STRATEGII DE PREVENIRE A ERORILOR DE MEDICATIE Autor: Farm. Cristina Ovidenie Coordonator științific: Conf. dr. Elena LISĂ GALMED - Congresul Național cu participare internațională pentru Studenți, Farmaciști, Medici Rezidenți, Medici Dentiști, Asistenți Medicali Generaliști și Moașe
GALAȚI 2019
PENTRU CA MEDICINA SĂ NU UCIDĂ, AVEM NEVOIE DE O SCHIMBARE A PARADIGMEI.
EROAREA MEDICALĂ – A DOUA CAUZĂ DE DECES ÎN ROMÂNIA !!! IOANA MARGINEANU, COMUNICARE, EROARE, MEDICI, MEDICINA, SANATATE, SATATISTICI, STIINTA, 11/07/2016 Hospitals May Be the Worst Place to Stay When You're Sick, Plus, how to protect yourself from medical errors, by Katharine Greider, AARP Bulletin, March 1, 2012
INCIDENTUL DE MEDICAŢIE (I.M.) orice iregularitate în procesul utilizării medicamentelor / orice leziune
legată de utilizarea medicamentului. poate fi: efect advers, efect advers potenţial, eroare de medicaţie, eroare de doza, etc. poate avea loc la orice timp al procesului: comandarea, transcrierea, repartizarea, administrarea, monitorizarea.
PRINCIPII DE CLASIFICARE A INCIDENTELELOR actual vs potenţial preventibil vs non-preventibil ameliorabil vs non- ameliorabil eroare vs non-eroare
Evenimente care pot fi prevenite şi care pot determina administrarea greşită a medicamentelor sau să afecteze pacientul în timpul tratamentului.
Orice eroare care apare în procesul de prescriere, eliberare sau administrare a unui medicament, indiferent dacă în urma acestui fapt apar sau nu consecinţe.
ERORI DE
MEDICATIE
EROAREA prin definiţie este “utilizarea neintenţionată a unui plan greşit pentru a atinge scopul, sau eşuarea aplicării planului predestinat” .
O eroare de medicatie devine incident de medicatie doar atunci cind pacientul este lezat. Nu toate incidentele legate de medicaţie sunt cauzate de eroare de medicaţie
Sunt cauza unui număr relativ mare de decese în fiecare an Nu sunt rezultatul unui comportament iresponsabil al personalului medical, ci sunt urmarea ciclului extrem de complex al actului medical
ERORILE DE MEDICATIE
Costul anual estimat al erorilor de medicaţie ce pot fi prevenite în SUA : 17 - 29 miliarde de dolari./an În Australia, peste 350 de milioane de dolari /an.
Sunt singurele erori din acest ciclu care pot fi prevenite într-o măsură mai mare spre deosebire de celelalte etape ale actului medical. Pot apare la fiecare nivel al procesului medicaţiei: de la modul de completare a formularelor de prescriere pana la administrare.
CLASIFICAREA ERORILOR DE MEDICAŢIE 1. In funcţie de riscul potential 2. Pe criterii de psihologie generala 3. In funcţie de etapa în care apar în ciclul medical
CLASIFICAREA ERORILOR DE MEDICAŢIE 1. In funcţie de riscul potenţial Tipul A :„risc mare asupra pacientului”
Tipul B: „ efort major”
Tipul C: „efort minor”
• prescripţia poate afecta grav pacientul dacă ar fi eliberată • Ex. doza greşită a unui medicament cu substanţe puternic active, confuzii ale medicamentelor
• farmacistul trebuie să contacteze medicul prescriptor înainte de a elibera medicamentele prescrise • ex: prescripţie cu carbamazepina la care nu este precizată forma farmaceutică sau prescripţie complet ilizibilă.
• farmacistul trebuie să ia decizia înainte de a elibera medicamentul, fără a fi necesar să contacteze medicul prescriptor • ex: produs dermatologic prescris în cantitate neadecvată.
Tipul D: „banal” • prescripţia nu este conformă cu reglementările C. N.A.S, fără a ridica însă dubii legate de tratamentul medicamentos recomandat (erori de ortografie)
CLASIFICAREA ERORILOR DE MEDICAŢIE 2. Pe criterii de psihologie generala 1.Erori de planificare
unei acţiuni
• lipsa de cunoştinţe
2.Erori de principiu • aplicarea greşită a unei
3. Erorile individuale • neatenţie sau omisiune
(eliberarea medicaţiei
reguli corecte (de exemplu
atunci (în scrierea
fără a se stabili dacă
administrarea
prescripţiei)
pacientul este alergic la
medicamentului pe o altă
• memorie eronata
acea medicaţie sau nu)
cale decât este destinat)
(eliberarea unui
• aplicarea unei reguli
medicament către un
eronate sau neaplicarea
pacient care este cunoscut
unei reguli corecte
ca fiind alergic la acea
(utilizarea unei doze greşite
substanţă).
de medicament).
• Erori tehnice
CLASIFICAREA ERORILOR DE MEDICAŢIE 3. In funcţie de etapa în care apar în ciclul medical
Erori de prescriere (MEDICUL) Erori de eliberare (FARMACIST/ASIST.FARM.) Erori la administrarea medicamentului (ASISTENT MEDICAL)
IDENTIFICAREA ERORILOR DE MEDICATIE Procesul general de identificare a erorilor • colectarea datelor de practică; • raportarea incidentelor • supravegherea pacienţilor pentru fenomene legate de administrarea medicamentelor • observaţia directă;
Surse de colectarea datelor • fişe de medicaţie • fise de laborator • date de prescriere • date administrative
Factorii care determină apariţia erorilor • se manifestă la nivelul de practică uzuală a medicului
• se manifesta la nivelul farmaciei
IDENTIFICAREA ERORILOR DE MEDICATIE Raportarea erorilor de medicaţie – măsuri punitive suprapunerea cu diagnosticul pacientului – o alta metoda de identificare erorilor de medicatie pentru medicamentele cu denumiri asemanatoare.
Aplicarea acestei metode are următoarele avantaje: cuantificarea frecvenţei de apariţie a erorilor de medicaţie, scăderea timpului necesar pentru aceasta, eficienţă crescută faţă de metoda observaţiei
ERORILE DE PRESCRIERE
CAUZELE ERORILOR DE PRESCRIERE nu sunt cunoscute semnele şi simptomele afecţiunii, medicul este grăbit sau stresat
se face o anamneză incompletă există o slabă comunicare între medic şi farmacist
scrierea este ilizibilă pe prescripţia medical
evaluarea pacientului este necorespunzătoare scrierea din neatenţie sau grabă a unui alt medicament decât cel hotărât şi adecvat afecţiunii pacientului Existenta presciptiilor paralele (creste riscul interactiunilor medicamentoase).
Erorile de prescriere alegerea greşită a medicamentului pentru un anumit pacient.
Doza
Cantitatea
Indicatia terapeutica
Medicament contraindicat
Erorile de prescriere Clasificare Erorile stiintifice • Neactualizarea cunostinţelor farmacologice
Erorile tehnice • scrierea gresita sau incompleta a prescriptiei
Erorile stiintifice de prescriere
Eroarea de diagnostic
Lipsa de cunoaştere a unui medicament, a dozei terapeutice a acestuia
Eroarea de neconcordanţa cu diagnosticul
Eroare de alegere a medicamentului, de neadaptare la problema clinica
Eroare de neadaptarea posologică in anumite afecţiuni
Asocierea de medicamente cu interacţiuni (antagonism sau sinergism de potenţare).
Erorile tehnice de prescriere Scrisul ilizibil sau incomplet al prescriptiei
Relatarea incorectă a unui istoric medical, sau a coordonatelor pacientului
Utilizarea prescurtărilor
Confuzia denumirii medicamentelor
Recomandarea verbală a medicaţiei
Cauze ale erorilor de prescriere în spital
neatenţia sau omisiunea
respectarea unor reguli greşite
încălcarea de reguli (fie datorită necunoaşterii lor, fie din alte cauze. )
Mediul de lucru: Mediul fizic Personalul insuficient Volumul de muncă Pacientul Personalitate dificilă Caz clinic complex
Sarcina de lucru Protocoale Lipsa rutinei
CONDIŢII FAVORIZANTE PRODUCERII ERORILOR IN SPITAL
Echipa Comunicare Control Responsabili tate
Factori individuali Stare fizică si mentala precara Cunoştinţe insuficiente
Medicamentele cel mai des implicate în erorile de medicaţie Insulina (8%)
Penicilina (1.3%)
Anticoagulante (6.2%) Aspirina (2.5%)
Cefalexina (1.6%)
Amoxicilina
Trimetoprimsulfametoxazole (2.2%) Hidrocodona/ acetaminofen ISMP (2007)
ERORI DE MEDICATIE FRECVENTE volum mare de Aproximativ 23 milioane de prescriptii cu antibiotic sunt eliberate in SUA ptr IACRS chiar daca antibioticele nu actioneaza asupra virusurilor !!!
prescripţii cu unele dintre medicamente (ibuprofen, amoxicilina/acid clavulanic)
efectele secundare şi reacţiile alergice ISMP (2007)
Supradozările neintenţionate (peste 40%)
ERORI DE MEDICATIE IN SPITAL Eroare identificata
Incidenta % dozaj eronat 28 alegerea eronata a medicatiei 9 medicatie eronata 9 alergie cunoscuta 8 frecventa nepotrivita 6 [Joanna Briggs Institute,(2005), Strategies to reduce medication errorswith reference to older adults, Best Practice.9(4)p1-6]
Australian Incident Monitoring System
Eroare identificata omisiuni supradozaj medicament gresit neclaritati in medicatia de substitutie etichetare incorecta
Incidenta % 25 20 10 5 5
CUM POT FI PREVENITE ERORILE DE PRESCRIERE IN SPITAL ?
Elibereaza medicaţia prescrisă
Farmacistul de spital/farmacistul clinician
Monitorizeaza prescripţiile pentru a detecta erorile care apar.
CUM POT FI PREVENITE ERORILE DE PRESCRIERE IN SPITAL ? Sisteme computerizate
sistemele de alertare computerizata sistemul codurilor de bare
Stocul individual de medicamente al pacientului monitorizarea la patul bolnavului
Farmacisti
CUM POT FI PREVENITE ERORILE DE PRESCRIERE IN SPITAL ? Modele de ingrijiri – dubla verificare a prescrierilor de medicamente de catre asistente Desemnarea unei asistente dedicate administrarii medicamentelor (reducerea distragerii atentiei )
interventii educationale utilizarea parteneriatului intre personalul policalificat si asistente
in vederea reducerii volumului de munca Raportarea erorilor de medicatie
ERORILE DE MEDICATIE LA VARSTNICI
Rata erorilor de medicatie este mai ridicata la persoanele in varsta comparativ cu oricare alta categorii de pacienti.
Cauzele aparitiei erorilor de medicatie la persoanele varstnice
Procent
Medicatie inadecvata cu particulariatile pacientului
30%
Erori de prescriere
22%
Erori de administrare
18%
Administrarea unei doze inadecvate
15%
Efecte secundare ale medicamentelor
13%
Reactie alergica la medicamente
11%
Erori de distribuire
10%
Supradoza de medicament
8%
Imperfectiuni ale sistemului sanitar
7%
Medicatie omisa sau refuzata de pacient
6%
Factorii favorizanti ai aparitiei erorilor de medicatie la persoanele varstnice Polimedicatia
• numar crescut de medicamente (pacientii in varsta de peste 65 de ani consuma in medie intre 5-8 medicamente zilnic)
Efectele secundare diferite (exacerbate)
• particularitati farmacocinetice si farmacodinamice diferite de ale unui organism tanar
Complianta deficitara
• Factori biologici • Factori psihosociali
Factori care afecteaza complianta persoanelor varstnice la medicatie Capacitatea de deschidere a ambalajelor de medicamente scade cu varsta (slabiciune musculara sau artrita)
Dimensiunile prea mari ale unor forme farmaceutice pentru administrarea orala
Acuitate vizuala scazuta (dispozitive medicale, citirea etichetelor si informatiilor din prospect )
Depresivii prezinta o stare prelungita de somnolenta favorizeaza aparitia erorilor in ceea ce priveste orarul administrarii medicamentelor.
Dereglarea cognitiva (subdozare sau supradozare)
Costul medicamentelor (med.ieftine-efecte adverse mai numeroase)
ERORI DE MEDICATIE LA ELIBERARE
Erori care apar la eliberarea medicamentelor
confuzia medicamentelor care au denumiri asemănătoare. doza greşită prescrierea către un alt pacient
eliberarea medicamentelor cu BBD deposit omisiunea (totala sau partiala)
Cauze de erori care apar la eliberarea medicamentelor medicamente care au denumiri asemănătoare. Ex.: Lasix (furosemid) şi Losec (omeprazol) amiloride 5mg şi amlopidine 5mg
În 2004, numai în Statele Unite ale Americii, au apărut mai mult de 33.000 denumiri de mărci registrate și 8.000 denumiri comune
[Drug name confusion: preventing medication errors. FDA Consumer Magazine, July–August 2005, 39(4). http://www.fda.gov/fdac/features/2005/405_confusion.html.],
Cauze de erori care apar la eliberarea medicamentelor Existența numelor confuze de medicamente cunoașterea incompletă a numelor medicamentelor, produsele noi lansate pe piață, ambalajele lipsa recunoașterii din partea fabricanților și organismelor de reglementare a
potențialului de eroare lipsa realizării unor evaluări riguroase de risc, atât în cazul denumirilor comune a mărcilor înregistrate, prealabil aprobării numelor pentru noile produse farmaceutice [Lambert BL et al. Similarity as a risk factor in drug-name confusion errors. Medical Care, 1999, 37(12):1214–1225.].
Cauze de erori care apar la eliberarea medicamentelor caligrafia ilizibilă
etichetele similare utilizarea clinică similar
concentrațiile similar formele de dozificare frecvența administrării [McCoy LK. Look-alike, sound-alike drugs review: include look-alike packaging as an additional safety check. Joint Commission Journal on Quality and Patient Safety, 2005, 31(1):47–53)].
Strategii de reducere a erorilor apărute la eliberarea medicamentelor
Separarea fizica a medicamentelor care au denumiri asemănătoare sau care arată similar program de lucru pentru farmacist în care acesta să poate să-şi desfăşoare activitatea fără a fi supraîncărcat cu activităţi. atenţie specială la eliberarea medicamentelor cu risc mare ( clorura de potasiu sau substanţele citotoxice) introducerea în activitatea de eliberare a medicamentelor din farmacie a unor proceduri sistematice de siguranţă, prin care să se realizeze verificarea finală
Strategii de reducere a erorilor apărute la eliberarea medicamentelor Completarea prescriptiilor cu denumirea comună internaţională a substanţei active utilizarea etichetării computerizate, în urma căreia s-a făcut transcrierea gresită a denumirii. Institutul pentru Uzul Sigur al Medicamentelor (ISMP) a publicat un listing
de opt pagini cu perechi de nume de medicamente care efectiv se văd implicate în erorile de medicație
[ISMP’s list of confused drug names. Huntingdon Valley, PA, Institute for Safe Medication Practices, 1 April 2005 http://www.ismp.org/Tools/confuseddrugnames.pdf]
Strategii de reducere a erorilor apărute la eliberarea medicamentelor
includerea atât a mărcii cât și a denumirii comune în prescriptii utilizarea mărimilor de litere amestecate (majuscule cu minuscule) la scriere (ex. DOPamina în comparație cu DoBUTamina) pentru a sublinia/accentua diferențele între numele medicamentelor [Filik R et al. Drug name confusion. Evaluating the effectiveness of capital (« Tall Man ») letters using eye movement data. Social Science & Medicine, 2004, 59:2597–2601].
Strategii de reducere a erorilor apărute la eliberarea medicamentelor
înmânarea informației scrise despre medicamente pacienților și îngrijitorilor, elaborarea strategiilor pentru pacienții cu tulburări de vedere, diferențe lingvistice și cunoștințe limitate despre îngrijiri medicale; prevederea revizuirii medicamentelor eliberate de către farmacist, împreună cu pacientul, pentru a confirma indicațiile și aspectul așteptat, în special la eliberarea unui medicament cu nume problematic
Strategii de reducere a erorilor apărute la eliberarea medicamentelor Consilierea, instruirea și sensibilizarea pacienților, familiilor și
îngrijitorilor acestora Încurajarea pacienților, familiilor și îngrijitorilor acestora pentru a învăța denumirea comună ca identificator de bază al medicamentelor utilizate;
ERORI DE MEDICATIE LA ADMINISTRARE
Erorile de administrare Apar când se constată diferenţa între medicamentul primit de pacient şi terapia pe care intenţiona să o recomande medicul prescriptor Depind de pacient sau de personalul medical.
administrarea unui medicament neprescris
erorile prin omisiune tehnici greşite de administrare
Administrarea unui medicament cu BBD depasit
administrarea deliberată a dozelor prescrise într-un timp mai scurt decât cel recomandat de 3-5 minute
Erori la administrarea intravenoasa procedurile de administrare sunt mai puţin obişnuite
întreruperile în timpul preparării
Cauze ale erorilor de administrare i.v.
Factorii de mediu (zgomotul)
lipsa percepţiei riscului existent
lipsa unui model corect de lucru
lipsa dotării cu materiale adecvate
STRATEGII DE PREVENIRE A ERORILOR DE ADMINISTRARE
VERIFICAREA CELOR CINCI “P”:
❶ pacientul potrivit ❷ medicamentul potrivit ❸ doza potrivită ❹ calea de administare potrivită ❺ timpul (ora) si frecventa de administare potrivite Farmacistul clinician este profesionistul care poate asigura utilizarea corectă a medicamentelor şi modul de administrare.
Pregatirea administrarii parenterale de catre asistent
Inainte de fiecare administrare se verifica: - data expirării fiecărui medicament. - medicaţia prescrisă cu cea eliberata de farmacie - la fiecare administrare, eventualele alergii medicamentoase; testare la prima doza de antibiotic! - starea pacientului (semne vitale, constienta) - daca pacientul a inghitit medicatia (administrare orala) - conditiile de pastrare, de la preparare pana la admninistrare (caldura, lumina, timp de valabilitate) Monitorizarea in timpul si dupa adminstrarea medicatiei Se asigura metodele de asepsie indiferent de calea de administrare
Toate
aceste metode de prevenire nu au costuri financiare, dar necesita timp, atentie si etica medicala.
PREVENIREA ERORILOR DE MEDICATIE LA DOMICILIU Pacientul trebuie sa stie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
Care este brand-ul sau numele generic al medicamentului? Cum ar trebui sa functioneze medicamentul, ce ar trebui sa faca? Cat timp va trece pana cand va vedea efectele? Care este doza? Cat timp ar trebui sa-l ia? Exista alimente, bauturi, alte medicamente sau activitati care ar trebui sa fie evitate in timp ce ia acest medicament?
PREVENIREA ERORILOR DE MEDICATIE LA DOMICILIU Pacientul trebuie sa stie sa raspunda la urmatoarele intrebari: Care sunt posibilele efecte secundare? Ce ar trebui sa faca in cazul in care acestea apar? Ce trebuie sa faca daca sare o doza? Ce trebuie sa faca daca a luat accidental mai mult decat doza recomandata? Va interfera acest nou medicament cu alte medicamente si cum?
PREVENIREA ERORILOR DE MEDICATIE LA DOMICILIU
Ce trebuie sa comunice pacientul medicului: 1. Numele tuturor medicamente pe care le ia, inclusiv cele fara reteta si suplimente 2. Orice medicamente la care este alergic 3. Daca are probleme cronice sau grave de sanatate 4. Daca ar putea fi insarcinata sau incearca sa ramana insarcinata
CONCLUZII Nici una din interventii nu poate reduce riscul aparitiei erorilor de medicatie in toate ariile de distribuire a medicamentelor. Interventia eficace ar trebui sa-i implice pe toti participantii Nin
distribuirea medicamentelor (medicii in momentul prescrierii, farmacistii nu doar pentru a onora reteta, ci si pentru a asigura
corectitudinea prescrierii, si asistentele in momentul administrarii medicamentelor).
CONCLUZII Categorii de pacienți cu risc crescut
Populaţiile de pacienţi cele mai vulnerabile la erori de medicaţie sunt copiii și vârstnicii (legislaţia de farmacovigilenţă din UE, respectiv Directiva 2001/83/CE actualizată)
Pacienții psihiatrici
Pacienții oncologici/ hematologici
Femeile gravide sau care alăptează
Pacienții imunocompromiși
CONCLUZII
1. Atentie la medicamentele cu aspect si nume asemanatoare;
2. Identificarea sigura a pacientilor;
3. Realizarea procedurii corecte / pacientului corect / locul corect din corp;
https://sigurantapacientului.wordpress.com/tag/solutii-privind-siguranta-pacientului/
CONCLUZII
4. Controlul medicamentelor de risc inalt, in special a electrolitilor concentrati, citostatice;
5. Evitarea erorilor de conexiune a cateterelor si tuburilor;
6. Utilizarea unica a dispozitivelor de injectare;
7. Imbunatatirea igienei mainilor pentru prevenirea infectiilor asociate ingrijirilor
medico sanitare; https://sigurantapacientului.wordpress.com/tag/solutii-privind-siguranta-pacientului/