Strategia De Dezvoltare A Judetului Brasov-turism-2013-2020-2030

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ŞTIINŢEI A REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative

Referat:

Relaţiile comercial-economice a Republicii Moldova cu statele lumii

A efectuat: Studentul an III Gr 301 FRIŞPA Nechit Alexandru

Chişinău 2008

Cuprins:

Secţiunea I Aspecte introductive privind cadrului juridic şi

instituţional în domeniul comerţului exterior şi politicii comerciale a Republicii Moldova

......................................................................................................................... 3

Secţiunea II Relaţiile economice a Republicii Moldova cu statele

spaţiului

CSI

......................................................................................................................... 9

Secţiunea III Relaţiile comercial-economice dintre Republica

Moldova şi statele noi-membri a Uniunii Europene – imperativ al timpului

......................................................................................................................... 13

Bibliografie ......................................................................................................................... 15

2

Aspecte introductive privind cadrului juridic şi instituţional în domeniul comerţului exterior şi politicii comerciale a Republicii Moldova Secţiunea

I

Reieşind din tematica de mai sus, şi făcând referire la Republica Moldova, s-au întreprins măsuri pentru crearea cadrului juridic de reglementare a comerţului extern. Până în prezent au fost semnate un şir de acorduri de colaborare economică externă, şi anume: 

a) 25 de acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică care

au drept obiectiv principal dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor comercialeconomice reciproce între Republica Moldova şi ţările numite pe bază de egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, stabilirea principiilor, regulilor şi disciplinelor de reglementare a comerţului reciproc şi a relaţiilor economice dintre părţile contractante. b) 11 acorduri de comerţ liber1 care au drept obiectiv principal consolidarea permanentă şi dezvoltarea relaţiilor comercial-economice şi de producţie egale şi reciproc avantajoase, imprimând acestora un caracter stabil şi de lungă durată, precum acordarea unei importanţe majore armonizării reformelor economice, creării condiţiilor pentru trecerea pe etape la circulaţia liberă a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă. c) 30 de acorduri bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor prin care se stabilesc principiile juridice de bază, menite să consolideze relaţiile de prietenie între Moldova şi statele menţionate, să extindă dezvoltarea colaborării comercial-economice, precum şi să încurajeze şi să creeze condiţii favorabile pentru investiţiile cetăţenilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat. Conform prevederilor acordurilor în cauză, părţile contractante şi-au asumat obligaţiunea să asigure managementul, menţinerea, utilizarea, posedarea sau repartizarea pe teritoriul lor a investiţiilor celeilalte părţi contractante, precum şi să se abţină de la orice măsuri descriminatorii sau nejustificate.

1

De ex: Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României cu privire la comerţul liber din 15.02.1994 // Tratate Internationale, 1999, volumul 20, pag. 212

3

În continuare vom menţiona că elementul indispensabil al relaţiilor comerciale, care transpune în viaţă obiectivele prevăzute de legi este cadrul instituţional. Principalele instituţii încadrate în diplomaţia economică şi culturală, sunt: Ministerul Economiei (ME), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (MEPO), Fondul de Susţinere a Exportului (FSE), Camera de Comerţ şi Industrie (CCI). Există o mică discordanţă, care de fapt este simptomatică şi arată cît de „ordonată”

este

legislaţia

Republicii

Moldova. Aşadar,

Legea

privind

reglementarea de stat a activităţii comerciale externe 2(a.c.e.) conţine capitolul privind principiile de bază a reglementării de stat a a.c.e. Primul principiu este: “a) promovarea unei politici unice în domeniul comerţului exterior ca parte componentă a politicii externe a Republicii Moldova;” Concluzia ce poate fi trasă din acest fragment este că politica comercială externă (elementul principal al politicii economice externe) este partea componentă a politicii externe. Iar organul central, care conform regulamentului său promovează şi realizează politica externă este Ministerul Afacerilor Externe. 3. Articolul 7 al legii menţionate numeşte printre atribuţiile Guvernului şi autorizarea unei structuri din administraţia publică centrală, care trebuie să coordoneze a.c.e. În prezent a fost depistat un document oficial care concret ar desemna un organ pentru realizarea politicii comerciale externe, dar aceste atribuţii reiese din Regulamentul Ministerului Economiei şi din unele Hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova unde Ministerul Economiei este desemnat pentru coordonarea sau controlul implementării unor măsuri de ordin economic extern, de exemplu – controlul asupra realizării Strategiei de promovare a exporturilor. Ministerul Economiei la etapa actuală prezintă principala instituţie de stat care elaborează şi coordonează desfăşurarea relaţiilor economice externe. 4 Această concluzie rezidă atît din regulamentul şi structura ministerului cît şi din analiza planurilor de măsuri privind implementarea documentelor strategice ale statului. 2

Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe, Nr.1031-XIV din 08.06.2000 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.119-120 din 21.09.2000 3 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Afacerilor Externe N 649 din 29.05.2003 // Monitorul Oficial al R. Moldova N 99-103 din 06.06.2003 4 Vezi Regulamentul Ministerul Economiei aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr 459 din 16 mai 2000

4

Atribuţiile Ministerului Economiei privind relaţiile economice externe sînt stipulate în Regulamentul Ministerului Economiei.5 În 1994 printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova acest minister a fost lichidat.6 Din acea perioadă ME treptat şi-a recăpătat poziţia prioritară în politica economică externă. Deja în 1998 Ministerul Economiei şi Reformelor (MER) deţinea toate împuternicirile deţinute de ME astăzi (Regulamentele MER din 1998 şi ME actual sînt foarte asemănătoare). O altă instituţie instituţie antrenată nemijlocit de diplomaţia economică este Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Regulamentul MAE 7 prevede nişte atribuţii în domeniul relaţiilor economice externe, formulate destul de vag. Multe din prevederi au o relaţie tangenţială la aspectul economic. Sintetizînd conţinutul regulamentului referitor la afacerile economice, poate fi perceput următoarele direcţii de activitate economică a MAE: promovarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale economice, în special comerciale. Aici, probabil, se subînţelege oferirea asistenţei diplomatice tuturor activităţilor realizate de ME şi alte instituţii şi pe măsura posibilităţilor iniţierea unor proiecte proprii de aprofundarea relaţiilor economice. Deseori misiunile diplomatice sînt rugate să sondeze posibilităţile semnării unor acorduri importante şi să asigure ajutor în stabilirea relaţiilor între instituţiile similare din statul acreditant şi cel acreditar; activitatea promoţională efectuată prin editarea şi distribuirea documentelor şi informaţiilor despre evoluţia politico-economică în Republica Moldova, creînd astfel o imagine pozitivă a statului său; activitatea practică de sprijinire a lucrului reprezentanţelor comercial-economice, organizarea sau asistenţa la efectuarea vizitelor a reprezentanţilor mediului de afaceri şi conducere a diferitor ţări în republica Moldova; De asemenea MAE poate oferi unele servicii de consultanţă şi expertiză, arătînd efectul politic al diferitor acţiuni economice pe plan extern. Regulamentul MAE 5

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Economiei Nr.959 din 10.09.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.110-111 din 13.09.2001 6 Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind lichidarea, reorganizarea şi crearea unor ministere şi departamente Nr.93-a din 05.04.94 // Monitor Oficial al R. Moldova nr.4, 1994 7 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Afacerilor Externe N 649 din 29.05.2003 // Monitorul Oficial al R. Moldova N 99-103 din 06.06.2003

5

din 19978 nu conţinea prevederi vizînd activităţile promoţionale, sau de coordonarea lucrului reprezentanţelor comercial-economice. În schimb MAE urma să consulte conducerea statului privind posibilităţile şi necesităţile de aprofundarea a relaţiilor economice cu un alt stat. Organizaţia de Promovare Internaţională a Exportului din Moldova (MIEPO) este organ al aparatului de stat ce combină două sarcini importante: promovarea exportul mărfurilor din Republica Moldova şi atragerea investiţiilor străine. Organizaţia a fost constituită în 1999 9, activitatea ei fiind finanţată în mare măsură în baza mijloacelor din Programul de asistenţă tehnică al UE (TACIS). Conform aprecierilor organizaţiei, clienţii MIEPO şi-au mărit exporturile în mediu cu 11% în urma cooperării cu MIEPO. 10 În conformitate cu planul de măsuri al Strategiei de promovare a exportului din Moldova pentru anii 20022005 MIEPO urmează să participe la deschiderea reprezentanţelor comercialeconomice peste hotare, organizarea misiunilor oamenilor de afaceri din ţările străine (cîte 8 misiuni anual) ş.a. La momentul actual aproximativ 130 companii moldoveneşti sînt clienţii permanenţi ai MIEPO. Această organizaţie de asemenea oferă granturi mici pentru susţinerea exportatorilor, suma totală a granturilor eliberate în anii 2000-2003 atingînd 1 mln euro.11 Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) este încă una din instituţiile tradiţionale de promovarea exportului. Diferenţa între CCI şi instituţiile descrise mai sus constă în faptul că CCI este organizaţia neguvernamentală, apolitică, independentă, ce întruneşte în mod obligatoriu toate întreprinderile moldoveneşti în domeniul comerţului, prestării serviciilor, industriei, transportului şi construcţiilor. Întreprinderi agricole şi subiecţii businessului mic aderă la CCI benevol. Veniturile CCI se formează din taxele de membru şi din plata pentru prestarea serviciilor. Pe lîngă atribuţii în relaţii economice interne, CCI deţine un rol semnificativ în dezvoltarea relaţiilor economice externe. 8

Постановление Правительства Республики Молдова об утверждении Положения о Министерстве иностранных дел Nr.487 от 28.05.97 // Мониторул Офичиал ал Р. Молдова N 43-44 от 03.07.1997 9 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova Nr.105 din 02.02.99 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.19-21 din 25.02.1999 10 Proffessional and technical capacity of the company, About the company – material informativ oferit de MEPO. 11 Калак Д., Молдавский бизнес работает на зарубежных рынках "на авось" // Экономическое обозрение, 2003, 26 декабря, № 48

6

Sarcinile principale ale CCI a Republicii Moldova sunt: 1. Acordarea asistenţei în dezvoltarea activităţii antreprenoriale, ţinându-se cont de interesele tuturor agenţilor economici, sferelor economiei naţionale şi zonelor comerciale ale ţării şi anume: consultanţă în domeniul legislaţiei R. Moldova; facilitarea contactelor de afaceri; atragerea investitorilor străini; organizarea manifestărilor comerciale şi expoziţionale, deplasărilor şi misiunilor de afacere în străinătate, etc. 2. Reprezentarea şi apărarea intereselor comunităţii de afaceri moldoveneşti în raport cu organele de drept la nivel local şi naţional, aceasta însemnând că: prezintă organelor de administraţie publică propuneri privind îmbunătăţirea condiţiilor economice şi de drept ale activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; organizează întâlnirile de afaceri, mese rotunde, conferinţe cu membrii CCI a RM şi cu alţi reprezentanţi ai mediului de afaceri din republică; - participă la elaborarea actelor normative care abordează interesele întreprinzătorilor; - colaborează cu organizaţii similare din ţară şi de peste hotare. 3. Organizarea instruirii şi perfecţionarea cadrelor, aceasta însemnând: organizarea învăţământului profesional în conformitate cu metodele moderne de instruire; - organizarea şi desfăşurarea seminarelor, conferinţelor, simpozioane, etc. 4. Împuterniciri publice, aceasta însemnând: - perfectarea certificatelor de origine a mărfurilor; - perfectarea şi confirmarea documentaţiei necesare pentru realizarea comerţului exterior; - efectuarea expertizei în domeniul industriei şi comerţului, exercitarea controlului calităţii şi cantităţii mărfurilor. CCI a Republicii Moldova mai oferă serviciile economice externe, care presupune: promovarea exportului, căutarea partenerilor potenţiali de afaceri pentru operaţiile de exportimport, fondarea societăţilor mixte, a relaţiilor de cooperare; stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu cercurile de afaceri din străinătate, etc. Nu şi în ultimul rînd este necesar să menţionăm că în condiţiile de înăsprire a concurenţei pe piaţa mondială, se impune intensificarea activităţii de reprezentare economică şi comercială externă a statului şi agenţilor economici. Activitatea 7

birourilor comerciale din străinătate va fi subordonată direct organului de stat abilitat cu funcţii de promovare a exportului de mărfuri. Va fi reorganizată activitatea reprezentanţelor economice, în scopul asigurării, în condiţii mai bune, a promovării exportului de mărfuri din ţară. Delegaţii acestui organ vor avea atribuţii de reprezentare a statului în probleme economice şi comerciale, vor sprijini şi orienta agenţii economici în promovarea exportului, vor acorda ajutor practic şi consultaţii. Activitatea reprezentanţelor comerciale din străinătate va fi subordonată direct organului de stat abilitat cu funcţii de promovare a exportului de mărfuri. Va fi reorganizată activitatea consilierilor economici din cadrul ambasadelor în scopul asigurării, în condiţii mai bune, a promovării exportului de mărfuri şi servicii din ţară.

8

Secţiunea II Relaţiile economice a Republicii Moldova cu statele

spaţiului CSI

Cercetînd relaţiile economice a Republicii Moldova în cadrul CSI, vom începe cu faptul că prin semnarea la 8 decembrie 1991 la Minsk a Acordului privind crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI), preşedinţii la acel moment ai Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Republicii Belarusi, respectiv Boris Elţin, Leonid Kravciuc şi Stanislav Şuşchevici, au căzut de acord că „Uniunea Sovietică, înfiinţată în 1922, ca subiect al dreptului internaţional şi realitate geografică, încetează să existe”. Comunitatea Statelor Independente (CSI) este un organism internaţional care regrupează 12 state post-sovietice – Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kirghizstan, Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan. Documentele de constituire a CSI sunt: Acordul de la Minsk (8 dec. 91), Protocolul de la Alm-Ata (21 dec 1991) şi Statutul CSI (adoptat 22 ian. 93). Organele supreme de decizie sunt Consiliul Şefilor de State (CSS) şi Consiliul Şefilor de Guverne (CSG). Tinzând spre crearea unor state democratice, intenţionând să dezvolte relaţii în baza recunoaşterii reciproce şi respectării suveranităţii de stat, subscriind la principiile

privind

buna

vecinătate

şi

cooperarea

reciproc

avantajoasă,

confirmându-şi ataşamentul faţă de scopurile şi principiile ONU, Actului Final de la Helsinki,12 altor documente ale CSCE, obligându-se să respecte normele internaţionale unanim acceptate privind drepturile omului şi ale popoarelor, înaltele Părţi Contractante au creat Comunitatea Statelor Independente (art.l). Dat fiind diversitatea politică, economică, socială, culturală, religioasă, a intereselor şi modelelor de dezvoltare alese de către statele CSI, comunitatea nu s-a transformat, şi putin probabil că se va transforma vreodata într-un veritabil organism intergraţionist, în care s-ar respecta interesele fiecărui stat. La momentul actual CSI funcţionează drept o structură de coordonare şi de consultaţii politice.13 12 13

Marţian N. ’’Drept Internaţional Public’’, ed. Servosat. Arad 1997 Statutul Comunităţii Statelor Independente // Tratate Internaţionale, vol. 16, p. 241, Chişinău, Moldpres, 1999

9

Lansarea noii doctrine politice externe a Rusiei faţă de statele membre ale C.S.I. (1995) coincide în timp cu lansarea primului document al consiliului NATO privind extinderea alianţei spre Est şi de aceea a şi fost clar asociat dorinţei Rusiei de a stăvili influenţa în creştere a Alianţei Nord-Atlantice pe cîmpul de manevră al intereselor tradiţionale ruseşti.14 Deja la 21 decembrie 1991, conducătorii a 12 state, foste republici sovietice au semnat Protocolul la Acordul privind crearea Comunităţii Statelor Independente şi Declaraţia de la Alma-Ata.15 În acord, cît şi în Declaraţie, se stipula că noile state suverane vor putea stabili relaţii reciproce avantajoase, axîndu-se în primul rînd, pe renunţarea la utilizarea forţei cît şi ameninţarea cu forţa, la metodele economice şi de a nu exercita presiuni asupra altor state, respectînd drepturile şi libertăţile omului şi grupurilor etnice.16 Acest lucru este confirmat şi în alocuţiunea din 12 februarie 1991 a preşedintelui M.Snegur în faţa celor două camere ale Parlamentului României în care se menţiona că Republica Moldova a semnat pînă la acel moment acorduri economice pe orizontală cu toate republicile unionale, fără Centru, şi că Republica Moldova va participa în calitate de membru al Comunităţii de State Suverane.17 Un pas important în aprofundarea diplomaţiei economice a Republicii Moldova în spaţiul CSI-st a fost semnarea la 6 noiembrie 1991 de către Prim-ministrul V.Muravschi a Acordului economic interstatal. În viziunea sa, întreţinerea relaţiilor cu alte republici unionale prin intermediul Acordului va contribui la realizarea intereselor statale de reformare a economiei naţionale, la soluţionarea problemelor referitor la valuta naţională, a vămilor, frontierelor, cît şi la depăşirea crizei legată de întreruperea livrării combustibilului de către Rusia, încetarea funcţionării întreprinderilor.18 14

Ханбабян А., Владимир Путин и судьба Содружества // Независимая газета, nr. 85, 12 mai 2000 Protocolul conferinţei interparlamentare cu privire la formele colaborării interstatale // Sfatul Ţării, 29 decembrie,1991 16 Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte (1990 – 1998). - Chişinău: Ediţia OFICIALĂ. MOLDPRES, 1999. pag 4-7 17 Să fim stăpîni în casa noastră. Discursul în problema referendumului rostit de M.Snegur, Preşedintele Republicii Moldova //Sfatul Ţării, 7 martie, 1991 18 Ciobanu L. Acordul economic – o necesitate la ora actuală. Interviu cu dl. Muravschi //Moldova Suverană, 8 noiembrie, 1991 15

10

În relaţiile cu Comunitatea Statelor Independente Republica Moldova consideră drept obiectiv primordial încheierea şi îndeplinirea riguroasă a tratatelor de prietenie şi colaborare în vederea creării unui climat de încredere şi respect reciproc, stabilirii unor relaţii reciproc avantajoase, în primul rind în domeniul economic. Ţinînd cont de particularităţile dezvoltării istorice şi de situaţia geopolitică a Republicii Moldova, erau prioritare relaţiile cu Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Belarusi. De caracterul acestor relaţii, se consideră la Chişinău, vor depinde în mare măsură stabilitatea politică şi succesul reformelor economice în ţara noastră. Astfel, unul din avantajele principale ale aflării Republicii Moldova în CSI este colaborarea în domeniul economic cu statele membre. La acest moment, aproximativ 60% a relaţiilor externe economice ale Republicii Moldova revin spaţiului CSI. Astfel, în perioada anului 2005 exportul ţării în statele CSI a crescut cu 551367 mii USD (60,9%), în timp ce exportul în statele membre ale Uniunii Europene a constituit 324061,4 mii USD (43,1%), iar cel destinat altor ţări ale lumii cum ar fi SUA, Canada, Turcia, îi revin doar 94407,4 mii USD (27,6%).19 Avantajele relaţiilor economice externe se referă la satisfacerea necesităţilor ramurilor economice cu materia primă şi materiale, păstrarea pieţii tradiţionale de desfacere a produselor autohtone. Moştenind de la Uniunea Sovietică o economie specializată în cea mai mare parte în producţia agro-industrială (industria vinului, conservelor, zahărului, tutunului, uleiurilor vegetale) şi într-o măsură mai mică în industria uşoară (blănuri, tricotaje, încălţăminte), principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova sunt ţările CSI. Cota Rusiei în operaţiile de export – import a Moldovei constituie 308,49 mln USD (39%), a Ucrainei – 56,15 mln USD (7,1%) şi a Belarusiei – 41,07 mln USD (5,2%). Importurile au însumat în perioada de raportare 1428,61 mln USD.20 19

Moldova în cifre. Breviar Statistic. – Chişinău: Biroul Naţional de Statistică, 2006, p.62-63 Назария С. К вопросу вероятности восстановления территориальной целостности Республики Молдова в свете молдо-российских отношений // Analele Ştiinţifice ale USM, Seria „Ştiinţe Socioumanistice”, V.III. – Chişinău: USM, 2001, p. 179 20

11

Un moment negativ a prezenţei Moldovei în cadrul Comunităţii Statelor Independente, este înrăutăţirea situaţiei economice. Aspiraţiile de creare a unui spaţiu economic comun, elaborarea unei concepţii economice unice şi implementarea acestora în viaţă au devenit doar o iluzie. Însăşi crearea Uniunii Economice a Rusiei cu ţările CSI se afla la un stadiu incipient şi nu realiza o zonă de liber comerţ, o uniune de plăţi, o uniune vamală. Dimpotrivă, economiile naţionale ale ţărilor CSI au suportat pierderi serioase, inclusiv din cauza destrămării relaţiilor economice tradiţionale. Sa constatat imposibilitatea de a satisface cerinţele fiecărui stat pe baza structurii producţiei şi infrastructurii rămase din perioada de existenţă a lor în cadrul fostei uniuni.21 Examinînd evoluţia raporturilor Republicii Moldova în cadrul Comunităţii Statelor Independente, am putea constata că calitatea de membru a ţării noastre în această structură poate fi evaluată sub două aspecte. Pe de o parte a avut un impact negativ asupra situaţiei interne, a limitat posibilităţile Moldovei de a participa mai activ în cadrul organizaţiilor economice, politice şi de securitate europene. Aflarea în cadrul Comunităţii, statutul căreia este incompatibil cu cel al Uniunii Europene, a fost un impediment pentru Moldova de a se încadra mai dinamic în procesele care se desfăşoară în spaţiul occidental. Insuficienţa şi incapabilitatea Comunităţii Statelor Independente de a contribui la rezolvarea celor mai stringente probleme din interiorul statelor-membre şi în special din interiorul Moldovei, a codus pînă la urmă la aderarea ţării la GUAM. Pe de altă parte, statutul de membru al CSI i-a oferit Republicii Moldova susţinerea unor relaţii economice stabile cu statele membre.

21

Cereş I. Republica Moldova în relaţiile economice internaţionale (1991 – 1995). - Chişinău: Ed. CIVITAS, 1998. pag 52 – 53

12

Secţiunea III Relaţiile comercial-economice dintre Republica Moldova

şi statele noi-membri a Uniunii Europene – imperativ al timpului

Abordînd subiectul ce vizează dezvoltarea relaţiilor bilaterale comercialeconomice dintre Republica Moldova şi ţările noi-membri ale UE, vom menţiona că aceste relaţii sunt încă la o etapă incipientă de dezvoltare, dar perspectivele cărora sunt în permanentă creştere. În cadrul acestui tablou, cea mai declarativă relaţie pe care o dezvoltă Republica Moldova este adresată Bulgariei. Valoarea schimburilor comerciale (pentru I trimestru 2007) – 9,52 mln dolari SUA (creştere cu 66 % faţă de I trimestru 2006) Exportul (pentru I trimestru 2007) – 3,94 mln dolari SUA (creştere cu 8,5% faţă de I trimestru 2006) Importul (pentru I trimestru 2007) – 5,58 mln dolari SUA (creştere cu 4 % faţă de I trimestru 2006). Printre planurile ambasadei moldoveneşti la Sofia pentru anul 2009 figurează următoarele acţiuni ce ţin de impulsionarea relaţiilor comercial-economice: - desfăşurarea la Chişinău şi în teritoriu a unor seminare, cu participarea oamenilor de afaceri din regiune cu scopul stabilirii contactelor directe de colaborare cu parteneri din Republica Moldova; - participarea reprezentanţilor Republicii Moldova la cele mai importante tîrguri internaţionale şi expoziţii organizate în Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Muntenegru, Albania; - organizarea în luna mai 2009 în cadrul Tîrgului internaţional de la Plovdiv a expoziţiei consacrate Republicii Moldova; - organizarea unor vizite în statele din Balcani a oamenilor de afaceri, în special din domeniul agroindustrial, pentru stabilirea de contacte şi crearea ulterioară a întreprinderilor mixte.22

22

Sturza V. Pentru Republica Moldova cooperarea şi parteneriatul cu ţările din Balcani reprezintă unul din obiectivele sale strategice în regiunea Europei de Sud-Est // Moldova Suverană, 2004, nr.6 din 14 ianuarie

13

O altă ţară europeană mică, cu care Republica Moldova întreţine relaţii economice bilaterale este Croaţia. Iniţial vom spune că relaţii diplomatice 23 cu Republica Croaţia au început la 28 iulie 1992.24 Aprofundarea relaţiilor bilaterale politico-economice este completată de semnarea a 11 acorduri, în proces de negociere fiind 6 proiecte de acorduri. Cît despre relaţiile economice, vom spune că volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Croaţia în 2007 a înregistrat suma de 2 mln 787.3 mii USD. Exportul de mărfuri realizat în 2007, a înregistrat suma de 703,8 mii USD, caracterizîndu-se prin creşterea volumului livrărilor către Republica Croaţia cu 98%, în raport cu 2006. Importul de mărfuri din Croaţia efectuat în 2007 a însumat 2 mln 83,5 mii USD, caracterizîndu-se printr-o scădere cu 6,5%, în raport cu 2006. Vorbind în continuare despre Slovenia ca un alt stat European mic, vom spune că Republica Slovenia a recunoscut independenţa Republicii Moldova la 29 decembrie 1991, propunînd concomitent şi stabilirea relaţiilor diplomatice. Republica Moldova a recunoscut independenţa Republicii Slovenia la 29 mai 1992. Relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite la 27 octombrie 1993 printr-un schimb de note între ministerele de externe.25 Trecînd nemijlocit la abordarea relaţiilor economice dintre state, vom spune că volumul comerţului exterior (fără a se ţine cont de activitatea comercială a agenţilor economici din raioanele de est) al Republicii Moldova cu Slovenia în ianuarie-iulie 2006 a înregistrat suma de 7 mln 394,6 mii dolari SUA. Exportul de mărfuri realizat în ianuarie-iulie 2006 a înregistrat suma de 570,9 mii USD, caracterizîndu-se printr-o creştere cu 13 % faţă de aceiaşi perioadă a anului 2005.

23

Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Croaţia, cu reşedinţă la Budapesta — domnul Valeriu Bobuţac; Ambasadorul Republicii Croaţia în Republica Moldova, cu reşedinţă la Bucureşti — domnul Ivica Mastruko (agreat) 24 Vezi Nota MAE al Republicii Moldova adresată MAE al Republicii Croaţia privind stabilirea relaţiilor diplomatice. Semnată la 08.06.1992. 25 Vezi Nota MAE al Republicii Moldova, adresată MAE al Republicii Slovenia cu propunerea de a stabili relaţii diplomatice între Republica Moldova şi Slovenia.

14

Importul de mărfuri din Slovenia efectuat în aceiaşi perioadă a anului 2006 a însumat 6 mln 823,7 mii USD, caracterizîndu-se printr-o creştere cu 9%, în raport cu aceeaşi perioadă a anului 2005. În acest context relaţiile dintre ambele state se dezvoltă vertiginous, volumul schimburilor commercial marcînd o creştere semnificativă în fiecare an.

15

Bibliografie 1.

Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe, Nr.1031-XIV din 08.06.2000 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.119-120 din 21.09.2000

2.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Afacerilor Externe N 649 din 29.05.2003 // Monitorul Oficial al R. Moldova N 99103 din 06.06.2003

3.

Regulamentul Ministerul Economiei aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr 459 din 16 mai 2000

4.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Economiei Nr.959 din 10.09.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.110-111 din 13.09.2001

5.

Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind lichidarea, reorganizarea şi crearea unor ministere şi departamente Nr.93-a din 05.04.94 // Monitor Oficial al R. Moldova nr.4, 1994

6.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Afacerilor Externe N 649 din 29.05.2003 // Monitorul Oficial al R. Moldova N 99103 din 06.06.2003

7.

Постановление Правительства Республики Молдова об утверждении Положения о Министерстве иностранных дел Nr.487 от 28.05.97 // Мониторул Офичиал ал Р. Молдова N 43-44 от 03.07.1997

8.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova Nr.105 din 02.02.99 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.19-21 din 25.02.1999

9.

Калак Д., Молдавский бизнес работает на зарубежных рынках "на авось" // Экономическое обозрение, 2003, 26 декабря, № 48

10.

Marţian N. ’’Drept Internaţional Public’’, ed. Servosat. Arad 1997

11.

Statutul Comunităţii Statelor Independente // Tratate Internaţionale, vol. 16, p. 241, Chişinău, Moldpres, 1999

12.

Ханбабян А., Владимир Путин и судьба Содружества // Независимая газета, nr. 85, 12 mai 2000

13.

Назария С. К вопросу вероятности восстановления территориальной целостности Республики Молдова в свете молдо-российских отношений // Analele Ştiinţifice ale USM, Seria „Ştiinţe Socioumanistice”, V.III. – Chişinău: USM, 2001, p. 179

14.

Cereş I. Republica Moldova în relaţiile economice internaţionale (1991 – 1995). Chişinău: Ed. CIVITAS, 1998. pag 52 – 53

16

15.

Sturza V. Pentru Republica Moldova cooperarea şi parteneriatul cu ţările din Balcani reprezintă unul din obiectivele sale strategice în regiunea Europei de Sud-Est // Moldova Suverană, 2004, nr.6 din 14 ianuarie

17