Turism Rural

Un demers de reflexie pentru beneficiarul unui proiect turistic

În prezent, turismul rural este foarte încurajat pentru a menţine viaţa la ţarã. Dar partea de ideal pe care o naşte îl face prea adesea sã aparã ca un remediu miraculos. Adesea din lipsã de informare sau de metodologie, unii se lanseazã în acest bussines subestimând exigenţele particulare ce caracterizeazã o astfel de activitate.Toţi nu pot sã facã carierã în turism, şi cei care o fac trebuie sã o facã cu înţelepciune şi sã conducã o reflecţie prealabilã punând unele probleme indispensabile... Într-adevãr aceasta picã bine: I-au în considerare un proiect turistic! Ce, unde, cum?? Aceasta nu o ştiu încã cu exactitate...În regulã, sã acţionãm în ordine, sã evitãm precipitarea, şi sã vedem mai întâi toate problemele indispensabile pentru a cerne proiectul meu şi a verifica fezabilitatea acestuia. Ah, uitam, mã numesc Turism! Sunt fãrã îndoialã condamnat sã reuşesc! N. Acest dosar cautã sã ghideze beneficiarul unui proiect în demersul sãu de reflecţie, iatã de ce îi este în mod direct adresat, chiar dacã tehnicienii şi proiectanţii intervin în fiecare etapã. A nu se înşela în ceea ce priveşte prioritatea, sau în ceea ce priveşte activitatea. A veghea sã nu pierdeţi pe de o parte ceea ce credeţi cã puteţi câştiga de la altul: lansându-vã într-o nouã activitate care completeazã o alta, veţi ajunge sã stãpâniţi corect pe unul sau altul ? Aveţi soliditatea financiarã pentru a ţine frâiele în primii ani ? Investiţia şi rezultatele imaginate sunt ele rezonabile ? Proiectul pe care îl aveţi este adaptat habitatului local ? Aveţi timpul necesar sã vã consacraţi unei activitãţi noi ?,etc.

1

Întrebãri care nu se pun întotdeauna, din lipsã de cunoaştere uneori, din lipsã de timp adesea, dar care meritã mai bine sã se punã mai degrabã decât Chiar dacã turismul se poate releva ca care permite exploatarea unor imobile uitate, pânã în prezent, de a utiliza competenţele copiilor revenind în întreprindere, sau de a satisface în fine veritabila sa pasiune pentru a o primi. Veţi afla în aceastã primã fazã, principalele chestiuni de abordat înainte de a realiza în mod concret proiectul vostru. De ce doriţi sã vã lansaţi într-o activitate turisticã ? Ce cãutaţi prin intermediul ei ? Acestea sunt în realitate primele întrebãri pe care trebuie sã vi le puneţi. Este primordial înaintea oricãrui lucru de a vã clarifica scopurile: nu veţi putea sã vã alegeţi activitatea viitoare, decât în raport cu obiectivele de la început, în mod clar identificate, delimitate, evaluate, luate dupã caz. Obiectivul vostru este în principal economic ? - Cãutare a unui venit de completare (fãrã petrece mult timp la aceastã activitate) ? - Nevoia unui venit complementar (activitatea principalã fiind insuficientã pentru a trãi...) ? - Crearea unei activitãţi profesionale (în vederea instalãrii unui copil...)? Obiectivul d-voastrã este el înainte de toate patrimonial ? - A valoriza un patrimoniu construit (arhitecturã tradiţionalã...) ? A ocroti un patrimoniu rustic (faunã şi florã, uliţe, educaţie pentru protecţia mediului...) ? A proteja un patrimoniu cultural (tradiţii locale...) ? Obiectivul d-voastrã este mai degrabã social ? - Cãutare de contacte, de întâlniri, de deschideri spre exterior ? - Nevoia de a se simţi responsabil de o activitate, de a fi recunoscut în teritoriul sãu ? - A valoriza competenţele proprii, a munci cu alte persoane ? 2

Într-adevãr, a vã clarifica bine obiectivele pe termen scurt, mediu sau lung este o etapã adesea neglijatã atunci când ea permite demararea reflexiei voastre pe baze sãnãtoase. Doar pornind de la obiectivele voastre veţi putea lua în considerare cel mai mult activitãţile şi sã le rãspundeţi. Şi în raport cu obiectivele proprii, veţi putea apoi interpreta, analiza rezultatele voastre (reale sau proiectate), pe scurt a Evalua proiectul vostru în funcţie de demers. Ah da, eu am doi vecini care au investit ambii 600 000 F în clãdiri de cazare ruralã. Aceleaşi rezultate pentru fiecare : 60 de sãptãmâni de locaţie ar fi necesare pentru a acoperi costurile ! (pe 52 de sãptãmâni într-un an, nu este uşor...). Numai unul dintre ei are un obiectiv patrimonial, este conştient de acest rezultat deficitar dar îl analizeazã pozitiv : el doreşte mai întâi sãi recupereze acest loc pentru retragerea sa, locaţia îi permite simplu de a o rentabiliza puţin aşteptând... Celãlalt vecin are un obiectiv de venit complementar ! Cu acelaşi rezultat deficitar, el are mai degrabã impresia cã subvenţioneazã vacanţele clienţilor sãi şi nu are cu adevãrat aerul de a fi satisfãcut de acest lucru. Dar este clar cã el s-a înşelat, fie în ce priveşte activitatea, fie în ce priveşte obiectivul. Dupã ce am definit ceea ce cãutaţi, este important de a cunoaşte activitãţile, constrãngerile, climatul instituţional, actorii,... pe scurt, de a avea informaţii prealabile asupra turismului rural pentru a dobândi o culturã generalã indispensabilã. Ea vã va permite sã cunoaşteţi esenţialul pentru a evita unele obstacole. Centrul Naţional de Resurse a Turismului în Spaţiul rural - Observatorul Naţional de Turism - Observatorul Regional de Turism depinzând de Comitetul Regional de Turism - Comitetul Judeţean de Turism Franţa este prima destinaţie turisticã mondialã...! dar numai a treia în ce priveşte reţetele. Într-adevãr, fie cã este francez sau strãin, turistul în Franţa are din ce în ce mai mult tendinţa de a-şi fracţiona vacanţele sale. Sejururile scurte (mai puţin de 3 nopţi) reprezintã astãzi mai mult de 40 % din sejururi. 3

Turistul pleacã în prezent mai adesea, mai puţin timp, mai puţin departe, se decide mai târziu, cheltuieşte mai puţin, şi vrea sã aibã alegerea. A nu confunda "turismul rural" şi "agriturismul". "Turismul rural" desemneazã activitãţi turistice cu loc de cazare, restaurare sau petrecerea timpului liber în spaţile rurale, propuse de prestatori rurali, agricultori sau nu. "Agriturismul" , în ceea ce îl priveşte, se compune din activitãţi turistice propuse de agricultori şi având o legãturã directã cu exploataţia (exemplu : ferme de tip han, ferme ecvestre, ferme pedagogice,...). Spaţiul rural reprezintã 80 % din teritoriul francez !...dar numai 50 % din capacitatea de locuire, nu are decât 30 % din frecventare şi nu reprezintã mai mult decât 20 % din consumul turistic interior. Turismul în spaţiul rural este aşa-zis handicapat printr-o mare "atomizare a ofertei", ceea ce face de asemenea originalitatea şi atracţia pe care o exercitã. Agriturismul nu intereseazã decât 20 000 de agricultori, 80 % dintre ei propunând numai gãzduirea. Activitãţile de restaurare, de vizitare a unor ferme sau alte activitãţi de petrecere a timpului liber, rãmân încã de dezvoltat. Franţa este prima destinaţie turisticã mondialã ! Atunci proiectul meu nu poate sã meargã decât într-un astfel de context. Ah, prima destinaţie ca numãr de sejururi...Şi aceste sejururi sunt din ce în ce mai fracţionate, deci din ce în ce mai scurte...Este adevãrat: înainte, vecinii mei umpleau hanurile lor fãrã probleme timp de o lunã în perioada verii cu aceeaşi familie. Acum, ei trebuie sã gãseascã 2,3, chiar şi 4 familii diferite pentru a închria hanul pe aceeaşi duratã ! Interesante taote acestea...Sã continuãm... Acum ce obiectivele voastre sunt clarificate, şi cã aveţi câteva noţiuni asupra turismului rural, confruntaţi ceea ce vreţi sã faceţi cu ceea ce puteţi sã faceţi. Strãduiţi-vã sã definiţi contururile primului vostru proiect... ştiind cã o sã evolueze de-a lungul demersului vostru. .. Accueil Paysan Bienvenue à la Ferme Camera de Comerţ şi Industrie Camera de Meserii Clévacances 4

Comitetul Judeţean de Turism Direcţia Judeţeanã de Tineri şi Sporturi Direcţia Judeţeanã de Agriculturã şi Pãduri Direcţia Regionalã de Mediu Federaţia Naţionalã de Cai Federaţii sportive sau de agrement (Pedeştrii, Ciclism, Cicloturism, Echitaţie, Astronomie, etc) Grande Accueil (Rando Plumes) Logis de France Meuble confiance Oficiu de Turism şi Sindicat de Iniţiative Parcuri Naturale Regionale Ţãri de primire turisticã Relais Departemental des Gites de France A îndepãrta ansamblul activitãţilor existente : acest lucru vã va permite sã resimţiţi tipul de activitate care vã atrage, de a avea declicul, Ideea de ceea ce o sã faceţi...sau sã nu faceţi. Într-adevãr, fiecare activitate posedã specificitatea sa. Puteţi sã vã ajutaţi prin organismele sau asociaţile care posedã o carte de calitate la care puteţi sã aderaţi voluntar. Puteţi bine înţeles sã lãsaţi frâu liber propriei imaginaţii pentru a creea una care corespunde personalitãţii voastre. Verificaţi deci ceea ce vã atrage mai mult : - locuire (mobilate, hanuri, camere de hotel, camping, hotel,...) ? - restaurare (ferme- han, gustare la fermã, restaurant...) ? - Activitãţi de petrecere a timpului liber şi de animaţie (stabilimente ecvestre, ferme pedagogice, sporturi în naturã, plimbãri lungi...) ? - produse complete asociind aceste diverse prestãri de servicii ? Bun, dupã acest tur de orizont, eu sunt mai degrabã tentat de un proiect...euh...de camere de ospitalitate. Aceasta îmi permite sã valorizez casa mea, de a întâlni oameni, de a degaja un venit complementar, de a dispune de o reţea...Din contrã, eu voi aduce un pic de inovaţie propunând sejururi tematice. .. De ce nu a-ţi împãrtãşi pasiunea mea pentru astronomie ? Dar mai ales, nu uitaţi: a copia nu este întotdeauna cea mai bunã soluţie! Se zice cã jumãtate din activitãţile care vor exista în urmãtorii 10 ani... aşteaptã sã fie inventate. 5

Şi dacã aveţi dorinţa sã creaţi un produs complet cu gãzduire, restaurare, activitate de petrecere a timpului liber, gândiţi încã de la început la parteneriat, deoarece acest tip de produs nu este evident posibil de urcat singur. Pentru activitatea pe care o luaţi în considerare acum, mediul d-voastrã este favorabil sau nu ? Aceastã analizã este diferitã dupã activitatea pe care o proiectaţi. Iatã de ce este important de a cerne mai înainte tipul de proiect care vã tenta. Diversele elemente ale mediului ambient nu au aceeaşi importanţã sau aceeaşi consecinţã în conformitate cu activitatea propusã... De exemplu, alegerea de camere de hotel cu sau fãrã mese, a unei ferme pedagogice cu sau fãrã gãzduire, a unui han de copii cuu sau fãrã activitãţi exterioare, o sã depindã de proximitatea unui oraş sau de persoane propunând prestãri complementare sau concurente... Este vorba deci de a verifica ca activitatea voastrã sã se insereze în mod fericit în mediul ambient local.. În aceastã etapã, proiectul vostru se va purifica în termenii unui mic diagnostic al teritoriului, la diferite nivele : climat, peisaje - patrimoniu natural sau cultural - poli turistici potenţiali sau existenţi - clientele turistice - facilitãţi de acces, deşerturi, semnalizare - servicii disponibile, infrastructuri utilizabile - dinamism al mediului, reţele umane - concurenţã sau parteneriate posibile - informaţii şi animaţii turistice - clientele de proximitate - urbanism (Plan de ocupare a Solurilor, parcuri, spaţii protejate,...) - locuri (apã, drumuri de acces, parking, etc.) - stare a clãdirilor şi împrejurimilor, ansamblul de potenţiale de care dispune zona eventual - poluare (mirosuri, zgomote, pericole, etc.)

6

Dacã dupã aceastã analizã, proiectul d-voastrã nu pare adaptat foarte bine la mediul ambiant, poate cã ar fi suficient de a-l modifica în unele puncte. Dacã nu, sã vã reîntoarceţi la etapa numãrul 2 cu un nou proiect... Pentru proiectul meu de camere de hotel, trebuie sã propun masa de gazdã ?Dacã înţeleg bine, prezenţa restaurantului din apropiere este cel care o sã-mi ghideze alegerea...

Nu existã turism fãrã turişti. Punctul de plecare este deci turistul, şi trebuie sã îi propunem... mai degrabã ceea ce el cere. Este vorba în principiu de a adopta un demers de marketing care nu este adesea de bun simţ, ghicind înaintea clienţilor de ceea ce o sã aibã nevoie. A cunoaşte bine clienţii şi exigenţele acestora permite de a trage învãţãminte pentru beneficiarul unui proiect, pentru a adapta prestãrile sale de servicii în funcţie de clientelã, sau de a defini mai bine clientela în funcţie de prestãrile sale. Proiectul vostru se va ghida pe un mic studiu al pieţei. O sã începeţi prin observarea tendinţelor la nivel naţional, apoi veţi analiza cererea la nivel regional şi local. Mai ales nu ezitaţi sã vã informaţi pe lângã prestatorii voştri vecini: ei vor putea cu siguranţã sã vã spunã multe în ce priveşte comportamentul şi aşteptãrile turiştilor francezi sau strãini care vin în regiunea voastrã. Şi nu mai uitaţi cã cererea evolueazã şi cã o sã fie nevoie fãrã încetare sã vã adaptaţi. 1. Clientela existentã, potenţialã sau specificã proiectului vostru : - origine geograficã - comportament - tip (familialã, tânãrã, îmbãtrânitã,...) - aşteptãri, - origine socio-profesionalã - nevoi - motive de sejur

7

2. Oferta existentã în anturajul vostru (deja studiatã în etapa precedentã), în funcţie de diferite segmente de clientelã. 3. Factorii exteriori care pot influenţa oferta şi cererea: - economici (taxa de schimb,...) - sociali (şomaj,...) - politici (relaţii diplomatice,...) - .... Un produs bun deci trebuie sã rãspundã la cerere. Pentru a rãspunde la aceastã cerere, trebuie sã fie cunoscutã adicã de a cunoaşte clientela. A cunoaşte bine clientelele potenţiale va permite de a nu se înşela în ceea ce priveşte targetul. Şi a defini exact clientela va permite o promovare adaptatã... pe care o sã o studiaţi la etapa 10. Dacã dupã aceastã analizã, proiectul vostru nu pare adaptat cel mai bine pieţei existente, poate existã o clientelã potenţialã specificã de definit pentru proiectul vostru ? Dacã nu întoarceţi-vã la etapa a 2 cu un nou proiect. Agenţia Francezã de Inginerie Turisticã Camera de Agriculturã Camera de Comerţ şi Industrie CREDOC (Centruu de Cercetare şi de Documentare asupra Condiţilor Vieţii) Federaţia cuprinzând practicanţii de petrecere a timpului liber (plimbãri lungi,...) INC (Institutul Naţional de Consum) INSEE (Institutul Naţional de Statisticã şi de Studii Economice) Observatoare Regionale de Turism (depinzând de Comitetele Regionale de Turism) şi reţelele lor de observare ORIET sau RIET (reţea de informare asupra economiei turismului) Observatorul Naţional de Turism Oficii de Turism şi Sindicate de Iniţiativã Parcuri Naturale Regionale Ţãri de Primire Turisticã UFC (Uniunea Francezã de Consumatori) Dupã ceea ce observ la alţi proprietari de camere de gazdã din regiune, a defini scopul unei clientele de proximitate venind de-a lungul

8

anului seamãnã mai judicios decât o clientelã mai îndepãrtatã care nu vine decât în perioadele sezonului estival... În plus, tema mea de "astronomie" îmi permite sã atac un segment de clientelã desigur restrâns, dar care aflã o prestaţie rãspunzând perfect aşteptãrilor... mai degrabã decât a ţinti prea mult cu un produs care nu atrage pe nimeni ! O activitate turisticã ridicã adesea noi probleme la nivelul plãcerii , competenţelor şi a timpului de lucru. Este vorba în acest context de a rãspunde organizându-se în raport cu situaţia existentã şi proiectatã : cine participã, cine face un oarecare lucru, cum, în ce manierã, de ce competenţe dispune, de ce formãri profesionale are el nevoie ? 1. A îndrãgi primirea de oaspeţi - gust pentru primitea de oaspeţi - disponibilitate permanentã - aprobare şi/sau participarea familiei 2. A şti sã primeşti şi sã gãzduieşti(a valoriza sau a dobândi competenţe) : - competenţe în bucãtãrie, gestiune, limbi, însoţire - formare iniţialã sau continuã, capacitãţi profesionale, - formãri obligatorii (ex. învãţarea unui sport). 3. Organizarea propriei activitãţi - evaluarea timpului necesar şi disponibil, - compatbilitate a noii activitãţi cu cea existentã - cine va face munca, şi ce activitate, - organizare alãturi de parteneri... Nu ezitaţi sã faceţi apel la prestatorii de servici vecini "concurenţi" care pot sã fie parteneri atât pentru organizarea activitãţii ca şi pentru complementaritatea competenţelor... Dacã dupã aceastã analizã, proiectul d-voastrã nu pare cel mai bine adaptat la resuresele umane de care dispuneţi, poate cã puteţi sã-l modificaţi integrând formãri pentru a vã perfecţiona, sau poate vã imaginaţi un parteneriat ? Dacã nu,întoarceţi-vã la etapa doi cu un nou proiect. 9

Agenţia Naţionalã pentru Angajare Asociaţia pentru formarea fermierilor în Activitãţile de Turism (AFRAT) Centre de Formare Profesionalã şi de Promovare Agricolã Centru Naţional al Resurselor Turismului în Spaţiul Rural Camera de Agriculturã Camera de Comerţ şi de Industrie Comitetul de Formare a Fermierilor în Activitãţile de Turism (COFRAT) Direcţia Judeţeanã de Tineret şi Sport Institutul de Formare pentru Cadrele sãteşti (IFOCAP) Servicii Regionale de Formare şi de Dezvoltare Pentru proiectul meu de camere de hotel, soţia mea are competenţele neesare : ea este pasionatã de bucãtãrie. Dar este adevãrat...este ea atât de pasionatã de venirea multor oaspeţi ? Şi timpul care trebuie consacrat restaurãrii pare important ! Dacã copii nu ne ajutã, aceasta va stânjeni...o Doamne, copii mai ales. O sã accepte ei oameni la masa lor toate serile ? Bun, reuniune de familie ! În primul rând este vorba de a cunoaşte rentabilitatea diferitelor activitãţi turistice, şi mai ales cea pe care a-ţi ales-o , pentru a vedea dacã ea corespunde obiectivelor voastre. Veţi putea atunci efectua un studiu economic aprofundat şi sã verificaţi dacã situaţia voastrã prezentã suportã investiţile viitoare şi primii ani care sunt cei mai dificili ... 1. A cunoaşte rentabilitatea diferitelor activitãţi - gãzduiri "seci" dificil de rentabilizat singure, - servicii în plus permiţând reducerea influenţei investiţiei în ceea ce priveşte gãzduirea - activitãţi singure (restaurare sau timp liber) dependente foarte mult de situaţia geograficã şi de aptitudinile persoanelor ... 2. A duce un studiu economic - Investiţii şi costuri care rezultã, sarcini de funcţionare, fixe şi variabile - produs, frecventare, preţ - praguri de rentabilitate, preţ de revindere, regim fiscal, ...

10

3. A verifica mijloacele sale financiare : - a verifica ca situaţia sa financiarã îi permite sã investeascã într-o astfel de activitate, - a se asigura cã ea va putea suporta lansarea acestei noi activitãţi pânã ce aceasta atinge ritmul sãu de creştere, - a-şi asigura favoarea bãncilor care acordã împrumuturi, prezentând o situaţie financiarã stabilã. Dacã dupã aceastã analizã. proiectul vostru nu pare adaptat la posibilitãţile voastre financiare, sau la perspectivele de rentabilitate pe care la aşteptaţi, poate cã puteţi sã-l modificaţi reducând investiţia, sau imaginând servicii suplimentare ? Dacã nu întoarceţi-vã la etapa 2 cu un nou proiect... Experţi contabili Consiliu superior de ordinul experţilor contabili Centru de Gestiune, .... Nu doresc neapãrat sã degajez mii şi sute, ci doar sã ştiu dacã rezultatele mele vor rãspunde la obiectivele de venit complementar pe care mi le-am propus. Nu uit cã, constrângerile cresc cu cifrele, şi important pentru mine, este mai întâi de a fi fericit. Aţi reflectat suficient, aţi ce este pro sau contra, atunci nu tergiversaţi ani de zile : protejaţi-vã "sãmânţa de nebunie" şi demaraţi proiectul dvoastrã. Dupã ce l-aţi visat apoi reflectat, o sã puteţi în fine sã lansaţi activitatea voastrã. Nu este faza cea mai facilã : ea cere rãbdare şi tenacitate. Şi chiar dacã este prezentatã de manierã ierarhizatã, ea reclamã dincolo de orice de a jongla în permanenţã cu toate etapele. Deoarece aţi definit, verificat în mod global fezabilitatea proiectului vostru, este vorba de acum înainte de a-l construi concret şi de a se informa mai ales asupra posibilitãţilor de finanţare : ajutoare, împrumuturi,... care vor putea ameliora rentabilitatea activitãţii voastre. 1. Formalitãţi legate de creare - permis de construire, sau simplu declaraţie de muncã, - declaraţie de deschidere - clasament oficial 11

autorizaţie de exercitare,... 2. Asigurãri - asigurãrii de bunuri, - responsabilitate civilã, - asigurãri specifice unor prestãri de servicii 3. Sprijin la investiţie - sprijin la crearea de întreprinderi... - sprijin teritorial :comune, intercomunalitãţi, judeţe (Consiliu General), regiune (Consilu Reginal), Stat, Europa, - sprijinuri "tematice" în funcţie de proiect : agriculturã (Contract teritorial de Exploatare, Dotation Jeunes Agriculteurs,...); culturã (Direcţia Regionalã a Afacerilor Culturale), mediu (Direcţia Regionalã de Mediu), social (Mutualitate Socialã Agricolã, Casa de Alocaţii Familiale...), sporturi (Direcţia Judeţeanã de Tineret şi Sport), Educaţia Naţionalã (Inspecţia Academicã), .... - mecenat, sponsorizãri: fonduri, bãnci, întreprinderi private,... 4. Sprijin la funcţionare - ajutoare fiscale (exoneraţii de Taxe Profesionale, de Impozit anual,...) - ajutoare sociale (sprijin de schiţare,...) Principal handicap de surmontat : descurajarea înaintea complexitãţii administrative şi toate porţile la care se bate. Dar perseveraţi, strãduinţa este adesea recompensatã. Butic de Gestiune Agenţia Pentru Creearea de Întreprinderi Camere Consulare Prefecturã Primãrie Asigurarea Voastrã Este vorba mai întâi de a şti la ce porţi sã baţi mai ales pentru a mã ajuta sã prezint proiectul meu la finanţatorii potenţiali !Trebuie sã i-au apoi bastonul meu de pelerin pentru a merge sã fac demersuri la toate nivelurile teritoriale (comune, judeţe, regiune...) şi alte instituţii în funcţie de orientare orientarea proiectului meu (primire socialã, culturalã,...) Aceasta ar merita atenţia. 12

Construirea unui proiect nu trebuie sã se opreascã la montarea finnaciarã, dar trebuie sã fie însoţitã de o realã "gestiune" juridicã şi fiscalã a activitãţii, precum şi de o cunoaştere aprofundatã a reglementãrii. Existã în fiecare domeniu consiliere pentru a vã ghida, nu ezitaţi sã faceţi apel la ei. 1. A alege structura juridicã proprie dupã diferite criterii : - natura activitãţii : civile sau comerciale - a creea o societate (voinţã de a lucra cu mai mulţi, nevoie de capitaluri externe,...) - capacitate (cartã profesionalã, autorizaţie de exercitare, diplome,...) - întindere a responsabilitãţii: limitatã sau nelimitatã, solidarã sau nu - impozitare : Impozite pe Societãţi sau Impozit pe Venit. 2. Reglementare - clasament - igienã, sãnãtate - securitate - afişaj, facturare - semnalizare - încadrare a activitãţilor 3.Regim fiscal - Benefici Agricole (retuşuri posibile) - Beneficii Industriale şi Comerciale (prestãri turistice în general) - Benefici Non-comerciale (învãţãmânt), - alte impozite şi taxe (ajustare TVA, licenţã restaurant,...) 4. Regim social - regim general - regim agricol În conformitate cu stadiul şi tipul de prestãri pe care vi le propuneţi, reglementarea nu este aceeaşi, nici regimul fiscal sau taxele diverse. Pe de altã parte, fiţi totdeauna atenţi, cãci textele legislative şi reglementãrile pot sã fie modificate în orice moment. Dar reasiguraţi-vã, sfãtuiţi avocaţi sau alţi profesionişti care sunt la dispoziţia voastrã. Şi apoi, nu vã lãsaţi prea impresionaţi de abundenţa acestei reglementãri : spuneţi în sine cã alţii au trecut peste acestea înaintea voastrã.

13

Avocaţi, consilieri juridici Centru de formalitãţi a Întreprinderilor Consiliu de Arhitecturã, Urbanism şi Mediu Direcţia judeţeanã de Concurenţã, de Consum şi de Represiune a Fraudelor Direcţia Judeţeanã de Tineret şi Sport Direcţia Judeţeanã de Agriculturã Direcţia judeţeanã de Mediu Direcţia Judeţeanã de Echipament Direcţia Judeţeanã a Afacerilor Sanitare şi Sociale Direcţia Judeţeanã de Servicii Veterinare Direcţia Judeţeanã de Muncã şi Angajare Federaţia Sportivã Inspecţia Academicã Primãria Prefectura Serviciul Judeţean de Incendii şi de Ajutor Servicile juridice şi fiscale a Camerelor Consulare Aceasta nu este cea mai micã complicaţie a afacerilor noastre. Luasem în considerare un moment de a propune o activitate ecvestrã în plus pe lângã gãzduire, dar diplomele cerute, reglementarea sanitarã atât pentru cai cât şi pentru primirea publicului, fiscalitatea diferitã dupã fiecare prestare propusã, m-au descurajat un pic trebuie sã recunosc. A acţiona cu alţii poate contribui la reuşita proiectului vostru: sã nu vedeţi în spatele fiecãrui prestator un concurent! Poate sã fie un partener indispensabil pentru dezvoltarea activitãţii voastre. .. 1) A accepta concurenţa: Prezenţa unor concurenţi, adicã o oarecare concentrare de activitãţi poate chiar sã atragã mai multã clientelã şi sã facã din teritoriul vostru un "pol turistic" recunoscut. ..Aceastã concentrare care se considerã nefastã poate în final sã fie beneficã, în termeni de frecventare, pentru fiecare dintre concurenţi. 2) A vã retrimite clienţii: un mic gest care poate sã conteze mult Dacã fiecare îl face în sectorul sãu, nu numai cã acesta va ameliora relaţile dintre voi, dar de asemenea frecventarea la fiecare...Clientul pe care îl retrimiteţi la un altul nu ar fi rãmas nici cum la voi deoarece nu mai avea 14

spaţiu. Şi acest alt prestator nu poate decât sã vã fie recunoscãtor şi sã vã retrimitã la rândul lui un alt client. Imaginaţi-vã atunci interesul propriu când cei 10 prestatori vecini vã fac jocul! 3) Imaginaţi-vã o promovare comunã Ilustrând un parteneriat mai accentuat şi permiţând o economie de scarã, aceastã promovare comunã poate sã fie de douã feluri: - ea poate sã se înţeleagã prin tipul de produs sprijinindu-se pe filiere, reţele dezvoltând cãrţi de calitate (ferme pedagogice cu producţii diferite şi deci complementare, hanuri tematice atrãgând o clientelã specificã,...) - sau ea poate sã fie privitã în ceea ce priveşte "destinaţia", sprijininduse pe teritorii, ţãri favorizând complementaritatea prestatãrilor (ţãri de ospitalitate, rute tematice... reunind gãzduitori, proprietari de restaurante, fermieri, sau artizani care îşi deschid porţile turiştilor care descoperã teritoriul lor,...) 4) A aduce produse comune Într-adevãr, de ce sã nu profitãm de diversitatea activitãţilor turistice prezente în jurul vostru? Cãci, cum aţi verificat în studiul vostru de piaţã, cererea în afara sezonului merge din ce în ce mai mult spre sejururi scurte asociind gãzduire, restaurant şi activitate, pe care nu puteţi cel mai adesea sã la propuneţi singur. Atunci nu ezitaţi sã cãutaţi parteneri (pentru a ridica un circuit de descoperire "cheie în mânã", un week-and excelent cu vizitã de muzeu şi activitate ecvestrã, un stagiu de iniţiere la olãrit sau picturã...) Este nevoie doar de a le afla... Dar pentru aceasta trebuie mai întâi sã le cãutãm. Cel mai apropiat vecin al meu are camere la capãtul şoselei naţionale: practic pentru turiştii de trecere. Dar calmul( mai puţin accesibil) pe care îl propun la mine ar trebui sã permitã de a ne retrimite clienţii în funcţie de ceea ce cautã cu prioritate şi de procentul nostru de ocupare respectivã...Dar ambiţia mea este de a dezvolta frecventarea în afara sezonului constituind un circuit de biciclete între diferitele locuri de cazare (camere de primire, hoteluri,...) cu o atragere culturalã la fiecare etapã. La mine, va fi astronomia desigur! Aceasta este faza finalã, capitalã. Într-adevãr, de ce v-aţi strãduit atâta pânã în prezent în demersul vostru, dacã nu reuşiţi sã vã vindeţi servicile? Atenţie, eficacitatea voastrã în aceastã fazã depinde de apropierea în etapele precedente, mai ales cu prilejul analizei pieţelor posibile.

15

1) Promovare Problema promovãrii în turismul rural, este adesea legatã de cea a comercializãrii. Dar dacã pentru unele activitaţi se poate satisface de promovarea realizatã de asociaţile judeţene, acesta nu va fi cazul pentru alte activitãţi specifice tip hanuri de grup, care vor cere o investiţie personalã importantã pentru atrage direct clientela vizatã. Pentru o promovare adaptatã, se pun 6 întrebãri esenţiale: - a anunţa CE ?(tema, prestãrile,..) - UNDE ? (transmiterea,...) - CAND ? (campania de promovare,...) - CUM ? (suportul, anunţul,...) - Pentru CAT ? (bugetul,...) 2) Comercializarea Comercializarea este una din mizele cele mai importante, deoarece aceastã fazã realizatã rãu poate sã aducã prejudicii unui proiect totuşi bun, sau o bunã conduitã poate asigura bunul mers al activitãţii de-a lungul anului. Dar aceastã fazã necesitã de asemenea timp şi competenţe, pe scurt de a fi sau a deveni un profesionist veritabil. Încredinţaţi comercializarea voastrã la o structurã din care meseria pare adesea mai oportunã, mai ales când legea asupra comercializãrii de produse turistice intrã în joc, şi vã obligã la unele proceduri nu întotdeauna în raport cu amploarea produsului vostru. Principalul vostru obiectiv este atunci de a gãsi cei mai buni parteneri (Oficiu de Turism, Servicii de timp liber şi primire, Centrare de Rezervare a Hanurilor din Franţa, Agenţia de Voaiaj,...) Condiţii necesare pentru o vânzare eficace, alegerea voastrã trebuie sã se poarte spre parteneri cu prestãri complementare faţã de ale voastre, şi spre cei mai motivaţi de produsul vostru. Pentru aceastã mizã ultimã şi capitalã, a şti sã se regrupeze şi sã gândeascã colectiv, integrându-se într-o ofertã teritorialã precum şi de a gãsi reţele de distribuţie adaptate produsului vostru, sunt în final condiţile esenţiale a reuşitei proiectului vostru. Dacã înţeleg bine, a reuşi promovarea camerelor mele de locuire nu constã numai a zice (cã ele existã), ci de a se face auzite (de cei care sunt susceptibili de a veni aici). Rãmâne atunci de a stabili o veritabilã strategie comercialã pentru a declanşa cumpãrarea... mai ales la pasionaţii de astronomie. Sã nu uitãm: este vorba de a umple aceste camere de gãzduire!

16

Dar gândiţi-vã încã de acum cã va trebui sã o evaluaţi periodic. Întradevãr, cum sã ştim dacã proiectul ar fi rãspuns la aşteptãrile şi la cele ale turiştilor, şi dacã nu este necesar sã schimbaţi unii parametrii pentru a parveni unde vreţi ? Cum anticipaţi asupra evoluţiei necesare a activitãţii voastre dacã nu existã evaluare? O datã proiectul realizat, trebuie sã persistãm în acesta ca sã evolueze. Cum sã se fixeze noi obiective realizabile dacã nu se ştie dacã precedentele au fost realizate? Trebuie sã se ştie când sã se opreascã, sã se întoarcã, pe scurt este nevoie de a şti sã evaluezi pentru a evolua. Am pornit! Dar aceasta nu trebuie sã mã împiedice sã examinez situaţia. Situaţie iniţialã + Obiective = Proiect luat în considerare. Proiect iniţial= ei... foarte # Proiect realizat...Dar, da, existã de asemenea puncte de ameliorat dacã vreau sã rãspund la obiectivele mele iniţiale(semnalizarea pentru turişti pasageri de exemplu)... Dar alte rezultate depãşesc toate aşteptãrile, mai ales graţie astronomiei şi parteneriatului! Aceasta o sã schimbe poate orientarea activitãţii mele... Dar, global am reuşit sã duc cu bine proiectul meu! Atunci, cu seriozitate şi determinare, pentru voi de asemenea este posibil. 0. "Ghid de reflexie pentru un proiect realist şi coerent", Gite de France Rhone-Alpes (1, strada Général Plessier, 69002, Lyon) 1. "Turismul rural, cum sã-l creeãm? ", F. Moinet, Editura La France agricole (8, Cité Paradis, 75010 Paris) 2. "A creea o activitate de ... " 8 dosare tematice (camping la fermã, ferme pedagogice, locuri de gãzduire pentru copii, ferme-han, fermeecvestre, vizitã de ferme, ferme de sejur, vânzare directã), UBTR (CS 74223, 35042 Rennes Cedex); 3. "A evalua potenţialul turistic a unui teritoriu", Leader (AEIDL, Chausées St- Pierre 260, B-1040 Bruxelles) 4. "A realiza studiul vostru de piaţã: studiu comercial şi planul marketing", APCE (14, strada Delambre, 75682 Paris Cedex 14);

17

5. "Meseriile şi formãrile în turismul rural"'Tomul 1 şi 2, Dosar de sintezã numãrul 27 şi 28, CNRTER (Enita de Clermont- Ferrand, 63370 Lempdes) 6. "A analiza rentabilitatea activitãţilor turistice", V. Daniel, TRAME (9, strada Baume, 75008 Paris cedex 14); 7. "A crea o întreprindere : ideea, pregãtirea şi lansarea, APCE (14, strada Delambre, 75682, Paris cedex 14); 8. "Aspectele juridice fiscale şi sociale ale turismului rural", F. Varennes, APCA 9. "Turism şi Comunicare", Acte ale Universitãţii de varã a turismului rural 10. "A evalua pentru a evolua", Acte ale Universitãţii de varã din turismul rural www. agriculture.gouv.fr: sit al Ministerului Agriculturii www. apce.com: Sit al agenţiei pentru crearea de întreprinderi cu statuturi, formalitãţi, alegeri juridice şi fiscale, sprijin financiar, fiscal şi social... www. boutiques-de-gestion.com: sit al creatorilor de întreprinderi, cu sprijinul Regiune prin Regiune, adresele buticurilor de gestiune... www.finances.gouv.fr: Sit al Ministerului Economiei şi Finanţelor, pentru fiscalitate. www.jeunesse-sport.gouv.fr: Sit al Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru formatorii BAFA, agrementele www.legifrance.gouv.fr.: ediţie cotidianã a Jurnalului oficial, principii, coduri, texte; www.tourisme.gouv.fr: si al Secretariatului de Stat în turism pentru cifrele cheie ale turismului şi publicaţile. Puteţi sã descoperiţi toate detalile demersului de reflexie prezentat în acest dosar, şi în plus, în Ghidul- repertor pentru purtãtorii de proiecte turistice, "Hors- Series", "Travaux et Innovation " şi "Source" realizat în parteneriat mai ales cu Centrul Naţional de Resurse ale Turismului în Spaţiul Rural. Acest ghid se adreseazã la purtãtorii de proiecte turistice, pentru ai informa înainte, pentru a evita decepţile de dupã. Acest ghid-repertoriu are douã finalitãţi :

18

- a clarifica obiectivele beneficiarului de proiect pentru a nu se înşela în ce priveşte activitatea, - a facilita parcursul sãu de combatant pentru cãutarea informaţiei. Printr-un demers pertinent, incitã purtãtorul de proiect sã-şi punã întrebãrile cele mai judicioase înainte de a se lansa. Acest demers de reflexie este prezentat în introducerea ghidului. Reluat în sumar, el este în acelaşi timp osatura. La fiecare etapã a demersului, adicã pentru fiecare capitol, sunt prezentate: 1. O sintezã de probleme de pus, sau cunoştinţele minime de avut pe etapa abordatã (funcţia ghid). 2. Sursele de informare pentru a ajuta sã meargã mai departe(funcţia repertoriu), cu: - pe de o parte, documentele existente, prezentate şi analizate în grilele de lecturã, (aproximativ 150 de documente recenzate şi analizate), - pe de altã parte, alte surse de informare reperate (reviste, ziare, administraţie, organisme, servicii minitel, sites web...). Obiectivul acestui ghid nu este acela de a reface ceea ce existã deja, ci de a vã retrimite pe documentele şi alte surse de informare existente. Acest ghid de 250 de pagini este disponibil la Trame (reglementare la ordinul de Sarec) sau la Centrul Naţional de Resurse ale Turismului în Spaţiul Rural.

19