Turism-polonia.docx

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" DIN BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

PROIECT

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE POLONIA

Student: Șerban Andreea Anul II, grupa 8 Prof: Petronela Nedea

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................... I. Prezentarea generală a țării........................................................ 1.1 Așezarea geografică a țării.................................................................. 1.2 Căile de acces....................................................................................... 1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turisticea țării...................... 1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a țării............................. 1.5 Resursele socio-demografice ale țării........................................... II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale Poloniei........... 2.1 Resursele turistice naturale................................................................... 2.1.1 Potențialul turistic al reliefului................................................ 2.1.2 Potențialul climato-turistic .................................................... 2.1.3 Rețeaua hidrografică ............................................................ 2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic ............. 2.2 Resursele turistice antropice .............................................................. 2.2.1 Obiectivele turistice religioase .............................................. 2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice ................................... 2.2.3 Obiective turistice tehnic-economice .................................... 2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din Polonia..................................... III. Dinamica activităților turistice la nivelul țării.................... 3.1 Baza turistică tehnico-materială ...................................................... 3.1.1 Unitățile de cazare turistică ................................................. 3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism ............................... 3.1.3 Unitățile de agrement și tratament ...................................... 3.1.4 Mijloacele de transport turistic ............................................. 3.2. Circulația turistică .............................................................................

3.2.1 Evoluția numărului de turisti ................................................. 3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări ................................................. 3.2.3 Durata sejurului mediu .............................................................. 3.2.4 Densitatea circulației turistice .................................................... IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a Poloniei..... 4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic a țării........................ 4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei ..................... Concluzii................................................................................................................... Bibliografie ..............................................................................................................

Introducere

Polonia este atat pentru turistii fideli, cât si pentru cei care vin pentru prima oara aici, o ţara plina de farmec, o destinaţie care ofera şansa unei vacanţe de vis, irezistibilă si marcată de contraste surprinzătoare, fascinantă din clipa in care ajungeţi aici si până în ziua când va trebui să plecaţi. Chiar daca aţi putea gasi puncte slabe sau chiar negative aici, acestea sunt prea puţine pentru a strica o vacanţa pe cinste. Pentru acest lucru, poate ar fi nevoie să patrundem puţin în anumite detalii, cum ar fi asezarea geografică, istoria, economia, religia şi nu în ultimul rînd, felul oamenilor şi cum au reuşit ei sa organizeze şi să valorifice spaţiul turistic al ţării, în favoarea turistului.

I.

Prezentarea generală a Poloniei

POLONIA este un stat democratic. Ziua Nationala: 3 mai – Ziua Constitutiei (1791). Capitala: Varsovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori. Populatia: 39.000.000 ( ~10.000.000 traiesc in afara granitelor tarii,majoritatea in SUA). Divizii administrative: 49 de provincii. Limba nationala: poloneza. Religie: romano-catolici 95 %, ortodoxi, protestanti, alte minoritati religioase. Moneda: zlot (zl), 1USD=3,5 zl. Suprafata: 12,680 𝑘𝑚2 , din care 304,510 𝑘𝑚2 de uscat. Locatie: Europa Centrala, in estul Germaniei, la Marea Baltica. Granite: total 3,054 𝑘𝑚2 Rusia 210 km Lituania 103 km Belarus 416 km

Ucraina 529 km Slovacia 59 km Cehia 790 km Germania 467 km

1,1 Așezarea geografică Ca aşezare, Polonia (denumită oficial Republica Polonia) formează un pătrat zimţat, de o marime egală cu suprafeţele reunite ale Regatului Unit şi Irlandei, având ca şi capitala oraşul Varşovia. Pentru a ne da seama de modul în care este organizat şi valorificat turismul în acest spaţiu, este necesară o incursiune în relieful regiunii.

1.2 Căile de acces Cai ferate: total de 25.528 km, din care 11.496 km electrificata. Sosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltati. Porturi: Gdansk, Gdynia, gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie.

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice Nu se stie foarte clar care sunt stramosii polonezilor moderni. Se pare ca acestia locuiau undeva in Eurasia si erau urmasi ai slavilor. In a doua jumatate a secolului X, aceste triburi au format Polonia, acest regat crestin devenind curand o putere regionala. Apoi au urmat aproape doua secole de lupte interne si declin. Dupa restaurarea regatului polonez in 1320, cu orasul Cracovia pe post de capitala, acesta a reusit sa domine jumatatea de est a Europei, in secolule XV si XVI. In acelasi timp, Polonia devenea granarul Europei si republica, condusa de regi alesi si cu un parlament omnipotet. Razboaiele crancene continue din secolele XVII, XVIII au secatuit puterea Poloniei, care in cele din urma a sfarsit impartita intre imperiile vecine - Rusia, Austria si Prusia. Urmatorul secol a fost marcat de o serie de revolte poloneze. In 1918 Polonia si-a recastigat suveranitatea, pecetluita in 1920 cu victoria in fata armatei rosii a Rusiei. In 1939 armata lui Hitler s-a alaturat fortelor lui Stalin, iar aceasta uniune a raului a invadat Polonia, care a devenit astfel prima natiune a Aliatilor care a luptat in cel de-al doile arazboi mondial. Trupele poloneze au purtat lupte cu nazistii in Norvegia, Franta, Anglia, Africa, Italia, Normandia si in Rusia. La sfarsitul razboiului Polonia pierduse jumatatea de est a teritoriului in favoarea sovieticilor, acestia instaurandu-se si la conducerea tarii. In 1956, 1968, 1970 si 1976 au urmat valuri de revolte ale populatiei, urmate de represalii drastice. Revolta de pe santierul naval Gdansk din 1980 a starnit miscari de solidaritate in toata tara, fortand regimul comunist sa fie de acord cu liberalizarea. Astfel s-a nascut sindicatul Solidaritatii, care in cele din urma a dus la democratizarea intregii Europe centrale si de est. La sfarsitul anului 1981, polonezii comunisti au fost nevoiti sa recurga la teroare - sute de activisti au fost arestati, iar altii au continuat sa dezvolte pe ascuns o democratie puternica. De vreme ce comunistii adusesera Polonia intr-o stare de faliment, acestia au fost de acord cu tranzitia pacifista spre democratie.

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a țării Şi daca tot am vorbit de masurile economice pe care statul polonez le-a luat pentru ajutarea turismului rural, sa facem o incursiune în economia ţarii, de dupa 1989, şi în felul în care ea a evoluat. Din 1989, multe întreprinderi de stat au fost privatizate şi au fost create 2.5 milioane de mici firme particulare. Polonia este considerată ca avînd cea mai dinamică economie din Europa Centrală, cu un ritm mediu anual de creştere economică de 5 pînă la 6

%. Acesta este şi anul în care Polonia a devenit o ţară democrata. Ţara este condusă de un parlament bicameral. Autoritatea supremă în stat este Consiliul de Miniştri condus de primul ministru, organism în care este reprezentată majoritatea parlamentară. In Polonia, au loc alegeri separate pentru alegerea preşedintelui, care este şef al statului şi are drept de veto faţă de legile aprobate în Parlament. Incepînd cu 1991, procesul economic al Poloniei poate fi rezumat astfel : o rată înaltă de creştere economică, dar şi dificultăţi din ce în ce mai mari. Înainte de 1990, în Polonia exista o economie subterană în care se comercializau servicii şi se încheiau tranzacţii oficial interzise. Deşi era permisă funcţionarea unor mici companii particulare specializate în vînzarea cu amănuntul şi existau unele companii de servicii, orice activitate particulară cu scop de afacere, desfăşurată pe scara largă, era considerată ca fiind‫״‬speculaţie‫ ״‬criminală sau ca ceva prin care se storceau profituri. Acest lucru a avut darul de a-i descuraja pe cei mai mulţi dintre polonezi. Înfiinţarea de companii mixte între firme străine şi firme poloneze este permisă în toate sectoarele industriale, inclusiv în construcţii de maşini, construcţii, bunuri de consum, produse alimentare, petrol şi gaze naturale, energie electrică, telecomunicaţii şi turism. Polonezii fac eforturi pentru a deveni prin ei înşişi o ţară capitalistă, dar restructurarea ţării necesită un volum mare de investiţii străine. Ca urmare, în cadrul misiunilor comerciale şi al birourilor consilierilor economici, au loc prezentari regulate de produse şi oferte adresate străinilor interesaţi să investească in Polonia. De altfel, Polonia este pe locul şapte în lume în privinţa interesului pe care îl manifestă investitorii străini fiind, indiscutabil, liderul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Polonia este pe primul loc în ceea ce priveşte industria cosmeticelor şi a parfumurilor, dar şi a locurile noi de muncă, aici salariul minim este de 1.000 de Zloţi (aproape 1.000 RON), Polonia a avut în urmă cu câţiva ani o inflaţie de 20 %, redusă în prezent la 11 %, ca urmare a migrării masive a forţei de muncă în ţări precum Anglia ori Irlanda, are o industrie funcţională, o agricultură organizată cum nu se poate mai bine, un turism aducător de venituri serioase la buget, şi bineînţeles, legat de turism - o infrastructură de invidiat, cu autostrăzi de excepţie, pe care noi doar visăm să le avem.

1.5 Resursele socio-demografice ale Poloniei Polonia modernă are una din cele mai diverse populații din lume. Conform recensământului din anul 2002, 96,74 % din populația Poloniei sunt Polonezi (unii probabil se consideră a fi Polonezi). 97,8 % au declarat că acasă vorbesc Limba poloneză. Au mai fost înregistrați alți 1,23 % din populație care aparțin altor grupuri etnice dintre care: germani (0,4 %), bieloruși (0,1 %), ucraineni (0,1 %). Una din principalele cauze al faptului că pe teritoriul Poloniei conviețuiesc un număr atât de mare de etnii sunt evenimentele petrecute aici la mijlocul secolului XX , care au schimbat radical situația și structura țării din toate punctele de vedere, holocaustului și a schimbărilor importante a granițelor precum și a emigrării germanilor, bielorușilor și a ucrainenilor.

II.

Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale Poloniei

Bazandu-se pe formele de relief relativ variate, poporul polonez a ştiut cum sa le valorifice pentru a face posibila o dezvoltare infloritoare a turismului. Atat relieful, cat si clima generează resurse turistice naturale si antropice. Daca frumuesetile reliefului polonez descrise mai sus, diversitatea acestuia, formează resursele naturale, staţiunile montane si litorale, contribuţia omului, rod al eforturilor tehnice, formează resursele antropice 2.1.Resursele turistice naturale Staţiunile litorale, ce imbina resursele naturale, reprezentate de mare cu resursele antropice, reprezentate de constructii bine intreţinute, işi aşteapta vizitatorii cu numeroase atracţii turistice. Un exemplu în acest sens, e staţiunea Sopot, ce ofera turiştilor adevaratul turism de litoral, cu servicii in faţa carora ridici palaria şi te înclini cu respect. În plus, dacă vrei, după o dimineaţă de plajă în care poţi simţi vântul Balticii, poţi să faci o plimbare pe cel mai lung ponton din lemn din Europa - 650 metri lungime. Şi, pentru că Sopot este un important centru turistic şi cea mai renumită staţiune balneară de pe litoralul polonez al Mării Baltice, tarifele sunt în consecinţă: pentru două persoane - de la 250 la 750 Zloţi pe noapte (80 -250 Euro). Perioada turistică in Polonia este din mai pana in septembrie, iulie si august fiind cele mai aglomerate. In aceste doua luni, plajele baltice sunt pline de turisti, statiunile si spaurile sunt invadate iar lacurile Masurian sunt aglomerate de vapoare si vase. Muntţii Tatra pe de alta parte, ofera nu numai cele mai bine dar şi cele mai frecventate staţiuni de schi din regiune. Cea mai cunoscuta destinaţie de aici este Zakopane, cunoscuta ca şi capitala de iarna a Poloniei. Oraşul este şi el atragator, combinand tradiţia muntenilor polonezi cu farmecul metropolelor vestice. In cazul in care freamatul marilor oraşe nu le este pe plac turiştilor, aceştia pot alege oricand munţii polonezi ce ofera de asemenea staţiuni montane private, intime, unde se pot bucura de vacanţa in linişte. Un astfel de loc este satul Szczyrc din munţii Beskid Slaski, in valea pitoreasca a raului Zylica. Cu mai puţin de 6000 de locuitori şi foarte puţine strazi, localitatea este emblema economica si culturala a regiunii. In ciuda apelului sau provincial, Szczyrk are condiţii excelente pentru vacanţe de iarna active, fiind centrul de antrenament al reprezentanţilor olimpici polonezi. Tot resurselor antropice apartin si obiectivele turistice ce se afla în capitală ţării, frumosul oraş Varşovia. De ce ar vrea turistul străin să viziteze acest oraş? Iata câteva argumente ce ar convinge şi cea mai neîncrezătoare persoană, să petreacă măcar câteva zile în acest minunat oraş. Deşi nu este foarte cunoscută printre turişti, Varşovia are un „Oras Vechi” pitoresc, cu o poveste aparte, în care se îmbină într-un mod aproape incredibil, vechile

monumente comuniste cu zagaraie-norii construiţi în ultimii ani. Iată cîteva monumente şi locuri, ce vor face turistul să zăbovească şi să admire.

2.1.1. Potențialul turistic al reliefului Pe langa asezarea geografica a tarii si frumusetea acesteia, la dezvoltarea unui turism de calitate a contribuit si poporul polonez prin ospitalitatea sa. Promovarea satelor turistice in Polonia a contribuit la decongestionarea centrelor turistice supraaglomerate, precum si la asigurarea unor conditii de cazare pe gustul turistilor, la preturi convenabile. Satele turistice sunt create din initiativa lovala si trebuie sa indeplineasca cateva conditii minime: cadru natural, climat, cai de acces, cazare corespunzatoare, posibilitati de aprovizionare si servire a mesei, agrement si conditii sanitare bune, camere curate. Pentru o mai buna vizualizare a satelor turistice si totodata pentru scoaterea lor in evidenta, este utilizata o emblema conventionala, care apare atata pe tablitele indicatoare, cat si la gospodariile celor care inchiriaza camere. Promovarea satelor turistice se face prin presa scrisa, radio, televiziune si prin publicarea anuala a unei brosuri de informare a turistilor. Locuitorii care pun la dispozitia turistilor spatii de cazare, primesc credite la mai multe institutii in vederea dezvoltarii gospodariilor. Aceste credite pot fi utilizate si in vederea construirii de noi spatii de cazare, renovarea celor vechi sau pentru imbunatatiarea dotarilor. Totodata, locuitorii din satele turistice sunt sprijiniti prin unele reduceri de impozite pe veniturile realizate din activitati turistice. Aceste facilitati au determinat cresterea numarului de ferme agroturistice.

2.1.2 Potențialul climato-turistic Clima: temperata, cu ierni friguroase, cetoase si cu precipitatii frecvente, veri blande cu ploi frecvente si furtuni cu descarcari electrice, un amestec intre climatul maritim in vest si climatul continental in est. In ianuarie, temperatura la Varsovia este in medie de -3 grade C, iar luna iulie la 18,6 grade C.

2.1.3 Rețeaua hidrografică Cele mai lungi râuri ale Poloniei sunt: Vistula (Wisla) - 1.047 km), Oder (Odra) 854 km , Warta (808 km) și râul Bug (772 km). Vistula și Odra se varsă în Marea Baltică, precum multe râuri din Pomerania (de exemplu, Rega, Parsęta, Słupia). Râurile Łyna și Angrapa sunt afluenți ai Pregoliei, Czarna Hańcza – al Nemunasului. Atât Pregolia cât și Nemunas se varsă în Marea Baltică. Pe când majoritatea râurilor poloneze se varsă direct sau indirect în Marea Baltică, la Beskizi își au izvorul câțiva afluenți superiori ai Oravei, care se varsă via Váh și Dunăre în Marea Neagră, precum și cele ale Nistrului, care, de asemenea, este un afluent al Mării Negre.

Lacul Śniardwy în timpul crepusculului. Cu aproape 10.000 de corpuri de apă acoperind mai mult de un hectar, Polonia este statul cu cele mai numeroase lacuri din lume. Din Europa, doar Finlanda are o mai mare densitate a lacurilor. Cele mai mari lacuri se află în Mazuria și se întind pe mai mult de 100 km² lacurile (Śniardwy – 113,8 km² și Mamry – 104 km²). Alte lacuri importante sunt Łebsko și Dąbie. Departe de districtele lacurilor la nord, există și multe iazuri în munți, din care Morskie Oko este cel mai mare. Cel mai adânc lac este lacul Hańcza, care are 108,5 de metri adâncime. Se află în voievodatul Podlasia, în apropierea orașului Suwałki. Pe lângă lacurile naturale, există și 98[72] de lacuri de acumulare. Cel mai vechi este lacul Mylof (lacul Zapora), creat în anul 1848. Cel mai important este lacul Włocławek, care are o suprafață de 70,4 km² și capacitate de 408 hm³ (lacul Solina are o capacitate mai mare – 472 hm³, dar este mai mic – suprafață sa este de 22 km²).

Dunele din Parcul Național Słowiński, pe coasta Mării Baltice. Coasta poloneză a Mării Baltice are 528 de kilometri și se extinde de la Świnoujście pe insulele Usedom (Uznam) și Wolin la vest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistuleană. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka.

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic Polonia este una dintre cel mai intinse tari din Europa Centrala. Doua treimi din suprafata sa, inspre nord, este acoperita de campie si coline (formate din depozite glaciale). Marea Campie Centrala cuprinde regiunile Polonia Superioara, Silezia Inferioarasi Podlasie. Treimea dinspre sud este alcatuita din dealuri si munti: in SV Muntii Sudeti. Inspre est, la granita cu Cehia, se ridica Muntii Carpati, iar in continuarea lor Muntii Beschizii Apuseni. Cel mai inalt varf din polonia este Rysy (2499 m) in Muntii Tatra. Cel mai lung rau este Vistula, traverseaza pe o lungime de 1069 km intreaga polonie pana la Marea Baltica. Raul Odra este cel de-al doilea rau important ca lungime (742 km) al Poloniei si isi are izvoarele in Cehia. Amintim aici si afluentii lor Bugul si Warta. Relieful constand in campii, paduri, lacuri si pasuni este in general plat, lipsit de denivelari, dar si destul de diversificat, fapt ce permite o dezvlotare propice a turismului in zona. Nu exista lacuri importante pe teritoriul Poloniei, dar in partea de nord sunt cateva lacuri de dimensiuni mai mici de origine glaciara. Lacurile Poloniei, aproape 9300 sunt concentrate in inaltimile Baltice si fasia litorala. Polonia are desemenea, aproape 120 de lacuri artificiale. Aproximativ un sfert din teritoriu este impadurit. Speciile de animale intalnite pe teritoriul Poloniei sunt asemanatoare cu cele din tarile Europei Centrale.

2.2 Resursele turistice antropice Tot resurselor antropice apartin si obiectivele turistice ce se afla în capitală ţării, frumosul oraş Varşovia. De ce ar vrea turistul străin să viziteze acest oraş? Iata câteva argumente ce ar convinge şi cea mai neîncrezătoare persoană, să petreacă măcar câteva zile în acest minunat oraş. Deşi nu este foarte cunoscută printre turişti, Varşovia are un „Oras Vechi” pitoresc, cu o poveste aparte, în care se îmbină într-un mod aproape incredibil, vechile monumente comuniste cu zagaraie-norii construiţi în ultimii ani. Iată cîteva monumente şi locuri, ce vor face turistul să zăbovească şi să admire. 2.2.1 Obiectivele turistice religioase Biserica Sfanta Maria - Varsovia Biserica Incercarilor Sfintei Fecioare Maria (poloneza: Kościół Nawiedzenia Najświętszej Marii Panny), cunoscuta de altfel sub numele de Biserica Sf. Maria (Kościół Mariacki) este una dintre cele mai vechi cladiri si unul dintre putinele exemple ramase ale arhitecturii gotice din oras. Este situata in Varsovia pe strada Ulica Przyrynek 2. Biserica Sf. Maria a fost construita pe locul

unui lacas de cult pagan. Piatra de temelie a bisericii a fost pusa de Janusz I cel Batran, Duce de Masovia si sotia sa, Danutė de Lituania, in 1410. Biserica a fost sfintita in 1411. A fost modificata, demolata si reconstruita de mai multe ori. Initial a avut un naos, a fost facuta din caramizi, a avut un plafon si un presbiteriu arcuite, iar inainte de sfarsitul secolului 15 a fost transformata intr-o bazilica cu trei naosuri. Caracteristica cea mai izbitoare a bisericii este turnul, construit in 1518. Poate fi recunoscut de la o distanta mare si apare in cele mai vechi imagini legate de Varsovia. In timpul celui de al doilea razboi mondial, biserica a fost in mod deliberat daramata de catre germani. Acesta a fost reconstruita in 1947-1966 urmand proiectul initial de catre Beata Trylińska. In spatele bisericii este parc mic avand un set de trepte care conduc catre malurile raului Vistula. In perimetrul parcului se tin spectacole de teatru in aer liber si concerte organizate la nivel local.

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice Palatul Regal, admirabil reconstruit după planurile originale. Adăposteşte adesea expoziţii si galerii de arta. Palatul Culturii şi Ştiinţei, construit după modelul arhitectural al Universităţii din Lomonosov din Moscova, situat chiar în centrul oraşului, oferă o panoramă superbă asupra Varşoviei celor care urcă pe terasa clădirii. Mergeti cu liftul pana la etajul 30 al Palatului Culturii si Stiintei, unde se afla o punte de observatie ce va ofera privelisti panoramice ale Varsoviei. Aceasta cladire a fost daruita Poloniei in 1953 de Stalin, ca simbol al "prieteniei polonezo-sovietice". Muzeul Răscoalei din Varşovia, unul dintre cele mai frumoase muzee din ţară. Muzeul Revolta Varsoviei va ofera experiente educationale si interactive prin filme, marturii si artefacte din vremurile in care locuitorii Varsoviei erau activisti ai miscarii de rezistenta 2.2.3 Obiective turistice tehnic-economice Aeroportul Internațional Chopin Aeroportul Chopin este un aeroport international situat in Wlochy, districtul Varsovia, Polonia. Chiar daca este cel mai aglomerat aeroport din Polonia, Aeroportul Chopin se ocupa de doar 40% din traficul aerian de pasageri din tara. Ofera circa 300 de zboruri regulate pe zi si un numar tot mai tot mai mare de zboruri charter. Londra, Chicago, Frankfurt, Paris si Amsterdam sunt cele mai aglomerate destinatii internationale, in timp ce Cracovia, Wroclaw si Gda?sk sunt cele mai populare destinatii interne. Anterior, aeroportul purta denumirea de Aeroportul International Okecie, pana la

redenumirea lui in numele actual, dupa compozitorul polonez Frédéric Chopin, in annul 2001. In ciuda redenumirii oficiale, numele de "Okecie" (Lotnisko Ok?cie) se utlizeaza frecvent, inclusiv in industria aeronautica, pentru traficul aerian si pentru referiri la aerodrom. La 25 noiembrie 2013, aeroportul a anuntat - pentru prima data in istorie - numarul de 10 milioane de pasageri intr-un singur an. In 1924, cand dezvoltarea urbana in jurul Varsoviei a inceput sa afecteze traficul aerian oferit de aerodromul de la Mokotowskie, Ministerul Cailor Ferate a cumparat un teren in apropierea satului Ok?cie pentru a construi un nou aeroport. La 29 aprilie 1934, s-a deschis oficial Aeroportul Central (Ok?cie), care a preluat intregul trafic de la fostul aerodrom civil Mokotowskie. Pentru cladirea finalizata in 1933, Trezoreria de Stat a platit circa 10 milioane de zloti. Noul complex avea trei hangare, standuri pentru avioane, garaje, si, desigur, o cladire terminal mare, moderna. Varsovia a primit astfel un aeroport demn de orice capitala europeana. In primul sau an de functionare, Ok?cie a deservit in jur de 10.750 de pasageri. Dupa ce s-au finalizat constructiile civile, a inceput sa fie dezvoltat potentialul militar al aeroportului, deschizandu-se o baza pentru Fortele Aeriene Poloneze, un an mai tarziu. Ulterior, s-au construit cladirile pentru Institutul de Aviatie si pentru fabrica de construire a aeronavelor. Traficul aerian a crescut foarte mult de la an la an. Autoritatile au identificat nevoia de a dezvolta un nou sistem de navigatie si de control al traficului aerian. Au fost create noi posturi radio pentru reglementarea traficului si gestionarea acestuia departe de zonele restrictionate. Pana in 1938, aeroportul a fost dotat cu 16 de puncte de control pentru pasagerii imigranti, pentru zborurile internationale. Aceste posturi au fost apoi sub conducerea Granicerilor Polonezi. Pana in 1937, aeroportul a primit, de asemenea, noi echipamente de navigatie radio si a folosit tehnologia fascicului Lorenz pentru a oferi siguranta aterizarilor si traficul peste Varsovia, in timpul perioadelor cu vizibilitate redusa sau vreme rea. Inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, aeroportul Okecie a fost conectat prin zboruri regulate cu 6 aeroporturi interne si 17 aeroporturi externe, printre care Tel-Aviv si Beirut. Au existat, de asemenea, planuri de incepere a serviciilor aeriene transatlantice in Statele Unite ale Americii. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Ok?cie a fost adesea folosit ca un camp de lupta intre armata germana si rezistenta poloneza si a fost aproape complet distrus. Din prima zi a razboiului din Polonia, Ok?cie a devenit o tinta pentru bombardamentele armatei germane Luftwaffe. Mai tarziu, cand Varsovia a fost ocupata de armata germana, aeroportul a devenit baza pentru doua scoli de aviatie germane si un atelier de reparatii a avioanelor. In aceasta perioada, pe aeroport s-a construit prima pista betonata. Aceasta a ramas intacta pana aproape de finalul razboiului, in ciuda numeroaselor atacuri ale Armatei Poloneze si ale Fortelor Armate Sovietice. Cu toate acestea, odata cu retragerea germanilor din orasul Ok?cie, atat cladirea, cat si infrastructura (inclusiv pista) au fost distruse in mod intentionat. Dupa razboi, LOT Polish Airlines a reluat operatiunile de zbor la Ok?cie, folosind ceea ce a mai ramas din infrastructura de dinainte de razboi. A inceput reconstructia aeroportului si, in termen de cativa ani, un nou terminal, un turn de control si o serie de standuri de avioane, au fost finalizate. Dupa caderea comunismului, in 1990 s-a inceput construirea unui nou terminal. Dupa 24 de luni, noul terminal a fost finalizat, costurile ridicandu-se la 300 de milioane de marci germane. O retea de parcari etajate si drumuri de acces, de asemenea, au fost construite. Astfel, aeroportul avea o capacitate pentru un tranzit de 3,5 milioane de pasageri pe an.

Noul terminal a inceput sa functioneze la 1 iulie 1992, primele calatorii fiind de la Atena, Bangkok, Dubai si New York. In sala de Plecare, la acea vreme, au existat 26 de birouri de check-in. In anii urmatori de functionare, traficul de pasageri a crescut rapid. In 1993, aeroportul manipula traficul pentru aproape 2,2 milioane de pasageri. Sase ani mai tarziu, aceasta cifra a urcat la 4 milioane de pasageri. In cele din urma, a fost luata decizia de a creste numarul de birouri disponibile de check-in la 33, si apoi la 46. In consecinta, capacitatea terminalului a crescut la 6 milioane de pasageri pe an. In martie 2001, Aeroportul din Varsovia a fost redenumit in onoarea renumitului pianist si compozitor polonez, Frédéric Chopin. Un an mai tarziu, s-a decis construirea unui nou terminal de pasageri, "Terminalul 2". La sfarsitul anului 2007, s-a deschis terminalul low-cost Etiuda. Acesta a fost inchis din nou doi ani mai tarziu, in 2009. Toate operatiunile urmau sa fie transferate la terminalele 1 si 2. In perioada 2010 – 2011, cele doua terminale ale aeroportului au fuzionat pentru a forma un singur complex "Terminalul A". S-a continuat cu reconstructia cailor de rulare, rampelor si drumurilor de acces. Cel mai important proiect este cel de conectare la reteaua de autostrazi a Poloniei. O statie subterana de metrou a fost deschisa in iunie 2012, conectata la sistemul feroviar al Varsoviei.

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din Polonia Piaţa orasului vechi, străjuită de statuia Sirenei, simbolul Varşoviei. Aici găsiti cele mai multe magazine si tarabe de suveniruri, sau puteţi opta pentru o plimbare cu o căruţa trasă de cai. Cracovia ,este unul dintre cele mai vechi şi mai mari municipii din Polonia. Situat in Valea Vistulei superioare, oraşul-port, vizitat cu încântare de peste 4 milioane de turişti este unul din putinele locuri in care inestimabilele opere de arta, adunate vreme de veacuri, nu au fost distruse in timpului război mondial. In anul 1364 a fost înfiinţată aici prima universitate din Polonia „Universitatea Jagellona” la care s-au format personalitaţi de seamă. Astăzi, Cracovia- considerat cel mai frumos oraş din Polonia -îşi adaugă la blazonul îndelungatei sale existente, atributul de „capitala a artei si tinereţii”. In lunile mai-iunie, in timpul anualelor Zile ale Cracoviei, are loc aici Juvenalia”, un carnaval studenţesc in care tinerimea universitara susţine examenul la ... talent si inovaţie artistica. În mod tradiţional Cracovia a fost considerată ca fiind unul dintre municipiile importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural şi ştiinţific. Reprezintă totodată fosta reşedinţă a regilor polonezi şi este considerată de mulţi ca fiind inima Poloniei. Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind ţinta a peste 7 mil. de turişti anual. Poznań - un oraş suprinzător prin diversitatea stilurile arhitecturale ale bisericilor, caselor, muzeelor. Centru economic şi cultural important, a dobândit faimă datorită târgurilor de meşteşugari care atrag foarte mulţi turişti. Wrocław - este unul dintre cele mai captivante oraşe ale Europei Centrale, deseori fiind considerată o versiune în minitură a oraşului Praga. Numeroase clădiri în stil gotic captează privirile turiştilor. Alte atractii turistice

Pe colina Wawel, situată deasupra Vistulei, se înalţă cel mai frumos si cel mai vizitat complex arhitectonic aparţinând fostei reşedinţe regale: Castelul Wewel şi catedrala fortificată Wawelska. Castelul Wawel, iniţial gotic, a fost transformat intr-o reşedinţă regală impunătoare în stilul Renaşterii. Edificiul a jucat rolul de palat prezidenţial al monarhilor polonezi, loc de încoronare si necropola a regilor. Astăzi castelul adăposteşte Colecţia Naţională de Artă, alcătuită din ţesături-tapiserii brodate cu fire de aur, pictura, ceramica, o impresionanta colecţie de arme, precum si Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de încoronare a regilor polonezi si, poate lucrul cel mai insolit, o colecţie de obiecte orientale, dintre care cea mai remarcabila este colecţia de corturi, una dintre cele mai bogate din lume. III. Dinamica activităților turistice la nivelul țării Activitatea turistică in Polonia este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Pe teritoriul Poloniei identificam mai multe tipuri de turism: turismul balnear maritim, practicat in statiunile litorale (statiunea Sopot) cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, statiunea Szczyrk fiind edificatoare in acest sens, avand condiţii excelente pentru vacanţe de iarna active; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane, dezvoltat cu precadere in marile orase ale Poloniei, Cracovia si Varsovia; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale, până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc).

3.1 Baza turistică tehnico-materială Fluxurile turistice presupun în primul rând o deplasare temporara a persoanelor în functie de dimensiunea cererii,de potentialul turistic,de distanta la care se gaseste,de accesibilitatea si de prestigiul pe care îl detine regiunea de primire.Ele reprezinta expresia cea mai concreta a activitatii turistice. Aceasta a cunoscut o dezvoltare mare în a II-a jumatate a sec. XX (conform OMT, 4 mld oameni calatoresc in afara resedintei). Cea mai mare parte din activitatea turistica revine turismului intern a carui dezvoltare difera de la o tara la alta. Acesta

are vechi traditii în Europa Centrala (Elvetia, Austria, Germania etc), Europa Meridionala (Italia, Spania), Europa Occidentala (Franta, Marea Britanie), în Japonia, SUA etc. Turismul international reprezinta deplasarea si calatoria unor persoane în afara granitelor pt recreere, destindere, cunoastere. S-a dezvoltat pe seama evolutiei socialeconomice generale, a democratizarii relatiilor dintre state, a ridicarii nivelului de civilizatie. Activitatea în acest domeniu a început din perioada interbelica prin înfiintarea Uniunii Internationale a Organizatiei Oficiale de Turism (UIOOT-1925) cu sediul la Geneva. Ulterior ea a devenit Oraganizatia Mondiala a Turismului (OMT) cu sediul la Madrid. Turismul international e specific în special tarilor dezvoltate. Amploarea cea mai mare se desfasoara între tarile Europei, între Europa si America de Nord si între America de Nord si Centrala. 3.1.1 Unitățile de cazare turistică Numar de paturi – toate tipurile de unitati de cazare. Total in hoteluri Hoteluri * * * * * Hoteluri * * * * Hoteluri * * * Hoteluri * * Hoteluri *

2007 90.178 621 9.747 39.511 19.982 20.938

2008 91.853 523 11.270 40.674 22.015 17.371

2009 91.853 614 13.002 42.614 24.075 19.640

6.619 5.842 6.199 Moteluri 23.792 22.590 24.739 Pensiuni in statiuni balneo-climaterice 5.168 4.326 6.004 Cabane montane si refugii 43.460 36.116 39.015 Internate scolare 5.509 7.172 9.042 Agroturism 48.777 79.991 100.056 Altele, neclasificate Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

In ceea ce priveste numarul de paturi, in toate tipurile de unitati de cazare din turismul polonez, acesta a fost in permanenta crestere in intervalul 2007-2009, o scadere fiind inregistrata in 2008 la numarul de locuri din hotelurile cu cinci stele, provocata fiind de reducerea numarului de hoteluri de cinci stele de la trei la unul singur.

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism

Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire, punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie- patisserie, bauturi si multe alte produse.

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament   

Stadionul Silesnian; Stadionul Miejski; Stadionul aramatei polonze;

3.1.4 Mijloacele de transport turistic De la caderea comunismului, transportul din Polonia a fost îmbunatățit. Infrastructura turistică este acceptabilă, mai ales în special în orașele mari și stațiunile turistice. Majoritatea marilor orașe poloneze dispun de aeroporturi cu servicii de conectare cu Aeroportul Internațional Frederic Chopin în Varșovia. Călătoriile intercity include trenul PKP intercity, Przewozy Regionalne, trenuri locale (Koleje Dolnośląskie, Szybka Kolej Miejska (Tricity), Koleje Mazowieckie) și serviciile de transport cu autocarul PKS. 3.2. Circulația turistică Cetăţenii UE ce sosesc în Polonia pentru o vizită scurtă în scopuri turistice (mai puţin de 3 luni) nu necesită viză pentru a pătrunde pe teritoriul Poloniei. Deoarece acordul Schengen nu este în vigoare în Polonia este necesar un paşaport valabil sau un alt document de identitate pentru a putea trece graniţa poloneză. 3.2.1 Evoluția numărului de turisti Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice pe luni si trimestre.

TOTAL Primul trim. Ianuarie Februarie Martie Al doilea trim. Aprilie Mai Iunie Al treilea

2007

2008

% 2008/2007

2009

% 2009/2008

3.561.797 642.993 184.948 195.345 262.700 1.050.485

2.574.151 520.248 153.108 150.200 216.940 925.020

- 27,72 - 19,08 - 17,22 - 23,11 - 17,41 - 11,94

3.117.146 450.989 131.329 136.447 183.213 935.605

+ 21,09 - 13,31 - 14,22 - 9,15 - 15,54 + 1,14

285.761 372.217 392.507 1.213.473

232.744 335.129 357.147 1.128.883

- 18,55 - 9,96 -9 - 6,97

236.737 339.403 366.465 1.143.311

+ 1,72 + 1,28 + 2,61 + 1,28

trim. Iulie August Septembrie Al patrulea trim. Octombrie Noiembrie Decembrie

416.022 457.730 339.721 654.846

388.338 402.657 337.888 0

- 6,65 - 12,03 - 0,54 -

397.970 398.543 346.798 587.241

+ 2,48 - 1,02 - 2, 63 -

286.752 . 258.166 202.048 . 180.625 166.047 . 148.450 Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

Cel mai important numar de sosiri in Polonia ale turistilor non-rezidenti s-a inregistrat, cum era de asteptat, in trimestrul al treilea in toti cei trei ani studiati, luna in care acestia au fost cei mai numerosi fiind august. Anul 2008 a cunoscut o scadere vizibila a numarului de turisti non-rezidenti iregistrati in Polonia, pentru ca anul urmator, 2009, sa cunoasca o crestere incepand cu trimestrul al doilea.

Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile d eunitati turistice, pe tari in anul 2009.

Germania Ucraina USA Marea Britanie Franta Rusia Italia Suedia Israel Olanda Danemarca Lituania Austria Cehia Belgia Norvegia Elvetia Finlanda Spania Japonia Ungaria Estonia Canada Slovacia

TOTAL

HOTELURI

1.050.520 207.552 184.538 177.181 124.816 121.381 109.726 97.938 92.857 90.952 86.772 54.249 49.711 45.944 40.312 40.087 35.191 34.595 33.016 30.631 26.177 21.082 17.666 17.620

846.184 89.316 166.666 152.063 100.798 83.191 93.119 84.869 86.734 67.271 70.604 30.051 42.799 31.066 32.181 35.104 32.181 29.603 28.131 27.466 15.879 6.146 14.268 11.132

Alte unitati de cazare 204.6 118.236 17.872 25.118 24.018 38.190 16.607 13.069 6.123 23.681 16.168 24.198 6.912 14.878 7.585 4.983 3.010 4.992 4.885 3.165 10.298 14.936 3.398 6.488

Romania Moldova Bulgaria Australia Portugalia Irlanda Grecia Altele

13.236 7.240 5.996 11.238 5.059 6.179 9.298 6.220 3.078 9.091 5.910 3.181 8.113 7.458 655 7.827 5.763 2.064 6.043 5.310 733 159.097 137.358 21.739 Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

Cea mai mare pondere de sosiri in Polonia, in anul 2009, a fost reprezentata de turistii de nationalitate germana (1.050.520 persoane), acestia fiind cazati inmare parte (80,5%) in hoteluri de una sau mai multe stele. Turistii de nationalitate greaca au intrat in numar relativ mic (6.043) in Polonia in anul 2009. Majoritatea turistilor ucrainieni (56,9 %) si estonieni (70,82 %) sositi in anul 2009 in Polonia au preferat alte forme de cazare decat hotelurile. Numarul turistilor romani intrati in Polonia in anul 2009 a fost de 13.236.

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări Innoptari ale turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati. Unitati cazare Hoteluri * * *

2007

2008 8.792

% 2008/2007 - 29,81

12.526

2009 12,417

% 2009/2008 + 41,23

523,914

484,225

- 0,92

492.349

+ 1,67

3.138.365 2.067.703 1.843.489 527.608 15.743.647

2.312.726 1.645.401 1.236.411 356.046 13.203.239

- 26,31 - 20,42 - 32,93 - 32,5 - 16,14

2.832.459 2.003.562 1.700.273 392.004 13.497.382

+ 22,5 + 21,76 + 37,5 + 10,09 + 2,23

2.454.421

1.909.753

- 22,19

2.121.394

+ 11,08

3.487.651

2.291.255

- 34.30

2.987.100

+ 30, 36

**

Hoteluri * * * *

Hoteluri * * * Hoteluri * * Hoteluri * Moteluri Centre de vacanta Internate scolare Vile/case de vacanta inchiriate

Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

Tendinta de scadere s-a inregistrat si in cazul innoptarilor turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati, in 2008 comparativ cu anul 2007, insa media innoptarilor acestora a crescut in anul 2009 comparativ cu anul anterior, cea mai mare crestere (+41,2 %), fiind inregistrata tot in cazul hotelurilor de cinci stele.

3.2.3 Durata sejurului mediu Durata medie a sejurului [zile]: 2007 29.799.24 10.979.989 2,71

2008 23.447.848 8.261.052 2,83

2009 26.038.940 8.905.018 2,92

Nr. Innoptari turist Nr. Total de turisti Durata medie a sejurului 𝑫𝒎𝒔 - zile Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

3.2.4 Densitatea circulației turistice Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu suprafata Poloniei. 2007 2008 2009 10.979.989 8.261.052 8.905.018 Nr. Total turisti 39.000.000 39.000.000 30.000.000 Populatia Poloniei 312.680 312.680 312.680 Suprafata Poloniei 0,2815 0,2118 0,2283 𝒅𝑷 [loc.] 𝟐 0,3511 0,2642 0,2847 𝒅𝒕 [𝒌𝒎 ] Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a Poloniei 4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic al țării 4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei

Concluzii Datorită complexităţii activităţii turistice şi multitudinii interdependenţelor sale pe plan economic şi social, rolul statului polonez se concretizează în: a. stimularea dezvoltării turismului; b. coordonarea, controlul şi supravegherea activităţii firmelor specializate; c. producerea de servicii sau vacanţe; d. producerea de servicii sau vacanţe turistice; e. promovarea turistica. Sustinuta de un valoros potential turistic si de proiectele guvernamentale avantajoase, Polonia a dezvoltat de-a lungul timpului un turism de calitate, atat in zonele rurale cat si in marile orase. Putem spune ca o concluzie ca turismul a cunosctut o inflorire de-a lungul timpului, spatiul turistic fiind bine irganizat si intretinut.

Bibliografie “Pasaportul Poloniei, Ghidul tau de buzunar pentru afaceri, Obiceiuri si Etiheta in Polonia”, Barbara Szerlip, Grup de Editura si Consultanta in Afaceri, Bucuresti, 2006. “Resurse Turistice pe Terra”, Vasile Glavan, Editura Economica, 2004 www.intur.com.pl/itenglish/users.htm www.intur.com.pl/itenglish/current.htm www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm