in alt judetz A treia mi-a rinjit cuminte Cu gura fara nici un dinte, C-un jet de stropi s-a prezentat: "Salut, sunt Silvia Scarlat" A patra tipa cred c-avea Vreo 4 tone si ceva, Din fusta-i stramta de nailon Faceai trei huse la camion Pe-a cincea n-o vedeam de loc, Doua grisine-n virf c-un smoc Spre mine cand s-a indreptat De la efort a lesinat A sasea-i buna, ma incita, Insa de-a saptea e lipita, Vai ce mirifice fapturi, Trei maini, un ochi si doua guri A opta arata beton Proptita-n carja si-n baston, La 83 de ani si-un pic Mi-a zis c-ar vrea sa-i fiu gagic A noua tipa, dragii mei, Te dizolvai in ochii ei, "Eu sunt Marina " mi-a soptit, O noapte-ntreaga ne-am iubit Acuma daca vreti sa stiti De ce am ochii obositi Si merg mai cracanat putin, Marina mea era... Marin!

UTILE...

Maxima Lunii “Dac` a[tep]i momentul potrivit, te \ntrec al]ii care nu \l a[teapt`!” (Woody Allen)

17 APRILIE - 15 MAI 2009

29

Caricatura lunii După ce au invadat piaţa, în întreaga lume cu replicile lro infecte la telefoane mobile şi alte lucruri, chinezii nu mai au decât să inventeze o replică la întreaga planetă Pământ, nu de alta, dar ca să aibă şi ei ce mânca, că-i grea rău foametea la milioanele de boraci de acolo

Citat celebru...

"Comunismul este societatea PROGNOZA METEOROLOGICÃ care garantează PENTRU URMÃTOARELE prostia ca încreDOUĂ SĂPTĂMÂNI: menire în proiect.” Gabriel Liiceanu

SFATUL LUNII: Dac` g`se[ti un drum f`r` obstacole, probabil c` drumul acela nu duce nic`ieri!...

30

17 APRILIE - 15 MAI 2009

UTILE...

Reþetele lunii aprilie Specialităţi pentru Masa de Paşte Cum Invierea Domnului se apropie si toata lumea se pregateste pentru marea sarbatoare, va propunem cateva specialitati pentru masa de Pasti, specialitati culinare traditionale, care nu ar trebui sa lipseasca de langa traditionalele oua vopsite, cozonac si vin. Pentru reteta de drob aveti nevoie de ficat de miel, plamani, inima, 2-3 cepe mici, 3-4 legaturi de verdeata: ceapa verde, patrunjel si marar, 6 oua, o cescuta ulei, o bucata prapure de miel, pesmet, faina, sare, piper si cimbru. Pentru a incepe pregatirea drobului trebuie mai intai sa spalati organele. Apoi le puneti sa fiarba in apa rece in care adaugati si un praf de sare. Dupa ce leati scos de la fiert le lasati sa se raceasca si apoi le dati prin masina de tocat. Separat se curata ceapa, se spala aceasta, apoi mararul si patrunjelul si se taie marunt si se dau prin masina de tocat impreuna cu organele. Se adauga ouale intregi, uleiul, sarea, cimbrul si piperul si se amesteca bine, pana la omogenizare. Compozitia se poate praji intr-o tigaie impreuna cu o ceapa taiata marunt si calita, apoi se lasa la racit si se pune in prapurul de miel, i se da o forma, se tavaleste prin faina si ou batut si se baga la cuptor. Daca nu vreti sa preparati drobul intr-un prapur, ungeti o tava, de preferat inalta, cu ulei, tapetati cu pesmet sau cu faina si puneti intreaga compozitie in tava. Bagati

compozitia la cuptor si lasati-o sa se coaca la foc mic aproximativ o jumatate de ora. Apoi puneti pe deasupra 2 oua batute si verdeata tocata marunt si lasati pana se rumeneste. Se serveste rece cu garnitura de legume si salate. Nici pasca nu ar trebui sa lipseasca de pe masa de Pasti, si de aceea va recoman o reteta de pasca care va fi cu suguranta apreciata de toti. Pentru aluat aveti nevoie de 1 kg faina, 40 g drojdie, 500 ml lapte, 300 g zahar, 6 oua, 250 g unt, coaja de lamaie, zahar vanilie, iar pentru pregatirea compozitiei aveti nevoie de 1-2 kg branza de vaci, 300g zahar, 6 oua, 50 g unt, 100 g smantana, stafide, zahar vanilat, coaja de lamaie sau de portocale, esenta de vanilie sau de migdale 300 g de gris, o lingura de faina, un praf de sare si 250 g de smantana.

Mod de preparare: Se topeste untul si se lasa la racit. Intr-un alt vas se amesteca drojdia, o lingurita de zahar, o lingura de faina si trei linguri de lapte,

pana se omogenizeaza bine. Se acopera vasul si se lasa sa creasca la cald, dupa care se toarna in vasul in care a fost pusa restul cantitatii de faina. Se adauga laptele, galbenusurile si mirodeniile. Se framanta cam o jumatate de ora timp in care se adauga treptat untul topit si zaharul. Se bat trei albusuri si se adauga 2 linguri cu varf peste coca framantata bine. Se incorporeaza prin framantat si albusurile. Se acopera coca si se lasa sa creasca. Se amesteca pentru compozitie branza, smantana, zaharul, untul, ouale si restul ingrendientelor pana se obtine o compozitie omogena. Se intinde o foaie subtire de marimea tavii (trebuie sa fie unsa si tapetata) se aseaza in aceasta si se adauga compozitia. Se presara stafidele si se unge cu ou batut. Se impleteste cu o parte de aluat care a fost oprit deoparte si se pune de jur imprejurul tavii. Se lasa la cuptor, la foc potrivit, circa 45- 50 de minute.

Pofta buna !

31

Horoscopul pentru perioada 17 APRILIE - 15 MAI 2009

Dragoste: Vreti sa va impuneti punctele de vedere in fata pesoanei iubite. Bani si Cariera: O sa fiti contactati de niste oamenica sa lucrati la un proiect de anvergura. Sanatate: S-ar putea sa va alegeti cu o raceala usoara.

Dragoste: Persoana iubita va face niste reprosuri. Bani si Cariera: V-au ramas niste asigurari de platit, unele taxe, impozite. Sanatate: Nu sunt motive de ingrijorare in aceasta sfera...

Dragoste: Partenerul de viata este putin mai ocupat in perioada asta. Bani si Cariera: Va cauta un prieten sa va dea banii niste bani. Sanatate: Nu se vad probleme aici.

Dragoste: Intalnire de suflet, se poate trece cu destula usurinta peste o problema, peste o cearta. Bani si Cariera: Cu toate emotiile o sa faceti fata unor teste, interviuri solicitante. Sanatate: Trebuie sa urmati un tratament.

Dragoste: Se rezolva o problema sentimentala, poate ca v-ati certat cu fiinta iubita. Bani si Cariera: Se aduna bani in cont, dar trebuie sa platiti datoriile lunare. Sanatate: Va faceti o programare la medic...

Dragoste: Viata de cuplu este armonioasa. Bani si Cariera: Va trebui sa va consultati cu partenerul de viata in privinta unor cheltuieli, investitii. Sanatate: Nu se vad semne de intrebare aici, aveti un tonus foarte bun...

Dragoste: Va preocupa relatia de cuplu mai mult decat pana acum. Bani si Cariera: O sa aveti de dus munca de lamurire cu seful cu privire la un nou proiect. Sanatate: Acest segment este suprasolicitat zilele astea si e de mers la doctor.

Dragoste: Incercati sa nu judecati prea aspru partenerul de viata. Bani si Cariera: Cu banii pe care ii primiti nu o sa reusiti sa platiti toate datoriile. Sanatate: Aveti energia necesara sa duceti la indeplinire tot ce v-ati propus.

Dragoste: Faceti un efort sa va detasati de problemele pe care le aveti in cuplu. Bani si Cariera: Cheltuieli, angajati niste muncitori sa va repare ceva in casa. Sanatate: Va trebui sa vizitati un prieten la spital, sau acasa pentru ca nu se simte bine.

Dragoste: Va interesati de un loc de cazare, vreti sa plecati cateva zile cu persoana iubita sa va relaxati. Bani si Cariera: Sa nu va surprinda ca nu o sa primiti toti banii. Sanatate: Cam subreda!

Dragoste: Apare cineva nou in viata voastra, asa din senin. Bani si Cariera: Or sa vina banii pe care vi iau promis sefii. Sanatate: Acest sector nu prezinta probleme!...

Dragoste: Vreti sa schimbati ceva in relatia de cuplu, pentru ca a intervenit monotonia. Bani si Cariera: Demersuri in forta ca sa duceti la bun sfarsit tot ce v-ati propus. Sanatate: Ar fi cazul sa acordati mai multa importanta acestui capitol.

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean

Conducerea Primăriei Galicea şi echipa tehnică a revistei Viaţa Galicenilor, le doreşte tuturor cititorilor şi cetăţenilor acestei localităţi, multă, bucurie, pace şi putere de muncă. Fie ca Sfintele Sărbători de Paşte să vă aducă lumină în suflet!

Hristos a Înviat!