Tema Proiectare Final Anul3.doc

facultatea an universitar: disciplina:

de arhItectura si urbanIsm

2015 - 2016 proiectare de arhitectura 6 – anul 3 – semestrul 2

tema de proiectare

ansamblu de locuințe colective accesibile Motto: "creativitatea începe atunci când tai un zero din buget" (Jaime Lerner, arhitect, fost primar al orașului Curitiba)

motivare Proiectul de locuințe colective din semestrul 2 al anului 3 de studii este o tradiție a Facultății de Arhitectură de la Cluj. Acest proiect va fi tratat drept un produs de sinteză al activității în cadrul atelierului de proiectare, o trecere înspre „Sintezele de proiectare” din anii 4 și 5. În acest proiect se vor testa toate cunoștințele acumulate în proiectele precedente, precum și în cadrul diverselor cursuri, proiecte, seminarii la care ați asistat până acum. Este un proiect care va fi dezvoltat de la o scară mai mare, a unei zone urbane, până la nivelul detalierii materialelor. Față de alte proiecte de până acum, vom introduce pentru prima dată problema costului intervenției și discuția privind dimensiunea socială a arhitecturii. Pentru că: 

Trebuie să realizați că arhitectura este prinsă într-un cumul de factori (politici, sociali, economici, psihologici) care o influențează și pe care îi influențează la rândul său, depășind astfel designul obiectului și funcționalitatea unor planuri.

 Există o percepție în general negativă a conceptului de locuință accesibilă (să ne gândim la celebrele HLM din Franța, sau la Council Estates din Marea Britanie)  A oferi soluții pentru locuințe colective de calitate, cu costuri reduse, accesibile unor categorii cât mai diverse de populație este una dintre misiunile arhitectului.  A ignora componenta socială a arhitecturii poate duce la aprobarea sau sau chiar proiectarea unor ansambluri care promovează discriminarea sau segregarea socială ( ex:

ghetto-urile pentru romi din Baia Mare)  Prin intermediul unui astfel de proiect vom încerca să dezvoltăm discuții privind sustenabilitate. Considerăm că locuințele sociale dezvoltă imaginația tocmai prin restrângerea costurilor de construcție, prin creșterea eficienței și prin dezideratele sociale ale demersului, fără să facă rabat de la calitatea arhitecturală. Totuși vom vorbi și despre sustenabilitatea socială, de multe ori trecută cu vederea. Arhitectura contează! Definiție Locuințele accesibile sunt locuințe destinate anumitor categorii de utilizatori considerați eligibili a căror nevoi locative nu pot fi asigurate de piața liberă. Poate fi un imobil nou sau vechi, dezvoltat de autoritățile locale sau de investitori privați. Locuințele accesibile sunt uneori asimilate conceptului de locuință socială, acestea fiind locuințe pentru persoane defavorizate în care parte din investiția financiară este conferită de o autoritate publică. De data aceasta nu ne aflăm într-o astfel de situație. Premisa Piața imobiliară clujeană este astăzi într-un mic boom. În special datorită creșterii numărului de angajați și a veniturilor în sectorul IT, a reluării creditării de către bănci, dar și a programului guvernamental „Prima Casă”, dezvoltatorii au reînceput să investească masiv în clădiri rezidențiale noi. Prețurile au crescut semnificativ, fiind greu să găsești imobile sub 1000 eur/mp. Această dezvoltare (și politica creditării) este destinată astfel, în primul rând, celor care au salarii net peste 1000 EUR/lună. Aceste praguri mai puțin oficiale elimină o masă de indivizi de la accesul la o locuință decentă. Nu vorbim în mod neapărat doar de cazuri sociale, ci de o masă care depășește ca venit un caz social, dar care nu își permite prețul stabilit de piață. Ansamblurile care se dezvoltă acum sunt de cele mai multe ori omogene din punct de vedere social. Ceea vă propunem ca exercițiu este să ne imaginăm că un grup de dezvoltatori vor să se asigure că dezvoltarea și creșterea imobiliară va duce de această dată la reducerea inegalităților. Noile ansambluri de locuit vor trebui, pe lângă oferirea unei marje de profit rezonabile, sustenabile, dezvoltatorilor, să promoveze coeziunea noilor comunități prin asigurarea de locuințe de calitate, dar accesibile ca preț, unor categorii mai largi de populație (bugetari, muncitori, personal auxiliar, etc.). Aceste ansambluri trebuie să fie integrate, incluzive și să ofere dotări sociale care să ajute la reducerea diferențelor între noii locuitori. Altfel spus, noile ansambluri de locuit vor trebui să formeze comunități echilibrate, formate din indivizi cu origini, pregătiri, educație, locuri de muncă foarte diverse. Precum în țări precum Olanda sau Suedia, locuirea este considerată drept o responsabilitate publică primară, iar scopul construirii de locuințe publice și a dezvoltării politicilor de dezvoltare a fondului locativ este să ofere șansa tuturor indivizilor la o locuință decentă la un preț acceptabil. Scopul nu este de a proteja anumite categorii sociale, precum în cazul locuințelor sociale, ci de a asigura un nivel acceptabil al prețurilor pe piața imobiliară. Intervenția administrației în politica de dezvoltare imobiliară nu este astfel o limitare a libertății investitorului, cât o asigurare că piața se dezvoltă în

concordanță cu veniturile tuturor indivizilor. Orașele nu pot fi locuite doar de programatori, juriști, etc. Ansamblul de locuințe pe care îl veți propune se bazează pe modelul britanic al oferirii de locuințe accesibile. Astfel, pentru a primi dreptul de a construi într-o zonă sensibilă și plină de dificultăți a orașului, care presupune mai multe parcele și proprietari, dezvoltatorii trebuie să ofere un ansamblu cu un anumit procent de locuințe accesibile. În plus, Primăria se implică direct, activ în proiect. Pe acest teren, Primăria organizează un concurs de arhitectură și alege proiectul câștigător. Pentru asigurarea profitabilității investiției și pentru dezvoltator sunt asigurate două facilități: 85% dintre apartamentele construite vor fi vândute la sume care pot fi asigurate prin creditare, iar 15% vor fi răscumpărate de Primărie pentru a fi închiriate la prețuri subvenționate în regim de locuință socială. Ansamblul, odată construit va fi gestionat de o asociație a locatarilor. 

Nu va exista nici o formă de segregare în cadrul ansamblului între tipurile diferite de apartamente, fie ele cumpărate de proprietari, fie sociale. Diferența este dată de regimul de proprietate, în nici un caz de calitate sau poziție în cadrul ansamblului.



Proiectul, va trebui să balanseze între subconstruire și supraconstruire, indicii urbani (P.O.T. și C.U.T.) cu valori adecvate determinând medierea justă între cele două tendințe.



Problema economicității de mijloace și resurse, eficiența spațiilor și a soluțiilor devine în acest context crucială. Scopul nu este de a realiza locuințe ieftine, ci locuințe accesibile de calitate. Este necesară o gândire creativă care consideră design-ul arhitectural mult dincolo de imagine, în alcătuirea sa spațială, logica funcțională, realizarea structural-tehnică, performanța materialelor și ecologie, adică obținerea unui maximum de calitate arhitecturală cu un minim de mijloace. Spațiile interioare ale locuințelor gândite eficient, precum și soluții ingenioase de tehnică și materiale pot reduce costul construcțiilor fără să sacrifice imaginea și designul de calitate.

Proiectul se va dezvolta în două faze. Una de design al ansamblului și a doua de detaliere a locuințelor. Prima fază se va încheia cu o predare notată provizoriu în grupă și o discuție comună a unor proiecte selectate din fiecare grupă. A doua fază se va încheia cu două săptămâni înainte de încheierea semestrului, prin notarea proiectelor în grupă. Ultimele două săptămâni vor fi dedicate notării finale a proiectelor de către toți profesorii. 





Ce se cere? Propunerea unui ansamblu multifuncțional cu un număr maxim de locuințe, încadrabile în CUT stabilit pentru situl vostru, conform noului PUG. Ansamblul vostru va fi un exercițiu de densitate și calitate. Amenajarea spațiilor publice, a spațiilor comune, a spațiilor exterioare în general, într-un mod ce se integrează cu propunerea de ansamblu. Spațiul exterior al ansamblului va trebui să exerseze o trecere graduală de la spațiul public spre cel privat (public, semi-public, semi-privat, privat). Gândirea unui ansamblu construit care să asigure: - Tipologii diferite de locuire colectivă și semicolectivă, conform normativului



 

de proiectare a locuințelor; se exclude locuirea individuală izolată pe parcelă. (vezi normativul privind proiectarea clădirilor de locuințe, revizuire P-01696, indicativ NP 057-02, anexa 1, tipologia clădirilor de locuit) - Un număr restrâns de tipuri de apartamente. Se va porni de la tipul de utilizatori (familii cu copii, familii monoparentale, cupluri, indivizi singuri, bătrâni, etc.) și se vor defini 3 – 5 tipuri de unități de locuit (apartamente) – prin serialitate se obține eficiență economică. Tipurile vor avea ponderi comparabile în cadrul ansamblului. Suprafața acestora se va încadra în normele legale (legea locuinței). Nerespectarea acesteia duce automat la descalificarea proiectelor – ATENȚIE – nu există diferențe între locuințele accesibile și oricare alt tip de locuință. - 15 % dintre apartamente vor fi în proprietatea Primăriei. - Persoanelor cu handicap li se vor oferi apartamente la nivelul parter, cu asigurarea tuturor calităților spațiale și funcționale necesare. - Imobilele cu mai mult de 4 niveluri necesită lifturi. - Un procent de 10 – 15% din suprafața totală desfășurată va fi alocată funcțiunilor comerciale și sociale „comune” sau „publice”. Nu se vor accepta soluțiile unor ansambluri monofuncționale, exclusiv rezidențiale. Funcțiunile propuse rămân la alegerea voastră, dar se vor lua în considerare corelații între funcțiuni și tipul de utilizator al ansamblului. - Coerența tramei stradale, a circulației pietonale și carosabile - Un parcaj pentru autoturismele rezidenților, conform normativului de locuințe, cu posibilitatea de amenajare în subsol. Sunt necesare parcări pentru biciclete. - De asemenea este necesar a se prevedea puncte gospodărești (colectarea gunoiului, bătut covoare etc). - Integrarea unor spații verzi în cadrul ansamblului, conform reglementărilor. Gândirea unor unități de locuit flexibile. „Este vorba despre a croi locuirea după nevoile schimbătoare și despre a asigura că locuințele își vor păstra utilitatea odată cu schimbarea societății. Locuințele trebuie să asigure o înaltă calitate a locuirii pe o durată lungă” (Matthew Carmons, UCL) Gândirea unităților locative în funcție de profilul utilizatorilor. Proiectul este și un exercițiu de ecologie socială, de știință a trăitului împreună, de bună-vecinătate.

Unde? Situl propus se află la intersecție între strada Daniil P. Bărceanu și strada Traian. Două „relicve” ale edificiilor de inspirație industrială flanchează latura estică și frontul străzii Traian. In partea de est, culoarul Someșului traversează situl, incorporând elementul acvatic și vegetal. Suprafața totală a sitului este de aproximativ 9300 mp. Situl este compus din mai multe parcele, prezentând un caracter fragmentar. Pe lângă clădirile industriale și anexele lor, se mai pot observa edificări cu caracter cvasirural, anexe și o construcție începută. Deși situl este catalogat RrM1 în PUG, acest lucru nu presupune în mod necesar o gândire de tip tabula rasa. Fiecare proiect va chestiona situația existentă și va prezenta o atitudine față de acesta, menținând anumite edificii sau nu conform propriului scenariu. Se vor propune diverse funcțiuni ale imobilelor menținute, însă nu se va intra în detaliu privind un proces de conversia a acestora.

ATENȚIE – relațiile urbane ale arhitecturii sunt tema atelierului de proiectare de anul 3. Este un sit ce are în apropiere tipologii variate de locuire, servicii, birouri, trafic intens, un spațiu verde amenajat, acces la transport în comun. Toate acestea vor fi luate în considerare în momentul gândirii proiectului. ATENȚIE - Se impune un minim de gândire prospectivă a vecinătăților, dar proiectul nu poate ieși din situl definit prin temă.  

  

Faza    Faza 

Cum? Proiectul se va realiza în echipe de câte 2 studenți. Corecturile se vor face în sistemul 2 îndrumători/grupă. Îndrumătorii se trag la sorți per grupă în prima ședință și rămân aceiași pe întreaga durată a semestrului. Proiectul este conceput în două faze. Ambele faze trebuie promovate pentru a promova disciplina. Proiectul va fi încheiat cu două săptămâni înainte de încheierea semestrului. Ultimele 2 ședințe vor fi dedicate corecturilor în colectiv Prezența la corecturi este obligatorie. Un număr de absențe mai mare de 40% din numărul total de ore alocate disciplinei duce automat la recontractarea disciplinei în anul școlar următor. I Lansarea și prezentarea temei: marți, 23 februarie Corectură intermediară, panou: joi, 17 martie Predare si notare în grupă FAZA 1: joi, 7 aprilie II Predare și notare pe grupe: 17 mai  Discuții în colectiv (2 ședințe): 24.05, 26.05

Faza I –ansamblul   

  



Calendar

Piese minime necesare:

Explicarea grafică și textuală a demersului analize – concept – ansamblu Plan de situație, scara 1:1000, ce va arăta încadrarea intervenției în contextul mai larg al zonei – o analiză urbanistică personalizată„ Plan de situație, scara 1:500, în care este prezentat nivelul parter al ansamblului împreună cu vecinătățile imediate. Se vor prezenta scenariile întregului ansamblu, cu funcțiuni propuse pentru clădirile menținute (în cazul în care are loc acest lucru). Pe acest plan se vor identifica tipul de funcțiuni la nivelul parter, toate accesele, nodurile de circulație verticală pentru fiecare obiect construit, amenajarea spațiului public. Planul de situație va fi cotat (cote de nivel și de gabarit) și va fi însoțit de POT, CUT, nr. de unități locative totale/ansamblu, nr de unități locative /tipologie/ansamblu densitatea ansamblului Schema de însorire Scheme axonometrice sau diagrame de explicitare a ansamblului: spații publice, spații comune, spații semiprivate, spații de circulație interioare/exterioare, accese. Scheme axonometrice sau diagrame de explicitare a dispunerii unităților locative în interiorul ansamblului, modul de mixare spațială, amplasarea spațiilor publice sau comune un bilanț al suprafețelor construite și desfășurate suprafețele fiind defalcate după:

1. funcțiune: locuire, comerț, servicii, circulații, etc. 2. după tipul de spațiu: comun sau individual, public, semipublic/semiprivat, privat. 3. suprafețele deschise, cele verzi și cele pavate.  plan sc. 1:100 pentru fiecare tip de unitate de locuit (minimum trei), mobilat, explicitarea suprafețelor  Desfășurate front strada Traian (dacă există), strada Daniil Barceanu, front (întrerupt) spre Someș scara 1:500  Secțiuni caracteristice prin ansamblu, scara 1:500  Machetă ansamblu de studiu, scara 1:500  3 Perspective - recomandabil colaj peste situația reală. Faza II – locuintele Faza a II-a va presupune îmbunătățirea ansamblului de locuințe și detalierea apartamentelor din cadrul ansamblului  Plan de situație, scara 1:500  Plan etaj curent, scara 1:200  Segmente de plan, mobilate care să expliciteze toate tipologiile de apartamente folosite in cadrul ansamblului, scara 1:50  Inventariere a tipurilor de apartamente cu menționarea numarului de unități, a suprafețelor, a poziției in cadrul ansamblului si a numărului de apartamente din tipul respectiv in cadrul ansamblului.  Scheme de plan ce demonstrează flexibilitatea rezolvării unui apartament.  Plan parter, scara 1:200 (împreună cu vecinătățile imediate din cadrul ansamblului și desenul spațiului public al interiorului ansamblului)  Sectiuni caracteristice prin ansamblu, scara 1:200  O secțiune caracteristică, pe segmente, scara 1:50, cu explicitarea materialelor  Fațade, scara 1:200, ce vor prezenta și vecinătățile ansamblului – acestea vor fi încadrate în desfășuratele de fronturi (strada Traian, strada Daniil. P. Barceanu)  Macheta, scara 1:500 a ansamblului  Alte scheme, diagrame, text, cifre pentru explicarea demersului  Perspective exterioare. Minim 2 perspective interioare apartamentelor. Criterii de evaluare  Inovația - spațială, de relații funcționale, de funcțiuni, de expresie plastică, de relaționare cu vecinătățile și cu orașul, de modalități de integrare a diverșilor utilizatori în cadrul ansamblului  Construibilitatea – standardizare, cost redus, fezabilitate, viteză de construcție  Calitatea designului - Diversitate spațială și tipologică - Funcționalitatea socială și economică – gradul de investire, detaliere și calitate a spațiilor comune și publice - Atractivitatea ansamblului - Scara umană - Gradul de flexibilitate - Conexiunea cu orașul și calitatea relațiilor cu vecinătățile - Calitatea spațiilor interioare (comune și private)  Densitatea de locuire  Sustenabilitatea ansamblului - Economică - Eficiență energetică

-

Egalitate socială (mixitate și combaterea segregării sociale) Bibliografie:

a+t research group (2013) 10 Stories of Collective Housing. Graphical Analysis of Inspiring Masterpieces, a+t architecture publishers, Vitoria-Gasteiz Broto, Carles, 2000, Architectural Design:Multiunit Housing, Barcelona, MONSA Broto, Carles, 2000, Architectural Design: Residential Buildings, Barcelona, MONSA Broto, Carles,2005, Innovative Public Housing, Berkeley, Gingko Press Bryson, Bill, 2012 Acasa. O istorie a vietii private, 2012, Editura Polirom Iasi Cousins, Matthew, 2009, Design Quality in New Housing. Learning from the Netherlands, New York, Taylor&Francis DETAIL, nr. 9/2015 Design for London, 2007, Recommandations for Living at Superdensity,, London, Design for Homes Ebner, Peter; Harrman, Eva; Hallbacher, Roman; Kuntscher, Markus; Wietzorreck, Ulrike; 2009, Typology +: Innovative Residential Architecture, Birkhauser El Croquis, 2011, nr.154 (Aires Mateus), pag.110 – 117; El Croquis, 2009, nr.148 (Experimentos Collectivos); Ghenciulescu, Stefan; Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Bogdan Brădățeanu (2014) Locuind împreună. 6 blocuri de ADN BA, Zeppelin & Ed. Universitară Ion Mincu, București, 2014. Guallart, Vincente, (editor) 2004 Sociopolis. Project for a City of the Future, Barcelona, Actar (www.sociopolis.net) Leupen, Bernard; Harald Mooij (2011) Housing Design: A Manual, NAi Publishers, Rotterdam, 2011 Mihăilescu, Vintilă; Viorica Nicolau, Mircea Gheorghiu, Costel Olaru, 2009, Blocul, între loc și locuire. Teme și probleme de etnologie urbană, în Mihăilescu, Vintilă (editor), Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape, Iași, Polirom, pag.31 – 50 Mostaedi, Arian, 2000, Architectural Design: Apartment Buildings, Barcelona, MONSA Schittich, Christian, 2004, High-Density Housing. Concepts, Planning, Construction, Basel, Birkhäuser Vais, Dana, 1997, Locuire, Cluj Napoca, Universitatea Tehnica Normativ privind proiectarea clădirilor de locuințe (NP 057-02) Legea nr.114/1996 (Legea Locuintei), actualizata 2011, publicata in Monitorul Oficial nr.393 din 31.12.1997 HG 1275/2000 (Norme metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii Locuintei nr.114/1996), publicat in Monitorul Oficial nr.690 din 22.12.2000 WEB:  http://www.wohnmodelle.at/  http://www.archdaily.net  http://www.dezeen.com  http://www.east-thames.co.uk/assets_cm/files/pdf/high_density_toolkit.pdf  http://www.hermann-kaufmann.at/v2-1.php?kid=3&lg=en  http://www.primariaclujnapoca.ro/locuinte.html  http://www.bestmswprograms.com/impressive-social-housing-projects/

Întocmit: Verificat: prof.dr.arh. Dana VAIS Adriana MAGERUȘAN

Dragoș DASCĂLU Sebastian IONESCU