Morfografia

Morfografia

Morfografia este o metodă morfogenetică utilizată pentru studii calitative în domeniul agro-alimentar, de fitofarmacie și agronomic. Ea vizează să producă indicatori specifici de calitate. Aceasta este pusă în practică pornind de la substanța însăși sau dintr-un extract din apă sau alcalin. Rezultatele pe care le furnizează sunt de forme și de culori care sunt specifice la substanțele testate și eventual discriminate. Ele pun în evidență proprietățile rezultând nu numai din compuși, dar și din asociația de compuși a produsului luat în integritatea sa. În acest sens, rezultatele sunt de ordin calitativ. Această metodă poate fi folosită ca și completare la metodele de analiză și de observare clasice. Se distinge morfografia verticală și cea orizontală circulară. Morfografia verticală Kolisko (1934) este la originea morfografiei verticale, numită în Germania dinamoliză capilară, care utilizează ca suport o hârtie filtru. Principiul se bazează pe o creștere capilară care nu este liniară a unui front de migrare a unei soluții în hârtie. Cu prilejul urcușului, neregularitățile propriii reactivității specifice a soluților se formează. Neregularitățile sunt amplificate prin adăugarea de săruri metalice care permit obținerea de forme conturate și colorate (imaginea 1). Morfografia verticală cea mai utilizată în prezent este metoda realizată în laboratoarele farmaceutice ale firmei Walla în Germania, denumită ”metoda Walla„. Ea constă în a face posibilă urcarea într-o hârtie filtru cilindric dispus vertical pe un creuzet, o soluție apoasă a substanței de studiat. Apoi, se trece la migrarea soluției de nitrat de argint iar apoi de sulfat de fier. Între fiecare migrare, hârtia este uscată. Imaginea obținută este numită morfogramă. Rezultatele sunt puse în relație cu biochimia substanței testate și morfologia plantelor sursă (Struh, 1987). Această metodă este folosită în principal în laboratoarele fitofarmaceutice germane și la Institutul de Cercetare Agricultură Ecologică din Elvetia; ea nu este utilzată în Franța.

1

Morfografia orizontală circulară Această variantă a dinamolizei capilare a fost pusă la punct de către Pfeiffer (1984) pentru studierea materilor organice din sol și a compostului. Jean Paul Gelin a adaptat-o în 1985 la studiul calitativ a extractelor vegetale și la produsele din lapte. Imaginile obținute indică mai multe zone a căror caracteristici depind mai ales de proprietățile de reactivitate, de mase moleculare, de afinități, de culoare, și de cantitate de substanțe organice migrante. Materile organice ale solurilor sau composturille sunt extrase prin sodă, apoi ele migrează pornind de la centru unei hârtii filtru în partea impregnată printr-o soluție de nitrat de argint. Hârtia este mai apoi expuse la raze UV. Mure și Gautronneau (2003) au arătat existența unor relații între parametrii analitici ai solului și tipurile de imagini. Metoda pare interesantă în căutarea calității transformărilor biochimice și a nivelului de maturitate a compostului (imaginea 2). Pentru produsele alimentare și pentru cele fitofarmaceutice, se adaugă după mai multe posibilități ale sodei la substanța de studiat. Fiecare ”digestat„este apoi condus să migreze pornind de la centrul unei hârtii filtru ipregnată în prealabil cu o soluție de nitrat de argint. Hârtiile filtru sunt apoi expuse la razele ulta-violete pentru a reduce argintul și să scoată în evidență imaginile testului. Se obține o serie de mai multe imagini indicând o evoluție a formelor (imaginea 3). Imaginea prezintă formele și culorile cele mai complexe din serie, rangul său de apariție și metamorfoza fiecărei serii contribuie pentru aflarea diagnosticului. Gelin, la Institutul Kepler, a arătat că pe plante medicinale că un extract vegetal supus unui proces de învechire era însoțit de o simplificare a imaginilor. S-a dedus de aici posibilitatea de a utiliza această tehnică ca innstrument de diagnostic calitativ asupra substanțelor organice proaspete sau transformate, pentru studii comparative ale procesului. Pe de altă parte, a pus de asemenea în evidență marea influență a mediului pedo-climatic asupra tipului de imagine obținută pentru o specie vegetală determinată (imaginea 4). Morfografia substanțelor vegetale, a terenului și a composturilor, este folosită în Franța, Germania, Elveția.

2

Concluzii Activitățile existente sugerează că morfografia, precum cristalizarea cu aditivi, seamănă a putea contribui la diferențierea calitativă și la trasabilitatea produselor. Aceste metode par destul de promițătoare în caracterizarea pământului sau a datelor recoltării, cercetarea procesului și diagnosticul de calitate. Cercetarea existenței corelaților între caracteristicile morfologice ale imaginilor și proprietățile calitative și cantitative ale substanțelor testate ar permite progresul în ce privește fundamentele științifice ale metodei; activitățile asupra solului și composturile sunt mai avansate. De asemenea, ar trebui să se cerceteaze dacă există relații între unele caracteristici morfologice ale imaginilor cromatografice ale produselor alimentare sau ale produselor fito-farmaceutice și beneficiul biologic ale acestora.

3