Viata Galicenilor Nr 8

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES • Anul I • Num`rul 8 • 14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

pa g . 1 7

pa g . 0 2

pag. 21-23

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRA T U I T ! ! !

02

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

Am relatat în paginile ziarului nostru de astãzi modul în care învãþãmântul românesc, îndeosebi cel de la Drãgãºani, este transformat într-o unealtã de stors bani ºi de dezamãgit copiii. Ei bine, elevii din Galicea au reuºit sã subjuge mafia concursurilor ºcoalre. Deºi elevii de la ªcoala Tudor Vladimirescu din Drãgãºani, ºcoalã care a organizat sâmbãta trecutã concursul “Pandurii Lui Tudor”, deoarece subiectele fuseserã xerocate cu o zi înainte, elevii de la Galicea au dovedit cã sunt de neclintit. Poate cã au fost ºi ei depunctaþi în mod abuziv, însã s-au întors acasã cu premii frumoase de la acest concurs. În condiþiile în care a fost o competiþie cu final regizat dinainte, reuºita celor câþiva elevi din Galicea care s-au înscris la acest concurs este cu atât mai notabilã, iar faima pe care o aduc comunei lor natale este demnã de Cartea Recordurilor! Printre cei cu rezultate deosebite îi amintim pe: Stoicanu Sna Maria, clasa a VII-a, ªcoala cu clasele IVIII, de la ªcoala Bratia Deal, cu un punc-

INVATAMANT

taj total de 45 de puncte ºi Puiu Oana Maria, de la aceeaºi ºcoalã, tot clasa a VIIa, cu 42 de puncte. Pe echipaje, elevii din Galicea au obþinut un punctaj de 404 puncte, subclasând astfel, ºcoli cu renume din alte judeþe ale þãrii, care au luat parte la aceastã manifestare. Comuna Galicea s-a clasat astfel, graþie pasiunii pentru învãþãturã a elevilor acestei localitãþi, pe locul al 17-lea, din 30 de instituþii de învãþãmânt prezente în concurs ºi, repetãm, într-o competiþie mãsluitã cu o zi înainte de a avea loc! “Elevii din Galicea ne-au fãcut, la aceastã eiþie o surprizã extraordinar de plãcutã ºi sperãm ca, al anul, sã vinã cu mai mulþi participanþi ºi la toate probele acestui concurs, ca sã poatã sã ia trofeul, pentru cã, se pare, aici se face învãþãmânt de calitate, poate chiar mai valoros decât la ºcoli mari, din mediul urban!”, a spus directorul ªcolii “Tudor Vladimirescu”, prof. Gheorghe Vieru. „ Alin BARBU

[email protected]

ADMINISTRATIE

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

03

altor proiecte care sã corespundã nevoilor comunitãþilor din vecinãtatea Galicii. Aceasta, deoarece, în asociere cu alte comunitãþi rurale, ºansele de obþinere a fondurilor necesare sunt mult mai mari... “Am fost ºi la Ministerul Dezvoltãrii ºi Lucrãrilor Publice, unde am depus o documentaþie pentru obþinerea tuturor fondurilor pe Ordonanþa 7, necesare finalizãrii proiectului de amenajare de poduri ºi punþi pietonale în Galicea ºi vom merge ºi la Inspectoratul de Stat în Construcþii pentru depunerea documentaþiei ºi primirea avizului pentru modernizarea ºi asfaltarea a opt kilometri de drumuri sãteºti, dupã care vom pleca spre Craiova, deoarece trebuie sã semnãm actul adiþional de prelungire a duratei de execuþie a proiectului pe Sapard. Avem nevoie de acest lucru, nu din cauza noastrã, ci pentru cã au fost blocate fondurile de cãtre UE. Tot la Craiova vom merge sã luãm dovada de la Ordinul Arhitecþilor, care ne este necesarã pentru implementarea proiectului în valoare de 3,5 milioane de euro, pentru lucrãrile la reþeaua de apã, canalizare, Întreaga sãptãmânã care a ajuns acum la final, drumuri ºi pentru Cãminul de Bãtrâni, pentru cã, a însemnat, pentru primarul excepþional Ion pe data de 4 noiembrie a.c., se deschide, oficial, Nãfliu ºi inegalabilul viceprimar Florea Udrea, sesiunea de depunerea ºi mai avem nevoie de drumuri prin toatã þara, pentru a face rost de câteva documente.”, ne-a explicat viceprimarul finanþãri pentru proiecte de anvergurã la nivelul liberal al comunei Galicea, Florea Udrea. Ne comunei Galicea. Joi, aceºtia se aflau, la primele bucurã sã ºtim cã ambii edili sunt perfect ore, la Ministerul Justiþiei, pentru înfiinþarea conºtienþi, spre deosebire de mulþi alþi, cã fãrã unei asociaþii intercomunale care urmeazã a muncã nu se poate face nimic. “Domnule, dacã purta numele de Topologul Galicea ºi care va nu alergi, nu ai cum sã reuºeºti nimic. Banii se servi la implementarea unor proiecte în asociere fac trudind, alergând de colo-colo, cu multã cu celelalte localitãþi din zonã, proiecte cum ar fi sudoare ºi cu foarte puþine ore de somn pe finalizarea lucrãrilor de introducere a reþelei de noapte!”, spune primarul liberal al comunei apã, introducerea gazelor, regularizarea albiei Galicea, Ion Nãfliu. Topologului, modernizarea drumului Milcoiu „ Alin BARBU N. Bãlcescu - Galicea - Olanu - Drãgoeºti ºi a [email protected]

04

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

UTILE...

Psiholog

Luminiþa Roºoagã

S

de serviciu...

faturi... Cine are nevoie de ele? Sfaturile nu se urmeazã, nu simþi nevoia lor, mai ales cã nu de sfaturi avem nevoie în viaþa de zi cu zi. ªi totuºi... Fiecare dintre noi traversãm perioade bune ºi mai puþin bune, problemele, emoþiile, sentimentele, de cele mai multe ori le adâncim, le ascundem bine în sufletul nostru, ne temem sã discutãm pentru a nu fi greºit înþeleºi, imediat “condamnaþi” de familie, prieteni sau societate. Poate cã atunci am avea nevoie de cineva, de ceva, de acea comunicare ce îþi risipeºte îndoiala ºi te ajutã sã ai încredere cã, în final, totul va fi bine! Suntem oameni supuºi greºelilor de tot felul, nimeni nu este perfect, doar cã trebuie sã privim cu o foarte mare atenþie în sufletul ºi în cugetul nostru, sã ne mobilizãm ºi sã mergem mai departe. Greºelile sunt numeroase, diferite ºi au foarte multe cauze. Studiind cauza, putem îndrepta greºeala ºi putem gãsi acea putere de a înþelege, puterea aceea de afecþiune, de care avem nevoie sau pe care o putem da celor care ne cer, cu voce tare sau tacit, ajutorul într-o problemã sau alta. Sunt multe persoane care nu doresc sã discute, sã-ºi împãrtãºeascã problemele prin care trec, cu care se confruntã. Existã o lipsã de încredere între oameni, nepãsare, rãutate... ªi pe fondul acestora apare ºi teama de a nu coopera. Toþi trecem prin etape ale vieþii, traversãm întrebãri ºi rãspunsuri, bucurie ºi durere, iubire ºi urã, visuri ºi dezamãgiri, înþelegem sau nu vrem sã înþelegem... Dacã neam sfãtui împreunã cu cei pe care îi simþim apropiaþi, am avea maimultã încredere nu doar în noi, dar ºi în ceilalþi, ne-am simþi mai bine, mai liberi, mai importanþi atât pentru noi cât ºi pentru cei din jurul nostru, mai înþelepþi ºi mult mai... OAMENI! ªi ne-am gândi ai des la întrebarea: “Cine suntem noi ºi încotro?”. O lacrimã neºtearsã la timp ucide minunea unui zâmbet, acoperã lumina bucuriei ºi pune amãrãciune în sufletele noastre, ale fiecãrora. Legãtura dintre noi se creeazã, fãrã dar ºi poate, prin comunicare, prin ceea ce ne place ca sã facem împreunã. Sã dãm sens lumii înconjurãtoare prin ceea ce gândim ºi prin ceea ce simþim, pentru cã putem apela simþirea, aprecia cultura, limba, dar ºi oamenii pe care îi iubim ºi care fac parte din viaþa noastrã. Încercãm sã ne angajãm în bãtãlia binelui ºi a bunei înþelegeri cu noi înºine, dar ºi cu ceilalþi, sã ne scoatem sufletul în lume, la vedere, fãrã armurã... ste doar o încercare (deocamdatã) ce urmeazã a se transforma, cu voia dumneavoastrã, într-o reuºitã, ca atunci când priveºti în oglindã ºi vezi ceea ce îþi place sau nu, dar, cu certitudine, în acel moment, afli ce este de fãcut, cum sã te simþi bine în pielea ta, sã ai încredere ºi sã îþi vindeci sufletul ºi, bineînþeles, odatã cu acesta, ºi trupul!... Pentru cã orice boalã porneºte din suflet, dintr-un dezechilibru care perturbã energia noastrã. Avem nevoie de foarte multã voinþã ºi de mici bucurii care sã readucã buna dispoziþie, optimismul în firea noastrã ºi nu trebuie sã facem altceva decât sã aruncãm o privire, din când în când, în sufletele noastre...

INVESTITII...

Printre ultimele hotãrâri de Consiliu Local adoptate la Galicea, se numãrã ºi una care sã reglementeze construirea unei farmacii în aceastã localitate. Aceasta urmeazã a avea o suprafaþã totalã de 49 de metri pãtraþi ºi se va deservi interesele unei comunitãþii care numãrã destul peste trei mii de locuitori. Realizarea administraþiei liberale Nãfliu-Udrea de la Galicea este cu atât mai notabilã cu cât, primari intraþi în istorie ca “formidabili” - ne referinm aici la democrat-liberalul Mircia Gutãu, care, pânã la aceastã orã, ori a uitat ori nu a fost capabil sã înfiinþeze un punct farmaceutic în-trunul din cartiererle Capitalei de Judeþ, Râmnicu Vâlcea, cartierul Petriºor. Aceasta, în ciuda faptului cã o astfel de realizare era, de fapt, promisiunea de cãpãtâi a actualului edil-ºef de la Râmnic... În condiþiile în care, în întreaga þarã, oamenii acuzã autoritãþile cã fie nu usnt în stare sã-i ajute pe cei bolnavi, fie cã îi doare, pe toþi, în cot de cei vârstnici ºi cu probleme de sãnãatte, dar fãrã prea bani suficienþi în buzunar, realizarea de la Galicea vine sã demonstreze, odatã în plus, cã cei doi liberali care þin frâiele acestei localitãþi sunt oameni cu prea mult suflet ºi care manifestã, din plin, respect pentru semenii lor aflaþi la ananghie. Aici, nu se dau medicamente, haine ºi mân-

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

05

care, doar odatã la fiecare patru ani, atunci când vine vremea unui nou scrutin electoral. Dimpotrivã, la Galicea, de fiecare datã când au ocazia sã ajute, edilii ºi consilierii de aici, ºtiu ce este de fãcut!... Construirea unei farmacii la Galicea a urmat la scurt timp dupã ce s-a reuºit deschiderea unui centru sanitar permanent, în sediul dispensarului din centrul civic al comunei, prin suplimentarea numãrului de cadre medicale care lucreazã aici. Autoritãþile se zbat ca sã gãseascã ºi o soluþie pentru ca, pe viitor, acaestã farmacie sã funcþioneze în regim non-stop, astfel încâ sã deserveascã la maximum interesele cetãþenilor, un lucru deosebit, dacã este sã þinem cont de faptul cã într-un municipiu de talia Râmnicului, nu existã decât o farmacie - ºi aceea abia în centrul oraºului - care funcþioneazã fãrã întrerupere, iar în cel de al doilea municipiu al Vâlcii, Drãgãºani, oamenii nu se bucurã nici mãcar de privilegiul unui singur punct farmaceutic deschis non-stop. Aici, toate aceste unitãþi se închid pânã la ora 22.00. Aºadar, încã odatã, edilii liberali de la Galicea au reuºit sã le dea clasã celor din mediile urbane vâlcene!... „ Alin BARBU

[email protected]

06

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

1. OTITA EXTERNA DIFUZA Este care captuseste conductul auditiv extern, cauzata de cele mai multe ori de scarpinat sau prin iritatia produsa la curatarea urechii cu betisoare speciale. Simptomatologia-se caracterizeaza prin dureri vii , uneori atroce la nivelul conductului, exacerbata la palparea locala sau mobilizarea pavilionului auricular, secretii purulente, mincarime locala,, . Tratamentul local-consta in toaleta riguroasa a conductului auditiv extern sub controlul care permite indepartarea secretiilor purulente in totalitate, tratament local cu antiseptice ,antibiotice,contentie interna cu mesa pentru ca sa se pastreze lumenul conductului normal dupa vindecare. Aceste proceduri pot fi exrem de dureroase, de aceea se aplica in scop anestezic si terapeutic. Dupa tratamentul local clasic, cu laser sau , se indica tratament general cu antibiotice,antiinflamatorii,analgetice,sedative, iar dupa scoaterea meselor se recomanda repetate pentru supravegherea vindecarii si prevenirea recidivelor.

2. TRATAREA OTITELOR Aceste informatii se adreseaza in special pacientilor, incerc sa dau repere medicale elementare pe baza carora cineva care prezinta niste simptome caracteristice unor afectiuni ale urechii se poate documenta si incadra suferinta

SANATATE

sa intr-o anumita patologie auriculara cu trimitere spre ce are de facut si ce mijloace terapeutice sunt disponibile. Mentionez ca acestea nu sunt indicatii medicale, nu exclud un examen medical complet de specialitate ORL, ci constitue niste jaloane de orientare pentru posibilul pacient sau persoana interesata.

3. DATE ANATOMICE ALE APARATULUI AUDITIV Aceste precizari anatomice par a fi poate prea stiintifice, dar sunt necesare pentru intelegerea bolii, simptomelor, evolutiei, complicatiilor precum si posibilitatilor profilactice si terapeutice. Aparatul auditiv se compune din doua portiuni: 1)-portiunea periferica:, medie si interna a)-urechea externa si reprezinta aparatul de transmisie al undelor sonore. b)-urechea interna(labirintul cohleovestibular) -segmentul anterior- organul receptor al auditiei -segmentul posterior-organul 2)-portiunea centrala -este situata intracranian si este formata din: -nervul auditiv cu cele doua ramuri(cohlear si vestibular) -nucleii cohleari si vestibulari din bulbul cerebral -caile stetoacustice -campurile auditive de la nivelul scoartei cerebrale. „ dr. Fotescu Otto-Gheorghe

POLITIE...

Sfaturi pentru prevenirea furturilor din autoturisme:

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

07

Sfaturi pentru un trafic fluent ºi sigur:

Având în vedere avertizãrile meteorologilor, le recomandãm tuturor participanþilor la trafic sã þinã seama de faptul cã ploile în aversã ºi intensificãrile Parcarea autovehiculului numai în spaþii luminate vântului pot perturba buna desfãºurare a traficului rutier ºi vizibile care sã asigure o bunã supraveghere a ºi pot pune în pericol siguranþa circulaþiei. De aceea, atât conducãtorii de vehicule, cât ºi pietonii trebuie sã maºinii ºi instalarea unui sistem de alarmã ar fi manifeste maximum de prudenþã. Precizãm cã rafalele factorii de bazã în a þine hoþii la distanþã. ªtim cu toþii cã tentaþia este ceea ce îi împinge pe mulþi sã de vânt lateral modificã þinuta de drum a vehiculelor, la viteze mari se pot dezechilibra ºi pot produce aleagã cea mai uºoarã cale pentru a obþine câºtiguri care accidente grave, iar ploaia reduce considerabil imediate, aºa cã, nu lãsaþi în autovehicul aparaturã vizibilitatea ºi aderenþa pneurilor la suprafaþa de rulare. electronicã, sisteme GPS sau de detectare a De aceea, recomandãm sã se acorde importanþã aparatelor radar, radio – CD- playere, genþi, deosebitã bunei funcþionãri a instalaþiei de climatizare documente sau haine care i-ar putea atrage pe hoþi. dezaburire ºi a ºtergãtoarelor de parbriz. De asemenea, Blocarea volanului sau scoaterea pe timpul nopþii a un regim de vitezã redus, adaptat permanent la starea unei piese din autovehicul fãrã de care acesta nu ar carosabilului umed ºi alunecos este de naturã sã evite mai putea porni este, la rândul sãu, un alt mijloc de implicarea în evenimente rutiere nedorite.

protecþie al proprietarilor de autovehicule. În cazul în care deþineþi o maºinã pentru transportul de marfã, nu stricã sã mai aruncaþi o privire pentru a verifica dacã marfa este în regulã înainte de a vã repune în miºcare din parcarea supravegheatã în care, sperãm noi, aþi oprit pentru repaus. Nu în ultimul rând, dacã observaþi persoane suspecte care dau târcoale prin parcãri în mod nejustificat, anunþaþi de urgenþã Poliþia ºi încercaþi sã reþineþi cât mai multe detalii referitoare la acestea – vârsta aproximativã, aspectul, înãlþimea, hainele cu care sunt îmbrãcate, mijlocul de deplasare, dacã acesta existã, referindu-ne aici la marca posibilului autovehicul, culoarea, numãrul de înmatriculare, numãrul de ocupanþi, direcþia de deplasare – toate acestea fiind de mare folos poliþiºtilor în situaþia producerii unui eveniment nedorit. „ Alina ROGOBETE [email protected]

NU UITAÞI! - Adaptaþi permanent viteza de deplasare la condiþiile de drum ºi trafic ; - Pãstraþi în mers distanþe suficiente faþã de celelalte vehicule din trafic, pentru a putea opri în condiþii de deplinã siguranþã atunci când se impune; - Atenþie sporitã la efectuarea depãºirilor, nu vã hazardaþi în depãºiri riscante; - Fiecare manevrã în trafic trebuie sã fie efectuatã numai dupã o temeinicã asigurare! - Nu conduceþi când sunteþi obosiþi! Oboseala la volan vã poate fi fatalã. Evitaþi pe cât posibil sã circulaþi, pe distanþe lungi, noaptea; - Pe vreme de ploaie, acþionaþi din timp ºtergãtoarele de parbriz! Câteva momente fãrã vizibilitate pot fi fatale. Pentru siguranþa dvs. ºi a familiilor dvs., vã reamintim cã este extrem de periculos sã urcaþi la volan dacã aþi consumat bãuturi alcoolice! „ Alina ROGOBETE

[email protected]

C M Y K

08

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

SPORT

tate destul de Echipa de fotbal Topologul a comunei Galicea a înregistrat rezul oamenii mai ºi bune în acest Campionat. Este drept cã se putea ºi mai bine, însã l pe bãieþii greºesc! Ca sã nu mai spunem cã ghinionul i-a urmãrit mai tot timpu ei echipe, de la Topologul. Chiar dacã a existat o perioadã în care sufletuldeacest echipã, mai ales viceprimarul Florea Udrea, a ameninþat cã nu se va mai ocupa acest nu a abangraþie rezultatelro nu tocmai bune din ultima perioadã de timp, 9 înaclasament, donat lupta, la ora actuaã, Topologul Galica aflându-se, pe locul anta primului cu un total de 18 puncte acumulate, la 16 puncte diferenþã de ocup a presupus o loc, care are 34 de puncte. Faptul cã aceastã perioadã a fost una care comuna pe care alergãturã fãrã precedent, practic, cei doi edili fãcând naveta între ºi ca sã facã o pãstoresc, municipiul Craiova ºi Capitalã ca sã depunã proiectede care depinde rost de sumele absolut necesare implementãrii acestora; proiecte destul de viitorul modern al comunei Galicea s-a vãzut ºi în teren. “Mai vem impunerea unei lucru la condiþiile în care se pregãtesc jucãtorii oºtri ºi chiar la ntelo r. Se vede cã severitãþi în ceea ce priveºte modul de desfãºurare a antrenameDar dacã nu avem nu am avut timp sã mã ocup de echipã aºa cum mi-aº fi dorit. de suferit. Ca o comunã la standarde, cu certitudine, ºi echipa de fotbal ar avea e toate susþin a u atare, a trebuit sã ne zbatem ºi ca sã facem rost de bani pentr actualã, al nivelul activitãþile ºi proiectele pe care le avem în desfãºurare, la ora recupera terenul comunei noastre! Bãieþii ºi-au fãcut treaba destul de bine ºi vom cred cã, în cel pierdut. Mai sunt trei etape pânã la sfârºitul acestui campionat ºilea. nu, mai nefericit caz, echipa Topologul va staþiona pe locul al nouã o Dacã formã, nu se oricum, va rãmâne undeva pe la mijlocul calsamentului. Sub nici, ne-a spus va situa mai jos! Acesta este un lucru pentru care pot garanta...” viceprimarul liberal al comunei Galicea, Florea Udrea. „ Alin BARBU [email protected]

C M Y K

SPORT

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

09

C l a s a m e n t u l L i g i i a I I - a , s e r i a I : Clasamentt ul Ligii a V-a a , seria I: 1. Ceahlaul 2. Progresul 3. Dunarea Galati 4. Delta Tulcea 5. CSM Ploiesti 6. FC Snagov 7. CF Buftea 8. Sportul 9. FC Botosani 10. Dunarea Giurgiu 11. Dinamo II Bucuresti 12. Petrolul 13. Stiinta Bacau 14. Cetate Suceava 15. Prefab Modelu 16. Concordia 17. FCM Bacau 18. Forex Brasov

10 10 10 10 10 11 10 11 11 11 10 10 10 11 10 10 11 0

7 6 7 6 6 5 4 3 4 3 3 3 2 3 2 2 0 0

1 3 0 2 2 2 4 5 2 4 3 2 5 1 2 1 5 0

2 1 3 2 2 4 2 3 5 4 4 5 3 7 6 7 6 0

16-7 18-9 15-7 16-7 21-14 15-15 18-13 13-10 16-19 14-17 9-15 12-15 7-12 14-21 11-19 9-13 7-18 0- 0

22 21 21 20 20 17 16 14 14 13 12 11 11 10 8 7 5 0

1. FC Babeni 2. Sportul N. Balcescu 3. Unirea Tric. Golesti 4. FC Budesti 5. Foresta Malaia 6. Dinamo Rm. Vâlcea 7. AS Cazanesti Rm. Vl. 8. Stejarul Vladesti 9. Topologul Galicea 10. Viitorul Olanu 11. Flacara V. Mare Babeni 12. FC Govora 13. Lotru Voineasa 14. Oltul Daesti 15. Viitorul Calimanesti 16. Steaua N. Balcescu

12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12

11 1 0 55-12 34 p. (+16) 8 2 2 33-19 26 p. (+8) 8 1 3 36-19 25 p. (+7) 8 1 3 33-21 25 p. (+7) 6 3 3 38-19 24 p. (0) 8 0 4 31-19 24 p. (+6) 7 2 3 27-14 23 p. (+5) 6 2 4 29-24 20 p. (+2) 6 0 6 20-17 18 p. (0) 5 0 7 26-28 15 p. (–6) 4 1 7 20-31 13 p. (–5) 3 0 9 23-43 9 p. (–6) 2 2 8 14-34 8 p. (–7) 2 2 8 20-47 8 p. (–10) 2 1 9 17-32 7 p. (–11) 1 0 11 11-55 3 p. (–15)

Clasamentul Ligii a II-a, seria a II-a:

C l a s a m e n t u l L i g i i a V -aa , s e r i a a I I -aa :

1. Unirea Alba Iulia 2. CSM Rm. Vâlcea 3. UTA 4. FC Bihor 5. FCM Tg. Mures 6. FC Drobeta 7. Muresul Deva 8. CFR Timisoara 9. Jiul Petrosani 10. Liberty Oradea 11. Dacia Mioveni 12. Inter Pitesti 13. U Cluj 14. Ariesul Turda 15 Minerul Lupeni 16. ACU Arad 17. CS Târgoviste 18. Câmpia Turzii

1. Vointa Orlesti 2. Oltetul Balcesti 2. Dinamo Susani 4. Prima Prundeni 5. Victoria Stefanesti 6. Avântul Amarasti 7. Nycoil Gusoeni 8. Stiinta Toreador Lalosu 9. Inter Sutesti 10. CSR Maciuca 11. AS Creteni 12. Zorile Scundu 13. Rapid Voicesti 14. Oltul Ionesti 15. Ceramica Lungesti 16. Victoria Lungesti

14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14

8 7 5 6 6 6 6 5 5 5 5 5 5 3 4 3 1 2

3 4 8 5 4 4 2 5 4 4 4 4 4 7 3 5 7 1

3 26-15 27 3 22-11 25 1 17-10 23 3 19-19 23 4 23-11 22 4 17-14 22 6 20-20 20 4 20-21 20 5 21-18 19 5 14-12 19 5 18-20 19 5 19-22 19 5 14-15 17 4 11-12 16 7 12-17 15 6 17-22 14 6 9-23 10 11 12-29 7

12 10 12 8 12 8 12 7 12 6 12 5 12 6 12 5 12 6 12 4 12 3 12 2 12 3 12 2 12 2 12 2

2 3 2 2 1 1 0 2 2 2 3 5 2 3 1 1

0 1 2 3 5 6 6 5 4 6 6 5 7 7 9 9

51-14 42-10 38-20 36-26 30-29 22-19 24-29 36-29 33-19 23-29 22-25 18-30 21-50 21-43 13-34 20-51

32 p. (+17) 27 p. (+9) 26 p. (+8) 23 p. (+8) 19 p. (+1) 19 p. (-2) 18 p. (0) 17 p. (-1) 17 p. (+2) 14 p. (-4) 12 p. (-3) 11 p. (-10) 11 p. (-7) 9 p. (-9) 7 p. (-11) 7 p. (-11)

Clasamentul Ligii a III-aa, seria a IV-aa: C l a s a m e n t u l L i g i i a V -aa , s e r i a a I I I -aa : 1. Gaz Metan CFR 2. FC Caracal 3. Adunatii Copaceni 4. Viitorul Pucioasa 5. Muscelul Câmpulung 6. Minerul Matasari 7. Armata Craiova 8. ALRO Slatina 9. Jiul Rovinari 10. Minerul Motru 11. Oltchim Rm. Vâlcea 12. Progresul Corabia 13. Energia Rovinari 14. FC Arges II 15. Prometeu Craiova 16. Chimia Craiova 17. FC Bals

13 12 1 0 28-8 37 13 8 4 1 18-9 28 13 7 3 3 25-17 24 13 6 4 3 20-15 22 13 6 3 4 23-19 21 13 6 3 4 16-12 21 13 6 1 6 15-14 19 14 5 4 5 13-15 19 14 5 3 6 15-19 18 13 5 2 6 24-23 17 13 5 2 6 14-18 17 13 4 2 7 12-16 14 13 4 2 7 15-22 14 13 4 1 8 17-22 13 13 3 3 7 10-16 12 13 3 2 8 9-14 11 13 2 2 9 8-22 8

1. Sportul Genuneni 2. Montana Izv. Rece 3. Flacara 2005 Horezu 4. Forestierul Romani 5. Unirea Tomsani 6. AS Pietrari 7. Magura Slatioara 8. Retro Barbatesti 9. Minerul Costesti 10. Rapid Ursus Stoenesti 11. Viitorul Frâncesti 12. Viitorul Bunesti 13. AS Barbatesti 14. Progresul Maldaresti 15. Pastorul Vaideeni 16. Viitorul Folesti

12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12

9 9 8 8 7 6 6 5 5 4 5 2 4 2 2 0

2 0 1 0 0 1 0 2 2 4 0 6 0 5 3 2

1 3 3 4 5 5 6 5 5 4 7 4 8 5 7 10

33-12 34-18 35-14 26-20 38-23 30-30 34-34 30-27 35-31 19-27 21-22 22-29 23-40 24-33 30-43 20-52

29 p. (+14) 27 p. (+9) 25 p. (+7) 24 p. (+6) 21 p. (+3) 19 p. (-2) 18 p. (+3) 17 p. (-1) 17 p. (-1) 16 p. (-2) 15 p. (-6) 12 p. (-6) 12 p. (-6) 11 p. (-7) 9 p. (-9) 2 p. (-16)

C l a s a m e n t u l L i g i i a I V - a : C l a s a m e n t u l L i g i i a V -aa , s e r i a a I V -aa : 1.FC Ghecon Lapusata 2.Dinamo 2007 Rm. Vl. 3.CSM II Rm. Vl. 4.Sportul Rm. Vâlcea 5.Minerul Berbesti 6.AS Mihaesti 7.AS sirineasa 8.CSM Dragasani 9.Flacara Horezu 10.Vartex Rm. Vâlcea 11.Damila Maciuca 12.Posada Perisani 13.CS Lotru Brezoi 14.Conexin Runcu 15.Cozia Calimanesti 16.Oltetul Zatreni 17.Inter Rm. Vâlcea 18.Victora Frâncesti

14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14

12 1 1 67-11 11 2 1 59-19 11 1 2 41-20 10 1 3 44-22 9 1 4 35-16 8 1 5 37-21 8 2 4 30-19 6 2 6 18-24 5 3 6 34-29 5 3 6 30-26 5 3 6 25-33 5 0 9 25-51 4 2 8 20-26 3 4 7 15-33 3 3 8 19-29 2 3 9 14-30 2 1 11 26-59 0 1 13 7-79

37p(+16) 35p(+14) 34p(+10) 31p(+10) 28p(+7) 27p(+4) 26p(+5) 20p(-1) 18p(-2) 18p(-6) 18p(-3) 15p(-6) 14p(-4) 13p(-8) 12p(-9) 9p(-12) 7p(-14) 1p(-20)

1. Juventus Roesti 2. Oltetul Alunu 3. AS Otesani 4. Luceafarul Pesceana 5. Real Cernisoara 6. Luncavatul Popesti 7. Comertul Stroesti 8. ALX Port Vale Mateesti 9. Inter Lapusata 10. Cerna Copaceni 11. Stiinta Gradistea 12. Saldi Cernisoara 13. Piovra Lapusata 14. Cerna Fârtatesti 15. ALX Mateesti

11 11 12 11 11 11 11 11 11 12 11 11 11 11 12

9 8 8 7 7 6 4 4 4 4 3 3 3 2 2

1 1 35-14 28 p. (+10) 3 0 63-11 27 p. (+9) 0 4 37-31 24 p. (+3) 1 3 42-23 22 p. (+4) 1 3 23-16 22 p. (+4) 0 5 31-22 18 p. (+3) 3 4 25-35 15 p. (+1) 2 5 24-23 14 p. (-4) 2 5 18-30 14 p. (-1) 1 7 37-40 13 p. (-5) 2 6 21-26 11 p. (-1) 1 7 29-31 10 p. (-8) 1 7 17-28 10 p. (-8) 1 8 10-31 7 p. (-8) 1 9 20-49 7 p. (-14)

10

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

RELIGIE

CALENDARUL ORTODOX PENTRU PERIOADA 14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008: 14.11.2008: † Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh Grigorie Palama 15.11.2008: Începutul Postului Craciunului; Sf. Mc. Marturisitori Gurie, Samona si Aviv; †) Cuviosul Paisie de la Neamt 16.11.2008: Duminica a 25-aa dupa Rusalii (Luca 8), † Sf. Apostol si Evanghelist Matei 17.11.2008: Sf. Ierarh Grigorie Taumaturgul; Sf. Ierarh Grigorie de Tours 18.11.2008: Sf. M. Mc. Platon din Ancira; Sf. Mc. Roman din Antiohia 19.11.2008: Sf. Prooroc Avdie; Sf. Sf. Mc. Varlaam 20.11.2008 : †) Cuviosul Grigorie Decapolitul; Sf. Ierarh Proclu al Constantipolului; Sf. Mc. Dasie de la Durostor 21.11.2008: (†) Intrarea în biserica a Maicii Domnului 22.11.2008: Sf. Apostol Filimon; Sf. mucenita Cecilia Romana 23.11.2008: Duminica a 26-aa dupa Rusalii (Luca 9), Sfântul Ierarh Amfilohie de Iconiu; Sfântul Ierarh Grigorie de Agrigent; †) Cuviosul Antonie de la Iezerul-V V âlcea 24.11.2008: Sf. Ier. Mc. Clement al Romei si Petru al Alexandriei 25.11.2008: † Sf. Mare Mucenita Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie 26.11.2008: Cuviosul Alipie stâlpnicul din Bitinia; Cuviosul Nicon din Armenia; Cuviosul Stelian din Paflagonia 27.11.2008: Sf. Mare Mc. Iacob Persul; Cuviosul Grigorie Sinaitul 28.11.2008: Cuv. Mc. Stefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh 29.11.2008: Sf. Mc. Paramon si cei 370 împreuna cu dânsul; Sf. Ier. Saturnin de Toulouse 30.11.2008: Duminica a 30-aa dupa Rusalii (Luca 13), †) Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României 01.12.2008: Sf. Prooroc Naum; Cuviosul Filaret Milostivul

02.12.2008: Sf. Prooroc Avacum; Cuviosul Ioan; Sf. Mc. Miropa 03.12.2008: Sf. Prooroc Sofonie; †) Cuv. Gheorghe de la Cernica 04.12.2008: † Sf. Mare Mucenita Varvara; Cuviosul Ioan Damaschin 05.12.2008: † Cuviosul Sava cel Sfintit; Sf. Mc. Anastasie 06.12.2008: †) Sf. Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, facatorul de minuni 07.12.2008: Duminica a 27-aa dupa Rusalii (Luca 10), † ) Sf. Mucenita Filoteia de la Curtea de Arges; Sf. Ierarh Ambrozie al Mediolanului (Milano, Italia) 08.12.2008: Înainte-pp raznuirea Zamislirii; Cuviosul Patapie din Egipt 09.12.2008: †) Zamislirea Maicii Domnului de catre Sfânta Ana 10.12.2008: Sf. Mc. Mina, Ermoghen si Eugraf 11.12.2008: Cuviosii Daniil si Luca cel Nou Stâlpnicul; Sf. Mc. Varsava 12.12.2008: † Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei; Sf. Mc. Sinet; Sf. Ierarh Alexandru 13.12.2008: Sfintii Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie si Orest; Sfânta Mucenita Lucia fecioara din Siracuza Siciliei; † Sfântul Ierarh Dosoftei al Moldovei 14.12.2008: Duminica a 28-aa dupa Rusalii (Luca 11), a Stramosilor, Sf. Mc. Tirs, Levchie si Calinic; Sf. Mc. Filimon, Apolonie, Arian si cei împreuna cu dânsii.

SCRISORI DE LA CITITORI CITITORI

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

11

Politica de ieri ºi azi din România ~ episodul al II-lea ~

D

ragi cititori ai revistei “Viaþa

Galicenilor”, revin în atenþia dvs., cu un alt episod ºi alte aspecte trãite în perioada ceauºistã. Aºa cum au fost lucrurile atunci ºi aºa cum au rãmas ele întipãrite în memoria mea. Înainte de a trece la subiectul propus, vreau sã afirm cã m-a bucurat faptul cã atunci când am distribuit revista “Viaþa Galicenilor” unei persoane din satul Teiu mult mai învârstã decât mine, m-a întrebat: “Ioane, ce ai mai publicat?”, iar eu i-am rãspuns: “Nene Gheorghe, m-am bãgat în politicã!”, i-am zis eu, glumind, dupã care l-am pus în temã, spunându-i despre ce este vorba, iar respectivul, în continuare, mi-a spus: “Dacã ºtii cã ai criticat regimul de atunci ºi pe Ceauºescu, ami bine ia-þi revista înapoi cã nu o citesc!”. Desigur cã l-am convins cã nu sunt probleme de acest gen, a primit revista, eu am plecat, iar el, stând pe capul podului, cu faþa la stradã, a rãmas sã citeascã revista noastrã. Dragii mei, doresc sã precizez cã tot ce am arãtat mai sus este un lucru real ºi asta demonstreazã cã oamenii încã au nostalgia trecutului în memorie, ºi mã refer, în special, la cei de vârsta - sã zicem - a doua sau a treia. Trecând apoi la un subiect care are legãturã cu noi, persoanele de la þarã, mã voi referi la fostele CAP-uri. Este adevãrat cã, în perioada respectivã, ceo care lucrau efectiv ºi permanent la CAP erau persoane care nu aveau o prea bunã pregãtire profesionalã, pentru a fi angajaþi ºi la o anumitã întreprindere, cum erau alþii ºi, tocmai de aceea, nu

totdeauna, erau mulþumiþi de roadele muncii lor. Cu toate acestea, cu acei bani primiþi, cu produsele pe care unii le valorificau, au reuºit sã construiascã niºte gospodãrii frumoase cre dãinuie ºi în prezent. Alt aspect pe care eu îl consider esenþial se referã la pensiile pe care le primesc, în prezent, cei care au lucrat în fostele CAP-uri. Imaginaþi-vã, dragii mei, ce se întâmpla în prezent, dacã aceste CAP-uri nu ar fi exista cum, de altfel, s-a petrecut acest fenomen în alte zone, ce modalitate gãseau guvernele noastre de dupã Revoluþie, pentru toate acele persoane care nu aveau nici un Dumnezeu. Sunt de acord cã unii dintre dumneavoastrã sunteþi nemulþumiþi de faptul cã pensiile sunt destul de mici ºi mai ales, cã existã diferenþieri foarte mari între unii ºi alþii. Sã nu spun eu cã sunt persoane care nu au ºtiut niciodatã unde ste incinta CAP-ului ºi primesc pensie, dar nu sunt eu filosoful satului ca sã schimb lumea, aºa cã mã retrag... Dragii mei cititori, dupã cum cred cã deja aþi constatat ºi dumneavoastrã, eu voi rãmâne PRO perioadei respective ºi chiar dacã me repet, voi spune cã a avea un loc de muncã asigurat, atât pentru tine, cât ºi pentru copii tãi, aºa cum era atunci, sã nu soun o siguranþã a vieþii, al modul cât mai general, eu zic cã valoreazã cât toatã aºa-uisa libertate de astãzi, dacã este valabilã pentru toþi. Cu acest episod doi închei cu aspectele prezentate dumneavoastrã privind perioada ceauºistã, iar în continuare, mã voi ocupa de politica de azi, unde, desigur, voi avea mult mai multe de spus. „ Cu mult respect ºi stimã, Ionel Enache

12

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

Începutul celui de al XX-lea secol gãsea principalele state ale Europei constituite în douã mari tabere: Puterile Centrale ºi Antanta, dovedind prin aceasta pregãtirea pentru desfãºurarea celei mai mari conflagraþii- Primul Rãzboi Mondial. Momentul declanºãrii Primului Rãzboi Mondial s-a ivit la data de 15 iunie 1914, prin atentatul de la Sarajevo, în urma cãruia arhiducele Franz Ferdinand ºi soþia sa au fost uciºi de un naþionalist sârb. Asasinatul a servit ca pretext Austro-Ungariei pentru atacarea Serbiei, în aceeaºi zi. În numai o sãptãmânã, marile puteri europene constituite în cele douã tabere au fost antrenate în Rãzboi. Poziþia geograficã a României, fiind încercuitã de puteri are aparþineau ambelor tabere ºi având teritoriul sub ocupaþie aºa cum era Transilvania, Bucovina ºi Banatul, sub Austro-Ungaria, Basarabia, sub ocupaþia Imperiului Þarist, fãcea ca implicarea þãrii noastre în conflict sã fie de-a dreptul imposibil de evitat... Aceastã situaþie a determinat Consiliul de Coroanã, întrunit la Sinbaia, la 21 iulie 1914, sub conducerea Regelui Ferdinand, sã hotãrascã atitudinea de neutralitate a României. Anii de neutralitate au durat pânã la data de 14 august 1916, atunci când Consiliul de Coroanã a aprobat poziþia þãrii noastre, declarând rãzboi Austro-Ungariei. În aceastã perioadã, cele douã comune, Galicea ºi Cremenari, care, astãzi, alcãtuiesc, împreunã, comuna Galicea, aparþineau judeþului Argeº. Intrarea României în rãzboi, împotriva Imperiului Austro-Ungar, impunea ca Argeºul ºi Vâlcea sã-ºi uneascã forþa militarã, constituind astfel grupul Olt-Lotru ºi având ca misiune înaintarea, pe Valea Oltului, spre Sibiu, pentru eliberarea fraþilor lor din Transilvania. Ziua de 15 august 1916, sãrbãtoare a Ortodoxiei, îi gãsea pe cetãþenii comunei Galicea înrolaþi în unitãþi militare care înaintau spre Sibiu, ajungând ca, în ziua de 16

ISTORIE...

august sã elibereze comuna Poruºti din Sibiu. Eroismul ostaºilor noºtri este încununat de succese pânã la nord de judeþul Sibiu. Superioritatea numericã dar, în special, dotarea cu armament a militarilor austro-ungari ºi a nemþilor a dus la oprirea înaintãrii românilor în lupta pentru eliberarea fraþilor transilvãneni. Oprirea armatei noastre marca începutul reprimãrii, ajungând pânã la cucerirea Munteniei ºi a Olteniei, în întregime. Au fost date lupte crâncene la trecerea Oltului, între comunele Câinenii de Vâlcea ºi Câinenii de Argeº. Aici, la Câineni, podul de peste Olt a fost aruncat în aer de cãtre inamici. În ultima etapã, paza podului a fost încredinþatã la trei militari dintre care unul era chiar din draga noastrã comunã Galicea, din satul Teiu, mai exact, lui Florea Bãdiþã. Înfrângerea de la Câineni a dus la refugierea locuitorilor din cmunele Jiblea, Sãlãtrucel ºi Berislãveºti, fiind gãzduite de cãtre locuitorii comunei Galicea. Sunt evidenþiate familii ca: Albescu Ion sau Bolovan Dumitru din comuna Sãlãtrucel, care au fost refugiaþi la Galicea Primele cazãri ale locuitorilor refugiaþi au fost fãcute în localurile ºcolilor, ale cãror cursuri au fost suspendate. Primar al comunei era Nicolae T. Ceauºescu. De la Câineni, inamicul s-andreptat spre Curtea de Argeº ºi ocuparea spre sud a celor douã judeþe. Astfel, la 8 noiembrie 1916, oraºul Râmnicu Vâlcea a intrat sub ocupaþie Austro-Ungarã ºui Germanã, iar cu douã ziel mai târziu, la 10 noiembrie, comuna noastrã a intrat ºi ea sub aceeaºi ocupaþie. Acest lucru, pentru comuna Galicea, a dãinuit pânã la 23 noiembrie 1918. Timp de doi ani, cele douã comune ale noastre, Galicea ºi Cremenari, au trãit sub ocupaþie strãinã. Stãpâni noºtri, deci, erau strãinii. Aceºtia, pe întreaga perioadã de ocupaþie, au subordonat întreaga economie ºi activitate intereselor proprii. Prima mãsurã care a afost luatã, a fost aceea de asigurare

ISTORIE... a hranei pentru armatã. Pentru aceasta, de la multe familii ale þãranilor, au fost confiscate pãsãri ºi animale... În acelaºi timp, erau confiscate ºia nimale de muncã, de la diferite familii, care erau trimise în Germania sau în Austro-Ungaria.Pentru cunoaºterea precisã a situaþiei economice a þãranilor la începutul lunii ianuarie 1917, se trece la catalogarea strictã a animalelor, pãsãrilor, a rezervelor de cereale, plante tehnice ºi a altora, acest lucru constituind începutul etapei de stoarcere a bogãþiilor care erau deþinute de cãtre locuitorii noºtri. Comandamentul etapei austro-ungare avea sediul în oraºul Drãgãºani, de care aparþinea ºi comuna noastrã. Se interzice tãierea ºi comercializtarea vitelor mari ºi mici, subordonând folosirea lor pentru armata germanã, þinând cont de economia comunei Galicea, care consta din agriculturã ºi pomiculturã, se trece în mod absolut forþat la uscarea fructelor, prepararea gemurilor ºi marmeladei, obligându-i pe locuitori ca sã construiascã instalaþii în acest sens. Produsele animaliere ºi, în special lâna, erau atribuite lui Max Delfiner, ca reprezentant al organelor de ocupaþie, pentru a le strânge ºi pentru a le expedia în Germania, pentru a fi prelucrate acolo. Exploatarea resurselor din comuna noastrã era atât de mare, fixând chiar unele cantitãþi de lenjerie ce îi era permisã spre deþinere unei familii, iar restul sã fie predate administraþiei de ocupaþie. Toate aceste mãsure, impuse de ocupanþi erau insuportabil de grele, dar erau realizate prin ameninþarea cu impunerea de pedepse drastice, ca: ani grei de închisoare sau amenzi dictate de Tribunalele Militare Germane. Cu toate acestea, însã, aºa cum cei chemaþi sub arme nu ºi-au precupeþit viaþa în faþa duºmanului, tot astfel, ºi cei rãmaºi la caselel loor, au încercat sã se opunã pretenþiilor exagerate ale ocupanþilor. Locuitorii celor douã comune refuzã, în februarie 1918, sã dea ocupanþilor cota de ouã, lapte ºi unt ce li se fixase. Astfel, primarul comunei Galicea, de atunci, în martie 1918, este amendat, iar locuitorilor satului Teiu li s-a dublat cota de ouã ºi, în acelaºi timp, sunt arestaþi trei cetãþeni din satul Bratia-Deal. La 29 iunie 1918, se difuzeazã, în toatã þara, Ordinul Comandamentului, prin care se cerea ca recolta anului respectiv sã fie predatã autoritãþilor de ocupaþie. Locuitorii comunei noastre, în februaria 1918, comunicau cã nu dispun de porumb pentru hranã, iar la câteva luni mai târziu, fac un apel disperat pentru obþinerea unei cantitãþi de zece mii de kilograme de porumb, pentru a salva sãtenii comunei de la foamete. O altã formã de îngrpdire a ãranilor noºtri o constituie trimiterea, în mod forþat a locuitorilor, în grupuri de câte 10-15 cetãþeni, la muncã forþatã, de tãiere a lemnului care era mai apoi folosit la fabrica de cherestea de la Brezoi. Materialele fasonate erau trimise în Germania sau în Austro-.Ungaria. Multiplele forme de rezistenþã a cetãþenilro din Galicea, alãturi de masele populare din întreaga þarã au contribuit la slãbirea frontuluiºi a potenþialuluimilitar al duºmanului, grãbind astfel sfârºitul rãzboiului. Anul 1918 aducea României, în prima sa parte, pacea nfloritoare de la Bucureºti, dar, în mod special, se întrezãrea realizarea visului de veacuri al românilor, anume acela al desãvârºirii unitãþii statale. Ziua de 9 aprilie 1918 marca

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

13

începutul unirii tuturor românilor în graniþele unui singur stat. Astfel, românii din Basarabia, la 27 martie 1918, prin Sfatul Þãrii, au hotãrât, cu majoritate de voturi, unirea Basarabiei cu România. Cu câteva luni mai târziu, la 14 octombrie 1918, românii din Bucovina, prin Adunarea Constituantã de la Cernãuþi, proclamau unirea Bucovinei cu România. Rãmâneau, la jumãtatea lunii octombrie, în afara graniþelor þãrii, românii din Transilvania ºi Banat. Sfârºitul lunii octombrie vestea lumii întregi dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar ºi constituirea statelor naþionale. Românii din Transilvaia ºi Banat, prin Marea Adunare a lor de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, consfinþeau constituirea statului naþional unitar român, prin unirea cu România. Realizarea Statului Naþional Român, în grabiþele sale, a fost posibilã ca urmare a luptei de abnegaþie dusã de cãtre români, pe parcursul lor, dar în mod special eroismul ostaºilor români, dovedit în timpul rãzboiului. Pe plan extern, realizarea Statului Naþional a fost posibilã ca urmare a dezmembrãrii Imperiilor care ne înconjurau. Astfel, Imperiul Austro-Ungar este dezmembrat ca urmare a înfrângerii, în rãzboi, ducând la formarea de state naþionale. În Rãsãrit, Rusia este dezmembratã, ca urmare a politicii de autodeterminare creatã de revoluþia desfãºuratã între graniþele fostului Imperiu. Deºi judeþul Vâlcea - deci, ºi comuna Galicea - se gãseau într-o mare dezordine provocatã de retragerea trupelor austro-ungare ºi germane ca urmare a înfrângerii suferite, vestea marelui act de la Alba Iulia a ajuns repede ºi la noi... Revista “Zorii Noi” care apãrea la Râmnicu Vâlcea, în primul sãu numãr, consemna unirea românilor, întrun singur stat, adicã realizarea visului de veacuri al tuturor românilor. Atunci, la 1 decembrie 1918, se înfãptuia ceea ce realizase, cu 318 ani în urmã, luceafãrul Þãrii Româneºti, Mihai Viteazul. În întreaga þarã, fiecare colþiºor, fie moldovean sau muntean, primis ecu mare bucuria aceastã veste. Comuna Galicea, un colþiºor al României, a avut parte de cea mai mare onoare din istoria sa, anume faptul cã a fost reprezentatã, la Alba Iulia, prin persoana lui Dumitru Vlad, cetãþean al comunei noastre, care împlinea atunci funcþia de primar al comunei. O cinstire a acestui mare eveniment sãvârºit de locuitorii comunei, o reprezintã construirea Monumentului Eroilor, în anul 1924, situat ºi azi, în faþa primãriei. Primar al comunei, pe atunci, era ªerban Popescu, locuitor al satului Ostroveni. Pentru ridicarea acestui monument, el a organizat un comitet de iniþiativã, constituit din locuitori ai comunei ºi consemnat ºi astãzi, pe acest monument. Sunt evidenþiate numele: Constantin R. Ceauºescuperceptor, Dumitru R. Ceauºescu, Marinicã Popanotar al comunei. Astãzi, comuna noastrã este condusã cu mare cinste de Ion Nãfliu- primar ºi Florea Udrea-viceprimar .ºi Obogeanu Gheorghe- secretar. Toate acestea sunt realizate în memoria tuturor celor care s-au jertifit în cele douã Rãzboaie Mondiale, dar, în mod special, pentru cinstirea Zilei de 1 Decembrie 1918, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, de la acest eveniment!... „ prof. Anton Ceauºescu [email protected]

14

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

1. Vând Combinã Class Consul cu o masã de lucru de 3 metri, aflatã în stare perfectã de funcþionare, la preþul de 8.000 Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0765222.592. 2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 metri. Relaþii la telefon: 0765222.592. 3. Vând semãnãtoare din import Germania la 3 metri, stare perfectã de funcþionare. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 4. Vând disc nou, la preþul de 9.000 Ron. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 5. Vând prãºitoare + copãitoare nouã, la 5 rânduri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 6. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 400 litri, suprafaþã de lucru de 12 metri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 7. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 1.000 litri, suprafaþã de lucru de 15 metri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 8. Vând Combinã Class Europa masã de lucru de 2,10 metri, aflatã în stare bunã de funcþionare, recent adusã din Germania, la un preþ negociabil. Relaþii la telefon: 0721-825.723.

Concep si redactez lucrari de diploma si referate la cele mai avantajopase preturi. Relatii la telefon: 0729-5507.307!

PUBLICITATE Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i emute pe site-uul ziarului nostru www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-aa]i obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la persoane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer` servicile provider-uul dumneavoastr`, ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu este supus regulilor CNA, motiv pentru care candida]ii la alegerile din 30 noiembrie [i la cele ce vor urma au spa]iu nelimitat de emisie! Acest post nu func]ioneaz` pe principiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! „ Maanaager PROPREESS, Alin BARBU

Prima televizune online din Vâlcea!

ANUNTURI & PUBLICITA PUBLICITATE

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, cali tate excep]ional`, vinul este curat.

„ Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 „Vând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Rela]ii la tel:

„Vând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

0 7 2 0 -99 3 2 . 0 8 2

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

0768-103.501

Vând mansarde din BCA,, strada Dacia,, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

0751-898.584

Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-d direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-44 60.106

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.-1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

0728-242.765

SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc)). V` putem acorda o offert` speciall` pentru tavane cu pre]uri avantajjoase. Rââmnicu Vââlcea, Strada Stollniceni, nr. 156. Rella]ii la telleffon: 0728-9957.710 sau 07440-4497.373.

C M Y K

16

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

Organizaþia Nonguvernamentalã WORLD VISION, cea care a ajutat cel mai mult la prosperarea comunei Galicea, se poate mândri, de acum, cu un sediu nou ºi care întruneºte ºi cele mai exigente condiþii impuse de cãtre Uniunea Europeanã, pentru Centrul Comunitar de Servicii Sociale. Acesta se aflã la intrarea în Satul Valea Râului, într-o zonã în care s-au fãcut descongestionãri masive, astfel încât acest sat sã beneficieze, la rându-i, încã de la poarta de intrare, de un noo look, înainte de sãrbãtorile de iarnã. La începutul sãptãmânii trecute, încã se mai lucra, muncitorii fãcând ultimele retuºuri la clãdire acestui centru. De ce este nevoie de astfel de servicii? Rãspunsul este unul cât se poate de simplu: pentru cã, peste 600 de milioane de persoane din întreaga lume au un anumit tip de dizabilitate. Peste douã treimi dintre aces-

tea trãiesc în þãrile aflate în curs de dezvoltare sau în cele cu economie în tranziþie. Doar o micã parte dintre toþi aceºtia beneficiazã, la ora actualã, de o educaþie sau de eabilitare. Situaþia din þãrile dezvoltate nu este nici ea foarte diferitã. Persoanele cu dizabilitãþi sunt abuzate ºi discriminate aproape zilnic ºi într-un mod regulat, în fiecare þarã din lume. România nu face nici ea excepþie, nici de la afirmaþia cã persoanele cu dizabilitãþi sunt excluse din viaþa comunitarã, da nici de la cea privind existenþa exemplelor de bunã practicã, iar numãrul copiilor din instituþiile inumane s-a redus în favoarea vieþii în comunitate... Aici, intervine foarte util Organizaþia Nonguvernamentalã World Vision România, cea mai importantã ºi mai mare organizaþie de acest gen, de altfel, din þara noastrã. Aceasta a fãcut mult bine de la înfiinþare ºi pânã în

SOCIAL

prezent tuturor acelora care aveau nevoie de o mânã de ajutor, iar la ora actualã,în întreaga Românie, dar ºi în Galicea, comuna de care acest ONG s-a ataºat, se pare, extrem de mult, intenþioneazã sã îºi continue sfânta misiune de a ajuta copiii, familiile ºi comunitãþile dezavantajate, aceea de a fi promotori ai schimbãrii ºi de ase ocupa de responsabilizarea, în plan social, la absolut toate nivelurile... Toate acestea, pentru cã reprezentanþii World Vision sunt oameni aleºi sã lucreze aici, în baza unei condiþii minime dar de o importanþã deosebitã, anume: credinþa lor creºtini sã fie atât de puternicã încât sã îi oblige practic, sã slujeascã aceºti oameni, indiferent de culturã, religie, rasã, culoare a pielii sau sex, prin programe adecvate!... „ Alina ROGOBETE [email protected]

C M Y K

EVENIMENT

Duminicã, 9 noiembrie a.c., a avut loc, în prezenþa a peste 300 de oameni din toate satele localitãþii Galicea, sfinþirea primului popas din aceastã comunã, “botezat” simbolic “Popasul Valea Brãtienilor”. Acest popas reprezintã o poartã de intrare în comuna noastrã ºi se încadreazã perfect în programul administraþiei locale ce vizeazã înfrumuseþarea localitãþii, precum ºi acela de a atrage cât mai mulþi turiºti. Este un popas unicat, nu numai în judeþul Vâlcea, ci ºi în întreaga þarã, în primul rând, prin specificul lucrãrilor executate; iar aici mã refer la toate cele trei obiective amplasate în zonã, anume: crucea, fântâna ºi “foiºorul lui Cuza”. Chiar de la

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

intrarea în comunã, privind acest popas, trecãtorii îºi fac o impresie extrem de plãcutã despre gradul de civilizaþie al galicenilor, precum ºi respectul pe care noi îl purtãm tuturor strãmoºilor noºtri care ºi-au pierdut viaþa pe câmpul de luptã pentru apãrarea comunitãþii noastre, pentru ca, acum, noi sã trãim în multã pace ºi armonie. În viitor, se are în vedere construirea unor locuri de atracþie asemãnãtoare ºi în alte puncte din comuna noastrã, pentru cã acolo unde existã istorie trebuie sã-i dãm locului respectiv ºi însemnãtatea care i se cuvine, pentru cã fãrã un istoric al nostru nu putem exista! Þin sã mulþumesc, pe aceastã cale, Consiliului Local, Soborului de

17

preoþi care au contribuit la reuºita acestui program, corului de fete “Vocea Topologului” condus de inimosul preot Ion Tiþu, sponsorilor ºi tuturor participanþilor la acest eveniment. Despre însemnãtatea acestui popas, au vorbit, pe rând, Preotul Dorinel Popescu, Primarul Ion Nãfliu, Viceprimarul Florea Udrea, Profesorul Anton Ceauºescu ºi reprezentantul Guvernului în teritoriu, Emilian Frâncu, dupã care toþi cei prezenþi au luat loc la masã ºi au servit din bunãtãþile pregãtite pentru acest eveniment. „ Florea UDREA, viceprimarul comunei Galicea [email protected]

18

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

Cum pregãtim un articol cu conþinut religios pentru revista/ziarul ºcolii sau comunitãþii?

Religia este legãtura strânsã a omului cu Dumnezeu. Ea se reflectã în creºtinism prin doctrinã, cult divin ºi norma de viaþã religioasã. Pentru a putea concepe un articol religios, trebuie sã conºtientizãm dacã avem înclinaþii de acest gen ºi un minim de cunoºtiinþe necesar. Acest lucru se datoreazã a doi factori: - zestrea pãrinteascã, educaþia familialã, unde putem primi noþiuni elementare de credinþã ºi manifestare spiritualã; - ora de religie din ºcoalã, unde primim cunoºtiinþe istorico-religios-morale ºi informare spiritualã actualizatã. Amândouã duc la dezvoltarea religiozitãþii personale, dar ºi a moralitãþii, antrenând întotdeauna gândirea, simþirea ºi viaþa umanã. Religiozitatea îºi primeºte pecetea specificã de la predispoziþie, înclinare sufleteascã personalã ºi temperament. Ca sã putem intra în alcãtuirea unui articol, trebuie sã gândim oarecum la câteva tipuri de oameni ºi în ce categorie ne situãm noi: 1. tipul intelectualist (reþinut de problemele religioase intelectualiste); 2. tipul voluntarist-etic (interesat de realizãrile ºi faptele religioase); 3. tipul sentimental (preocupat de viaþa sentimentalreligioasã); 4. tipul optimist (care alege pãrþile uºoare ºi plãcute vieþii religioase); 5. tipul pesimist (interesat de pãrþile grele ºi apãsãtoare ale vieþii religioase); 6. tipul flegmatic (care trãieºte cu nepãsare valorile emotive ale vieþii religioase). Educaþia religioasã este o acþiune de care se leagã o mulþime de probleme esenþiale pentru viaþa personalã ºi cea comunitarã. Ea rãmâne o funcþie a spiritului cu rãdãcini înfipte în viaþa cea mai intimã ºi mai curatã a omenirii din toate vremurile. Pentru a concepe ºi a scrie un articol cu conþinut religios-moral,

UTILE... trebuie sã gândim întotdeauna binele ºi ce dorim sã transmitem: o informaþie, o analizã, un mesaj, un îndemn, etc. Revista trebuie sã conþinã câteva pagini pentru acest gen de articole. Totodatã ar putea purta ºi un titlu: Viaþa Spiritualã, Lumea Credinþei, Cuvinte Spirituale, Religie ºi Spiritualitate, Religia Creºtinã. Trebuie cunoscut faptul cã oricare alegere am face, în centrul atenþiei trebuie sã stea mesajul divin: ,,Cãutaþi mai întâi Împãrãþia lui Dumnezeu ºi toate celelalte se vor adãuga vouã...”. Educaþia religioasã, subiectul religios în sine exclude hazardul. Factorii esenþiali care rãmân ºi se fac purtãtori de putere întrun asemenea raport religios moral sunt: iubirea, încrederea ºi libertatea. Libertatea fiecãruia dintre dumneavoastrã de a concepe un articol religios trebuie înþeleasã ca un climat lãuntric, ca ceva ce porneºte din interior ºi se dezvoltã spontan. Opera creatoare a lui Dumnezeu izvorãºte din dragostea Lui faþã de lume, iar articolul scris de noi este ºi el un fel de acþiune creatoare. La baza articolului se aflã omul, dar nu unul oarecare, ci unul care trebuie sã fie ancorat în credinþã, în nãdejde ºi dragoste faþã de Mântuitorul Hristos ºi întotdeauna bine intenþionat. Cel ce scrie pentru alþii, trebuie sã-L aibã ,,pe Dumnezeu de Tatã ºi Biserica de mamã”, aºa cum mãrturiseºte un sfânt pãrinte. În puþine cuvinte, articolul sã fie conceput cu adresã specialã, personalã sau comunitarã. La ce evenimente ne putem raporta pe parcursul unui an calendaristic? 1. Calendarul Bisericii Ortodoxe - Sãrbãtoarea religioasã - Vieþile sfinþilor 2. Liturghia de Duminicã - Apostolul duminical - Sf. Evanghelie 3. Viaþa Bisericii locale - Cele 7 Sfinte Taine - Sfintele Ierurgii 4. Viaþa spiritualã a comunitãþii - Frecventarea bisericii - Asistenþa religioasã - Asistenþa socialã - Manifestãri religioase/Excursii 5. Religia în ºcoalã - Ora de religie - Concursuri pe teme religios-morale - Serbãri religioase - Cabinetul/Laboratorul de religie - Recenzii cãrþi cu conþinut religios 6. Îndrumãri misionare - Dialoguri religioase - Îndemnuri ºi recomandãri duhovniceºti 7. Rugãciuni ºi cântãri religioase 8. Literaturã ºi poezie religioasã 9. Desen ºi rebus religios 10. Cugetãri ºi proverbe religioase „ P.C. Preot prof. Tiþu Ion (Conferinþã susþinutã în faþa tinerilor creºtini la Tabãra de Varã Cãlimãneºti – Pãuºa, judeþul Vâlcea)

ISTORIC RELIGIOS

Mãnãstirea Flãmânda - monument istoric al comunei Galicea -

Unul dintre cele mai vechi monumente istorice ale comunei Galicea este mãnãstirea Flãmânda, construitã în anul 1595, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, de cãtre marele sãu logofãt, Teodosie Rudeanu. Este situatã în satul Valea Râului, care pânã în anul 1962 a purtat denumirea de ,,Flãmânda”. Satul este aºezat pe partea stângã a râului Topolog, la o distanþã de 5 km faþã de centrul comunei. Mãnãstirea este aºezatã în partea de rãsãrit a satului, la extremitate, izolatã de case, în pãdurea fostei moºii Flãmânda. Lãcaºul a servit drept schit de cãlugãri în anul 1864 când, în urma legii rurale, moºia este atribuitã þãranilor clãcaºi ce lucrau pãmântul, prin aceasta dându-se posibilitatea sã se dezvolte cele douã sate ce înconjoarã râul Topolog: satul Flãmânda (Valea Râului) ºi satul Nãnãºeºti (Cocoru). Construcþia acestui locaº pe teritoriul actual al comunei Galicea a fost aleasã de cãtre marele logofãt Teodosie Rudeanu, ca urmare a faptului cã aici poseda aceastã moºie ºi locul se potrivea cerinþelor, deci construcþia a fost fãcutã pe proprietatea logofãtului ce se întindea pânã în Dealul Mare (Bratia Deal). Biserica mãnãstirii are trei pãrþi: altar, naos ºi pronaos. Mai târziu s-a adãugat ºi un pridvor.Dispoziþia constructivã a naosului este derivatã din vechea ºcoalã sârbeascã, iar pronaosul pãtrat este întãrit cu patru masive ziduri la colþuri. Peste ele stau arcurile care suportã o turlã din scândurã cercuitã ºi tencuitã. Aceastã dispoziþie este caracteristicã veacului al XVI-lea ºi o gãsim mai ales la lucrurile din partea stângã a Oltului. Un frumos pridvor se aflã în faþa bisericii, cu arcade bine proporþionalizate, rezemate pe stâlpi octogonali. Arcada de mijloc este mai largã spre a primi uºa amenajatã în ea, dupã cum am vãzut la Biserica Domneascã din Târgoviºte ºi la Biserica ,,Sf. Dumitru” din Craiova. Acest pridvor este un adaos ulterior, dar destul de interesant. Decorul exterior este asemãnãtor cu acela de la Mãnãstirea Dintr-un Lemn. Firidele sunt înalte ºi în formã de semicerc, lucrate în cãrãmizi drepte, cu profile rotunjite. Decorul cu fâºiile orizontale alternate, din veacul al XVI-lea nu au existat, însã se observã cã arcadele firidelor sunt fãcute din cãrãmizi frumoase, cu rost larg, care astãzi nu mai sunt aparente, pe când restul faþadei tencuitã, aratã a zidãrie de cãrãmizi simple, fãrã vreo dispoziþie decorativã specialã. Pridvorul este adãugat într-o altã epocã, precum dovedeºte zidãria lui, care nu este legatã cu cea a pronaosului, ci numai alipitã de ea. Acest pridvor este lipit în faþã de firidele obiºnuite ale pronaosului. Suprafaþa de deasupra brâului este simplã ºi prezintã numai o micã niºã dreptunghiularã în axul faþadei, destinatã hramului bisericesc

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

19

,,Sf. Ap. Petru ºi Pavel”. Biserica se apropie mai mult de arhitectura veche arhaicã din veacul al XVI-lea, cu proporþii mai înalte decât cele obiºnuite pe atunci. Din documentele vremii, nu reiese anul ctitoriei bisericii ºi nici numele ctitorului, dar afirmãm cã pietrele de mormânt ale ctitorului sunt în incinta bisericii, rãmânând mãrturie ºi urmând ca acest lucru sã fie confirmat de marele istoric al neamului, Nicolae Iorga, care stabileºte data ctitoriei la anul 1595, iar ca ctitor pe logofãtul domnitorului Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu. O altã înfãþiºare a mãnãstirii Flãmânda este redatã de Popescu Cilieni, în revista de istorie bisericeascã, din aprilie-iulie 1943, redând înfãþiºare a mãnãstirii dupã catagrafia bisericilor redatã în 1824, având urmãtoarea înfãþiºare: ,,Biserica nezugrãvitã, învelitã cu ºindrilã de gorun ºi prinsã în cuie de fier”. Acest monument istoric a atras vizitatorii timpului, fiind caracterizatã orânduirii feudale din Þara Româneascã, aºa cum a fost la 18 mai 1860, când Alexandru Odobescu pornea din Bucureºti, cu soþia sa Sasha ºi cu graficianul H.Trenk, având ca obiective exploatarea culturalã, eclesialã ºi istoricã a monumentelor feudale din Argeº ºi Vâlcea, deci ºi a Mãnãstirii Flãmânda. În 1688, când cei ºase boieri cãutau moºiile mãnãstirii Flãmânda, mãnãstirea era metoh al Episcopiei Râmnicului, având aceleaºi proprietãþi. Se pare cã aceastã situaþie a existat pânã la Legea ruralã din august 1864, când se înfãptuieºte reforma agrarã, moºia fiind expropiatã, împroprietãriþi fiind þãranii din satele Nãnãºeºti (Cocoru), Flãmânda (Valea Râului) ºi Urºi (Stoileºti). De atunci ea înceteazã a mai fi schit de cãlugãri, ale cãror chilii s-au ruinat în timp ºi astãzi sunt pe cale de dispariþie. Importanþa istoricã a acestui monument pe teritoriul comunei Galicea constã în aceea cã unul dintre cãrturarii de seamã ai domnitorului Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu, om politic ºi de sfat care înscrie ºi cronica de curte a domnitorului, este înmormântat aici împreunã soþia sa, Stanca. Mare personalitate, mare logofãt, mare om politic ºi de sfat, un diplomat înþelept, Teodosie Rudeanu înscrie Galicea între comunitãþile cu un patrimoniu cultural ºi eclesial de mare valoare. Este mândria galicenilor cã pe aceste meleaguri au trãit încã cu sute de ani în urmã oameni de culturã care fac cinste comunitãþii ºi implicit neamului nostru românesc. „ Înv. Simona ªiþoiu, ªcoala Generalã Galicea

20

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

La finalul a 40 de ani de activitate didacticã...

Pentru scumpa noastrã colegã, Popescu Maria Violeta (Profesoarã de lb.românã ºi lb. Francezã)

Iatã, dragã, în sfârºit, Aceastã clipã a venit Când timpul dreptul sãu cere Ca sã-þi iei ,,la revedere”, De la ºcoalã ºi colegi Unde-ai predat ani întregi Aproape patruzeci de ani Printre prietenii cei dragi Poate mulþi sau mai puþini, Cã doar numai tu o ºtii .................................................... Fost-ai ca noi, bugetar! Cu bineþe sau amar Ai muncit din greu, ºi mult ªi fapte bune-ai fãcut! Pe elevi i-ai tolerat, Pe colegi i-ai respectat, Cu ei ai colaborat, Greutãþi ai înfruntat, Iar ca profã’ de românã N-ai avut o viaþã bunã, Ai muncit cu competenþã, ªi-ai avut în permanenþã ,,Neloialã” concurenþã ..., Dar tu, cu perseverenþã, Ai învins în permanenþã. ªi prin muncã ai rãzbit Sã-þi faci drumul netezit Spre succese, rezultate De toate-ai avut parte. .............................................. C-ai fost monitorizatã Asta ºtie lumea toatã! Cum treceau elevii valea ,,Cineva” le þinea calea.

ªi-i chestiona întruna Cum se mai predã româna? ªi ce teme le-ai mai dat? ªi ce note au mai luat? Dar tu nu luai în seamã ªi ai fost o bunã mamã, O profesoarã cinstitã, Cu prestanþã, osebitã, O colegã prea corectã ªi o soþie perfectã! ............................................. Nu pleca azi capu-n jos, Pãstreazã ce-a fost frumos! C-au fost ºi clipe plãcute Cu cei sinceri petrecute. Ai fost deseori curtatã Mai ales când erai fatã! Þi-o spune chiar autorul Cã-þi mai ducea ºi el dorul. ..................................................... Când veneaþi seara la bal, La Cãminul Cultural, Fetele din Miuleºti ªi cu cele din Piepteºti, Chiar ºi cele din Barangi, V-aºteptau, bãieþii dragi: Mihai, Nelu ºi Floricã Mãcinic, Stelicã, Ticã, Pãºeaþi, în grup, cu sfialã Se minuna-ntreaga salã Apoi, seara, la serbare, Mai mult pe la felinare Când era hora mai mare, ªi-ncepea dulcea cântare Aºteptam toþi periniþa. Ce sã pupi? ..., cã vedea Miþa Care monitoriza fetiþa. Pe margine ..., Veta, Ioana, De-o fãceaþi ..., primeaþi dojana. Nu puteam face orice, Cãci þipau, sãracele, Ziceau cã sunt vigilente Doar erau fizic prezente. Amintiri ºi amintiri Pentru noi, doar martori vii. ...................................................

OPINIILE CITITORILOR Ai fost doamnã respectatã Eºti ºi-acum, ca ºi-altãdatã! Laºi în urmã generaþii Poate cum n-au lãsat alþii! Te mândreºti cu absolvenþi Ce-au ajuns oameni deºtepþi Competenþi ºi pricepuþi De toatã lumea ºtiuþi. Ai muncit cu sârg ºi spor Ai fost bun educator Apreciatã-n culturã Expertã-n literaturã Þi-o spun eu, c-am cunoºtiinþã Despre-a ta bogatã ºtiinþã ªi culturã generalã Ce-ai pus-o-n valoare-n ºcoalã Ai pus multã ostenealã Pe orinunde-ai fost prin þarã. ...................................................... Cã ai fost prin locuri multe Nu de mulþi toate ºtiute Prima dat’ ca debutant La biliotecã-n sat Pânã sã fii profesoarã Ai fost bibliotecarã Ai mai predat vreo doi ani La ºcoala din Tãtãrani Nu se putea sã nu treci Pe-a Stoileºtilor poteci ... Pe unde mulþi de pe-aici Fost-am ºi noi ... ucenici!... ªi pânã s-ajungi aicea, Ai fost ºi pe la Galicea ........................................... În Bratia-Deal când ai sosit Noi þi-am zis: ,,Bine ai venit!” Te-am primit cu voie bunã Fost-am mulþi ani împreunã Iar de azi, mã înþelegi, Vom deveni iar ..., colegi! De pensie, se-nþelege, Cã parcã-i ºi-aici o lege, Dacã vremea a venit, Destinul ni s-a împlinit. Dacã s-a împlinit sorocul Ce sã mai încerci norocul!? De ,,scaun” sã te agãþi ªi cã mai poþi vrei s-arãþi. Lasã-l ºi pe-altul, mãi frate, De-o pâinicã s-aibã parte! ................................................... ªi pe lângã-alte urãri Sincere felicitãri, Te retragi cu capul sus, Poate sunt multe de spus Intereselor meschine Dar vorbim numai de bine Mult noroc ºi sãnãtate De liniºte sã ai parte Dupã-atâþia ani de muncã Îþi dorim: ,,Pensie lungã”. Dumnezeu sã te pãzeascã, Mereu sã te ocroteascã! .................................................. La mulþi ºi fericiþi ani, stimatã doamnã! „ Alcãtuit ºi citit de prof. Oprea Ion cu oacazia încheierii activitãþii didactice a prof. Popescu Maria Violeta

SCRISORILE CITITORIL OR CITITORILOR

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

21

Dreptul la Culturã ~ episodul al III-lea ~

Dragii mei cititori, iatã cã revin. Sper, cu plãcere, în centrul atenþiei dumneavoastrã. ªi, în continuare, mã voi referi la anumite aspecte privind cultura, la modul cel mai general, aºa cum am trãit ºi cum am vãzut, personal, lucrurile, înainte de Revoluþie. Pentru cei mai tineri dintre dumneavoastrã, probabil, aspectele pe care eu le voi prezenta, nu vor fi întotdeauna în concordanþã cu ei ºi, datoritã faptului cã fiecare vede lucrurile în funcþie de vârszã ºi de perioada de timp în care s-au nãscut ºi au copilãrit. Eu, personal, nu mã consider nici prea bãtrân, dar nici prea tânãr (56 de ani), important este faptul cã am trãit ºi petrecut atât perioada comunistã cât ºi pe cea din prezent. Acum, trecând direct la subiect, pot menþiona cã, înainte de revoluþie, exista, în culturã, un ºablon în care fiecare dintre noi aveam aproape acelaºi mod de gândire, atât în ceea ce priveºte cultura, cât ºi politica internã ºi cea externã astatului. Sincer sã fiu, cred ºi mã refer la modul cât mai general, cã îm perioada respectivã, se citea mult mai mult decât în prezent, exista respect, bun simþ, o apropiere mai mare - zic eu sufleteascã, între oameni. Nu trebuie trecut cu vederea faptul cã învãþãtorul, profesorul, preotul erau mult mai mult respectaþi decât ce se întâmplã în prezent. Asta, ca sã nu mai spun cã, în acea perioadã, nu aveai cuaj - ºi asta, în primul rând, din respect - sã treci prin faþa lor fãrã ca sã le dai “bunã ziua”. Alte aspecte pe care doresc sã le prezint se referã la marii scriitori, artiºti, actori, care au contribuit decenii la rând, la actul cultural al perioadei respective ºi altei perioade mult mai trecute, în care ei s-au nãscut. Pãi, dragii mei, cred cã nu se poate face, sub nici o formã, o comparaþie, cel puþin de punct de vedere al valorii pe care o aveau cei din trecut ºi aceea pe care o au cei din prezent, dacã sunt dintre aceºtia!... Merg la ideea cã dacã ai trecut prin viaþã ºi nu ai citit - sã zicem - romane ca: “Setea” de Titus Popovici, “Rãscoala”, “Ion”, “Pãdurea Spânzuraþilor” de Liviu Rebreanu, “Desculþ” de Zaharia Stancu, “Moromeþii” sau “Cel mai Iubit dintre Pãmânteni” de Marin Preda, sau poezii de Eminescu, Coºbuc, Bacovia, Alecsandri ºi alþii, înseamnã cã ai pierdut mult timp din viaþã degeaba, ca sã nu zic altfel... Dragii mei, eu nu am dat aceste exemple la întâmplare ºi nici doar pentru ca sã fac eu pe deºteptul, dar, personal, am citit aceste romane ºi poezii, în tinereþea mea, ºi sunt convins cã ºi alþii de vârsta mea le-au citit ºim, taman de aceea, eu pledez, în continuare cã, înainte de Revoluþie, se citea mult mai mult decât se face în prezent ºi aici nu mã refer la citit reviste sau diverse ziare ce se gãsesc din plin, pe oriunde, pe la tarabe, valabil pentru azi! Desigur, sunt de acord ºi cu cei care, probabil, zic ceva de genul: “Ei, ºi ce dacã au învãþat ºi au citit mai mult decât alþii, important rãmâne cum se descurcã în viaþã!”. Sub sloganul cunoscut, scopul scuzã mijloacele: fãrã prea multã culturã, ei profitã de împrejurãri ºi, din punct de vederee material, cel puþin, ajung sã aibã aproape sau chiar tot ce îºi doresc... Mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi voi reveni în ediþia urmãtoare. „ Ionel ENACHE [email protected]

22

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

LUMINI}A RO{OAG~,

47 DE ANI, bibliotecar Universitatea Constantin Brâncoveanu, Râmnicu Vâlcea

Obsesie „Tu [i Eu” Dou` linii paralele Ce-[i doresc m`car odat` Umbra lor s` se ating`. Timpul \ns` doar \i minte Cu iluzii le hr`ne[te Sentimentele [i dorul. Pre] le-a pus pe anotimpuri...

|ntr-o lume f`r` nume... |ntr-o lume f`r` nume, Mai eram [i eu cu tine. Dar [i a[a \mi pare greu Când sunt Tu {i tu e[ti Eu. {i mai sunt vreo trei ca mine Care cred \n am`gire {i-ntr-un ochi de prim`var` Ce st`-nchis s` nu \l doar`...

De dor

De dor mi-e sufletul curat În zorii dimineþii, De dor mi-e inima ce plânge La apogeul vieþii. Am fost copil pribeag prin lume Pãrtaº mereu la supãrare. Nu am gãsit, pe unde-am fost, Mãcar o micã alinare. Am fost copil pribeag prin lume ªi m-am întors la mine-acasã. Vecinii toþi nu mã cunosc, Iar casa mea nu mai e casã.

CREATII LITERARE... De dor mi-e sufletul curat ªi mã gândesc la fraþii mei. Dar ce pãcat, mare pãcat, Cã am plecat de lângã ei... Mã-ntorc pribeag pe unde-am fost. E cam târziu ºi fãrã rost! Dar ce sã fac dacã-i târziu? Închei ºi eu sã vã mai scriu...

La bar La bar, înghesuialã mare! Pe câmp e liniºte ºi soare. La bar, sunt tineri fel de fel. Pe câmp, e doar un bãtrânel... La bar e muzicã în toi. Pe câmp sunt bãtrâni cu nevoi Ce trag din greu ºi asudeazã ªi, la fiecare pas, ofteazã. La bar se ciocnesc pahare. Afarã e cãldurã mare. Pe câmp nu cnteazã, adicã, Dacã producþia e micã! La bar se predã engleza, Dupã care ºi franceza. La final, e zarvã mare! Nu au bani prin buzunare... Ce pãcat, cã de ar fi, Ar bea, sigur, zi de zi!

...

„ Ionel ENACHE [email protected]

Într-o lume ameþitã Care nu ºtie ce vrea, Doar o razã-mi dã speranþã Unei vieþi numai a mea!... În aceastã lume zãpãcitã, Care stã cu susu-n jos, Doar o razã-mi dã speranþã Cã mai existã “frumos”. Într-o lume ca nelumea, Cum nicicând n-a existat, Doar o razã-mi dã speranþã Cã mai e ceva curat!

În lumea asta nebuneascã Ce nu vede drumul drept, Doar o razã-mi dã speranþã, Cã ce fac mai e corect! Raza asta minunatã Despre acre am tot spus, Îmi repetã ºi mi-aratã “Nu totu-i cu josu-n sus!”...

„ înv. Ion VOICU ªcoala Cocoru

ELECTORALE

Nu cred cã mai este cazul sã vã spunem cã dacã localitatea Galicea nu ar fi avut un prieten adevãrat în Parlamentul României, în ultimii patru ani, în persoana liderului PNL Vâlcea, deputatul Emilian Frâncu, cei doi edili liberali ai acestei comune, inimoºii Ion Nãfliu ºi Florea Udrea s-ar fi zbãtut degeaba. Este de-a dreptul imposibil sã poþi face rost de bani pentru o comunã dacã nu ai pe cineva suspus. Am spus-o de mai multe ori cã înainte ca cei doi primi-gospodari liberali sã preia frâiele acestei localitãþi, comuna Galicea arãta ca un grajd de porci abandonat... Este o realitate pe care o ºtiþi cu toþii. Ceea ce trebuie sã ºtiþi însã, pe data de 30 noiembrie a.c., atunci când veþi fi chemaþi la urne ca sã votaþi pentru a trimite în Parlament, pentru urmãtorii patru ani, senatori ºi deputaþi, este cã pentru a exista resursele necesare punerii în aplicare a proiectelor ambiþioase care v-a transformat comuna într-un oraº, în adevãratul sens al cuvântului, nu s-a zbãtut nimeni altcineva în afarã de Emilian Frâncu ºi liberalii sãi. Pentru cã vrea sã facã mult mai multe pentru comuna Galicea ºi nu numai, Emilian Frâncu candideazã, de aceastã datã, pentru un mandat de senator. Pentru cã nu vrea sã vã dezamãgeascã, Frâncu l-a desemnat pentru Colegiul de deputaþi de care aparþineþi dvs., cetãþeni ai comunei Galicea, pe cel mai sufletist dintre liberalii pe care el l-a format astfel, nimeni altul decât Cristi Buican, ca sã-i ducã mai departe munca pe care a prestat-o ca ºi deputat, în interesul dumneavoastrã, al tuturor! “Suntem convinºi cã toþi cetãþenii comunei Galicea, chiar dacã numai unii au curajul ºi demnitatea sã recunoascã acest lucru, atât domnul Emilian Frâncu, cât ºi domnul Cristi Buican, primul din postura de deputat ºi de ºef al PNL, iar cel de al doilea, mai întâi, din postura de consilier judeþean, iar mai apoi, din cea de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Vâlcea, au fost alãturi de noi, în tot timul, atât la bine cât ºi la rãu... Majoritatea investiþiilor realizate

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

23

în comuna Galicea li se datoreazã celor doi, prin importantele lor contribuþii la sumele de bani care au fost aduse în localitatea noastr, pentru a putea duce la îndeplinire tot ce începusem sã construim. Într-adevãr, au demonstrat cã nu vin, aºa cum fac majoritatea deputaþilor ºi a altor oameni politici, doar din patru în patru ani, prin localitatea noastrã, ca sã cearã votul electoratului. Ei au venit ori de câte ori a fost nevoie ºi considerãm cã, tocmai de aceea, majoritatea locuitorilor îi cunosc. Iar dacã cineva are ceva împotriva celor doi, înseamnã cã are ceva ºi cu noi, edilii Galicei, pentru cã noi, prin culoarea politicã pe care o aveam, nu putem de unii singuri, ca sã atragem fondurile necesare realizãrii unor investiþii care sã impunã un grad ridicat de civilizaþie, al comunei Galicea. Sperãm ca ºi la alegerile din 30 noiembrie a.c., locuitorii comunei sã fie alãturi de noi ºi sã voteze la Senat, pe Emilian Frâncu, iar la Camera Deputaþilor, pe Cristi Buican ºi avem convingerea cã nici de aceastã datã, cei doi politicieni liberali vâlceni nu vor dezamãgi aºteptãrile noastre, ale tuturor, cum nici noi, primarii acestei localitãþi nu avem de gând sã determinãm electoratul sã regrete cã ne-a votat, din nou, în vara acestui an. Dimpotrivã! Este însã un adevãr cã, dacã primarii unei localitãþi nu sunt membrii ai unui partid care sã fie la Putere sau sã aibã susþinere puternicã în Parlamentul României, nu prea sunt ºanse ca sã ajungã bani la ei, pentru cã fiecare partid are grijã sã dirijeze fondurile cãtre primarii lui... Iar dacã vã plac ideile noastre de schimbare a feþei comunei noastre, de impunere a unui grad înalt de civilizaþie, atunci, avem nevoie sã acordaþim pe 30 noiembrie 2008, votul dumneavoastrã, al tuturor, lui Emilian Frâncu, pentru Senat, omul care a dovedit cã nu are preferinþe ºi cã se zbate pentru ca fiecare localitate sã primeascã banii necesari pentru a se dezvolta, iar la Camera Deputaþilor, pe Cristi Buican!”, spun edilii de la Galicea. „ Alina ROGOBETE [email protected]

C M Y K

24

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

ELECTORALE

Galicea are nevoie de Cristi Buican!

C M Y K

ELECTORALE

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

25

Galicea are nevoie de Emilian Frâncu!

26

CURIOZITATI

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

- Cercetatorii de la Universitatea British Columbia au dat publicitatii sinteza unor studii potrivit careia utilizarea cu regularitate a medicamentelor calmante ca aspirina si ibuprofenul poate reduce riscul de aparitie a cancerului la san. Studiile au implicat participarea a 2,7 milioane de femei din 5 tari. S-a constat practic ca utilizarea aspirinei reduce riscul de cancer la san cu 13%, iar a ibuprofenului cu 21%. Ambele medicamente inhiba doua proteine din corp, ce sunt legate de sistemul imunitar. Aceste proteine provoaca inflamatia si au fost asociate cu cresterea celulelor canceroase. - Cercetatorii au descoperit mecanismul de producere a "elixirului tineretii", o substanta care actioneaza asupra centrelor de energie ale celulelor, eliminand problemele de sanatate care pot aparea odata cu imbatranirea, potrivit unui studiu aparut in revista New Scientist. Cercetatorii de la Universitatea Marie Curie din Paris, Franta, au facut descoperirea in timp ce studiau niste gene responsabile de aparitia a doua boli genetice rare si spun ca abordarea folosita de ei ar putea fi folosita la incetinirea procesului de imbatranire. Cercetatorii s-au concentrat asupra mitocondriilor, "centrale energetice" care se gasesc in orice tip de celula, cu exceptia celulelor rosii din sange. Mitocondriile transforma alimentele in energie necesara functionarii eficiente a inimii, muschilor, creierului si a altor parti din organism. Deteriorarea acestora este una din cauzele principale ale imbatranirii. Modificarile in cadrul acestui ADN sunt responsabile pentru o gama de boli genetice precum unele forme de diabet, orbire si maladii cardiace. O persoana din 5000 risca sa dezvolte o astfel de maladie. Cercetatorii francezi au reusit sa eticheteze genele functionale cu "un cod de adresa" care le trimite exact acolo unde trebuie, in mitocondrie. Specialistii cred ca abordarea poate fi utilizata pentru crearea unor tratamente injectabile genetice care sa elimine bolile provocate de inaintarea in varsta. Un astfel de tratament ar incetini procesul de imbatranire, dar nu l-ar bloca complet, pentru ca mai exista si alti factori care provoaca probleme odata cu inaintarea in varsta. - Primul vaccin impotriva cancerului la creier se va putea gasi incepand cu sfarsitul acestui an in Europa, informeaza Mediafax. Produs in Statele Unite ale Americii, vaccinul "DCVax-Brain" se va comercializa in mai multe centre de sanatate din Elvetia, a anuntat luni laboratorul american Northwest therapeutics. "Suntem incantati sa fim prima companie

care lanseaza pe piata un vaccin terapeutic personalizat impotriva cancerului la creier, boala in care sansele de supravietuire sunt minime", a declarat specialistul Alton Boynton, presedintele laboratorului american. Vaccinul permite prelungirea perioadei de recurenta a bolii de la 6,9 la 18,1 luni si a duratei medii de supravietuire de la 14,6 la 33 de luni, potrivit rezultatelor testelor realizate pana acum pe pacienti din Statele Unite ale Americii. - Pe data de 29 ianuarie 2007 locuitorii localitatii Acandia, aflata in sudul Louisianei, au fost martorii unui eveniment mai mult decat bizar: aparitia unor formatiuni noroase stranii pe cerul senin. Norii pareau gauriti de sus in jos. Imaginea de mai sus a fost capturata de catre unul dintre dispozitivele aflate pe satelitul Nasa cunoscut sub numele de Terra. Imaginea arata un numar mare de gauri rotunde in stratul de nori albi aflati deasupra Oklahomei, Arkansas, Louisiana si Texasului.Multe dintre gaurile fotografiate au forme alungite ce par a fi chiar nori mai mici in cadrul stratului dens si compact de nori mari. Ciudatul fenomen a rezultat in urma unei combinatii nefericite de temperaturi reci, aer poluat si poate o instabilitate atmosferica neobisnuita. Patura de nori aflata asupra tinutului era formata din nori extrem de reci. Acestia contin de cele mai multe ori picaturi de apa ce raman lichide chiar si atunci cand temperatura este sub limita inghetului. Astfel de nori sunt foarte rar intalniti. Conform institutului "Cooperative Institute for Meteorological Satellite Studies", temperaturile la nivelul norilor in cauza erau situate intre -20 si -35 de grade celsius. La trecerea unei aeronave prin norii "inghetati", aceasta a adunat mii de particule de apa ce s-au transformat in adevarate sloiuri de gheata agatate de carcasa -i din metal. Oamenii de la sol priveau inmarmuriti norii inghetati, uimiti fiind de particulele de gheata ce picau din cer. Cristalele de gheata aduceau a primavara apocaliptica. - Fosila unui cleste provenit de la un scorpion marin preistoric a fost descoperita într-o cariera de piatra din apropiere de orasul Prum, Germania, si are o varsta estimata la 390 de milioane de ani. Conform masuratorilor clestele, apartinând acestui scorpion marin botezat Jaekelopterus rhenaniae, are 46 de centimetri lungime iar scorpionul de la care provine clestele ajungea pana la dimensiunea de 2,5 metri.

integrame/rebusuri

Lumea animalelor

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

27

ORIZONTAL 1) Pasare ce traieste in Mexic, se hraneste cu serpi, eroina a unui desenat animat in care era urmarita de un coiot flamand (pl.). 2) Leagan mobil pentru nou nascuti unde unele mamifere isi tin puiul. 3) A aparea din senin - Orbita ochiului la animale sau la om (pl.). 4) Mod de organizare al pestilor care ne starneste rasul (pl.) - Capul unei albine! 5) S-au jucat prea mult cu focul - Un pui de oaie (fem.). 6) Sari ale acidului acetic. 7) Cum sunt armasarii din caii obisnuiti - Strut ce traieste in Australia. 8) Întins pe asfalt - Mamifer rumegator din Tibet. 9) Se refera la invatamant. 10) Se intampla la moartea vinului (verb) - Un fel de camila taioasa. VERTICAL 1) Animal pionier - Cea mai joasa la rechinul doica! 2) Ca si coada castorului - Ajuns precum blana ursului polar. 3) Familie de mamifere din care face parte ariciul (pl.). 4) Radasca din resou! Un cocos glumet. 5) Turturea de culoare cenusiebruna pe spate, cu o dunga neagra pe gat (pl.). 6) Se intampla unei publicatii dupa iesirea de sub tipar (verb) - Matca din munte! 7) A inconjura cu o dunga de alta culoare - Cap de termita! - Coada de crocodil! 8) Pasari in stare latenta - Prin ea, fata exprima sentimente si idei 9) Instrument cu care se poate reproduce bine trilul ciocarliei - Meduza din cuart! 10) Fluture daunator de culoare galbenacafenie, care-si depune ouale pe ramurile pomilor fructiferi si a carui larva provoaca mari pagube Opinia unei ciori.

28

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . „Un soldat il intreaba pe altul: - Cum functioneaza o bomba atomica ? Celalalt soldat ii raspunde: - Ai vazut vreodata o fantana arteziana ? - Da, am vazut. - Ei bine, este exact altfel!

va dam de lucru. - Pai, asta n-ar fi asa de grav...

„Itzik povesteste rudelor despre perioada petrecuta pe front... "Si cum stateam noi in transee, deodata ce ii trece ceva lui Shtrul prin cap?" - "Ce!!" - "Un glonte...!"

„La interviu: - Sunteti casatorit? - Nu. - Ne pare rau, noi avem nevoie de persoane care sunt obisnuite sa se subordoneze...

„Se duce Strul la rabin si îi spune: - Rabi, s-a întîmplat ceva îngrozitor. S-au deschis doua supermarket-uri lînga magazinasul meu. Unul la stînga si unul la dreapta. Ce as putea face? - Nici o problema, zice rabinul, scrie cu litere mari pe usa magazinului tau "Intrare"! „Daca Adam si Eva ar fi fost chinezi, am fi inca in paradis, deoarece ei ar fi ignorat marul si ar fi mincat sarpele...

„Un patron catre altul: - Cum de angajatii tai sunt mereu asa punctuali? - Simplu: am 30 de angajati si 20 de locuri de parcare.

„Cica intra Olaroiu inainte de meciul Steaua - Real Madrid in cabina echipei si le zice: - Mai baieti.... Hai, va rog eu... ca e ziua mea de nastere astazi.... Faceti-mi un cadou frumos de ziua mea si bateti-i pe astia de la Real!!!... In vestiar se asterne o liniste mormantala. Paraschiv, capitanul echipei, isi ia inima in dinti: - Prea tarziu, nea Oli... deja ti-am luat o cravata...

„Fiul, tatal si bunicul se duc la Paris. Dupa prima zi, fiecare isi „La Biroul de Resurse Umane: povesteste aventurile. Nepotul de 20 de ani spune: - Ne pare rau, dar nu va putem -Ce apetit sexual pot sa aiba angaja, pentru ca nu avem ce sa pariziencele astea! I n t r -oo g r a d i n i t a d i n A m e r i c a , Tatal sau spune:-Si cat de pasione d u c a t o a r e a l e p r o m i t e c o p i i l o r ale pot sa fie! 2 $ d a c a v o r r a s p u n d e e x a c t l a La care bunicul adauga: i n t r e b a r e a : " C i n e a f o s t p e r - -Si cate rabdare pot sa aiba! soana cea mai importanta din i s t o r i a o m e n i r i i ? " S e r i d i c a „O tanara in tren are dureri de S e a n , i r l a n d e z u l , s i z i c e c a S t . dinti, un tanar de langa ea ii P a t r i c k . G r e s i t , u r m a t o r u l l a spune: r a n d ! S e r i d i c a M c Q u e e n , s c o - - Daca o sa va sarut o sa va treaca t i a n u l , s i z i c e c a S t . A n d r e w . - imediat durerea... G r e s i t , u r m a t o r u l . . . S e r i d i c a s i Un batranel din compartiment : S l o m o , e v r e u l , s i z i c e c a I i s u s - Tratamentul dumitale e bun si la C r i s t o s . E d u c a t o a r e a i i d a c e i 2 hemoroizi? $ p e n t r u r a s p u n s u l e x a c t , s i -ll i n t r e a b a , t o t u s i , c u m s e f a c e c a „Care este cea mai lunga masina e v r e i i i l r e c u n o s c p e I s u s c a din lume? f i i n d c e l m a i i m p o r t a n t o m d i n Trabantul: trei metri masina, zece i s t o r i e . R a s p u n s u l l u i : E u s t i u metri fumul!... ca de fapt cel mai tare din isto r i a u m a n i t a t i i a f o s t M O I S E , „Un tip cumpara continuu bilete d a r B U S I N E S S I S B U S I N E S S ! la film la acelasi spectacol. Casiera il intreaba mirata: P S : b a n c u l a l u a t p r e m i u l 1 l a -Ce faci Dom'le? De cate ori f e s t i v a l u l i n t e r n a t i o n a l a l b a n - cumperi bilete pt acuma? c u r i l o r . M o t i v a t i a j u r i u l u i : A -Doamna eu nu fac bisnita cu bilete dar e un tampit inauntru doua oara cand un evreu il care mi le rupe. vinde pe Iisus .

La un demaraj cam brusc al autobuzului, un domn care nu se tinea prea bine de bara, cade gramada peste sacosa pe care o tinea in mana. S-a ridicat imediat, exclamand: - S-au dus ouale mele! - Vai de mine, se sperie o batranica, ati avut oua in sacosa? - Nu, cuie... „Doi electricieni pe un stilp de inalta tensiune. Unul din ei vede o batranica trecand pe acolo si i se adreseaza: -Ne dati, va rog frumos, sirma aia rosie? Batranica ridica sirma si le-o da, la care electricianul ii spune celuilalt: -Vezi, ti-am zis eu ca aia rosie e nulul! „Un tip vine la ofiterul starii civile sa-si programeze casatoria. -Veniti peste o saptamana. -Nu pot ca se insoara tata. -Cati ani are? -50. -Si mai poate? -Da. -Bine, veniti peste doua saptamani. -Nu pot, se insoara bunicul. -Cati ani are? -95. -Si mai poate? -Nu mai poate, dar il obliga parintii. „Un baietel de 3 ani, in timp ce face baie, isi examineaza testiculele si intreaba: - Mami, astia sunt creierii mei? Mama lui ii raspunde: - Nu inca, dragul meu!

Super meniu pescaresc: Dimineata - CRAP de foame, la amiaza STIU C A n -a am ce manca, iar seara SOMN pe stomacul gol!! Cele cinci porunci ale vietii (valabile la serviciu): 1. Sa nu gandesti. 2. Daca gandesti, sa nu spui. 3. Daca spui, sa nu scrii. 4. Daca scrii, sa nu semnezi. 5. Daca semnezi, sa nu te miri.

UTILE

Maxima Lunii “Dragostea vin dec` absolut orice, mai pu]in s`r`cia [i durerea de din]i !” Citat celebru...

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

Caricatura lunii

29

Dacã pe dumneavoastrã vã mirã încã, trebuie sã reþineþi cã broscuþele în borcanele cu conserve vândute prin magazinele noastre nu îi mai ºocheazã demult pe inspectorii de la OJPC!

“Dragostea este un ocean PROGNOZA METEOROLOGICÃ PENTRU URMÃTOARELE de emo]ii comZECE ZILE: plet \nconjurat de cheltuieli...” (Thomas Dewar Weldon)

SFATUL LUNII: Via]a poate fi \n]eleas` numai privind \napoi, dar trebuie tr`it` doar privind \nainte!

30

14 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 2008

UTILE...

Reþeta lunii

Tort de morcovi (Re]et` elve]ian`) Ingrediente (pentru 12 bucati): 300 g morcovi, 5 oua, 250 g zahar, 1 lingurita de coaja rasa de lamaie, 250 g migdale macinate, 80 g faina, 1 varf de cutit de sare, pulbere de cuisoare si scortisoara, 2 lingurite praf de copt, 2 linguri suc de lamaie. In plus: 200 g zahar pudra, alte 2 linguri de suc de lamaie, 1 albus pentru glazura, bomboane fondante pentru decorat (facultativ). Mod de preparare: Se spala morcovii, se curata si se dau pe razatoarea mica. Se sparg ouale si se despart. Albusul se pune intr-o cescuta acoperita, la frigider.

Batutul cremei. Galbenusurile, zaharul si coaja de lamaie se amesteca vreme de 5 minute cu robotul sau cu o lingura de lemn (pana ce zaharul se dizolva complet). ¸ Adaosurile uscate. Migdalele macinate, faina, sarea, scortisoara, cuisoarele si praful de copt se amesteca. Se incorporeaza in crema, alternativ cu morcovii rasi. Se pune sucul de lamaie. Se porneste cuptorul la 180 grade C. Spuma de albus. Se unge o forma rotunda (26 cm diametru) si se pune putin la frigider. Se presara cu faina. Se bate albusul spuma si se incorporeaza in aluat. Coptul tortului. Se pune forma pe raftul doi de jos al cuptorului si se coace 50 de minute. Se scoate, se lasa sa se raceasca putin, se rastoarna. Se lasa sa se raceasca complet. Se amesteca zaharul pudra cu sucul de lamaie si albusul, pentru a se obtine o glazura uniforma.

Invelirea tortului. Se intinde glazura moale pe toata suprafata tortului. Facultativ, se decoreaza cu jumatati de bomboana fondanta sau fructe intregi din dulceata (visine, cirese etc.). Se lasa pana se intareste glazura.

31

Horoscopul pentru perioada 17 octombrie - 15 noiembrie 2008

Urmeaza o perioadã foarte bunã pentru Berbeci, mai ales in plan social. Invitatiile la chefuri, evenimente si iesiri la iarbaverde se tin lant si de participarea la aceste intruniri poate depinde si o sansa profesionala.

In aceastã lunã, Taurii vor avea un singur punct de interes, asupra caruia isi vor concentra toata energia: banii. Vor alerga in toate partile, vor face ore suplimentare, vor cauta chiar un nou job, numai sa le iasa proiectele.

Luna Gemenilor va fi dedicata calatoriilor. Toate proiectele care implica deplasari vor fi favorizate de astre. Profesional, vor exista niste dispute cu colegii si acest lucru ii va pune intr-o lumina proasta in fata sefilor.

Racii vor demonstra, in sfarsit, ca sunt in stare sa faca ceva fara sa se razgandeasca si sa ezite de o mie de ori. Vor fi solicitati sa participe la un important proiect profesional si vor avea ocazia sa-si demonstreze competenta.

Leii fac ce fac si tot la bani ajung. Cu gandul. Calcule peste calcule, planuri de cheltuieli pe care nu reusesc sa le respecte, zile de economii la sange urmate de altele in care arunca banii

Fecioarele vor se vor confrunta cu schimbari de planuri. Vor renunta la un proiect in privinta carora ezitau si vor lua noi decizii. Acestea se refera atat la planul sentimental, cat si la cel financiar.

Balantele pornesc cu dreptul, remarcandu-se la serviciu intr-o situatie de criza. Se pot astepta la o marire de salariu, sau macar la niste laude din partea sefilor. Vesti bune si in ceea ce priveste finantele

Scorpionii vor avea o perioada cam tensionata pe plan social. Niste barfe din anturaj le vor afecta imaginea si vor izbucni unele conflicte cu prietenii. E bine sa-si apere punctul de vedere si sa puna capat zvonurilor false.

Sagetatorii vor avea o perioadã foarte incarcata pe plan social, dar acest lucru nu ii va multumi. Vor intalni multe persoane antipatice, sau vor fi pusi in situatii jenante.

Capricornii, considerati niste zgarciti patologici, vor dovedi contrariul in perioada care urmeaza. Vor cheltui mult pentru ei insisi si pentru cei dragi, isi vor satisface multe capricii, isi vor spori confortul, vor face cadouri.

Varsatorii nu vor avea o perioadã prea incitanta, ci mai degraba una calma, punctata de cateva momente placute. Un semn de la o fosta iubire va maguli orgoliul chiar si celor mai fideli dintre ei

Pentru Pesti, perioada aceasta va incepe cu un mic conflict profesional care ii va indispune si ii va face iritabili. Noroc de partenerul de cuplu care va sti sa le readuca zambetul pe buze, pentru ca, in privinta iubirii, vor avea o lunã excelenta.

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean