Strategia De Dezvoltare A Municipiului Pascani

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PAŞCANI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ

A MUNICIPIULUI

PAŞCANI 2008 – 2015

CUPRINS  Structura

CUPRINS 1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI........................................3 2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO - SOCIAL ...................................................7 Economia municipiului ....................................................................................................... 9 Mediul de afaceri ............................................................................................................... 9 Investiţii străine directe .................................................................................................. 14

3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR……………………………………………………….. 16 Agricultura ...................................................................................................................... 18 Industria ......................................................................................................................... 31

4. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE…………………………………………………..35 Infrastructura Infrastructura Infrastructura Infrastructura Infrastructura Infrastructura Infrastructura

rutieră ...................................................................................................... 38 feroviară................................................................................................... 42 de utilităţi................................................................................................. 44 de comunicaţii .......................................................................................... 61 educaţională ............................................................................................. 63 de sănătate .............................................................................................. 66 de locuinţe ............................................................................................... 71

5. EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ŞI SERVICIILE SOCIALE………………………….71 Educaţia........................................................................................................................... 77 Cultura............................................................................................................................. 83 Sănătate .......................................................................................................................... 85 Servicii sociale ................................................................................................................. 89

6. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII………………………………………………………..86 Populaţia municipiului Paşcani ........................................................................................ 93 Piaţa muncii ..................................................................................................................... 99

7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR……………………………………………………….98 Calitatea aerului ............................................................................................................ 105 Poluarea fonică .............................................................................................................. 107 Calitatea apelor ............................................................................................................. 108 Calitatea vegetaţiei şi a solurilor .................................................................................. 110 Gospodărirea deşeurilor ................................................................................................ 112 Spaţii verzi şi zone de agrement .................................................................................... 116 8. TURISMUL……………………………………………………………………………………………..111 Monumente istorice şi obiective turistice....................................................................... 119 Activitatea turistică ....................................................................................................... 121

9. EGALITATEA DE ŞANSE…………………………………………………………………………..117 Persoane cu nevoi speciale ............................................................................................ 125 Egalitatea de gen ........................................................................................................... 126

10. 11. 12. 13. 14. 15.

TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII……………………………..121 ANALIZA SWOT…………………………………………………………………………………….123 DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE………………………………………………….139 OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE…………………………………………….142 PLAN STRATEGIC DE ACŢIUNI……………………………………………………………….144 COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE....179

Coeziunea şi concordanţa cu politicile comunitare......................................................... 190 Dezvoltarea durabilă ..................................................................................................... 192 Societatea informaţională .............................................................................................. 194 Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale ............................................................ 195

16. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE..188 17. PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI………………………………..221

2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 

Atestarea documentară



Însemnele localităţii



Organizarea



Aşezarea geografică



Suprafaţa



Relieful



Clima



Hidrografia



Populaţia

4

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Descriere

Atestarea documentară Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului Moldovei, Alexandru al II-lea. Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 15871588, un act cu văleatul (anul de la Facerea Lumii) 7096, emis de Nicoară şoltuzul şi cei 12 pârgari ai oraşului Baia, priveşte vânzarea unui loc „între movile şi între Siretul Vechi şi Siretul Nou”, unde se putea face moară şi pod peste Siret”. Actul citat conţine, astfel, nu numai cea mai veche atestare a numelui Paşcanilor, dar şi numele celor mai vechi păşcăneni. Numele Paşcaniului indică pe strămoşul întemeietor al aşezării, „descălecătorul” satului şi primul său stăpân, eroul eponim, căci Paşcani nu înseamnă altceva decât urmaşii (fiii, nepoţii) unui Paşco, cu alte cuvinte, locul stăpânit (satul întemeiat) cândva de un străvechi Paşco, şi anume Oană Paşco. Însemnele localităţii Stema municipiului Paşcani reprezintă un scut împărţit orizontal în două segmente, având o coroană murală de argint deasupra. Aceasta reprezintă atestarea medievală a localităţii, precum şi existenţa unor construcţii medievale boiereşti. În partea inferioară a scutului, pe fond albastru, este sigla atelierelor CFR Paşcani, unitate simbol al municipiului, iar în partea superioară, pe fond roşu purpură, se află acvila bicefală, simbol al boierilor Cantacuzini, cei mai de seamă stăpâni ai acestor domenii în perioada medievală. Organizare administrativ teritorială Municipiul Paşcani are în componenţă oraşul Paşcani şi 5 suburbii (Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Lunca Paşcani, Sodomeni). Aşezarea geografică Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în vestul judeţului Iaşi, la intersecţia paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la est cu Ruginoasa şi Todireşti, la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă. În partea de jos a oraşului, la 208 m altitudine faţă de nivelul mării, sunt localităţile suburbane Lunca Paşcani şi Blăgeşti, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localităţi suburbane Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni. Suprafaţa Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafaţa judeţului Iaşi. Relieful Teritoriul administrativ al municipiului Paşcani este situat în partea de sud a Podişului Sucevei, ocupând de la vest la est următoarele subunităţi ale acestuia: Podişul Fălticenilor, Culoarul Siretului şi Podişul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfăşoară în principal în lunca şi pe terasele râului Siret, dar şi pe platouri sculpturale şi versanţi.

5

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Descriere

Teritoriul municipiului Paşcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei subunităţi. Podişul Fălticenilor, cunoscut şi sub numele de Podişul Moţca, se caracterizează prin prezenţa unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450 m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul şi 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI continuă spre est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul Siretului se suprapune luncii şi teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafaţă 2008 – 2015 plană, largă de 3,5 - 4,3 km şi cu altitudine de 205 - 215 m. Podişul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea şeii Ruginoasa - un ansamblu de dealuri largi şi platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 - 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de Blăgeşti şi mai domol la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafeţe plane, cu lăţime de 4,3 km în nord şi 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 - 205 m şi pantă longitudinală de cca 1%. Clima Teritoriul municipiului Paşcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de nuanţă destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 şi 400 m şi poate fi caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la staţia Paşcani. Temperatura aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C şi un minim mediu în ianuarie de - 2,7°C. În cursul anului creşterile interlunare cele mai pronunţate se înregistrează între martie - aprilie (6,7°C) şi aprilie - mai (5,8°C), iar descreşterile cele mai mari între septembrie - octombrie şi (5,0°C) octombrie noiembrie (6,4°C). Precipitaţiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm/m2. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantităţi medii lunare înregistrânduse în luna iunie (91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul principal la volumul mediu multianual îl au precipitaţiile din perioada caldă a anului (70%), comparativ cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) şi iarna (11%). Vânturile care activează în zona Paşcani sunt determinate atât de circulaţia generală a atmosferei, cât şi de condiţiile reliefului local, fiind mult influenţate de prezenţa văii Siretului care funcţionează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer. Hidrografia Aria municipiului Paşcani este bogată atât în ape de suprafaţă cât şi în ape subterane. Principala apă care drenează teritoriul localităţii de la nord la sud prin partea de est a aşezării este Siretul, acesta primind o serie de afluenţi al căror debit variabil nu seacă niciodată. Apele de suprafaţă

6

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Descriere

Siretul, la o altitudine de 209 m faţă de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu direcţia N-S, cu un grad înalt de meandrare şi o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul variază în funcţie de factorii climatici. Pe raza municipiului Paşcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleştee, iazuri şi lacuri de baraj. Vegetaţia Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetaţia are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafeţe reduse, în estul şi vestul municipiului, predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul şi cu o frecvenţă 2008 – 2015 mai redusă paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu şi cireşul sălbatic. Arbuştii mai răspândiţi sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul şi socul. În locurile mlăştinoase creşte papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaştei, săgeata apei. Flora decorativă, variată, include: salvii, petunii, begonii, micşunele, regina nopţii, lalele, bujori, muşcate, trandafiri etc.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Solurile Structura geologică a zonei nu a favorizat apariţia unor bogăţii de mare valoare economică. O răspândire mai mare o au argilele sarmaţiene şi cuaternare, exploatate local, fără o utilizare industrială. La fel gresiile şi calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare şi pietrişurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistenţă şi pentru întreţinerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan local. La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parţial în scopuri terapeutice. Populaţia Populaţia totală în 2006 era de 43.828 locuitori din care 21.618 populaţie de sex masculin şi 22.210 populaţie de sex feminin. Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24% populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască, rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).

7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO - SOCIAL



Economia municipiului



Mediul de afaceri



Investiţii străine directe 8

EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL  Economia

Economia municipiului Modificările legate de tranziţia spre o economie de piaţă, restructurarea, procesul de rearanjare a structurilor economice naţionale şi liberalizarea preţurilor au avut şi încă mai au o influenţă asupra domeniului economic. Relaţiile economice ale oraşului cu zona rurală constituie suportul material al dezvoltării centrului urban, prin intermediul acestora asigurându-se materii prime necesare pentru ramuri ale industriei şi produse agroalimentare pentru populaţia urbană. În sens opus, oraşul asigură produsele industriale şi serviciile necesare spaţiului rural. Mediul economic al municipiului Paşcani are un caracter predominant industrial. Schimbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziţia la economia de piaţă, s-au făcut simţite şi aici, existând după 1989 un declin în domeniul industrial. Unele întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, au apărut firme noi, dinamice şi moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc. Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, suburbiile continuă să furnizeze produse agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei. Mediul de afaceri Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a fost de 1.077, dintre care:  952 microîntreprinderi, respectiv 88%;  118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%;  7 întreprinderi mari, respectiv 1%. Cifra de afaceri, numărul de salariaţi şi numărul de firme active pe domenii de activitate din municipiul Paşcani, în perioada 2001 - 2005 este prezentată în tabelul 1:

9

EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL  Mediul de afaceri

Tabelul 1 – Evoluţia cifrei de afaceri, a numărului de firme şi salariaţi Domeniul de Criterii 2001 2002 2003 2004 2005 activitate Nr. societăţi 22 29 32 41 44 comerciale Cercetare, STRATEGIA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI dezvoltare şi DECifra de afaceri 23.425,24 39.246,80 46.936,22 59.714,72 67.642,08 high tech - mii lei Nr. salariaţi 2008 – 2015 702 1.000 1.031 1.052 977 Nr. societăţi 70 81 99 113 120 comerciale Industrie Cifra de afaceri 203.375,50 247.565,97 288.534,97 313.955,78 310.281,77 - mii lei Nr. salariaţi 7.859 7.957 7.839 7.141 6.601 Nr. societăţi 10 8 11 12 22 comerciale Agricultură, pescuit, Cifra de afaceri 4.282,74 7.005,93 7.281,39 8.237,03 9.724,33 piscicultură - mii lei Nr. salariaţi 240 192 122 122 122 Nr. societăţi 5 9 14 17 32 comerciale Construcţii Cifra de afaceri 2.330,11 8.859,68 18.503,80 12.415,16 19.032,42 - mii lei Nr. salariaţi 760 664 664 664 575 Nr.societăţi 88 88 79 87 116 comerciale Servicii Cifra de afaceri 4.081,64 5.095,03 6.688,01 11.747,47 20.869,98 - mii lei Nr. salariaţi 2.885 2.009 1.958 1.594 1.543 Nr. societăţi 456 431 428 441 493 comerciale Comerţ şi Cifra de afaceri turism 71.271,14 93.454,81 119.647,67 154.418,22 166.847,77 - mii lei Nr. salariaţi 1.737 305 322 334 446 Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi se constată următoarele:  în domeniul cercetării, dezvoltării şi high-tech-ului se înregistrează o creştere a numărului de firme de 100% şi a numărului de salariaţi de 39,17% în anul 2005 faţă de anul 2001;  creşterea, în sectorul industriei, a numărului de firme cu 71,14% şi o scădere a numărului de salariaţi cu 16% în anul 2005 faţă de anul 2001;  sectorul agricol şi silvic înregistrează o creştere a numărului de firme cu 120% şi o scădere a numărului de salariaţi cu 49,16% în anul 2005 faţă de anul 2001;

10

în construcţii numărul EVALUAREA firmelor creşte MEDIULUI cu 540%, iar ECONOMICO-SOCIAL numărul salariaţilor înregistrează o creştere cu 24,34% în anul 2005 faţă de anul 2001;  Mediul de afaceri serviciilor înregistrează o creştere a numărului de firme de 31,81% şi  domeniul o scădere a numărului de salariaţi de 46,51% în anul 2005 faţă de anul 2001;  comerţul şi turismul înregistrează o creştere a numărului de firme de 8,11% şi o scădere a numărului de salariaţi de 74,32% în anul 2005 faţă de anul 2001. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, se înregistrează creşteri în toate sectoarele de activitate în anul 2005 comparativ cu anul 2001. În comparaţie cu 2004 în domeniul industriei se înregistrează o scădere de 1,20%. 

Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri totală a municipiului STRATEGIA DEperioada DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ Paşcani în 2001 – 2005 sunt: A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 2 – Ponderea domeniilor de activitate în cifra de afaceri totală 2008 – 2015 Domenii de activitate 2001 2002 2003 2004 2005 Cercetare, dezvoltare şi 7,59% 9,78% 9,63% 10,65% 11,38% high tech Industrie 65,87% 61,70% 59,18% 56,01% 52,20% Comerţ şi turism 23,08% 23,29% 24,54% 27,55% 28,07% Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că cel mai mare aport în totalul cifrei de afaceri, la nivelul municipiului Paşcani, îl are domeniul industriei, care a înregistrat un regres de la 65,87% în 2001 la 52,20% în 2005. Alte domenii de activitate care au un aport semnificativ în totalul cifrei de afaceri sunt: cercetarea, dezvoltarea şi high tech-ul, comerţul şi turismul care au înregistrat o ascendenţă de la 7,59% în 2001 la 11,38% în 2005 şi respectiv de la 23,08% în 2001 la 28,07% în 2005. Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005, la nivelul municipiului Paşcani se prezenta astfel:

11

Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri 11,38% 28,07%

3,51% 3,20% 1,64%

52,20%

EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL Industrie

C ercetare, dezvoltare şi high tech Agricultură, pescuit, piscicultură  Mediul de afaceri Servicii

C onstrucţii C omerţ şi turism

Figura 1 – Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005

Se constată, că ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri, în anul 2005, o avea domeniul industriei cu 52,20%, locul doi era ocupat de domeniul comerţ şi turism cu o pondere de 28,07%, iar locul trei era deţinut de domeniul cercetare, dezvoltare şi high tech cu 11,38%. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 3 – Cifra de afaceri pe domeniile de activitate din sectorul industrial Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005 2008 – 2015 Industria extractivă 0 0 53,37 0 0 Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76 Energie electrică, 3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08 termică, gaze, apă Metalurgie şi produse 7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60 metalice Maşini şi echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02 Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00 Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90 Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61 Confecţii textile şi 49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67 blănuri Pielărie şi încălţăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90 Articole pentru sport, 21,06 0,00 0,00 2,38 87,94

12

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005 jucării şi altele Industria alimentară, a 91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82 băuturilor şi a tutunului Edituri, tipărirea, EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL reproducerea 32,04 260,49 107,50 72,66 166,47  Mediul de înregistrărilor pe afaceri suporţi şi activi Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri aferentă industriei 170000 160000 150000 140000 130000 120000 110000 100000 90000 Mii lei 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0

2001

2002

2003

2004

2005

An I ndus tria extrac tivă E nergie elec tric ă, termic ă, gaze, apă M aş ini ş i ec hipamente L emn, c eluloză, hârtie C onfec ţii textile ş i blănuri A rtic ole pentru s port, juc ării ş i altele E dituri, tipărirea, reproduc erea înregis trărilor

P rodus e primare M etalurgie ş i produs e metalic e M ijloac e de trans port M obilă P ielărie ş i înc ălţăminte I ndus tria alimentară, a băuturilor ş i a tutunului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Figura 2 – Evoluţia cifrei de afaceri pe domenii de activitate

în sectorul industrial

2008 – industria 2015 Cea mai mare pondere în cifra de afaceri din domeniul industriei, o avea alimentară cu o creştere de la 45,08% în anul 2001 la 52,77% în anul 2005.

Evoluţia microîntreprinderilor, IMM-urilor şi a întreprinderilor mari în perioada 2001 – 2005 în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 4. Tabelul Nr. crt. 1 2 3

4 – Evoluţia numărului de firme Denumire Microîntreprindere IMM Întreprindere mare Total

2001 564 87 7 658

2002 555 91 9 655

2003 559 105 8 672

2004 614 103 8 725

2005 691 129 7 827

13

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi Conform datelor prezentate se constată:  o creştere a numărului de microîntreprinderi de 22,51% în anul 2005 comparativ cu anul 2001, iar faţă de 2004 o creştere de 12,54%;  IMM-urile au înregistrat cea mai importantă creştere în anul 2005 comparativ cu anul 2001, de 48,27%; EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL  Numărul întreprinderilor mari a înregistrat o scădere de 12,5% în anul 2005 faţă de  anul Investiţii străine 2004.

Investiţii străine directe Volumul total al investiţiilor străine directe, în anul 2005, a fost de 12.688.110 lei. Tabelul 5 – Investiţiile străine directe în anul 2005 Nr. DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI STRATEGIA crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Domeniu

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii anexe Industria alimentară şi a băuturilor Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai şi alte materiale vegetale Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) Industria de maşini şi echipamente Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale Construcţii Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti Hoteluri şi restaurante Transporturi terestre; transporturi prin conducte Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de turism Tranzacţii imobiliare Informatică şi activităţi conexe Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

Nr. firme 3

Participare străină - lei 213.933 2008 – 2015

1

1.050

4 4

10.859.382 426.132

3

16.040

1

1.090

1

7.500

1 3 4

1.880 9.680 8.260

4

12.947

9

460.880

2 2

2.830 1.750

1

600

3 1

638.816 5.000

2

20.340

14

TOTAL Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Iaşi

49

12.688.110

Domeniile de activitate cele mai exploatate de către investitorii străini sunt:  comerţ – 13 firme în perioada 2005, cu o participare de capital străin în valoare de 473.827 lei;  construcţiile, industria alimentară, fabricarea produselor textile – 4 firme pe fiecare domeniu de activitate. EVALUAREA Industria MEDIULUI alimentară şi ECONOMICO-SOCIAL a băuturilor prezenta o participare străină în valoare de 10.858.382 lei în anul 2005;  Investiţii străine  agricultura, producţia de mobilier şi tranzacţiile imobiliare – 3 firme pe fiecare domeniu de activitate.

Analizând figura nr. 3 se constată că cel mai important domeniu în care s-au realizat investiţii străine este cel al industriei alimentare şi al băuturilor cu un procent de 85,95%, urmat de domeniul tranzacţiilor imobiliare şi comerţ cu amănuntul, cu un procent de 5,03% şi respectiv de 3,63%. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

15

Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în municipiul Paşcani 85,59%

3,36% 0,07% 0,10% 0,13% 0,08% 0,01%

0,01% 1,69% 0,16% 0,04%

3,63% 5,03%

0,00%

0,01%

0,02%

0,01%

0,06%

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe

Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii anexe

Industria alimentară şi a băuturilor

Fabricarea produselor textile

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;

Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;

Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal

Industria de maşini şi echipamente

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a.

Construcţii

Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata

Comerţ cu amănuntul

Hoteluri şi restaurante

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităti ale agenţiilor de turism

Tranzacţii imobiliare

Informatica şi activităţi conexe

Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

Figura 3 – Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în anul 2005

EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL  Concluzii

Concluzii:



Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

16

fost de 1.077, dintre care: - 952 microîntreprinderi, respectiv 88%; - 118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%; - 7 întreprinderi mari, respectiv 1%.



În perioada 2001 – 2005 se înregistrează o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri atât din perspectiva creşterii numărului de firme la nivel local, cât şi a creşterii cifrei de afaceri în cele mai importante sectoare (construcţii, comerţ şi turism, servicii şi industrie);



Se

constată

o

creştere

a

numărului

de

firme

din

categoria

IMM-urilor

şi

microîntreprinderilor, în perioada 2001 – 2005;



Contribuţie ridicată la cifra de afaceri a municipiului Paşcani o deţine sectorul industrial cu un procent de 52,20% în anul 2005, iar dintre domeniile industriei, cea mai mare pondere în cifra de afaceri o are industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului;



Investiţiile străine în municipiul Paşcani, în anul 2005, au fost de 12.688.100 lei, iar cele mai exploatate sectoare de activitate au fost: comerţul, industria alimentară, industria uşoară şi construcţiile.



Volumul investiţiilor străine este scăzut în domeniile servicii, cercetare -dezvoltare, IT&C;



Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este redus, în comparaţie cu cel de la nivel judeţean şi regional;



Participarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor la export este foarte redusă;



Cooperare insuficientă între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri pentru transfer de tehnologie şi dezvoltare a inovării;



Nivel scăzut al cercetării - dezvoltării şi inovării şi legătura fragilă cu economia;



Cultura antreprenorială este slab dezvoltată;



Lipsa standardelor de management al calităţii în majoritatea firmelor de la nivel local;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Dezvoltarea slabă a sectorului de servicii şi agricultură;



Competitivitatea firmelor pe plan extern este redusă;



Lipsa unor centre mari de afaceri şi a infrastructurii aferente;

2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

17

3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura



Agricultura



Industria

Agricultura

18

Agricultura, ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de 5.893 ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.647 ha, 754 ha reprezintă intravilanul. Suprafaţa   

totală a fondului funciar este 5.893 ha, având următoarea structură: arabil – 4.064 ha, reprezentând 68,96%; fâneţe şi păşuni – 1.738 ha, reprezentând 29,49%; vii şi livezi – 91 ha, reprezentând 1,54%.

În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume. Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte, ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale şi de societăţile din domeniu. Tabelul 6 - Evoluţia fondului funciar - ha Denumire Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă Suprafaţa arabilă Suprafaţa – livezi şi pepiniere pomicole Suprafaţa – vii şi pepiniere viticole Suprafaţa – păşuni Suprafaţa – fâneţe Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2000 5.564 4.353 50 10 916 235

2001 5.445 4.217 50 918 260

2002 5.548 4.277 50 10 951 260

2003 5.189 4.199 41 10 679 260

2004 5.893 4.064 41 50 1.447 291

2005 5.893 4.064 41 50 1.447 291

Municipiul Paşcani are în teritoriul administrativ, o suprafaţă totală care permite desfăşurarea unui complex de funcţiuni şi activităţi. Activităţile agricole sunt preponderente în zonele rurale ale municipiului Paşcani, acestea reprezentând un important pol în susţinerea aprovizionării pieţei şi a ramurilor industriale prelucrătoare. Evoluţia suprafaţei agricole 6.000

5.893

5.800

Ha

5.600

5.893 5.564 5.445

5.400

Suprafaţa totală agricolă

5.548

5.200

5.189

5.000 4.800 2000

2001

2002

2003

2004

2005

Anul

Figura 4 – Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

19

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani se caracterizează printr-o creştere de 11,95% în anul 2004 comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafaţa agricolă stagnează la valoarea de 5.893 ha. Analizând figura 4 observăm o traiectorie instabilă a suprafeţei agricole pe perioada 2000 – 2005, presărată cu creşteri şi descreşteri de la an la an. Cea mai mare creştere a suprafeţei agricole se înregistrează în anul 2004. Suprafaţa    

agricolă şi cultivată în folosinţă cuprinde: suprafaţa arabilă; suprafaţa de livezi şi pepiniere pomicole; suprafaţa de păşuni; suprafaţa de fâneţe.

Ha

Evoluţia suprafeţei arabile 4.400 4.350 4.300 4.250 4.200 4.150 4.100 4.050 4.000 3.950 3.900

4.353 4.277 4.217

4.199

Suprafaţa arabilă – ha

4.064 4.064

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Anul

Figura 5 – Suprafaţa arabilă a municipiului Paşcani Suprafaţa arabilă ocupă 68,96% din totalul suprafeţei agricole. Acest procent atestă orientarea locuitorilor din zonele limitrofe spre cultivarea culturilor de grâu şi secară, porumb, cartofi şi floarea soarelui. Suprafaţa arabilă este în scădere în anii 2002, 2003, 2004, în timp ce în anul 2005 aceasta stagnează la valoarea de 4.064 ha. Scăderea suprafeţei arabile din ultimii ani a fost cauzată de creşterea suprafeţei păşunilor, viilor, pepinierelor viticole şi fâneţelor. Evoluţia suprafeţei de livezi şi pepiniere pomicole 55 50

50

50

50

Ha

Suprafaţa – livezi şi pepiniere pomicole – ha

45 41

41

41

40 2000

2001

2002

2003

2004

2005

Anul

Figura 6 – Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole

20

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Livezile şi pepinierele pomicole ocupă din totalul suprafeţei agricole doar 0,70%. Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole stagnează în anii 2000, 2001 şi 2002 la valoarea de 50 ha, iar începând cu anul 2003 scade cu 18% până la 41 ha, menţinându-se la această valoare până în anul 2005. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Evoluţia suprafeţei de păşuni 1600

1.447

1400

1.447

1200

951

Ha

1000 800 600

2008 – 2015

916

918

2000

2001

Suprafaţa – păşuni – ha

679

400 200 0 2002

2003

2004

2005

Anul

Figura 7 – Suprafaţa păşunilor Păşunile se află pe al doilea loc în structura suprafeţei agricole deţinând 24,55% din aceasta. Suprafaţa de păşuni înregistrează o creştere spectaculoasă de 113,10% în anul 2004 comparativ cu anul 2003. Creşterea suprafeţei de păşuni a cauzat diminuarea suprafeţei agricole arabile. Această evoluţie a păşunilor reflectă orientarea locuitorilor din suburbii spre creşterea animalelor (ovine, bovine, etc.)

Evoluţia suprafeţei de vii şi pepiniere viticole 60 50

50

50

Ha

40

Suprafaţa – vii şi pepiniere viticole – ha

30 20 10

10

10 0

0 2000

2001

10 2002

2003

2004

2005

Anul

Figura 8 – Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole

21

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Suprafaţa de vii şi pepiniere viticole ocupa 0,85% din totalul suprafeţei agricole în anul 2005. Viile şi pepinierele viticole înregistrează o creştere spectaculoasă de 400%, ocupând în anul 2004 o suprafaţă de 50 ha. În anul 2005 nu apare nici o fluctuaţie a suprafeţei de vii şi pepiniere viticole aceasta stagnând la valoarea din anul 2004. Evoluţia suprafeţei de fâneţe

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

305

2008 – 2015

291 291

280

Suprafaţa – fâneţe – ha

Ha

260 255

260

260

2002

2003

235

230 2000

2001

2004

2005

Anul

Figura 9 – Suprafaţa fâneţelor Fâneţele ocupau din suprafaţa totală agricolă 4,93% în anul 2005. În anii 2001, 2002, 2003 are loc o stagnare a suprafeţei fâneţelor la valoarea de 260 ha. Fâneţele înregistrează o creştere în anul 2004 de 11,92% comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafaţa acestora stagnează din nou la valoarea de 291 ha. Tabelul 7 – Suprafaţa cultivată pe tipuri de culturi Denumire 2000 2001 Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară – ha 1.356 2.191 Suprafaţa cultivată cu porumb boabe – ha 1.520 1.299 Suprafaţa cultivată cu cartofi – ha 212 153 Suprafaţa cultivată cu floarea – soarelui – 187 217 ha Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr – ha 248 205 Suprafaţa cultivată cu legume – ha 85 60 Suprafaţa totală cultivată - ha 3.608 4.125 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2002 1.179 1.435 192 171

2003 1.022 1.422 215 341

163 82 3.222

205 111 3.316

În Municipiul Paşcani se cultivă în principal: grâu şi secară, porumb, cartofi, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi legume. Situaţia suprafeţei cultivate pe tipuri de culturi se prezintă astfel:  Suprafaţa cultivată de grâu şi secară ocupă 30,82% din suprafaţa totală cultivată. Aceasta scade începând cu anul 2002 cu 46,18% comparativ cu anul 2001, iar în 2003 scade cu 13,31% faţă de anul 2002, ajungând la valoarea de 1.022 ha;

22

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

 Suprafaţa cultivată cu porumb boabe are o traiectorie instabilă înregistrând creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul 2001 are loc o scădere de 14,54% comparativ cu anul 2000, iar în anul 2002 creşte suprafaţa cultivată cu 10,47% faţă de anul 2001, în timp ce în anul 2003 se înregistrează o scădere uşoară de 0,91%, având valoarea de 1.422 ha. Terenul cultivat cu porumb boabe ocupa 42,88% din suprafaţa totală cultivată în anul 2003;  Suprafaţa cultivată cu cartofi este în creştere începând cu anul 2002, după ce în anul 2001 s-a înregistrat o scădere a acesteia cu 27,83% comparativ cu anul STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2000. Astfel, în anul 2003 suprafaţa cultivată de cartofi atinge valoarea de 215 ha; 2008 – 2015  Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui ocupă 10,28% din suprafaţa totală cultivată şi prezintă o creştere în anul 2003 de 99,41% (341 ha) comparativ cu anul 2002;  Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr ocupă din suprafaţa totală cultivată 6,18%. Aceasta înregistrează creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul 2003 are loc o creştere de 25,77% (205 ha) comparativ cu anul 2002, an în care se înregistrează o scădere de 20,49% faţă de anul 2001. Suprafaţa cultivată cu legume ocupa cel mai puţin din suprafaţa totală cultivată, şi anume 3,35% adică 111 ha în anul 2003. Începând cu anul 2002 suprafaţa cultivată cu legume se află în creştere, în 2003 înregistrând o creştere de 35,36%.

Ha

Evoluţia suprafeţei totale cultivate 4.500 4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 500 0

4.125 3.608

2000

3.316

3.222

2001

2002

2003

Anul Suprafaţa totală cultivată - ha

Figura 10 – Suprafaţa totală cultivată Suprafaţa totală cultivată prezintă o traiectorie instabilă în perioada 2000 - 2003, crescând în anul 2001 cu 14,33%, în timp ce în anul 2002 se înregistrează o scădere a acesteia de 21,89%, iar în anul 2003 creşte cu 2,92% comparativ cu anul 2002, atingând valoarea de 3.316 ha. Producţia vegetală agricolă, la culturile principale este prezentată în tabelul 3. Tabelul 8 – Producţia agricolă vegetală Denumire

2000

2001

2002

2003

23

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Denumire Producţia totală de grâu şi secară – tone Producţia totală la porumb boabe – tone Producţia totală de cartofi – tone Producţia totală la floarea soarelui –tone Producţia totală la sfeclă de zahăr – tone Producţia totală la legume – tone Producţia totală de struguri – tone Producţia totală de fructe – tone Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2000 3.346 4.451 2.452 383 7.371 956 50 75

2001 8.215 3.965 3.682 315 5.415 943 50 138

2002 4.758 4.735 3.066 328 7.622 1.203 50 76

2003 1.197 4.689 1.939 778 4.400 1.345 40 77

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Producţia culturi:        

agricolă vegetală a municipiului Paşcani se constituie în principal din următoarele 2008 – 2015

grâu şi secară; porumb boabe; cartofi; floarea soarelui; sfeclă de zahăr; legume; struguri; fructe. Structura producţiei agricole vegetale 13,40%

5,38%

30,42% 32,42%

8,28% 0,53% 0,28% 9,30% Producţia Producţia Producţia Producţia

totală totală totală totală

de grâu şi secară de cartofi la sfeclă de zahăr de struguri

Producţia Producţia Producţia Producţia

totală totală totală totală

la porumb boabe la floarea soarelui la legume de fructe

Figura 11 – Ponderea producţiei agricole vegetale în anul 2003 Producţia de grâu şi secară înregistrează în anul 2003 o scădere drastică de 85,43% comparativ cu anul 2001, an în care are loc o creştere spectaculoasă a producţiei de 145,52% faţă de anul 2000. Anul 2003 este caracterizat de cea mai slabă producţie de grâu şi secară şi anume de doar 1.197 tone.

24

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Producţia de porumb boabe este cea mai mare dintre producţiile de culturi ale municipiului Paşcani în anul 2003, însă prezintă o traiectorie instabilă cu creşteri şi decreşteri pe parcursul anilor luaţi spre analiză. Astfel, în anul 2001 producţia de porumb boabe scade, în timp ce în 2002 creşte, iar în anul 2003 aceasta scade uşor cu 0,97% având valoarea de 4.689 tone. Producţia de cartofi scade începând cu anul 2002, iar în anul 2003 înregistrează cea mai mare scădere de 36,76% ajungând la valoarea de 1.939 tone. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Producţia de floarea soarelui este în continuă creştere din anul 2001, înregistrând în anul 2003 o creştere spectaculoasă de 137,19%, atingând valoarea de 778 tone. 2008 – 2015 Producţia de sfeclă de zahăr prezintă fluctuaţii de la an la an. Astfel, în 2001 producţia scade cu 26,54% comparativ cu anul 2000, în anul 2002 se înregistrează o creştere de 40,76% faţă de 2001, iar în anul 2003 are loc o scădere a producţiei cu 42,27%. Producţia totală de legume înregistrează creşteri în anii 2002 şi 2003 de 27,57% şi respectiv 11,80%, atingând valoarea de 1.345 tone. Producţia totală de struguri s-a menţinut constantă în anii 2000, 2001, 2002, dar în anul 2003 aceasta scade cu 20%, fiind egală cu 40 tone. Producţia de fructe a scăzut în anul 2002 cu 44,93% şi a crescut în 2003 cu 1,31%, fiind egală cu 76 tone. Zootehnia Tabelul 9 – Efectivul de bovine Denumire Bovine – total – capete Bovine în gospodăriile populaţiei Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2000 2.526 2.000

2001 2.046 1.557

2002 2.055 1.534

2003 2.124 1.596

Număr de capete

Evoluţia efectivului de bovine 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000

2.526

2.046

2.055

2.124 1.596

2.000 1.557

1.534

500 0 2000

2001

2002

2003

Ani

Bovine – total – capete

Bovine în gospodăriile populaţiei

25

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Figura 12 – Evoluţia efectivului de bovine în perioada 2000 - 2003 Efectivul de bovine este în creştere în anii 2002 şi 2003, acesta crescând cu 0,44% şi respectiv cu 3,35%. Bovinele existente în gospodăriile populaţiei au pondere foarte mare în numărul total de bovine şi anume: în anul 2000 – 79,18%, în 2001 ponderea scade la 76,10%, în 2002 scade la 74,65%, iar în 2005, ponderea numărului de bovine din gospodăriile populaţiei creşte uşor la 75,14%. Numărul de bovine care nu se găsesc în gospodăriile populaţiei sunt valorificate în ferme, acestea fiind folosite în scopuri comerciale. Analizând datele se observă o creştere a numărului acestora de la an la an, ceea ce reflectă sporirea interesului investitorilor pentru 2008 – 2015 acest tip de activitate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 10 – Efectivul de porcine Denumire Porcine – total – capete Porcine în gospodăriile populaţiei Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2000 1.463 1.190

2001 1.232 924

2002 1.418 854

2003 2.026 1.150

Număr de capete

Evoluţia efectivului de porcine 2.500 2.000 1.500 1.000 500

1.463

1.232

1.418

2.026 1.150

1.190

924

2000

2001

854

0 2002

2003

Ani

Porcine – total – capete

Porcine în gospodăriile populaţiei

Figura 13 – Evoluţia efectivului de porcine în perioada 2000 - 2003 Efectivul de porcine se află în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 15,10% şi respectiv 42,88%, atingând valoarea de 2.026 capete. Ponderea porcinelor existente în gospodăriile populaţiei a fost: în anul 2000 de 81,34%, în anul 2001 de 75%, în anul 2002 de 60,23%, iar în anul 2003 de 56,76%. Se observă scăderea de la an la an a ponderii porcinelor existente în gospodăriile populaţiei, fapt cauzat de creşterea numărului de porcine existente în ferme, destinate comercializării. Începând cu anul 2001 se dezvoltă din ce în ce mai mult fermele de animale destinate sacrificării şi comercializării în municipiul Paşcani. Tabelul 11 – Efectivul de ovine Denumire Ovine – total – capete

2000 6.338

2001 4.327

2002 4.421

2003 4.664

26

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Ovine în gospodăriile populaţiei – capete Sursa: Fişa municipiului Paşcani

5.982

3.951

4.012

4.286

Evoluţia efectivului de ovine

Număr de capete

7.000 6.000

6.338

5.982 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 4.421 5.000 4.327 4.000 4.012 3.951 3.000

4.664 2008 – 2015 4.286

2.000 1.000 0 2000

2001

2002

2003

Ani Ovine – total – capete

Ovine în gospodăriile populaţiei – capete

Figura 14 – Evoluţia efectivului de ovine în perioada 2000 - 2003 Efectivul de ovine este în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 2,17% şi respectiv cu 5,50% atingând valoarea de 4.664 capete în anul 2003. Analizând datele referitoare la efectivele de bovine, ovine şi porcine se observă că locuitorii din zonele limitrofe ale Paşcaniului se orientează mai mult spre creşterea ovinelor, dacă avem în vedere numărul acestora şi evoluţia lor de la an la an. Numărul de ovine din gospodăriile populaţiei este în creştere în anii 2002 şi 2003, iar ponderea acestora în numărul total de ovine este foarte mare şi anume de: 94,38% în anul 2000, 91,31% în anul 2001, 90,75% în anul 2002, 91,90% în anul 2003. Astfel, se observă un slab interes al persoanelor juridice din municipiul Paşcani pentru creşterea şi valorificarea ovinelor. Tabelul 12 – Efectivul de păsări Denumire Păsări – total – capete Păsări în gospodăriile populaţiei Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2000 43.000 43.000

2001 43.400 43.400

2002 34.545 28.080

2003 44.010 38.580

27

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Număr de capete

Evoluţia efectivului de păsări 50.000 40.000 30.000

43.000

43.400 43.000

34.545

44.010

43.400

38.580 28.080

20.000 10.000 0 2000

2001

2002

2003

Ani Păsări – total – capete

Păsări în gospodăriile populaţiei

Figura 15 – Evoluţia efectivului de păsări în perioada 2000 - 2003 Efectivul de păsări a crescut în anul 2003 cu 27,40% faţă de anul precedent. Păsările din gospodăriile populaţiei aveau o pondere de 87,66%, restul de 12,34% fiind deţinute de ferme de păsări destinate comercializării. Tabelul 13 – Producţia agricolă animală Denumire 2000 Producţia de carne (sacrificări) – total – 464 tone gr.vie Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă – 42.754 total hl. fizic Producţia de lână – kg fizic 18.790 Producţia de ouă – mii buc. 5.558 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2001

2002

2003

2.300

633

702

38.502

36.010

37.065

11.060 3.919

7.460 3.103

7.293 3.749

28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Evoluţia producţiei agricole animală 20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

18.790

11.060 7.460 7.293

5.558 4.275

3.919

3.601

3.850

3.103 633

2.300

464 2000

3.749 3.707

2001

2002

702 2003

Ani Producţia Producţia Producţia Producţia

de de de de

carne (sacrificări) – total – tone gr.vie lapte de vacă şi bivoliţă – total kl. fizic lână – kg fizic ouă – mii buc.

Figura 16 – Evoluţia producţiei agricole animală în perioada 2000 - 2003 Producţia de carne înregistrează în 2002 o scădere drastică de 72,5% faţă de anul 2001 când se observă o creştere de 395,7%, în comparaţie cu 2000. În 2003 producţia de carne înregistrează o uşoară creştere de 10,9% faţă de 2002, însă ramâne cu mult sub producţia din anul 2001. Se observă că, în anul 2002, producţia de lapte de vacă şi bivoliţă se află în scădere de 6,5%, în comparaţie cu 2001, când se atinge o valoare de 38.502 hl. În 2003 se înregistrează o cantitate de 37.065 hl., ceea ce presupune o creştere de 2,9% faţă de 2002. Producţia de lână este în continuă scădere. Producţia cea mai mare de lână, în perioada analizată, se înregistrează în anul 2000, şi anume 18.790 kg. În 2003 se înregistrează o scădere de 2,2% faţă de anul 2002. Producţia de ouă este de asemenea în scădere faţă de anul 2000. Se observă însă o creştere în anul 2003, de 20,8% în comparaţie cu 2002 când s-au înregistrat 3.103 mii ouă.

29

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Agricultura

Concluzii:



Potenţialul agricol al municipiului Paşcani este mare, contribuind la aprovizionarea pieţei şi a capacităţilor industriei prelucrătoare de materii prime agricole;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI



Condiţiile naturale şi solurile din zona municipiului Paşcani sunt favorabile pentru 2008 – 2015 cultivarea majorităţii plantelor de cultură şi anume: grâu, porumb, plante medicinale,

plante furajere etc. În general suprafeţele cele mai mari revin culturii porumbului şi cerealelor păioase;



Produsele agricole care caracterizează profilul vegetal al zonei sunt: cerealele, sfecla de zahăr, cartoful;



Producţia agricolă vegetală nu asigură produsele şi materiile prime necesare consumului aferent municipiului Paşcani;



Producţia de struguri şi fructe pe teritoriul municipiului Paşcani este redusă, astfel aprovizionarea cu acest tip de produse agricole se face din alte zone;



Zootehnia şi producţia zootehnică s-a diminuat mult după anul 1989. Această scădere a fost cauzată de desfiinţarea unor unităţi agricole care aveau ca activitate principală creşterea animalelor, astfel, în prezent creşterea şeptelului de animale se face în gospodăriile individuale ale populaţiei şi în fermele mici existente;



Din anul 2001 încep să se dezvolte fermele de animale destinate sacrificării şi comercializării.



Creşte cifra de afaceri în domeniul agricultură, pescuit şi piscicultură în ultimii ani;



Eficienţă economică slabă a activităţii agricole;



Exploataţiile agricole pe suprafeţe mari au o pondere scăzută;



Existenţa complexelor mari care nu deţin suprafeţe pentru a asigura baza de furajere;



Nealocarea unor suprafeţe mai mari pentru asigurarea furajării animalelor;



Numărul mare al proprietarilor de terenuri agricole cu suprafeţe mici (în medie 2 ha), cauzează imposibilitatea aplicării unui sistem unitar şi eficient pentru obţinerea producţiei agricole;



Valorificarea potenţialului hidrologic slabă; Lipsa amenajării sistemelor de irigaţii;



Lipsa echipamentelor moderne pentru recoltarea şi prelucrarea producţiei agricole la cote superioare;



Slaba informare a populaţiei rurale cu privire la facilităţile şi fondurile acordate pentru

30

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Industria

dezvoltarea agriculturii.

Industria Începuturile activităţilor industriale în municipiul Paşcani sunt legate de construcţia căii ferate şi a atelierelor C.F.R., în 1869. Anterior, localitatea Paşcani se constituia într-un mic centru comercial cu funcţie de târg periodic. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Funcţia de centru industrial propriu-zis devine o realitate după anul 1970 când în municipiul Paşcani se construiesc: întreprinderea de perdele şi tricotaje, întreprinderea pentru 2008 – 2015 prelucrarea sfeclei de zahăr, întreprinderea de ţesături subţiri din in, întreprinderea de traductoare şi regulatoare directe, întreprinderea de scule şi accesorii speciale şi o serie de întreprinderi mai mici de prelucrare a producţiei agricole vegetale şi animale (morărit şi panificaţie, prelucrarea laptelui, cărnii etc.). În anul 1989 industria municipiului Paşcani înregistra un număr de 8 întreprinderi mari din care întreprinderi de stat de interes republican - 6, întreprinderi din industria cooperatistă 2. Înainte de 1989, activităţile industriale în municipiul Paşcani se axau pe cinci ramuri industriale: industria textilă (pondere în anul 1989 - 28,89%), industria mijloacelor de transport feroviar (25,3%), industria alimentară şi a băuturilor (18,9%), producţia de maşini şi echipamente industriale (10,7%) şi industria de aparatură de precizie (9,6%). Din analiza datelor ulterioare rezultă scăderi ale producţiei de maşini şi echipamente industriale, ale industriei de aparatură de precizie, ale producţiei industriei textile, creşteri ale ponderii industriei mijloacelor de transport rutier (peste 10%) şi o menţinere a ponderii industriei alimentare şi a băuturilor. Evoluţia firmelor industriale în perioada 2001 – 2005, în municipiul Paşcani se prezenta astfel:

Tabelul 14 –Evoluţia firmelor din sectorul industrial Tip industrie 2001 2002 2003 Industria extractivă 0 0 1 Produse primare 3 5 8 Energie electrică, 2 1 1 termică, gaze, apă Metalurgie şi produse 8 8 7 metalice Maşini şi echipamente 0 1 1 Mijloace de transport 2 1 4 Lemn, celuloză, hârtie 9 9 16 Mobilă 4 6 6 Confecţii textile şi 18 24 26 blănuri Pielărie şi încălţăminte 1 1 3

2004

2005 0 8

0 9

1

1

8

12

2 4 16 8

6 2 11 11

28

30

3

1

31

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Industria

Tip industrie 2001 2002 Articole pentru sport, 1 0 jucării şi altele Industria alimentară, a 19 23 băuturilor şi a tutunului Edituri, tipărirea, reproducerea 3 2 înregistrărilor pe suporţi şi activi Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

2003

2004

2005

0

1

1

24

33

34

2

1

3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

Evoluţia unităţilor industriale 140

Număr de firme

120

113

100

121

99 80

81

70 60 40 20 0 2001

2002

2003

2004

2005

Ani Număr de firme în sectorul industrial

Figura 17 – Evoluţia numărului de firme din sectorul industrial în perioada 2001 - 2005 Unităţile din sectorul industrial prezintă un trend ascendent, ajungând în anul 2005 la un număr de 121, reprezentând o creştere de 72,85% comparativ cu anul 2001. În anul 2005 unităţile industriale reprezentau 14,63% din totalul firmelor existente în municipiul Paşcani. Cifra de afaceri aferentă industriei pe domenii de activitate în perioada 2001 – 2005, în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 15.

32

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Industria

Tabelul 15 – Cifra de afaceri pe domenii de activitate din sectorul industrial–mii lei Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005 Industria extractivă 0 0 53,37 0 0 Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Energie electrică, 3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08 termică, gaze, apă 2008 – 2015 Metalurgie şi produse 7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60 metalice Maşini şi echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02 Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00 Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90 Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61 Confecţii textile şi 49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67 blănuri Pielărie şi încălţăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90 Articole pentru sport, 21,06 0,00 0,00 2,38 87,94 jucării şi altele Industria alimentară, a 91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82 băuturilor şi a tutunului Edituri, tipărirea, reproducerea 32,04 260,49 107,50 72,66 166,47 înregistrărilor pe suporţi şi activi Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi Analizând datele prezentate se observă că domeniile de activitate care au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri, în perioada 2001 – 2005 sunt:  energia electrică, termică, gaze şi apă, reprezentând o creştere de 157,22% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;  metalurgie şi produse metalice, reprezentând o creştere de 145,56% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;  maşini şi echipamente, înregistrează o creştere până la 3.091 mii lei în anul 2005 comparativ cu anul 2002;  mobilă - creştere de 213,11% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;  industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului, reprezentând o creştere de 78,57% în anul 2005 comparativ cu anul 2001. Ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri a unităţilor din municipiul Paşcani, în anul 2005, era deţinută de domeniul industriei cu 52,20%.

33

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Industria

Ponderea industriei pe domenii de activitate în anul 2005 0,07%

0,03%

17,97%

3,41%

52,77%

2,06%

11,74%

1,00% 6,15% 3,27%

0,00% 1,47%

I ndus tria extrac tivă E nergie elec tric ă, termic ă, gaze, apă M aş ini ş i ec hipamente L emn, c eluloză, hârtie C onfec ţii textile ş i blănuri A rtic ole pentru s port, juc ării ş i altele E dituri, tipărirea, reproduc erea înregis trărilor

0,05% P rodus e primare M etalurgie ş i produs e metalic e M ijloac e de trans port M obilă P ielărie ş i înc ălţăminte I ndus tria alimentară, a băuturilor ş i a tutunului

Figura 18 – Ponderea în cifra de afaceri a sectorului industrial pe domenii de activitate Cele mai importante domenii de activitate şi ponderea acestora în cifra de afaceri din sectorul industrial, în anul 2005, au fost:  industria alimentară (52,77% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);  confecţii textile şi blănuri (17,97% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);  mijloace de transport (11,74% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);  metalurgie şi producţie metalică (6,15% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial). Evoluţia numărului mediu de salariaţi care activau în sectorul industrial în perioada 2001 – 2005, în municipiul Paşcani, pe domenii de activitate este prezentată în tabelul 16. Tabelul 16 – Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial Tip industrie 2001 2002 2003 Industria extractivă 0 0 11 Produse primare 6 51 72 Energie electrică, termică, gaze, 507 463 450 apă Metalurgie şi produse metalice 506 489 438 Maşini şi echipamente 0 3 7

2004 0 78

2005 0 87

439

436

410 9

385 9

34

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Industria

Tip industrie 2001 2002 Mijloace de transport 1.853 1.769 Lemn, celuloză, hârtie 150 71 Mobilă 183 217 Confecţii textile şi blănuri 3.484 3.669 Pielărie şi încălţăminte 6 7 Articole pentru sport, jucării şi STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 0 0 altele Industria alimentară, a 1.155 1.209 băuturilor şi a tutunului Edituri, tipărirea, reproducerea 9 9 înregistrărilor pe suporţi şi activi Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

2003 1.694 93 267 3.325 27

2004 1.506 85 278 3.026 23

2005 1.312 107 426 2.606 25

0

0

1

1.449 6

2008 – 2015 1.206 1.287

0

1

Conform datelor prezentate se observă că în majoritatea domeniilor de activitate din sectorul industrial se înregistrează o scădere a numărului mediu de salariaţi în perioada 2001 - 2005, excepţie făcând:  domeniul produselor primare;  domeniul maşinilor şi ehipamentelor;  domeniul mobilei;  domeniul pielăriei şi încălţămintei;  domeniul industriei alimentare, a băuturilor şi a tutunului. Domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi în anul 2005 comparativ cu anul 2001 sunt:  confecţiile şi textilele cu un număr de 878 salariaţi, reprezentând o scădere de 25,20%;  mijloacele de transport cu un număr de 541 salariaţi, reprezentând o scădere de 29,19%;  metalurgie şi produse metalice cu un număr de 121 salariaţi, reprezentând o scădere cu 23,91%. Tipurile de industrii în care s-au înregistrat cele mai importante creşteri în anul 2005 comparativ cu anul 2001 sunt:  mobila, cu un număr de 243 salariaţi, reprezentând o creştere cu 132,78%;  produsele primare, cu un număr de 81 salariaţi, reprezentând o creştere cu 1.350%. După cum se poate observa din datele furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi, industria prelucrătoare este ramura care concentrează cea mai mare parte a numărului de salariaţi din municipiul Paşcani, peste 90% din totalul persoanelor angajate în industrie, şi peste 55% din numărul mediu total de personal din municipiu. Avînd la bază datele declarate de societăţile comerciale la depunerea bilanţului pe anul 2005, se poate observa că în cadrul industriei prelucrătoare un număr mare de salariaţi este concentrat la nivelul ramurilor integrate pe orizontală, îndeosebi în industria textilă, alimentară, mobilieră şi metalurgică dar şi în unele ramuri tradiţionale, specifice economiei locale, precum şi în industria mijloacelor de transport.

35

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR  Industria

Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial

9.000 8.000

Număr mediu salariaţi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ 7.859 7.957 A MUNICIPIULUI 7.839 PAŞCANI 7.000

7.141

6.601

6.000

2008 – 2015

5.000 4.000 3.000 2.000 1.000 0 2001

2002

2003

2004

2005

Ani

Figura 19 – Evoluţia numărului de personal din sectorul industrial Numărul mediu al salariaţilor din unităţile industriale prezintă un trend descendent, ajungând ca în anul 2005 să fie de 6.601 comparativ cu 7.859 în anul 2001, însemnând o scădere de 16%. Această situaţie a fost cauzată de numărul mare de restructurări ale salariaţilor, ca urmare a retehnologizării, declinului unităţilor industriale mari şi migrării forţei de muncă pe piaţa externă. Apariţia microînreprinderilor şi a IMM-urilor, care-şi desfăşoară activitatea în sectorul industrial, a determinat absorbţia salariaţilor disponibilizaţi, însă aceasta nu compensează volumul mare de persoane rămase fără loc de muncă. Concluzii:



Unităţile din sectorul industriei prezintă un trend crescător pe parcursul perioadei analizate;



În municipiul Paşcani cele mai dezvoltate domenii din industrie sunt: industria alimentară,

confecţii

şi

textile,

industria

mobilei,

industria

maşinilor

şi

echipamentelor;



Industria alimentară ocupă cota cea mai mare din cifra de afaceri totală a sectorului industrial, aceasta fiind de 52,77%;



Din totalul de persoane angajate, peste 55% figurează în sectorul industriei prelucrătoare;



Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial este în scădere, deoarece întreprinderi cu capacitate mare de angajare s-au desfiinţat. Apariţia şi dezvoltarea

36 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015 microîntreprinderilor şi IMM-urilor nu a determinat absorbţia totală a numărului de şomeri, şomajul fiind în continuare ridicat în municipiul Paşcani.

4. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

 Infrastructura rutieră  Infrastructura feroviară  Infrastructura de utilităţi  Infrastructura de comunicaţii  Infrastructura educaţională  Infrastructura de săntate

37

 Infrastructura de locuinţe

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura rutieră

Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi - capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti - capitala tării spre sud. Infrastructura rutieră Municipiul Paşcani prezintă o infrastructură rutieră formată din reţea de drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Sistemul rutier al municipiului Paşcani deserveşte la momentul actual un număr de 60 sate, grupate în 15 comune, dintre care 4 sunt aşezate pe traseele drumurilor naţionale, 20 pe drumuri judeţene şi 36 pe drumuri comunale. Reţeaua de drumuri în anul 2006 era de 161 km, din care:  Stradale: 129 km;  Vicinale: 20 km;  Judeţene: 9 km;  Naţionale: 3 km. Lungimea străzilor orăşeneşti cu evoluţia pe ani este prezentată în tabelul 17. Tabelul 17 – Lungimea străzilor din municipiul Paşcani Denumire 2000 2001 2002 Lungimea străzilor orăşeneşti – total – 115 115 117 km Lungimea străzilor orăşeneşti 50 56 56 modernizate - km Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2003

2004

2005

126

126

126

56

58

58

Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că din totalul străzilor de 126 km doar 58 km sunt modernizaţi, respectiv 46,03% dintre acestea. Restul de 53,97% din totalul străzilor orăşeneşti sunt nemodernizate şi se află într-o stare proastă pentru rulare.

38

Lungimea şi situaţia străzilor 140 120

Km

100

115

80 60 40

117 126

126

126

56

56

58

58

2002

2003

2004

2005

115 56 50

20 0 2000

 Infrastructura rutieră

2001

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE Ani

Lungimea străzilor orăşeneşti – total Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate

Figura 20 – Evoluţia lungimii străzilor orăşeneşti Astfel, este necesară întreţinerea arterelor modernizate, repararea şi modernizarea arterelor vechi cu solicitare mare. De asemenea, trebuie luate măsuri şi în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri afectată temporar de fenomene climaterice cum sunt: înzăpezirile, inundaţiile, viiturile, alunecările de teren. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 18 – Situaţia străzilor din municipiul Paşcani Zona

Asfalt

Beton

Balast

Oraş Paşcani 31.408 2.997,5 16.777 Mediul rural 2.362 2.590 57.049,10 Blăgeşti 8.893 Lunca 101 2.590 17.454,10 Sodomeni 211 8.933 Boşteni 7.912 Gâşteşti 2.050 13.857 Sursa – Primăria municipiului Paşcani - Patrimoniu

Pământ 4.707 7.297 830 1.602 369 1.624 2.872

2008 – 2015 Total

Pavaj 828 -

(ml. străzi) 56.817,5 69.298,10 9.723 21.747,10 9.513 9.536 18.779

În oraşul Paşcani doar 55,3% dintre străzi au îmbrăcăminte asfaltică şi un procent destul de mare de străzi au încă îmbrăcăminte din balast, iar 8,4% sunt fără nici un fel de îmbrăcăminte. Suburbiile prezintă o infrastructură deficitară în ceea ce priveşte îmbrăcămintea drumurilor. Astfel, doar 3,41% dintre drumuri au îmbrăcăminte asfaltică, majoritatea în proporţie de 82,32% sunt din balast, iar un procent destul de mare de 10,53% din totalul de străzi nu au nici un fel de sitem rutier. Cele mai defavorizate suburbii privind infrastructura rutieră sunt Blăgeşti şi Gâştesti, existând drumuri cu îmbrăcăminte doar din balast şi pământ. Drumuri asfaltate sau din beton nu există în aceste localităţi.

39

În majoritatea localităţilor nu s-au realizat şanţuri şi rigole, iar cele existente nu au fost întreţinute de-a lungul timpului, fapt ce a condus la degradarea străzilor pietruite şi practic la transformarea acestora în străzi de pământ. În oraşul Paşcani starea tehnică a străzilor este necorespunzătoare, astfel:  Elementele geometrice specifice profilului transversal al unor străzi nu mai corespund cu standardele în vigoare (STAS 10114/1-90) şi cu intensitatea traficului pe DN28A şi DJ208 care preiau fluxurile majore ce traversează oraşul;  Strada Ştefan cel Mare prezintă un spaţiu verde median de 16,50 m în loc de 18,50 m conform STAS 10144/1-90;  Străzile Ştefan cel Mare (din trama majoră a oraşului), Grădiniţei, Dragoş Vodă, Moldovei, Vatra au un profil transversal necorespunzător cu lăţimea părţii carosabile de 9 m şi respectiv 7 m (conform Primăriei Municipiului Paşcani – dosar patrimoniu). SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura rutieră

Circulaţia Densitatea drumurilor naţionale este de 0,07 km de drum/km 2, inferioară mediei pe judeţ (de 0,44 km/km2). Lungimea totală a drumurilor din zonă are o densitate de 0,40 km de drum/km 2, inferioară STRATEGIA DEmediei DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI şi aceasta pe judeţ. 2008 În ceea ce priveşte gradul de comunicare rutieră între mediul rural şi cel urban, se– 2015 constată că cele 5 suburbii ale zonei periurbane dispun de cel puţin două drumuri de acces la reţeaua rutieră şi nu există zone izolate. Un aspect negativ referitor la reţeaua de drumuri din mediul rural, este starea proastă a acesteia îngreunând astfel accesul către mediul urban.

Căile rutiere care fac legătura între oraşul Paşcani şi zonele preorăşeneşti, mergând spre zonele vecine, au următoarele trasee:  drumul D.N. 28 A: Moţca – Paşcani – Tg. Frumos – Iaşi, care leagă municipiul Paşcani de reşedinţa de judeţ;  drumul judeţean D.J. 208 Mirceşti – Paşcani – Lespezi care este o paralelă a drumului european E 25;  drumul judeţean D.J. 2812: Blăgeşti-Stroieşti-Cotnari;  drumul comunal D.C. 109 Paşcani – Brăteşti – Mirosloveşti;  drumul comunal D.C. 111 Paşcani – Boşteni – Sodomeni – Boureni;  drumul comunal D.C. 125 Paşcani – Lunca Paşcani;  drumul comunal D.C. 127 Valea Seacă-Topile-Gîşteşti-Boureni. Reţeaua de drumuri de pe teritoriul municipiului Paşcani se află în întreţinerea primăriei. Drumurile judeţene asigură legăturile rutiere între principalele localităţi ale municipiului. De asemenea, acestea au rolul de a fluidiza circulaţia prin colectarea şi dirijarea traficului local spre drumurile naţionale.

40

Pe teritoriul oraşului se desfăşoară atât traficul greu de mărfuri cât şi cel de persoane pe aceleaşi trasee, conducând astfel la degradarea permanentă a reţelei rutiere, aceasta nefiind proiectată pentru trafic greu şi pentru intensitatea actuală a traficului. Circulaţia pietonală este concentrată mai mult între zona gării – cartierul Unirii şi oraş Centrul Civic pe esplanada Cuza Vodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung pe terasa superioară. Pentru a ajunge în zona centrală, pietonii depun un efort deosebit din cauza pachetelor mari de scări. Circulaţia pietonală se desfăşoară, de asemenea, pe trotuare amenjate pe lateralul străzilor din interiorul oraşului, trotuare care uneori au o lăţime necorespunzătoare, iar prin unele locuri lipsesc. Situaţia locurilor de parcare din apropierea instituţiilor de interes public (Primărie, Judecătorie, Spitalul Municipal, pieţele agroalimentare) este deficitară, acestea fiind insuficiente având în vedere creşterea de SITUAŢIA la an la an INFRASTRUCTURII a numărului de autovehicule. EXISTENTE Astfel, autovehiculele sunt parcate de proprietari pe stradă, incomodând traficul în oraş.  Infrastructura rutieră

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

Concluzii:



Din 126 de km de stradă doar 58 sunt modernizaţi, astfel mai bine de jumătate, respectiv 54%, din străzile municipiului sunt nemodernizate, îngreunând circulaţia;



Străzile din oraş prezintă disfuncţionalităţi, cum ar fi: elementele geometrice nu mai corespund standardelor în vigoarea şi cu intensitatea traficului, există străzi

cu

fundaţie din balast sau din piatră spartă;



Circulaţia pietonală se realizează cu dificultate având în vedere că trotuarele nu au lăţimea corespunzătoare (cf. PUG), iar în unele locuri lipsesc;



Locurile de parcare sunt insuficiente în raport cu numărul din ce în ce mai mare al maşinilor auto;



Traficul greu de mărfuri se desfăşoară pe acelaşi traseu cu traficul rutier de persoane, cauzând degradarea infrastructurii drumurilor;

41



În suburbii străzile se află într-o stare proastă pentru rulare; există zone în care nu sunt străzi asfaltate, ci doar drumuri acoperite cu balast sau din pământ.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura feroviară

Infrastructura feroviară Construcţia căii ferate înseamnă punctul de pornire al localităţii în devenirea sa spre urbanism. Datorită poziţiei geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe aici trecea serviciul de diligenţă Iaşi - Tg. Frumos – Paşcani - Tg. Neamţ. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Inaugurarea liniei ferate Iţcani – Paşcani - Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1 iunie 1870 avea să fie inaugurată linia Paşcani - Iaşi. Reţeaua feroviară a fost înzestrată 2008 – 2015de la început cu instalaţii de telegraf. La 30 decembrie 1996 a fost inaugurată linia Paşcani - Tg. Neamţ. Complexul C.F.R. Paşcani este format din Staţia C.F.R., Depou, Triaj Vatra şi Revizia de vagoane. Staţia C.F.R. Paşcani Unitatea a fost terminată şi dată în folosinţă odată cu calea ferată. Profilul producţiei de la înfiinţare şi până în prezent este de prestări servicii transporturi – marfă şi călători – pe calea ferată. Staţia C.F.R. Paşcani este, de la inaugurare şi până în prezent, cel mai important nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată şi s-a construit actuala clădire în anii 1958-1960. În partea de sud a staţiei se găseşte Staţia Vatra (Triaj), cu profil principal de triat vagoane-marfă şi secundar, de călători. Pentru fluidizarea activităţii în cele două staţii şi pentru mărirea siguranţei în circulaţie, staţia dispune de o instalaţie electrodinamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macazuri. Depoul CFR Paşcani Depoul din Paşcani este organizat în două secţii: Exploatare locomotive şi Reparaţii material rulant. Unitatea execută servicii de transport călători şi mărfuri pe Regionala C.F. Iaşi, cu trenuri rapide şi accelerate, cele mai îndepărtate curse fiind Bucureşti şi Constanţa.

42

Mai deserveşte sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamţ, Bicaz, Iaşi, Adjud. Depoul CFR Paşcani este unul dintre cele mai vechi centre feroviare din ţară. Pe direcţia nord - sud, în lunca Siretului, se dezvoltă zona căilor de comunicaţie feroviară şi a amenajărilor aferente, pe o suprafaţă de 54,53 ha. Zona căilor de comunicaţie feroviară se extinde spre direcţiile traseelor: - la vest CF Paşcani - Târgu Neamţ; - la nord CF Paşcani - Suceava; - la est CF Paşcani - Iaşi; - la sud CF Paşcani - Roman - Bucureşti. Tabelul 19 – Suprafaţa căilor de transport feroviar cuprinsă în intravilanul existent Suprafaţa (ha) Procent Zone din total funcţionale Paşcani Boşteni Blăgeşti Gâşteşti Lunca Sodomeni Total intravilan Căi de comunicaţii EXISTENTE 108,02 4,75 4,25SITUAŢIA 13,46 INFRASTRUCTURII 7,76 4,50 142,74 11,31 şi transport din care: Infrastructura feroviară rutier 53,49 4,75 4,25 13,46 7,76 4,50 88,21 6,99 feroviar 54,53 54,53 4,32 Sursa: Planul Urbanistic General al municipiului Paşcani Transportul feroviar se desfăşoară pe o suprafaţă de 54,53 ha, ocupând 4,32% din totalul intravilanului. Această zonă ocupă o fâşie de teren cu lăţime variabilă la limita estică a zonelor de locuit şi are două staţii, una de călători şi una de marfă (Vatra). Reţeaua feroviară este legată în primul rând de regiunile din afara zonei periurbane. Pentru zona periurbană, căile ferate au o importanţă mult mai mare pentru transportul de călători decât pentru cel de mărfuri. 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Transportul feroviar din sistemul Paşcani, se desfăşoară pe două magistrale (500 şi 600), pe următoarele trasee (linii): 517 - PAŞCANI - TIMIŞEŞTI - 16 km - linie simplă electrificată; 500 - MIRCEŞTI - PROBOTA - 39 km - linie dublă electrificată; 606 - IAŞI - PAŞCANI - 76 km - linie dublă electrificată. Traficul de călători şi mărfuri se realizează prin 10 staţii deschise pentru toate tipurile de trafic (Ruginoasa, Toplie, Cristeşti, Mirceşti, Hălăuceşti, Mogoşeşti, Muncel, Stolniceni Prăjescu, Lunca Siretului, Lespezi) şi 5 halte care deservesc numai traficul de călători (Toplie, Cristeşti, Mogoşeşti, Stolniceni - Prăjescu, Lunca Siretului).

Concluzii:



Transportul feroviar se desfăşoară pe o suprafaţă de 54,53 ha, ocupând 4,32% din

43

totalul intravilanului;



Circulaţia feroviară se caracterizează printr-o intensitate corespunzătoare importanţei nodului de cale ferată pe care îl constituie localitatea, amplificată prin funcţia de deservire a unităţilor industriale şi depozitare;



Transportul feroviar din sistemul Paşcani se desfăşoară pe o linie simplă electrificată şi o linie dublă electrificată;



Prin municipiul Paşcani vor circula trenuri de mare viteză (an estimat 2020) datorită includerii acestuia în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S-E prin axa 13: Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna Orzahovica – Stara Zagora – Pythion (conform HG 1662/22.11.2006);



Existenţa infrastructurii de căi ferate prezintă o importanţă deosebită pentru dezvoltarea economiei municipiului, aceasta susţinând activităţile industriale, precum şi atragerea potenţialilor investitori străini.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

 Infrastructura de utilităţi

Infrastructura de utilităţi Furnizarea apei potabile Alimentarea cu apă în municipiul Paşcani se face în sistem centralizat. Captarea de apă în municipiul Paşcani înregistrează un debit de 450 l/s, repartizat astfel:  sursa Moţca 425 l/s; 2008 – 2015  sursa Hăsnăşeni 25 l/s.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Sursa Moţca cuprinde un front de captare format din 62 puţuri, fiecare puţ fiind echipat cu electropompă submersibilă de tip HEBE (944 puţuri) sau EMU (18 puţuri). În incinta frontului de captare este amplasată şi clădirea care adăposteşte punctul de exploatare şi staţia de pompare. Staţia de pompare dispune de 8 pompe tip NDS şi 2 pompe RDC care asigură vehicularea apei direct sau prin intermediul staţiei de repompare Moţca, spre rezervoarele de înmagazinare ale municipiului Paşcani. Sursa Hăsnăşeni cuprinde un front de captare format din 6 puţuri, fiecare fiind echipat cu pompă submersibilă de tip HEBE. Patru rezervoare cu capacitate de 150 m3 captează apa ce urmează a fi transmisă în reţeaua de distribuţie a oraşului.

44

Reţeaua de distribuţie a oraşului este susţinută de o staţie de pompare echipată cu electropompe de tip Lotru 100/125. Punctul de injecţie în reţeaua orăşenească este situat în zona aerodromului. În municipiul Paşcani reţeaua de distribuţie este de tip mixt, fiind formată din conducte de tip inelar cu secţiuni între 100 şi 500 mm astfel:  conducte principale cu diametre cuprinse între 100, 300 mm şi 400 mm;  conducte secundare şi de serviciu cu diamtere cuprinse între 25 şi 100 mm. Transportul de la sursele de apă este asigurat de:  firul 1 Dn = 400 mm până la staţia de repompare Moţca şi în continuare Dn = 300 mm până la rezervoarele 1 x 2500 m3 + 1 x 500 m3 (zona superioară);  firul 2 Dn = 400 mm de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare din zona  superioară, fără a se mai trece prin staţia de repompare Moţca.  Hăsnăşeni la reţeaua orăşenească, transportul apei se asigură printr-o conductă având diametrul 300 mm. Apa necesară în cazul unor incendii, avarii, compensări orare este asigurată prin înmagazinarea a 9.500 m3 din care: SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  zona superioară 1 x 2.500 m3  Infrastructura 1 x 5.000 m3 de utilităţi  zona inferioară 2 x 1.000 m3 Infrastructura de alimentare cu apă a municipiului Paşcani prezintă următoarele deficienţe:  durata de funcţionare a instalaţiilor de pompare este depăşită, ceea ce conduce la un consum ridicat de energie electrică;  conductele de aducţiune şi distribuţie sunt exploatate peste durata normală, conducând la consum suplimentar de energie, avarii repetate şi pierderi importanteECONOMICO-SOCIALĂ de apă; STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI  instalaţiile specifice au un grad ridicat de uzură;  nu există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei. 2008 – 2015 Tabelul 20 – Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile Denumire 2000 2001 2002 2003 Lungimea simplă a reţelei de 78,3 78,3 78,7 79,4 distribuţie a apei potabile - km Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2004

2005

2006

80,2

80,2

89,9

45

Km

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile 92 90 88 86 84 82 80 78 76 74 72

89,9

78,3

78,3

78,7

2000

2001

2002

79,4

2003

80,2

2004

80,2

2005

2006

Ani Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile - km

Figura 21 – Evoluţia lungimii reţelei de distribuţie a apei potabile În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta crescând cu 14,81% comparativ cu anul 2000. Tabelul 21 – Numărul de persoane deservite în municipiul Paşcani Număr de persoane deservite Nr. total de Persoane Persoane persoane din Nr. total de persoane ce fizice juridice localitate beneficiază de servicii apă contractate contractate 43.828 10.692 668 28.519 Sursa: Direcţia de Apă – Canal Paşcani

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

În anul 2006 alimentarea cu apă a populaţiei în sistem centralizat este asigurată în  Infrastructura proporţie de doar 65,07%. Din restul de persoane, şi anume de 34,93%, majoritatea locuiesc de în utilităţi suburbii, unde alimentarea cu apă se face cu preponderenţă din fântâni amenajate de locuitori.

Volumul total de apă potabilă furnizată în perioada 2002 – sem I 2005 (m3) este prezentat în tabelul 22. Tabelul 22 – Volumul de apă potabilă furnizată – m3 Zona 2002 2003 2004 Municipiul Paşcani 3.042.977 3.063.675 2.983.980 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Sursa: Direcţia de Apă – Canal Paşcani

Sem I 2005 1.337.121 2008 – 2015

46

Volumul total de apă potabilă furnizată

4.000.000 3.000.000

Mc 2.000.000

3.042.977

3.063.675

2.983.980 1.337.121

1.000.000 0 2002

2003

2004

Sem I 2005

Anul Volumul total de apă potabilă furnizată

Figura 22 – Evoluţia volumului de apă potabilă furnizată Se observă scăderea volumului total de apă furnizată cu 1,94% în anul 2004, comparativ cu anul 2002, cauzată de diminuarea consumului mediu lunar pe persoană, de la 3,06 m3 în 2002 la 2,75 m3 în anul 2004. Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă în perioada 2002 - sem I 2005 este prezentat în tabelul 23. Tabelul 23 – Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă – m3 Zona 2002 2003 2004 Sem. I 2005 Municipiul Paşcani 3,06 2,93 2,75 2,90 Sursa: Direcţia de Apă – Canal Paşcani

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

47

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de utilităţi

Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă 3,1 3 2,9

3,06

2,93 2,9

Mc 2,8 2,7

2,75

2,6 2,5 2002

2003

2004

Sem. I 2005

Anul Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă

Figura 23 – Evoluţia consumului mediu lunar de apă În semestrul I al anului 2005 s-a înregistrat un consum de 2,90 m3 apă potabilă depăşind valoarea înregistrată pe întreg anul 2004, fapt ce reflectă o relansare a consumului de apă, datorat creşterii lungimii simple a reţelei de distribuţie.

Concluzii:



În municipiul Paşcani alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat în proporţie de 65% şi din surse proprii ale populaţiei, în proporţie de 35%, în special în mediul rural;



În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta crescând cu 14,81% în perioada 2000 - 2006;



Instalaţiile de distribuţie a apei au un grad ridicat de uzură;



Instalaţiile de pompare şi distribuţie sunt utilizate peste durata normală, conducând la un consum suplimentar de energie, avarii repetate şi la pierderi importante de apă;



În municipiul Paşcani nu există un sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei.

48

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de utilităţi

Reţeaua de canalizare Reţeaua de canalizare a municipiului Paşcani a fost realizată în mai multe etape şi a fost concepută în sistem divizor, fiind utilizată pentru evacuarea apelor uzate menajere şi STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI pluviale. În anul 2006 lungimea reţelei de canalizare era de 52,4 km. 2008 2015 este Lungimea simplă a reţelei de canalizare în municipiul Paşcani în perioada 2000 – –2005 prezentată în tabelul 24.

Tabelul 24 – Lungimea reţelei de canalizare în perioada 2000 - 2005 Denumire 2000 2001 2002 2003 Lungimea simplă a reţelei de canalizare - km 51,6 51,6 51,6 52,4 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2004 52,4

2005 52,4

Lungimea simplă a reţelei de canalizare 52,5 52,4

52,4

52,4

2004

2005

Km

52 51,6

51,6

51,6

51,5

51 2000

2001

2002

2003 Anul

Lungimea simplă a reţelei de canalizare

Figura 24 – Evoluţia lungimii reţelei de canalizare Reţeaua de canalizare s-a extins în anul 2003 doar cu 0,8 km, iar până în anul 2005 aceasta stagnează la valoarea de 52,4 km. Astfel, se observă că în ultimii ani nu au mai fost executate lucrări de extindere, deşi există zone lipsite parţial sau total de reţea de canalizare. Transportul gravitaţional al apelor menajere uzate din municipiul Paşcani este asigurat de colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, având o capacitate totală de 405 l/s. Canalizarea apelor uzate menajere este amplasată pe două zone distincte:  Zona înaltă (Q = 200 l/s) este deservită de colectoarele de pe strada Moldovei, Crinilor, Ştefan cel Mare şi Vatra. Apa uzată menajeră din aceste colectoare este deversată în colectorul principal al oraşului PREMO DN = 1.000 mm. Canalizarea în zona înaltă funcţionează preponderent prin pompare. Punctul de racord este situat în vecinătatea pasajului superior peste C.F. Paşcani - Bucureşti.  Zona joasă (Q = 205 l/s) este deservită de colectoarele situate pe strada Ceferiştilor, 1 Decembrie, Izvoarelor, Cuza Vodă şi Gării care se racordează la colectorul principal Dn = 1.000 mm. Apa menajeră uzată este pompată prin intermediul staţiei de pompare, situată în cartierul de pe strada Vasile Alecsandri, având o capacitate de Q = 126 l/s.

49

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de utilităţi

După traversarea celor două zone de canalizare, apele menajere uzate ajung la staţia de pompare situată în incinta fabricii de zahăr, iar de aici sunt dirijate spre staţia de epurare orăşenească de unde sunt deversate în râul Siret. Apele pluviale, sunt colectate prin reţele de cvartal şi stradale şi evacuate gravitaţional în pârâul Hăsnăşeni. Debitul total de ape pluviale ce se evacuează de pe perimetrul oraşului, este estimat la cca 5.900 l/s.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2008 – 2015

Reţeaua de canalizare a municipiului Paşcani dispune de trei colectoare principale.În sprijinul colectoarelor principale ale oraşului vine canalul deschis de evacuare a apelor pluviale în pârâul Hăsnăşeni. În timpul precipitaţiilor abundente are loc inundarea zonei adiacente, cauzată de traseul sinuos şi de necalibrarea secţiunii albiei. Volumul total de apă canalizată în municipiul Paşcani în perioada 2002 – sem I 2005 (m3) este prezentat în tabelul 25. Tabelul 25 – Volumul total de apă canalizată – m3 Zona 2002 2003 2004 Municipiul Paşcani 3.411.855 3.306.305 3.238.294 Sursa: Direcţia de Apă – Canal Paşcani

Sem I 2005 1.529.989

Volumul total de apă canalizată

4.000.000 3.000.000

3.411.855

3.306.305

3.238.294

Mc 2.000.000 1.529.989

1.000.000 0 2002

2003

2004

Sem I 2005

Anul Volumul total de apă canalizată

Figura 25 – Evoluţia volumului de apă canalizată Volumul total de apă canalizată înregistrează o scădere de 5,09% în anul 2004 comparativ cu 2002, fapt ce poate fi determinat de scăderea populaţiei municipiului Paşcani în acea perioadă şi migrarea populaţiei orăşeneşti către suburbii.

50

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura În anul 2006 ponderea persoanelor care beneficiază de reţeaua de canalizare este de 65,07%.de utilităţi

Concluzii:



În anul 2006 ponderea persoanelor din municipiul Paşcani care beneficiau de reţeaua

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

de canalizare era doar de 65,07%;



În municipiul Paşcani există zone lipsite parţial sau total de reţele de canalizare; 2008 – 2015



În timpul precipitaţiilor abundente are loc inundarea străzilor, construcţiilor subterane sau subsolurilor blocurilor de locuinţe, situaţie cauzată de lipsa capacităţii de transport a unor colectoare existente, în special în zona joasă a oraşului;



Capacitatea de transport a reţelei de canalizare este redusă pe alocuri din cauza tasărilor şi prăbuşirilor de teren în punctele de îmbinare a tuburilor;



Starea reţelei de canalizare a municipiului Paşcani are un impact negativ şi asupra mediului înconjurător, prin infiltrarea apelor uzate în pânza freatică. Această situaţie afectează stabilitatea terenurilor şi a construcţiilor.

Alimentarea cu gaze naturale Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale în perioada 2000 – 2005 este prezentată în tabelul 26. Tabelul 26 – Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor Denumire 2000 2001 2002 2003 Lungimea simplă a conductelor de 58,4 59,8 60,5 59,4 distribuţie a gazelor -km Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2004

2005

2006

70,5

70,1

89,10

51

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor 100

Km

90

89,1

80 70 60

59,4

58,4

50 2000  Infrastructura de utilităţi

59,8

60,5

2001

2002

70,5

70,1

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE 2003 2004 2005 2006 Anul

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor

Figura 26 – Evoluţia lungimii conductelor de distribuţie a gazelor În anul 2006 reţeaua de alimentare cu gaze naturale avea o lungime de 89,10 km, înregistrând o creştere de 27,09% faţă de anul 2005. Municipiul Paşcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin intermediul racordului Soci - Paşcani, având Dn = 300 mm şi o lungime de cca. 17 km. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

În Paşcani există două staţii de predare – primire, alimentate din conducta de racord Soci – Paşcani. Acestea asigură reducerea şi reglarea presiunii gazelor din conducta de transport, 2008 – 2015 la limita necesară în sistemul de distribuţie. Staţia de predare - primire Paşcani 1 este situată în Sodomeni şi are o capacitate de 5.000 m3/h. Cea de-a doua staţie este localizată în partea de N – E a municipiului Paşcani şi are o capacitate de 20.000 m3/h. Sistemul de distribuţie din municipiul Paşcani este format din: reţele de repartiţie cu presiune medie, staţii de reglare de sector, reţele de distribuţie şi din branşamente cu presiune redusă.  Reţele de repartiţie cu presiune medie asigură transportul gazelor naturale de la staţia de predare - primire Paşcani 2 la staţiile de reglare de sector, lungimea lor totală fiind de 3,90 km.  Staţiile de reglare de sector au rolul de a reduce şi regla presiunea gazelor de la regimul de presiune medie la regimul de presiune redusă. Municipiul Paşcani este deservit de 3 staţii de reglare de sector şi anume:  staţia de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniţei, cu o capacitatea de 8.000 m3/h;  staţia de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniţei, având capacitatea de 6.000 m3/h;  staţia de reglare de sector situată în zona Depou - CFR – REMAR, cu o capacitate de 5.000 m3 care deserveşte obiectivele industriale din zona (Depou CFRREMAR) şi localitatea Lunca. La cele trei staţii de reglare, se adaugă staţia de reglare a întreprinderii de perdele având o capacitate de 3.000 m3/h.

52

 Reţele de distribuţie - distribuţia gazelor în municipiul Paşcani, se face în regim de presiune redusă, prin intermediul unor reţele având diametrele 50 - 325 mm şi o lungime totală de cca. 55 km.  Branşamente presiune redusă - lungimea totală a branşamentelor este de 16,5 km din care:- 1,5 km - presiune medie; - 15 km - presiune redusă. Tabelul 27 - Abonaţi la unităţile de distribuţie Nr. Categorii de abonaţi Nr. abonaţi crt. 1 casnici 2.750 SITUAŢIA INFRASTRUCTURII 2 instituţii 40 3 industriali 15  Infrastructura de utilităţi 4 privaţi 160 5 Total abonaţi 2.965

EXISTENTE

La reţelele de distribuţie sunt racordaţi în total un număr de 2.965 abonaţi. În capacităţile enumerate, sunt incluse şi locuinţele din suburbille Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti şi Lunca.

Concluzii:



Reţeaua de alimentare cu gaze naturale s-a extins în anul 2006 cu 27% comparativ cu

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

anul 2005, şi are o lungime de 89,10 km;



2008 – 2015

În zona joasă a localităţii este necesară înlocuirea conductelor deoarece ţevile din oţel au fost afectate de coroziune;



Majoritatea suburbiilor municipiului Paşcani sunt racordate la reţeaua de alimentare cu gaze naturale, însă mai există zone care nu beneficiază de acest serviciu.

Alimentarea cu energie electrică Energia electrică este asigurată în municipiul Paşcani de axele de 20 kw Paşcani - Vatra, Paşcani - Iungani, Paşcani - Sireţel, Paşcani - Lespezi, Vatra - Ruginoasa, Paşcani - Tg. Neamţ. Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Paşcani, prin intermediul a 101 posturi de transformare cu capacitate de 20/0,4kw. Capacitatea totală de energie este de 66.372 kw. Iluminatul public este asigurat prin corpuri de iluminat, echipate cu lămpi cu vapori de sodiu, vapori de mercur şi de tip incandescent, montate pe stâlpi de iluminat din beton, stâlpi metalici şi de tip lampadar. Tabelul 28 – Infrastructura reţelei de iluminat Număr STÂLPI TIP STÂLP Noi (buc.)

Vechi

53

Beton

SCP 10001 SCP 10002 SCP 10005 SE SI 9 Alţii tip 1 Alţii tip 2

180 60

100% 90%

340 154

80% 80%

Metalic

Lampadar  Infrastructura deLemn utilităţi

TOTAL

IL 5,1 beton IL 5,1 metal Ornamental RFS Alţii F3

30 165 131 SITUAŢIA 29

100% 100% 34,5% 65,5% INFRASTRUCTURII EXISTENTE 100%

1.089

Corpurile de iluminat existente în municipiul Paşcani sunt montate pe stâlpi din beton şi stâlpi lampadar în număr de 1.089. În ceea ce priveşte starea fizică a acestora s-au constatat următoarele:  proporţie de 80 – 90% din stâlpii de beton sunt vechi, aceştia fiind în număr total de 734. Stâlpii din beton sunt în proporţie de 67,40% din totalul stâlpilor din municipiul Paşcani;  100% dintre stâlpii tip lampadar IL 5,1 beton şi metal sunt vechi; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  doar 34,5% dintre stâlpii de tip lampadar ornamentali sunt noi, restul de 65,5% fiind vechi. Stâlpii de tip lampadar reprezintă o proporţie de 32,60% în totalul 2008 – 2015 stâlpilor de iluminat din municipiul Paşcani. Tabelul 29 – Gradul de uzură al corpurilor de iluminat Corpuri Număr TIP CORP Noi iluminat (buc.) C200, C300 255 Deschise NORRIS 200 altele IEP 1/11 IEP 2/21 IEP 2/22 SGS 101 SGS 102 PVB 7A 32 10% Închise PVB 7B 160 PVB 9C 427 30% PVB 12B Altele tip 1 90 100% Altele tip 2 Altele tip 3 PVC 02 195 PVT Tronconice SELUX 29 100%

Vechi 100% 100%

90% 100% 70%

100%

54

Corpuri iluminat

Ornamentale TOTAL

TIP CORP Altele tip 1 Altele tip 2 Altele tip 3 LUCIFER Altele tip 1 Altele tip 2

Număr (buc.)

Noi

702

Vechi

100%

2.090

Iluminatul public al municipiului este asigurat de un total de 2.090 corpuri de iluminat deschise, închise, tronconice şi ornamentale. Corpurile de iluminat deschise sunt în număr de 455 reprezentând 21,77% din numărul total de corpuri pentru iluminat. Corpurile de iluminat dechise precum şiSITUAŢIA corpurile de INFRASTRUCTURII iluminat ornamentale sunt EXISTENTE vechi în proporţie de peste 90%.  Infrastructura

de utilităţide iluminat închise, în total de 709, doar 221 corpuri sunt noi, adică Dintre corpurile 31,17%, în timp ce 488 sunt vechi, adică 68,83%. Corpurile de iluminat închise au o pondere de 33,92% din totalul de corpuri de iluminat. Corpurile de iluminat tronconice sunt în număr mic, având o pondere de numai 10,72% din totalul corpurilor de iluminat. Dintre acestea doar 29 corpuri sunt noi, adică 12,95%.

Tabelul 30 – Lungimea şi gradul de uzură al reţelei electrice REŢEA ELECTRICĂ Lungime (km) Noi Vechi STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A17 MUNICIPIULUI PAŞCANI 50% LEA torsadată LEA clasică 20 100% LES 19,3 20% 60% Fir comandă 10,9 100% TOTAL 67,2

Necorespunzătoare 50% 2008 – 2015

20%

Reţeaua electrică a municipiului Paşcani este veche în proporţie de 80%, iar 0,18% este necorespunzătoare funcţionării, mai exact pe porţiunile cu reţea de tip LES şi LEA torsadată. Tabelul 31 – Sistemul de iluminat public stradal distinct Nr. Lungime (km) Nr. suporţi puncte Nr. Din care: Localitatea de crt. LEA LES Total Console aprindere Stâlpi pe clădiri 1 PT 1 Paşcani 1 0,5 13 13 2 PT 2 Paşcani 1 3 PT 4 Paşcani 1 0,25 6 6 4 PT 7 Paşcani 1 1,6 37 37 5 PT 8 Paşcani 1 6 PT 9 Paşcani 1 PT 11 Paşcani 1 8 PT 14 Paşcani 1 0,6 15 15 9 PT 15 Paşcani 1 0,6 0,5 39 39

Nr. corpuri de iluminat 123 6 199

15 51

55

Nr. crt.

Localitatea

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

PT 16 Paşcani PT 17 Paşcani PT 18 Paşcani PT 19 Paşcani PT 20 Paşcani PT 21 Paşcani PT 24 Paşcani PT 27 Paşcani PT 29 Paşcani PT 35 Paşcani PT 36 Paşcani PT 39 Paşcani PT 40 Paşcani PT 42 Paşcani PT 43 Paşcani PT 44 Paşcani  Infrastructura de Paşcani utilităţi PT 47 PT 52 Paşcani

Nr. puncte de aprindere 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Lungime (km)

Nr. suporţi Din care:

LEA

LES

0,3

1

Total

Stâlpi

Console pe clădiri

Nr. corpuri de iluminat

0,15 2,9 0,1

85 11

85 11

397 68

1,4 0,5 1,1 0,85 0,2 1

25 6 41 11 5 19

25 6 41 11 5 19

25 6 44 24 5 19

2,2 0,2 SITUAŢIA 0,2 0,2 1 0,3

39 39 3 3 INFRASTRUCTURII 4 4 3 3 28 28 15 15

39 3 EXISTENTE 4 3 148 19

În oraşul Paşcani iluminatul public stradal este asigurat de un total de 1.198 corpuri de iluminat montate pe 405 stâlpi. Concluzii:



Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Paşcani, prin intermediul a 101

de transformare având oAcapacitatea totală de energie STRATEGIA DEposturi DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ MUNICIPIULUI PAŞCANI



de 66.372 kw;

Reţeaua electrică în municipiul Paşcani este veche, iar în proporţie de 0,18% este necorespunzătoare funcţionării;



2008 – 2015

Iluminatul public se realizează prin intermediul corpurilor de iluminat de tip deschise, închise, tronconice şi ornamentale, dintre care majoritatea sunt vechi.

Furnizarea energiei termice Alimentarea cu energie termică a municipiului Paşcani a fost realizată în sistem centralizat prin intermediul a 11 centrale termice de cvartal, puse în funcţiune eşalonat în perioada 1962-1981. Din anul 1981 sursele au fost adaptate pentru funcţionare pe gaze naturale. Sistemul, având o putere termică instalată de 87Mwh, deservea o populaţie de 24.776 locuitori (7.538 apartamente) şi agenţii economici. La nivelul anului 1990 performanţele sistemului erau nesatisfăcătoare atât sub aspect tehnologic cât şi energetic.

56

Starea dezastruoasă a reţelelor termice din zonele CT2 (cu durată de viaţă expirată) şi CT4, CT7, CT8, CT9 (amplasate în zona gării, zona cu ape subterane agresive) a apărut ca urmare a lipsei întreţinerii în timp a acestor obiective. Lipsa mijloacelor necesare pentru reglarea parametrilor funcţionali şi a contorizării energiei termice afectează în mod negativ eficienţa sistemului, calitatea serviciilor şi relaţiile cu consumatorii. Toţi aceşti factori au dus la parametri scăzuţi ai agentului termic la consumatori, faţă de cei necesari stabiliţi, provocând astfel, nemulţumiri în rândul consumatorilor. Sistemul de încălzire centralizat din municipiul Paşcani nu este unul de termoficare urbană ci de centrale de cvartal pe gaze naturale, având şi o centrală cu producere a energiei în cogenerare. În anul 2000 situaţia serviciilor de energie termică se prezenta astfel:  durata de furnizare a agentului termic: 10-14 ore/zi;  temperatura agentului termic cu 15-20 grade sub graficul de reglaj;  temperatura asigurată în apartament 16-18 grade;  durata de livrare a apei calde: 3 ore/zi;  pierderile de caldură şi de agent în reţelele de transport şi distribuţie 15-20%;  randamentul energetic al cazanelor 65%;  randamentul energetic al sistemului 50%.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

În anul 2001 are loc reabilitarea şi modernizarea întregului sistem de alimentare cu energie  Infrastructura termică. Rezultatele înregistrate după punerea în funcţiune a sistemului retehnologizat de utilităţi comparativ cu anul 1997 sunt prezentate în tabelul 32: Tabelul 32 – Date privind sistemul de încălzire al municipiului Paşcani DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE 3

Consum mediu gaze naturale vara - (m /luna) 3

Consum mediu gaze naturale iarna - (m /luna) STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Energie termică consumată - (Gcal)

1997

2001

768.450

262.170

2.838.520 1.978.566 133.387

78.708

67

34

67

71

Lungime totală reţea agent termic - ml

32.635

34.885

Lungime totală reţea apă caldă - ml

16.256

18.216

Pierderi de căldură reţea - %

25

2

Randamentul cazanelor - %

66

92

73

90

311.920

305.900

0.344

0.257

90/ 60

95/ 75

16- 18

20- 22

57.616

65.113

Număr total cazane

2008 – 2015

Putere termică instalată - Gcal/h

Randament teoretic al distribuţiei - % Suprafaţa încălzită la consumatori – m

2

Consum specific anual - Gcal/mp Temperatura agent termic - grade C Temperatura ambiantă la consumator - grade C Suprafaţa radiabilă totală racordată – m

2

57

DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE

1997

2001

1.850

2.500

650

1.200

72.000

44.920

Vechime reţea distribuţie ET şi ACM - ani

23

2

Pierderi medii de apă în instalaţii Pierderi medii de căldură în instalaţii Sursa: RAGCL Paşcani

25 15

0 0

Timp total anual de livrare căldură - ore/ct Timp total anual de livrare apă caldă - ore/ct Consum apă tehnologică şi de adaos – m

3

În anul 2006 reţeaua de distribuţie cuprindea 34.885 metri liniari de conductă pentru agent termic şi 18.216 metri liniari pentru apă caldă de consum şi contoare la branşamentul a 423 scări de bloc. Tot în acest an, s-a realizat montarea unui număr de 7.000 de alocatoare de costuri şi robineţi termostataţi la fiecare calorifer existent la consumator, pentru un număr de 2.079 de apartamente. Consumul de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei termice în perioada 2000 – 2004 este prezentat în tabelul 33. Tabelul 33 - Consumul de energie termică şi de gaz natural Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 Energie termică – Gcal 86.189 78.708 65.007 69.867 66.726 Consumul de gaze naturale SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE 12.848 11.456 10.647 10.490 9.814 pentru energia termică – mii Nmc  Infrastructura Sursa: RAGCL Paşcani de utilităţi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

58

Consum (Gcal/mii Nmc)

Consumul de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei termice 100.000

86.189 78.708

80.000

69.867

65.007

66.726

60.000 40.000 20.000

12.848

11.456

10.647

10.490

9.814

0 2000

2001

2002

2003

2004

Anul

Energie termică - Gcal

C onsumul de gaze naturale pentru energia termică – mii Nmc

Figura 27 – Evoluţia consumului de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei termice În perioada analizată, 2000 - 2004 se observă o reducere cu 22,57% a consumului de energie termică ca urmare a debranşării şi a instalării de centrale de apartament de către consumatori. În anul 2006, sistemele de producere şi furnizare a energiei termice asigurau serviciul de încălzire şi apă caldă pentru 70% din populaţia oraşului Paşcani. În ceea ce priveşte consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta izolare termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale, conducând la disconfort termic şi consum mare de energie. În suburbii nu există sisteme centralizate de alimentare cu căldură. Sunt racordate la conductele de distribuţie a gazelor naturale numai localităţile Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti şi Lunca. Astfel, încălzirea locuinţelor şi a instituţiilor publice se realizează prin sobe, utilizând gazele naturale, combustibil solid (lemn, deşeuri din lemn, deşeuri agricole, etc), combustibil lichid (motorina) sau prin centrale termice utilizând gazele naturale sau combustibilul solid.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

 Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

59

Concluzii:



În anul 2006, sistemele de producere şi furnizare a energiei termice asigurau serviciul de încălzire şi apă caldă pentru 70% din populaţia oraşului Paşcani;



În 2006 s-au adus o serie de îmbunătăţiri serviciilor de energie termică (au fost montaţi robineţi termostataţi, contoare);



Consumul de energie termică s-a redus în ultimii ani din cauza debranşărilor, locuitorii optând pentru centrale termice de apartament;



În suburbii nu există sistem centralizat de alimentare cu căldură şi apă caldă;



În anul 2001 are loc reabilitarea şi modernizarea întregului sistem de alimentare cu energie termică.



Există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul sistem de încălzire şi termoficare, precum şi sistem de indicatori de performanţă;



În ceea ce priveşte consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta izolare termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale, conducând la disconfort termic şi consum mare de energie.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

60 2008 – 2015

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

Infrastructura de comunicaţii Serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate atât de instalaţii de telecomunicaţii fixe cât şi mobile. Serviciile publice sunt furnizate de operatorul naţional ROMTELECOM, iar în regim privat de RDS şi Electron M. Bit. Printre operatorii privaţi de telefonie mobilă care au apărut pe piaţă după anul 1990 pot fi menţionaţi: Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote. În cadrul serviciilor de comunicaţii oferite de RDS, în anul 2006 erau înregistraţi 1.000 de abonaţi. Evoluţia numărului de abonaţi la telefonia fixă din municipiul Paşcani în perioada 2000 – 2003 este prezentată în tabelul 34. Tabelul 34 – Numărul de abonaţi ai telefoniei fixe din municipiul Paşcani Denumire 2000 2001 2002 2003 Abonamente telefonice (telefonie fixă) – 7.653 8.343 8.432 8.483 număr Sursa: Fişa municipiului Paşcani Numărul abonamentelor pentru telefonia fixă este în creştere. Astfel, se observă că în 2003 abonamentele telefonice înregistrează o creştere cu 9,78% comparativ cu 2000. Evoluţia numărului de abonaţi

Număr abonaţi

8.600

8.343

8.400

8.483 8.432

8.200 8.000 7.800 7.600 7.400

7.653

7.200 2000

2001

2002

2003

Ani Abonamente telefonice (telefonie fixă)

Figura 28 – Evoluţia numărului de abonaţi de telefonie fixă Municipiul Paşcani dispune de echipamente digitale cu o capacitate de 4.832 linii telefonice conectate prin 19,7 km cablu F.O. şi 40,1 km cablu aerian. În localiate există 67 posturi telefonice publice. Locuitorii suburbiilor municipiului Paşcani beneficiază de servicii telefonice furnizate de ROMTELECOM. Infrastructura de comunicaţii a acestora se prezintă astfel:  Blăgeşti – reţeua telefonică are o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,7 km cablu aerian, 0,3 km cablu montat în canalizaţie şi 2 km cablu de F.O. în canalizaţie. Suburbia dispune şi de 2 posturi telefonice publice;  Boşteni – este conectat la reţeaua telefonică a unităţii distante din Sodomeni. Liniile telefonice sunt conectate prin 5,4 km cablu aerian şi 2,6 km cablu montat în canalizaţie, iar locuitorii au la dispoziţie două posturi telefonice publice;

61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

 Gâşteşti –dispune de o unitate distantă a centralei telefonice digitală-rurală Paşcani cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,5 km cablu aerian, 0,5 km cablu montat în canalizaţie şi de 2 posturi telefonice publice;  Lunca – există o unitate telefonică distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 14,2 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizaţie. Localitatea dispune de 3 posturi telefonice publice;  Sodomeni – este conectat la reţeaua telefonică arondată CTAR digitală-rurală Paşcani şi dispune de o unitate distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 4,7 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizaţie şi de 2 posturi telefonice publice. Evoluţia numărului de unităţi poştale din municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 35. Tabelul 35 – Numărul de unităţi poştale în perioada 2000 - 2004 Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 Unităţi poştale – total – număr 26 9 9 7 8 Sursa: Fişa municipiului Paşcani În perioada 2000 – 2003 numărul unităţilor poştale înregistrează un trend descendent ajungând la 7 astfel de unităţi în anul 2003, comparativ cu anul 2000, când erau înregistrate un număr de 26, ceea ce înseamnă o scădere cu 69,23%. Evoluţia numărului de unităţi poştale

Număr unităţi

30

26

25 20 15 10

9

5

7

9

8

0 2000

2001

2002

2003

2004

Ani Unităţi poştale

Figura 29 – Evoluţia numărului de unităţi poştale în perioada 2000 - 2004 Concluzii:



Locuitorii din municipiul Paşcani beneficiază atât de serviciile de telecomunicaţii fixe cât şi de cele mobile;



În suburbiile municipiului există infrastructură de telecomunicaţii, însă nu este acoperit necesarul de posturi telefonice, de aceea este nevoie de extinderea capacităţii existente;



Există zone în municipiul Paşcani care nu beneficiază de infrastructură pentru conexiunea la internet (suburbii);



Unităţile poştale înregistrează o scădere în ultimii ani, un motiv fiind dezvoltarea din ce în ce mai mare a mijloacelor moderne de comunicaţii, cum ar fi: internetul, telefonia

62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura educaţională

mobilă şi apariţia firmelor ce oferă servicii de curierat.

Infrastructura educaţională Infrastructura educaţională a municipiului Paşcani era formată în anul 2005 din 20 unităţi de învăţământ după cum urmează: 4 licee, 8 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial, 7 grădiniţe de copii şi o şcoală specială în care sunt educaţi elevi cu cerinţe educaţionale speciale. Tabelul 36 – Unităţi de învăţământ în municipiul Paşcani Denumire 2000 2001 2002 Unităţi de învăţământ – total - număr 30 30 30 Licee – număr 3 3 5 Şcoli profesionale, complementare 1 sau de ucenici – număr Şcoli din învăţământul primar şi 10 9 9 gimnazial - număr Grădiniţe de copii - număr 16 16 16 Şcoli postliceale – număr 1 1 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2003 29 5

2004 20 5

2005 20 5

-

-

-

9

8

8

15 -

7 -

7 -

Traiectoria unităţilor de învăţământ în perioada analizată 2000 – 2005 este în scădere, după ce în perioada 2000 -2002 a stagnat la valoarea de 30 unităţi şcolare. Astfel, în anul 2003 numărul de unităţi a scăzut la 29, iar în anii 2004 şi 2005 îşi desfăşoara activitatea doar 20 de unităţi şcolare, înregistrându-se o diminuare de 31,03% comparativ cu anul 2003. Numărul de licee creşte după anul 2001 de la 3 la 5 unităţi menţinându-se constant până în anul 2005. Ponderea liceelor în totalul unităţilor şcolare este de 25%. Începând cu anul 2002, pe teritoriul municipiului nu mai funcţionează nici o şcoală profesională, complementară sau de ucenici. În anul 2005 învăţământul primar şi gimnazial îşi desfăşura activitatea în 8 unităţi şcolare, având o pondere de 40% în totalul unităţilor şcolare. Traiectoria în scădere a totalului de unităţi şcolare a fost cauzată şi de scăderea de-a lungul perioadei a unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial de la 10 unităţi în anul 2000 la 8 unităţi în 2005. Grădiniţele de copii au înregistrat o scădere importantă de 43,75% (de la 16 unităţi în 2000 la 7 unităţi în anul 2005), numărul lor din ce în ce mai mic având o influenţă nefavorabilă asupra totalului unităţilor de învăţământ. Şcoli postliceale nu mai există în municipiul Paşcani din anul 2001. În municipiul Paşcani există o singură şcoală specială pentru copii cu nevoi educaţionale speciale.

63

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura educaţională

Situaţia fizică a clădirilor şi elemente de logistică a unităţilor de învăţământ În ceea ce priveşte situaţia fizică a clădirilor în care se desfăşoară activitatea educaţională, municipiul Paşcani se confruntă cu reale probleme, în special, în mediul rural. STRATEGIA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Astfel, 4DEdin unităţile şcolare de învăţământ primar şi gimnazial

din mediul rural îşi desfăşoara activitatea în clădiri cu vechime de peste 40 ani, care nu au fost niciodată reparate capital, unele fiind reconsolidate doar parţial. Din acest motiv sunt 2008 – necesare 2015 intervenţii urgente pentru: repararea acoperişurilor, reparaţii la exteriorul clădirilor, înlocuirea tâmplăriei (la unele şcoli ajungându-se în situaţia disperată de a se fixa ferestrele în cuie pentru o mai mare siguranţă), înlocuirea parchetului în sălile de clasă, împrejmuirea locaţiei şcolilor. Unităţile şcolare din mediul rural se confruntă cu probleme şi la instalaţia electrică, aceasta fiind veche şi deteriorată în 4 unităţi. Grupurile sanitare nu au fost niciodată reparate capital şi sunt situate în afara clădirii, ceea ce determină primirea cu greu a avizului sanitar de funcţionare. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la fântânile situate în curtea unităţilor de învăţamânt. În unităţile de învăţământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente pentru buna desfăşurare a procesului educaţional. Astfel, în fiecare din cele 4 unităţi există doar 1-2 calculatoare fără conexiune la internet, un televizor, un xerox şi un videoproiector. În mediul urban infrastructura educaţională este structurată astfel:  licee – 4 unităţi;  şcoli din învăţământul primar şi gimnazial – 3 unităţi;  grădiniţe – 5 unităţi. Toate unităţile de învăţământ din mediul urban au autorizaţie sanitară de funcţionare. Situaţia clădirilor în care se desfăşoară activitatea de învăţământ din mediul urban este satisfăcătoare, unităţile de învăţământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani. Încălzirea unităţilor este asigurată de agentul termic furnizat de RAGCL Paşcani, iluminatul se face de către E.ON, apa potabilă este asigurată prin racordare la reţeaua de apă a municipiului Paşcani. Dintre unităţile de învăţământ din mediul urban, unitatea cea mai bine cotată, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi din cel al performanţei educaţionale, este Liceul „Mihail Sadoveanu”. Acesta are dotări corespunzătoare cerinţelor actuale, baza materială îmbunătăţindu-se în special după anul 1990, iar la finele anului 2006 este reabilitat pe exterior. Liceul dispune de două corpuri de şcoală, cu 30 săli de clasă, 4 laboratoare moderne (chimie, biologie, fizică, informatică, dotate cu reţea de calculatoare, copiatoare, televizoare color, videoproiector, etc.), cămin cu cantină. Liceul cuprinde clasele V-XII şi pregăteşte elevi în specializările: matematică – informatică, chimie-biologie, filologie şi ştiinţe sociale.

64

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura educaţională

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Concluzii:



2008 – 2015

În mediul rural infrastructura educaţională este deficitară, unităţile de învăţământ confruntându-se cu grave probleme;



Starea fizică a unităţilor de învăţământ din suburbiile municipiului este foarte proastă, anumite clădiri fiind vechi de peste 40 de ani, nefiind reconsolidate;



Majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural obţin cu greu avizul sanitar de funcţionare, din cauza problemelor la instalaţia electrică şi a grupurilor sanitare care sunt amenajate necorespunzător, iar alimentarea cu apă potabilă se face de la fântânile din curte;



În unităţile de învăţământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente pentru buna desfăşurare a procesului educaţional.



În mediul urban unităţile de învăţământ nu au probleme în obţinerea avizului sanitar de funcţionare;



Situaţia clădirilor în care se desfăşoară activitatea de învăţământ din mediul urban este satisfăcătoare, unităţile de învăţământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.



În municipiul Paşcani există şi licee dotate corespunzător cerinţelor actuale, unul dintre acestea fiind liceul “Mihail Sadoveanu”.

65

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de sănătate

Infrastructura de sănătate Asistenţa medicală în municipiul Paşcani este asigurată de: spitale, cabinete medicale private specializate pe domeniile: stomatologie, medicină de familie, oftalmologie, ORL, etc., laboratoare private pentru efectuarea analizelor şi farmacii. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 37 – Numărul de spitale şi paturi Denumire Spitale – sector public – număr Paturi în spitale – sector public – număr Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2000 2 470

2001 2 580

2002 2 480

2003 2 480

2004 2005 2008 – 2015 2 480

2 480

În municipiul Paşcani există două spitale: Spitalul Municipal şi Spitalul CF. În 2005 populaţia din Paşcani avea la dispoziţie 480 de paturi, în cadrul acestora, pentru a beneficia de serviciile medicale. În prezent au fost aduse o serie de îmbunătăţiri spitalelor din Paşcani, atât din punct de vedere al renovării clădirilor, cât mai ales, din cel al dotărilor şi al aparatelor de ultimă tehnologie aduse. Astfel, Spitalul CF Paşcani a fost renovat aproape în totalitate în ultimii ani, secţia chirurgie fiind prevăzută cu dotări dintre cele mai moderne, atât în ceea ce priveşte blocul operator, cât şi saloanele şi rezervele. Evoluţia numărului de paturi

Număr de paturi

700

580

600 500 400

480

480

480

480

2002

2003

2004

2005

470

300 200 100 0 2000

2001

Ani Paturi în spitale – sector public

Figura 30 – Evoluţia numărului de paturi La spitalul Municipal Paşcani s-a inaugurat prima secţie de ingrijire paliativă din ţară. Aici vor putea fi îngrijiţi până la 50 de bolnavi care suferă de cancer în fază terminală. Ministerul

66

Sănătăţii a alocat 63.000 lei pentru amenajarea şi dotarea secţiei. Lucrările au început în octombrie 2006 şi au fost finalizate în februarie SITUAŢIA 2007. INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura Tot aici, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii, s-au aprobat încă 10 paturi în structura Spitalului de sănătate Municipal Paşcani. Este vorba despre un compartiment de reumatologie, care va fi format din cabinet de consultaţii şi 10 paturi în saloane. De asemenea, se va achiziţiona aparatură medicală şi se va dezvolta baza de balneofizioterapie pentru care s-au început lucrările la subsolul spitalului.Cele mai defavorizate persoane sunt cele din suburbii. Accesul la serviciile din cadrul spitalelor este problematic pentru locuitori, unii dintre ei situându-se la kilometri depărtare de un spital.

Tabelul 38 – Numărul de ambulatorii de spital Denumire 2000 2001 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Ambulatorii de spital – sector public Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2002 -

2003 1

2004 2

2005 2

2008 – 2015

Asistenţa de urgenţă prespitalicească se realizează printr-un serviciu municipal de ambulanţă. Dotarea centrelor de permanenţă este deficitară, în 2005, în cadrul spitalelor existând doar două ambulatorii de spital, ceea ce împiedică desfăşurarea serviciilor medicale în mod eficient. Majoritatea spaţiilor în care acestea funcţionează necesită reabilitare şi întreţinere curentă. Tabelul 39 – Numărul de cabinete stomatologice în sector public şi privat Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 Cabinete stomatologice individuale – sector 7 8 public Cabinete stomatologice – sector privat – 4 4 4 7 9 număr Laboratoare de tehnică dentară – sector 1 privat – număr Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2005 9 7 -

Medicii stomatologi îşi desfăşoară activitatea în 9 cabinete stomatologice publice şi în 7 cabinete din sistemul privat. În anul 2000 a existat un singur laborator de tehnică dentară în tot municipiul Paşcani, iar din 2001 şi până în 2005 nu mai figurează nici un laborator în acest domeniu.

67

Evoluţia cabinetelor stomatologice

Număr cabinete

10

9

8 6 4

7 4

4

4

0 2000

0 2001

0 2002

7

9

8

7

2 0

2003

2004

2005

Ani

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE C abinete stomatologice individuale – sector public C abinete stomatologice – sector privat

 Infrastructura de sănătate

Figura 31 – Evoluţia numărului de cabinete Tabelul 40 – Numărul farmaciilor în sector public şi privat Denumire 2000 2001 2002 Farmacii - sector public – număr 2 2 2 Farmacii – sector privat – număr 6 7 9 Puncte farmaceutice – sector public – număr 1 1 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2003 2 9 -

Număr farmacii

Evoluţia numărului de farmacii 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

2004 2 8 -

2005 2 3 -

2008 – 2015

9

9

8

7 6

3 2

2

2

2000

2001

2002

2

2

2

2003

2004

2005

Ani Farmacii - sector public

Farmacii – sector privat

Figura 32 – Evoluţia numărului de farmacii în perioada 2000 - 2005 Atât în sectorul privat, cât şi în cel public se observă un număr redus de farmacii. În anii 2000 - 2001 a existat un singur punct farmaceutic. Numărul farmaciilor din sectorul public rămâne constant pe perioada anilor 2000 – 2005, înregistrându-se doar 2 farmacii. În sistem privat în 2004 se înregistrează 8 farmacii, însă în 2005 numărul acestora scade până la 3.

68

Tabelul 41 – Numărul dispensarelor medicale din sectorul public şi privat Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 Dispensare medicale – sector public – număr 2 2 1 1 Dispensare medicale teritoriale – sector 2 2 public – număr Policlinici – sector public – număr 2 1 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2005 -

Populaţia din suburbiile municipiului nu beneficiază de serviciile dispensarelor medicale. Dacă în anii 2000 - 2001 existau doar 2 dispensare, din 2005 acestea nu mai functionează deloc. În 2005, în municipiul Paşcani nu mai exista nici o policlinică. Tabelul 42 – Numărul de cabinete medicale în perioada 2000 - 2005 Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE Cabinete medicale – sector privat – număr 13 12 9 7 8 8 Cabinete medicale individuale – sector public 17 19 14  Infrastructura demedicale sănătate de familie – sector privat Cabinete 8 8 Cabinete medicale şcolare – sector public 2 2 2 Sursa: Fişa municipiului Paşcani S-au înfiinţat, în schimb, cabinete medicale, astfel că în 2005 figurează 8 cabinete în sectorul privat şi 14 cabinete medicale individuale în sectorul public. Există, de asemenea şi 8 cabinete medicale de familie, însă nu sunt suficiente, dacă le raportăm la numărul populaţiei din Paşcani. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Evoluţia numărului de cabinete medicale

Număr cabinete

2008 – 2015

20 15 10

17 13

12

0 2000

0 2001

14

9

5 0

19

0 2002

7

8

8

2 0 2003

2

2

2004

2005

Ani C abinete C abinete C abinete C abinete

medicale medicale medicale medicale

– sector privat individuale – sector public de familie – sector privat scolare – sector public

Figura 33 – Evoluţia numărului de cabinete medicale

69

Asistenţa medicală a colectivităţilor de preşcolari şi elevi este deficitară. Numărul cabinetelor medicale şcolare este insuficient, având în vedere că în tot municipiul Paşcani figurează doar 2 cabinete medicale, ceea ce înseamnă că numai în 2 şcoli elevii pot apela la serviciile medicale de prim ajutor. Tabelul 43 – Numărul de laboratoare medicale private în perioada 2000 - 2005 Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Laboratoare medicale – sector privat – număr 1 Sursa: Fişa municipiului Paşcani În sectorul privat pe perioada anilor 2000 - 2004 nu figurează nici un laborator medical în sectorul privat. Se observă că în 2005 apare primul laborator privat. În anul 2007 locuitorii din Paşcani îşi vor putea face analizele la unul dintre cele 4 laboratoare medicale, 2 private şi 2 în cadrul spitalelor. Tabelul 44 – Numărul de cabinete medicale de specialitate în perioada 2000 - 2005 Denumire 2000 INFRASTRUCTURII 2001 2002 2003 2004 2005 SITUAŢIA EXISTENTE Cabinete medicale de specialitate individuală 6 6 6  Infrastructura – sector public demedicale sănătate de specialitate – sector Cabinete 3 5 2 privat Sursa: Fişa municipiului Paşcani Ambulatoriul de specialitate C. F. Paşcani îşi desfaşoară activitatea la o distanţă de aproximativ 3 km de spital, într-un sediu separat, unde se asigură asistenţa medicală, curativă si profilactică de urgenţă şi examinări specifice siguranţei circulaţiei. Acesta dispune de un număr de 6 cabinete cu personalul şi dotările specifice. STRATEGIA DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI Astfel deDEcabinete de ECONOMICO-SOCIALĂ specialitate s-au înfiinţat şi în sectorul

privat începând cu anul 2003. În anul 2004 existau 5 cabinete de specialitate, însă în 2005 numărul acestora scade, 2008 – 2015 înregistrându-se doar 2. Tabelul 45 - Numărul unităţilor medicale în 2007 Nr. Denumire unităţi medicale crt. 1 Asistenţă medicală primară (cab. medicale) 2 Unităţi ambulatorii de specialitate clinică 3 Unităţi ambulatorii de specialitate paraclinică (laboratoare de analize medicale) 4 Unităţi ambulatorii de recuperare a sănătăţii 5 Asistenţă spitalicească 6 Servicii de ambulanţă 7 Farmacii Sursa: www.hih.ro

Număr unităţi 25 5 2 1 1 1 18

Se observă că în 2007 numărul unităţilor medicale creşte. Astfel, faţă de 2005 când se înregistrau doar 5 farmacii, în anul 2007 numărul lor creşte până la 18. De asemenea, se dezvoltă şi asistenţa medicală primară prin sporirea cabinetelor medicale.

70

În anul 2007, municipiul Paşcani dispune de 8 ambulatorii de specialitate, o unitate pentru serviciile de ambulanţă şi o unitate pentru asistenţă spitalicească. Concluzii:



Au fost aduse îmbunătăţiri spitalelor din oraş prin renovarea clădirilor şi dotarea acestora cu aparatură de ultimă tehnologie;



În cadrul spitalelor apar secţii cu grad de pionerat la noi în ţară (prima secţie de îngrijire paliativă);



Se dezvoltă medicina primară prin sporirea numărului de cabinete medicale – 25 cabinete medicale în 2007;



Asistenţa medicală pentru şcolari şi preşcolari este deficitară; nu există cabinete medicale în şcoli şi nici cadre medicale specializate.



Nu există unitate de transfuzii în municipiul Paşcani, în prezent apelându-se la unităţi de transfuzii din Iaşi;



SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE Unităţile medicale din mediul rural (dispensarele) au probleme legate de dotări şi

echipamente, precum şi probleme de infrastructură; Accesul la serviciile medicale oferite  Infrastructura de locuinţe

de spitalele din oraş reprezintă o problemă pentru locuitorii suburbiilor având în vedere distanţa.

Infrastructura de locuinţe Intravilan existent STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Intravilanul localităţii reprezintă suprafaţa ce cuprinde totalitatea clădirilor şi terenurilor destinate locuirii, dotării social-culturale şi serviciilor populaţiei, unităţilor economice, 2008 – 2015 circulaţiei şi transporturilor, spaţiilor verzi şi de sport, lucrărilor edilitare, etc. ce se desfăşoară în municipiul Paşcani. Ultima delimitare a intravilanului a avut loc în urma finalizării cadastrului funciar al oraşului Paşcani şi al localităţilor aparţinătoare, având la bază proiectul nr.89/10/1987 întocmit de ICPROM Iaşi, asimilat de Legea fondului funciar la data de 01.01.1990. În componenţa intravilanului existent se evidenţiază trupurile următoarelor localităţi:  Localitatea de reşedinţă: municipiul Paşcani în suprafaţă de 589,31 ha.;  Localităţi aparţinătoare: - Blăgeşti în suprafaţă de 104,90 ha; - Boşteni în suprafaţă de 106,12 ha; - Lunca în suprafaţă de 165,97 ha; - Gâşteşti în suprafaţă de 182,79 ha; - Sodomeni în suprafaţă de 112,98 ha.

71

În teritoriul administrativ al municipiului Paşcani se întâlnesc trupuri izolate, (unităţi industriale, agro-zootehnice, de gospodărie comunală şi echipare edilitară, unităţi turistice, locuinţe izolate şi grupuri de locuinţe), care în majoritatea lor nu sunt cuprinse în intravilane. Zona de locuinţe, constituită în timp, s-a grupat cu preponderenţă în cartiere - de regulă pe terasa înaltă a luncii Siretului, care prezintă cele mai bune condiţii de construibilitate în municipiu - precum şi în suburbiile municipiului. Tabelul 46 – Situaţia locuinţelor în perioada 2000 - 2005 Denumire 2000 2001 Locuinţe terminate – total – număr 51 40 Locuinţe terminate din fondurile publice – număr 16 Locuinţe terminate din fonduri private – număr 35 40 Locuinţe terminate din fondurile populaţiei – număr 35 40 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2002 114 76 38 38

2003 106 64 42 42

2004 36 36 36

2005 25 25 25

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de locuinţe

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

72

Evoluţia numărului de locuinţe 120

114 106

Număr locuinţe

100 80 60

76 64 51

40

40 40

35 20

42

38

36 36

25

16

0 2000

0 2001

2002

2003

0 2004

0 2005

Ani Locuinţe terminate – total Locuinţe terminate din fondurile publice Locuinţe terminate din fonduri private

Figura 34 – Evoluţia numărului de locuinţe în perioada 2000 - 2005 Pe parcursul perioadei de analiză 2000 - 2005 se observă înregistrarea unui regres în ceea ce priveşte locuinţele terminate pe teritoriul municipiului Paşcani. Astfel, acestea au scăzut cu 51% comparativ cu anul 2000. În anul 2002 sunt terminate un număr de 114 locuinţe, mai multe cu 356% faţă de anul 2005, însă după acest an numărul locuinţelor terminate scade de la an la an. Numărul mare de locuinţe terminate în anul 2002 se datorează în cea mai mare parte implicării statului, 66,67% dintre acestea fiind terminate din fondurile publice iar restul de 33,33% din fondurile populaţiei. În anii 2004 şi 2005 se înregistrează cele mai mari scăderi cauzate de reducerea considerabilă a comenzilor în general şi îndeosebi a celor din partea statului, privind construcţiile de locuinţe. Tabelul 47 – Numărul camerelor de locuit Denumire 1998 Camere de locuit -număr 28.692

2005 33.226

Comparând numărul camerelor de locuit în anul 2005 cu anul 1998 se observă o creştere a acestora cu 15,8%, datorată creşterii numărului SITUAŢIA de locuinţe INFRASTRUCTURII din municipiu. EXISTENTE  Infrastructura Împărţirea administrativă pe cartiere şi pe zone a municipiului Paşcani şi numărul de de locuinţe locuitori, locuinţe, gospodării şi camere sunt prezentate în tabelul 49.

Tabelul 48 – Numărul de locuitori, locuinţe, gospodării şi camere pe zone

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

73

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Număr Număr Număr Număr locuitori locuinţe gospodării camere Centru 14.345 4.301 4.358 9.448 Fântânele 1.604 326 355 795 Gară 15.538 4.092 4.150 9.114 Unirii 986 250 271 637 Vatra 3.424 920 931 2.159 Blăgeşti 1.385 557 575 1.436 Boşteni 1.142 317 306 732 Gâşteşti 2.761 676 726 1.801 Lunca 2.452 481 467 1.229 Sodomeni 1.263 376 361 868 Sursa: Recensământul populaţiei – 1992 - Consiliul Local Paşcani. CARTIERUL

Număr locuinţe pe zone 5%

4%

3%

3% 5%

35%

7%

2%

3% 33% C ENTRU Blăgeşti

FÂNTÂNELE BOŞTENI

GARA GÂŞTEŞTI

UNIRII LUNC A

VATRA SODOMENI

Figura 35 – Numărul de locuinţe pe zone şi cartiere a municipiului Paşcani În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe şi gospodării dintre toate zonele municipiului Paşcani şi implicit există şi un număr mai mare de camere de locuit. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei în aceste zone. Menţionăm că zonele Centru şi Gară sunt construite parţial după 1970, predominând locuinţele colective cu regim de înălţime între 4 şi 10 nivele, printre care s-au păstrat şi grupuri compacte de lotizări cu locuinţe individuale parter. Locuinţele tradiţionale care au fost construite înainte de anii 1960 se găsesc în cartierele: Vatra, Unirii, Fântânele, prezentând un mod de viaţă şi aspect rural ca şi celelalte localităţi componente: Blăgeşti, Boşteni, Gâşteşti, Lunca şi Sodomeni. La momentul actual multe persoane fizice şi juridice apelează la creditul ipotecar pentru achiziţionarea unei locuinţe, însă condiţiile de contractare a unui credit ipotecar nu pot fi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

74 2008 – 2015

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de locuinţe

îndeplinite decât de persoanele cu venituri medii şi superioare. Această situaţie se datorează în mod direct preţului ridicat al locuinţelor. Neimplicarea statului în construirea de noi locuinţe, precum şi slaba activitate a firmelor private din domeniu imobiliar care să investească în construcţia de blocuri şi locuinţe a condus la creşterea nejustificată a preţurilor apartamentelor vechi.

Concluzii:



În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe dintre toate zonele municipiului Paşcani. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei în aceste zone.



În municipiul Paşcani există zone de locuinţe amplasate pe lângă unităţi industriale, unităţi de transport rutier şi feroviar, pe lângă depozite PECO sau şantiere de construcţii care perturbă liniştea şi sănătatea locatarilor;



Fondul de locuinţe din municipiul Paşcani s-a împrospătat prin construirea şi darea în folosinţă a locuinţelor sociale de tip ANL.



Deşi apartamentele sunt vechi, preţul de achiziţionare al lor este ridicat;



În Paşcani este încă slab dezvoltat domeniul imobiliar care să investească în construcţia de locuinţe şi valorificarea locuinţelor;



Existenţa clădirilor vechi în zone publice de mare interes.

75

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

5. EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ŞI SERVICIILE SOCIALE



Educaţia



Cultura



Sănătatea



Serviciile sociale

76

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Educaţia

Educaţia Din punct de vedere al dotărilor de învăţământ, municipiul Paşcani deţine toate tipurile de unităţi de învăţământ: învăţământ preşcolar, învăţământ primar, gimnazial şi liceal, mai puţin învăţământ universitar. Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ pe anul 2006 - 2007 pe teritoriul municipiului Paşcani este de 11.331 persoane. Tabelul 49 – Numărul de elevi înscrişi în Denumire 2000 Elevi încrişi total – persoane 9.394 Elevi înscrişi în învăţământ primar 6.534 şi gimnazial - persoane - elevi înscrişi în învăţământ 2.590 primar – persoane - elevi înscrişi în învăţământ 3.944 gimnazial – persoane Elevi înscrişi în învăţământ liceal – 1.985 persoane Elevi înscrişi în învăţământ profesional, complementar şi de 679 ucenici – persoane Elevi înscrişi în învăţământ tehnic 36 de maiştri - persoane Elevi înscrişi în învăţământ 160 postliceal – persoane Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

şcoli în perioada 2000 - 2006 2001 2002 2003 2004 2005 9.033 8.904 8.981 8.850 8.327

2006 7.588

6.014

5.441

4.981

4.553

4.137

3.743

2.293

2.125

2.012

1.882

1.777

1.660

3.721

3.316

2.969

2.671

2.360

2.083

2.055

2.359

2.667

2.855

2.956

3.011

841

976

1.237

1.319

1.146

834

-

20

21

20

-

-

123

108

75

103

88

-

Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ este în creştere în perioada 2000 – 2007. Astfel, numărul acestora a scăzut cu 1,46% în anul 2004 faţă de anul 2003, iar în anul 2005 s-a diminuat cu 5,91% comparativ cu anul 2004. În anul 2007 numărul total de copii înscrişi în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi. Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006-2007 ponderea cea mai mare o au elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi). Elevii înscrişi în învăţământul liceal sunt în număr de 3.011 şi au o pondere de 26,57%; această categorie este singura în care se constată o creştere continuă începând cu anul 2000. Cea mai mică pondere în totalul de elevi înscrişi o au elevii din învăţământul profesional, complementar şi de ucenici 7,36% (834 de elevi înscrişi). Se constată, de asemenea, că din ce în ce mai puţini copii se înscriu în învăţământul primar încă din anul 2000, astfel, numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%, iar ponderea ocupată în totalul elevilor înscrişi în învăţământ a fost de doar 14,65% în anul şcolar 2006 - 2007.

77 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Educaţia

Evoluţia numărului de elevi 4.000

3.944

3.800

3.721

3.600 3.400

3.316

3.200

2.969

3.000 2.590

Număr elevi

2.600

2.359

2.293

2.200

2.360

2.125

2.055

2.000

2.671

2.667

2.400

2.012 1.882

1.985

1.800

3.011

2.956

2.855

2.800

2.083 1.777 1.660

1.600 1.400

1.319

1.200

1.237

1.000 800 600 400 200

841

1.146

976

834

679 123

160 36

0

2000

0 2001

108 20 2002

103

75 21 2003

20 2004

88 0 2005

0 2006

Ani

Elevi Elevi Elevi Elevi

înscrişi înscrişi înscrişi înscrişi

în în în în

învăţământ învăţământ învăţământ învăţământ

primar liceal profesional, complementar şi de ucenici tehnic de maiştri

Elevi înscrişi în învăţământ postliceal Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial

Figura 36 – Evoluţia numărului de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ În cadrul Şcolii speciale Paşcani sunt şcolarizaţi 115 elevi cu cerinţe educaţionale speciale din care: 41 elevi în învăţământul primar şi 74 elevi în învăţământul gimnazial. Tabelul 50 – Numărul de copii înscrişi în grădiniţe Denumire 2000 2001 2002 2003 Număr copii 1.423 1.398 1.387 1.357 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2004 1.361

2005 1.309

2006 1.033

78

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Educaţia

Evoluţia numărului de copii din grădiniţe

Număr de copii

1.500 1.400

1.423

1.398

1.387

1.361 1.357

1.300

1.309

1.200 1.100 1.033

1.000 2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Ani C opii încrişi în grădiniţe

Figura 37 – Evoluţia numărului de copii din grădiniţe Numărul copiilor în grădiniţe înregistrează scăderi în fiecare an în perioada 2000 – 2006 cu excepţia anului 2004 când se înregistrează o uşoară creştere de 0,29% comparativ cu anul 2003. Astfel, în anul 2006-2007 sunt înscrişi la grădiniţă 1.033 copii, mai puţin cu 27,41% faţă de anul 2000. Se constată o scădere îngrijorătoare în anul 2006-2007 a copiilor din grădiniţe, de 21,08%, comparativ cu anul 2005. Situaţia abandonului şcolar în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 51 pentru anul şcolar 2006-2007 la data de 15 iunie 2007. Tabelul 51 Situaţia abandonului şcolar Nivelul de invăţământ

Gimnazial Liceal Primar Profesional Total Sursa: I.S.J Iaşi

Elevi înscrişi la începutul anului şcolar 2006-2007

2.084 3.026 1.665 842 7.617

Neşcolarizaţi

11 2 14 27

Elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar (din cei repetenţi, neşcolarizaţi sau exmatriculaţi)

18 1 4 1 24

Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia de abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi înscrişi în anul şcolar 2006-2007. Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din nivelul gimnazial. Având în vedere faptul că eficienţa şi calitatea sistemului educaţional sunt reflectate şi de rezultatele elevilor la testele naţionale, prezentăm în continuare procentul de promovabilitate la aceste teste.

79

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Educaţia

Tabelul 52 Procent de promovabilitate la testele naţionale 2007 Nr. crt.

Unitatea de învăţământ

1 Liceul teoretic “Mihail Sadoveanu” Paşcani 2 Şcoala cu ECONOMICO-SOCIALĂ clasele I-VIII “Iordache Cantacuzino” Paşcani STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI 3 Grup Şcolar „Mihai Busuioc” Paşcani 4 Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Paşcani 5 Liceul teoretic “Miron Costin” Paşcani 6 Şcoala “Nicolae Iorga” Paşcani 7 Şcoala cu clasele I-VIII Gâşteşti Paşcani 8 Şcoala cu clasele I-VIII Blăgeşti Paşcani 9 Şcoala cu clasele I-VIII Lunca Paşcani 10 Şcoala cu clasele I-VIII Sodomeni Paşcani Sursa: I.S.J Iaşi

Promovabilitate (%)

100,00 95,48 94,00 92,31 2008 – 2015 91,38 91,03 85,71 76,92 71,79 50,00

Din datele furnizate de ISJ Iasi se observă o promovabilitate ridicată la testele naţionale de peste 90% la unităţile de învăţământ din mediul urban şi o promovabalitate mai redusă situată între 85,71% şi 50% în şcolile din suburbii. Astfel, în medie promovabilitatea la testele naţionale, în municipiul Paşcani este de 84,86%. Unitatea de învăţământ cu elevi ce au obţinut cele mai slabe rezultate la testele naţionale este Şcoala cu clasele I-VIII Sodomeni Paşcani. La polul opus se află „Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Paşcani cu o promovabilitate de 100%. Înregistrarea unei promovabilităţi mai scăzute în mediul rural poate fi cauzată de problemele de infrastructură a unităţilor de învăţământ, de lipsa dotărilor corespunzătoare, lipsa conexiunii la internet, de interesul scăzut al cadrelor didactice calificate să predea în mediul rural, etc. Tabelul 53 – Personalul didactic si sistemul de învăţământ al municipiului Paşcani Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Personal didactic total – persoane 745 752 643 637 695 685 Personal didactic în învăţământ preşcolar 86 86 84 80 93 91 persoane Personal didactic în învăţământ primar şi 468 451 339 322 342 296 gimnazial – persoane Personal didactic în învăţământ primar 166 153 125 128 127 110 persoane Personal didactic în învăţământ gimnazial 302 298 214 194 215 186 persoane Personal didactic în învăţământ liceal 191 191 220 195 253 287 persoane Personal didactic în învăţământul profesional, 23 40 7 11 complementar, ucenici – persoane Personal didactic în învăţământ postliceal – 1 persoane

80

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Educaţia

Sursa: Fişa municipiului Paşcani

Evoluţia personalului didactic Număr cadre didactice

350 300 250

298

302

287

253

220 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 200 150 100 50 0

191

191

195

214 166

125

153

86

86

128 80

84

23 0 2000

40

0 2002

2001

215

194

2003

127

186

2008 – 2015

110 91

93

11

7 2004

2005

Ani Personal Personal Personal Personal Personal

didactic didactic didactic didactic didactic

în în în în în

învăţământ preşcolar învăţământ primar învăţământ gimnazial învăţământ liceal învăţ. profesional, complementar, ucenici

Figura 38 – Evoluţia personalului didactic din sistemul de învăţământ Personalul didactic total în anul 2005 este de 685 persoane, în scădere cu 1,44% faţă de anul 2004. Această scădere a fost cauzată de diminuarea treptată a numărului de elevi înscrişi în învăţământ dar şi de scăderea interesului pentru această profesie, având în vedere remuneraţia slabă pentru aceste posturi.

81

Personalul didactic în anul 2005 2%

13%

16%

42%

27%

 Educaţia

Personal didactic în învăţământ preşcolar EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA Personal didactic în învăţământ primar Personal didactic în învăţământ gimnazial

ŞI SERVICIILE SOCIALE

Personal didactic în învăţământ liceal Personal didactic în învăţ. profesional, complementar, ucenici

Figura 39 – Ponderea personalului didactic pe tipurile de învăţământ Personalul didactic în învăţământul liceal are ponderea cea mai mare în totalul personalului didactic, şi anume de 41,90% în anul 2005. Este singurul nivel de învăţământ care înregistrează creşteri referitoare la personalul didactic angajat. Acest fapt se datorează creşterii numărului de elevi înscrişi în învăţământul liceal. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Personalul didactic în învăţământul gimnazial înregistrează o scădere în anul 2005 de 13,49% comparativ cu anul 2004 şi are o pondere de 27,15% în totalul cadrelor didactice. 2008 – 2015

Concluzii:



În anul 2007 numărul total de copii înscrişi în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi.



Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006 - 2007 ponderea cea mai mare o au elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi).



Din ce în ce mai puţini copii se înscriu în învăţământul primar încă din anul 2000, astfel, numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%;



Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia de abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi înscrişi în anul şcolar 2006-2007.

82



Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din nivelul gimanzial.



Există o promovabilitate ridicată la testele naţionale de peste 90% la unităţile de învăţământ din mediul urban şi o promovabilitate mai redusă situată între 85,71% şi 50% în mediul rural.



„Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Paşcani a înregistrat o promovabilitate de 100% la testele naţionale.

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Cultura

Cultura Activităţile social-culturale în municipiul Paşcani sunt susţinute în principal de: Casa de Municipal.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI Cultură, Biblioteca Municipală, Clubul Copiilor Paşcani, PAŞCANI Muzeul

2008 – 2015 „M. Casa de Cultură a fost înfiinţată în anul 1949. Activitatea Casei de Cultură Municipale Sadoveanu” este susţinută prin cercuri culturale, cursuri, precum şi prin ansamblul folcloric „Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Rudi Nesvadba”, trupa de dans de societate „Dream Dance”. Sala de spectacole are 440 locuri, dispune de scenă cu pod şi instalaţie de lumini.

Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoşani şi Filarmonica din Iaşi şi cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi. Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii. Biblioteca Municipală a fost înfiinţată în anul 1950. Aceasta dispune de peste 110.000 de volume, dintre care cele mai numeroase sunt de literatură, lingvistică, ştiinţă şi tehnică. Numărul anual de utilizatori care vizitează biblioteca este de 45.000. Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat în decembrie 1997 şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi al Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”.

83

Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Paşcani s-a aflat în strânsă colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi. Sediul care găzduieşte Muzeul Municipal Paşcani necesită reparaţii capitale. Alte activităţi culturale se mai desfăşoară în cadrul Casei Iordache Cantacuzino, care găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a înregistrat o creştere a numărului de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii ce l-au frecventat. Concluzii:



Activităţile culturale sunt susţinute în principal de

Casa de Cultură, de Biblioteca

Municipală şi de Muzeul Municipal;

Pentru a recăpăta valoarea de patrimoniu sau chiar pentru a mări această valoare se impun lucrări pentru renovarea şi consolidarea clădirii. În municipiul Paşcani există un cinematograf care funcţionează în interiorul Casei de Cultură.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

84 2007 – 2013

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Cultura



La Casa de Cultură se desfăşoară diverse spectacole de teatru, muzică, dans, se ţin cercuri culturale şi cursuri;



Casa Iordache Cantacuzino găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a înregistrat o creştere a numărului de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii ce l-au frecventat;



Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.



Muzeul Municipal Paşcani deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie.



Sediul care găzduieşte Muzeul Municipal Paşcani necesită reparaţii capitale.



Sunt necesare lucrări de renovare şi consolidare a Casei Iordache Cantacuzino.

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Sănătate

Sănătate

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

85

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat, asistenţa medicală desfăşurându-se în sistemul tradiţional unde în prezent se înregistrează o trecere dinspre sectorul public spre cel mixt şi privat. Tabelul 54 – Numărul medicilor din sectorul public şi privat Denumire 2000 2001 2002 Medici – sector public – persoane 65 63 52 Medici - sector privat – persoane 10 16 26 Medici de familie –sector public –persoane Medici de familie - sector privat – persoane Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2003 51 26 14 26

2004 50 26 11 9

2005 67 9 15 9

Evoluţia numărului de medici 80

Număr medici

70 60

65

67

63 52

51

50

50

40 26

30 20 10 0

10 0 2000

16 0 2001

26

26

26

14

11

15 9

0 2002

2003

2004

9

9

2005

Ani Medici Medici Medici Medici

– sector public – persoane - sector privat – persoane de familie –sector public –persoane de familie - sector privat – persoane

Figura 40 – Evoluţia numărului de medici din sectorul public şi privat Personalul medical din cadrul unităţilor sanitare este reprezentat de medici, farmacişti, personal sanitar mediu şi stomatologi. În 2005, în sectorul public îşi desfăşurau activitatea 65 de medici si 15 medici de familie, iar în sectorul privat, doar 9 medici şi 9 medici de familie.

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE

Tabelul 55 – Numărul de medici stomatologi din sectorul public şi privat  Sănătate Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 Stomatologi – sector public – persoane 13 10 1 2 Stomatologi - sector privat - persoane 4 4 4 4 4 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2005 9 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

86 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Număr stomatologi

Evoluţia numărului de stomatologi 14

13

12

10

10

9

8 6 4

7 4

4

2

4

4

0

0 2000

2001

4

1

2002

2003

2 2004

2005

Ani Stomatologi – sector public – persoane Stomatologi - sector privat - persoane

Figura 41 – Evoluţia numărului de medici stomatologi din sectorul public şi privat În anul 2005 s-au înregistrat 16 stomatologi, dintre care 9 în sectorul public şi 7 în cel privat. Se observă că faţă de anul 2000 numărul acestora a scăzut cu 4 cadre medicale. Tabelul 56 – Numărul de farmacişti din sectorul public şi privat Denumire 2000 2001 2002 2003 Farmacişti – sector public – persoane 7 6 2 3 Farmacişti – sector privat – persoane 6 6 3 3 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2004 3 3

2005 3 3

În domeniul farmaceutic, în perioada 2004 – 2005 activau doar 3 farmacişti în sectorul public şi 3 în sectorul privat. Se observă o scădere a acestora faţă de anul 2000, când existau 7 farmacii publice şi 6 farmacii private. Tabelul 57 – Personal sanitar din sectorul public şi privat Denumire 2000 2001 2002 Personal sanitar mediu – sector public – 346 352 334 persoane Personal sanitar mediu – sector privat – 7 10 10 persoane Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2003

2004

2005

270

271

286

36

37

44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

87 2008 – 2015

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Sănătate

Personal sanitar

Evoluţia numărului de personal sanitar 400 350 300 250 200 150 100 50 0

334 346

352 271

270

7 2000

10 2001

36

37

2003

2004

286

44

10 2002

2005

Ani Personal sanitar mediu – sector public – persoane Personal sanitar mediu – sector privat – persoane

Figura 42 – Evoluţia personalului sanitar În 2005 se observă că personalul sanitar mediu este reprezentat de 286 persoane în sistemul public şi 44 în sistemul privat. Pe perioada 2000 – 2005, în sectorul privat, se înregistrează o creştere treptată a cadrelor medicale medii.

Concluzii:



Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat.



Peste 100 de medici oferă servicii medicale locuitorilor din municipiu, în cadrul spitalelor sau a cabinetelor medicale publice şi private;



Personalul sanitar mediu din municipiul Paşcani este format din aproximativ 350 de persoane.

88

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Servicii sociale

Servicii sociale Asistenţa socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecţie socială şi reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale administraţiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane. 2008 – 2015

Încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 în municipiul Paşcani a generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI de supervizare şi control, în acelaşi timp funcţionândPAŞCANI mai multe instituţii de coordonare pe domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap etc. Legislaţia din domeniul asistenţei sociale este într-o continuă schimbare, 2007 – 2013 ceea ce face ca şi structura organizaţiilor sau serviciilor oferite de acestea să se schimbe într-un ritm rapid. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Pentru prevenirea cazurilor de abandon, Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Paşcani a oferit sprijin moral 2007 – 2013 şi material în vederea menţinerii copilului în familia naturală, cât şi servicii de consiliere socială unor familii aflate în pragul “intrării’ într-o situaţie de criză, identificate atât prin cererile acestora, sesizările altor persoane sau din colaborarea cu Spitalul Municipal Paşcani, SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE precum şi organizaţii non-guvernamentale.

 Infrastructura Numărul de comunicaţii

mare de cazuri sesizate sau depistate în ceea ce priveşte copilul aflat în dificultate au făcut să fie identificate oportunităţile de (re)integrare a copiilor în familia naturală/extinsă/substitutivă, astfel încât s-au luat măsuri de tip familial după cum urmează: STRATEGIA  DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI integrare/reintegrare în familie sau comunitate prin efectul legii, a copiilor proveniţi din centre de plasament;  plasament-încredinţare la rude până la gradul IV; 2007 – 2013  adopţia naţională;  copiii cu nevoi speciale, care au rămas în familia naturală, unde beneficiază de bune condiţii de creştere şi educare. Datele statistice obţinute în urma soluţionării cazurilor de risc social în cadrul Serviciului Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, judeţul Iaşi, cuprind:  plasament rezidenţial (copii ce nu au putut fi reintegraţi în familie, întrucât prezintă un grad de handicap accentuat/grav);  copii victime ale abuzului (agresiune fizică, copii ce au fost încredinţaţi familiei lărgite prin măsură de protecţie plasament familial, sau cazuri ce au fost instrumentate cu reintegrarea în familia de origine);  copii infectaţi cu HIV/SIDA ;  servicii pentru copiii care răspund/nu răspund penal – (toate cazurile au primit măsura de supraveghere specializată în familie, acest lucru fiind posibil datorită bunei colaborări cu Serviciul de abuz/neglijenţă/violenţă/trafic din cadrul D.G.A.S.P.C. Iaşi, cât şi cu Centrul de Probaţiune din cadrul Tribunalului de minori Iaşi);

89

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Servicii sociale

 minore care sunt însărcinate şi au avut predispoziţie să-şi abandoneze copilul;  copii proveniţi din familii aflate în divorţ – pentru care s-au luat cele mai bune măsuri, ca aceşti copii să aibă un trai liniştit şi să aibă condiţii bune de creştere şi educare, alături de cel puţin unul din părinţi – în ultimă instanţă, părinte care a demonstrat calităţi morale şi materiale;  copii reintegraţi în familia naturală;  tineri care au întemeiat o familie fără să legalizeze relaţia de căsătorie (relaţia de STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI concubinaj);  tineri care se află în pragul divorţului; 2008 – 2015  tineri care au divorţat;  tineri fără locuinţă (locuiesc şi se gospodăresc împreună cu părinţii);  tineri care au fost evaluaţi socio-medical şi au fost încadrate în categoria STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI persoanelor cu handicap, ce necesită protecţie specială;  tineri care au familie şi copii, şi au plecat la muncă în străinătate; 2007 – 2013  tineri care au relaţie de concubinaj (cu copii) şi au plecat în străinătate;  tinere gravide care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial;  tinere-mame care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial; tineri care ECONOMICO-SOCIALĂ au săvârşit fapte Aprevăzute dePAŞCANI Codul Penal şi se afla în perioada de STRATEGIA  DE DEZVOLTARE MUNICIPIULUI detenţie;  tineri care provin din centrele de plasament, nu au locuinţă, nu urmează nici o 2007 – 2013 forma de învăţământ şi nu au loc de muncă;  tineri care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat; INFRASTRUCTURII EXISTENTE  adulţi care nu auSITUAŢIA locuri de muncă (şi sunt în evidenţa AJOFM Paşcani);  populaţie reprezentativă pentru fenomenul de violenţă domestică;  Infrastructura  populaţia rromă; de comunicaţii  adulţi care au fost evaluaţi socio-medical şi prezintă grad de handicap;  persoane de vârsta a treia imobilizate la pat şi fără susţinători legali;  persoane de vârsta a treia cu venituri mici, care depăşesc cu 2% limita venitului STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI minim garantat;  persoane de vârsta a treia, care locuiesc singure, sunt diagnosticate cu boli 2007 – 2013 cronice şi nu primesc sprijin moral sau material din partea familiei lărgite;  persoane vârstnice care au asistenţi personali, conform legislaţiei în vigoare. Centralizând aceste date au rezultat următoarele: Tabelul 58 – Asistenţa socială în municipiul Paşcani Denumire 2001 2002 2003 Persoane cu handicap 140 148 158 Costuri (lei) 436.000 450.000 465.000 Sume plătite pentru beneficiarii de venit minim 880.000 980.000 1.186.000 garantat Servicii de tip rezidenţial Numărul adopţiilor 2 3 2 Costuri privind acordarea serviciilor sociale Rata de dependenţă Copii cu cerinţe educaţionale speciale

2004 155 650.000

2005 158 670.000

2006 -

1.565.000

1.105.000

-

3

269 copii 3

-

35.000.000 7.000.000/an 74

90

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE  Servicii sociale

Persoane cu dizabilităţi

338

În perioada 2001 – 2005 numărul persoanelor cu handicap din municipiul Paşcani înregistrează o creştere de 12,85%. În anul 2005 existau 158 persoane cu handicap. Această creştere a determinat implicit şi creşterea costurilor privind persoanele cu handicap. Astfel, în anul 2005 s-au cheltuit 670.000 lei pentru 158 persoane cu handicap, adică 4.241 lei anual pentru fiecare persoană şi 353 lei lunar. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Sumele plătite pentru beneficiarii de venit minim garantat au crescut în intervalul 2001 – 2008 – 2015 2005 cu 25,57%. Servicii de tip rezidenţial sunt oferite de 4 centre de plasament şi Fundaţia Agape, servicii de care au beneficiat 269 copii în anul 2005. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Numărul adopţiilor se menţine relativ constant acesta fiind de 2 -3 adopţii anual. În centrele de plasament erau educaţi şi îngrijiţi în anul 2006 un număr de 74 copii cu 2007 – 2013 cerinţe educaţionale speciale şi 338 persoane cu dizabilităţi. Costurile privind acordarea serviciilor sociale au fost în perioada 2001 – 2005, în valoare de 35.000.000 lei înregistrându-se o rată de dependenţă de 7.000.000 lei/an.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 59 – Ajutoare sociale şi ajutoare de urgenţă 2007 – 2013 Tip ajutoare 2005 2006 Ajutoare sociale Nr. Dosare 630 460 Valoare 9.845.180.000 8.330.310.000 Ajutoare de urgenţă SITUAŢIA Nr. DosareINFRASTRUCTURII 106EXISTENTE 307 Valoare 99.040.000 271.950.000  Infrastructura Sursa: Fişa unităţii administrativ – teritoriale a municipiului Paşcani de comunicaţii

Ajutoarele sociale oferite în anii 2005 şi 2006 au rezolvat 630 dosare în 2005 şi 460 în 2006. Numărul de dosare cât şi suma cheltuită pentru acordarea de ajutoare sociale a STRATEGIA DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI scăzut înDE anul 2006 cuECONOMICO-SOCIALĂ 26,98% şi respectiv cu 15,38%. În ceea ce privesc ajutoarele de urgenţă, se constată o creştere foarte mare a numărului de 2007 – 2013 dosare rezolvate în anul 2006 de 189,62% comparativ cu anul 2005.

Concluzii:



Primăria Municipiului Paşcani se implică în rezolvarea problemelor de asistenţă socială, protecţie socială şi autoritate tutelară;



Se observă o creştere a persoanelor cu handicap în municipiul Paşcani în ultimii ani;



Pe lângă serviciile sociale efectuate de primărie, există şi servicii de tip rezidenţial prestate de patru centre de plasament şi de Fundaţia Agape;



În anii 2005 - 2006 a fost rezolvat un număr semnificativ de dosare pentru ajutoare sociale şi ajutoare de urgenţă, suma cheltuită în 2006 fiind de 860.226 lei.



Se constată lipsa dotărilor speciale pentru persoanele aflate în dificultate din mediul public (clădiri de interes public, sistemul rutier, magazine, parcări etc.)

91

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

6. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII



Populaţia



Piaţa muncii

92

RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII  Populaţia

Populaţia municipiului Paşcani Conform „Fişei Unităţii Administrativ - Teritoriale a municipiului Paşcani” populaţia totală stabilă în anul 2006 a fost de 43.828 persoane dintre care 22.210 femei şi 21.618 bărbaţi. Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24% populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască, rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie). Tabelul 60 – Evoluţia populaţiei totale a municipiului Denumire 2000 2001 2002 Populaţia totală 45.865 46.096 43.521 Populaţia – femei 23.240 23.318 22.045 Populaţia - bărbaţi 22.652 22.778 21.476 Ritm mediu anual % -0,04 0,5 -5,58 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

Paşcani 2003 2004 43.202 43.074 21.860 21.795 21.342 21.279 -0,7 -0,29

2005 43.380 21.967 21.413 0,71

Evoluţia populaţiei 50.000

Populaţia

40.000

45.865 46.096

30.000 23.240 20.000

22.652

23.318

43.521

43.202

43.074

43.380

22.045

21.860

21.795

21.967

22.778

21.476

2001

2002

21.342

21.279

21.413

10.000 0 2000

2003

2004

2005

Ani Populaţia totală

Populaţia - femei

Populaţia - bărbaţi

Figura 43 – Evoluţia populaţiei în perioada 2000 - 2005 Populaţia stabilă a scăzut pe parcursul perioadei 2000 – 2005 cu 5,42% având o traiectorie fluctuantă începând cu anul 2000. Ritmul mediu anual de creştere al populaţiei a avut valori negative în anii 2000, 2002, 2003, şi 2004, în anul 2002 înregistrându-se cea mai mică valoare (-5,58%), iar în anul 2001 se înregistrează un ritm mediu anual pozitiv de 0,5%. În anul 2005 se remarcă un ritm mediu anual de creştere pozitiv ceea ce reflectă o sporire a populaţiei comparativ cu anul 2004.

93

RESURSELE UMANE MUNCII Ritmul mediu anual de creştere negativ reflectă de fapt scăderea de la anŞI la PIAŢA an a populaţiei stabile, astfel populaţia municipiului s-a diminuat cu 2.485 persoane pe parcursul perioadei  Populaţia analizate.

Tabelul 61 – Evoluţia populaţiei pe localităţi în anii 1977-1992-2002 Spor absolut al Număr locuitori Indice de creştere populaţiei Localităţi 1977 1992 2002 1977-2002 1992-2002 1977-1992 1992-2002 TOTAL 24.459 44.900 42.057 20.441 -2.843 183,5 93,6 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI MUNICIPIU PAŞCANI 15.611 35.897 32.421 20.286 -3.476 229,9 90,3 2008 – 2015 BLĂGEŞTI 1.470 1.385 1.429 -85 44 94,2 103,1 BOŞTENI 1.172 1.142 1.248 -30 106 97,4 109,3 GÂŞTEŞTI 2.418 2.761 2.949 343 188 114,2 106,8 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI LUNCA 2.421 2.452 2.560 31 108 101,3 104,4 SODOMENI 1.367 1.263 1.450 -104 187 92,4 114,8 2007 – 2013 MEDIUL URBAN 15.611 35.897 32.421 20.286 -3.476 229,9 90,3 MEDIUL RURAL 8.848 9.003 9.636 155 633 101,7 107 Sursa: Recensământul populaţiei: 1977, 1992, 2002 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Populaţia municipiului Paşcani are un trend fluctuant dacă analizăm pe baza datelor obţinute 2007de – 2013 în anii de recensământ. Astfel, între 1977 şi 1992 are loc o creştere a populaţiei 83,57% în timp ce în perioada 1992 – 2002 se înregistrează o scădere de 6,76%, scădere ce continuă până în anul 2004.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE Populaţia urbană şi rurală

 Infrastructura de comunicaţii

23%

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

77%

MEDIUL URBAN

MEDIUL RURAL

Figura 44 – Populaţia urbană şi rurală în anul 2002 Ponderea populaţiei urbane în total populaţie a fost în anul 2002, de 77,09%,cu mult superioară faţă de cea rurală care ocupă doar 22,91%.

94

RESURSELE UMANE Lunca ŞI PIAŢA MUNCII Mediul rural reprezentat prin cele 5 suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gâşteşti, şi Sodomeni prezintă un trend crescător al populaţiei. Astfel, populaţia din mediul rural a crescut în  Populaţia perioada 1977 – 2002 cu 8,9%. În mediul urban are loc o creştere spectaculoasă în anul 1992 comparativ cu recensământul din 1977, indicele de creştere fiind de 229,9%. În anul 2002 se înregistrează o scădere a populaţiei urbane cu 3.476 persoane, indicele de creştere al perioadei 1992 - 2002 rămânând pozitiv, dar se reduce considerabil la 90,3 %. Această situaţie a condus la creşterea populaţiei din mediul rural cu 7,03% în perioada 1992 – 2002, datorată migraţiei populaţiei spre zona rurală, fenomen cauzat de procesul de restructurare industrială. Mişcarea şiECONOMICO-SOCIALĂ mişcarea migratorie a populaţiei STRATEGIA DEnaturală DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI Tabelul 62 – Mişcarea populaţiei în perioada 2000 - 2005

2008 – 2015

MIŞCAREA NATURALĂ MIŞCAREA MIGRATORIE Nr. Anul Născuţi Spor natural Nr. Nr. Spor migrator persoane vii DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ (nr. persoane) A MUNICIPIULUI emigranţilor imigranţilor (nr.persoane) STRATEGIA PAŞCANI decedate

2000 2001 2002 2003 2004 2005

438 283 155 474 438 311 127 558 414 337 77 572 436 297 117 606 STRATEGIA PAŞCANI 445DE DEZVOLTARE 304ECONOMICO-SOCIALĂ 141A MUNICIPIULUI716 445 299 146 Sursa: Anuarul de statistică

351 468 435 377 467 -

Ritm mediu anual (%)

- 123 2007 –- 2013 90

- 137 - 229 - 249 -

-0,04 0,5 - 5,58 - 0,7 - 0,29 -

2007 – 2013

Mişcarea naturală a populaţiei este determinată prin punerea în balanţă a numărului de naşteri şi a numărului de decese. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE În perioada 2000 –  Infrastructura numărul persoanelor de comunicaţii

2005 numărul născuţilor vii înregistrează o creştere de 1,6%, iar decedate a crescut cu o viteză mai mare, de 5,65%, acest lucru determinând scăderea sporului natural în perioada analizată cu 5,81%. Analizând pe fiecare an în parte se observă totuşi o ameliorare a situaţiei în ceea ce priveşte sporul natural, acesta înregistrând creşteri în ultimii ani din perioada analizată. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Mişcarea migratorie este reprezentată de sporul migrator care se calculează ca diferenţă 2007 – 2013 între numărul de imigranţi şi numărul de emigranţi. Astfel, municipiul Paşcani se confruntă cu un spor migrator negativ şi în scădere, numărul emigranţilor crescând în perioada analizată cu 51,05%, în timp ce numărul imigranţilor creşte doar cu 33,05%. Se observă că numărul imigranţilor nu reuşeşte să acopere numărul persoanelor care emigrează din municipiu, cu atât mai puţin să-l depăşească pentru a se înregistra un spor migrator pozitiv. Cele două tipuri de mişcări influenţează direct populaţia municipiului Paşcani. Mişcarea naturală caracterizată prin sporul natural înregistrează într-adevăr creşteri în ultimii doi ani,

95

dar acestea nu acoperă numărul persoanelor care emigrează din Paşcani, acest fapt afectând în mod negativ ritmul mediu anual de creştere a populaţiei păşcănene.

RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII  Populaţia

Tabelul 63 –Sporul natural al municipiului Paşcani comparativ cu judeţul Iaşi MIŞCAREA NATURALĂ – Rate la 1.000 locuitori MUNICIPIUL PAŞCANI JUDEŢUL IAŞI Anul Spor Spor Natalitate Mortalitate Natalitate Mortalitate natural natural STRATEGIA ECONOMICO-SOCIALĂ 2000 DE DEZVOLTARE 9,5 6,2 A MUNICIPIULUI 3,3 PAŞCANI 13,8 9,7 4,1 2001 9,5 6,7 2,8 13,2 9,9 3,3 2008 – 2015 2,5 2002 9,5 7,7 1,8 12,9 10,4 2003 10,1 6,9 3,2 12,3 10,7 1,6 2004 10,3 7,1 3,2 12,5 10,0 2,5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Sursa: Anuarul de statistică Rata medie a natalităţii înregistrată în perioada 2000 – 2004 este de 9,78‰. 2007 – 2013 Cea mai mică rată a natalităţii se înregistrează în anii 2000, 2001, şi 2002 de 9,5‰, iar după anul 2002 are loc o relansare a indicelui natalităţii înregistrându-se o valoare de 10,3‰ în anul 2004. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI În aceeaşi perioadă rata medie a mortalităţii este de 6,92‰, cu mult sub media pe judeţ (10,14‰). 2007 – 2013

Evoluţia sporului natural

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE 4,1 4,5 4 3,3 3,2 3,3 3,5 2,8 2,5 3 2,5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI 1,8PAŞCANI Spor natural 1,6 2 1,5 1 0,5 0 2000 2001 2002 2003

 Infrastructura de comunicaţii

3,2 2,5

2007 – 2013

2004

Ani Spor natural Paşcani

Spor natural Iaşi

Figura 45 – Comparaţia sporului natural dintre municipiul Paşcani şi judeţul Iaşi

96

Comparând valorile ratei sporului natural în anii 2003 şi 2004, se constată că pentru municipiul Paşcani acestea sunt în fiecare an cu mult peste media judeţului Iaşi, fiind corectate de o mortalitate mai redusă în medie cu aproximativ 30% faţă de cea înregistrată RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII în judeţul Iaşi.  Populaţia Din punct de vedere al natalităţii, generatoare de spor natural, municipiul se încadrează în tradiţia zonei cunoscută pentru potenţialul fertilităţii.

Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă Tabelul 64 – Populaţia pe grupe de vârstă Masculin Feminin Ani de vârstă Ambele sexe Structura persoane persoane STRATEGIA 0 DE-DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ 4 ani 1.998 A MUNICIPIULUI 1.030PAŞCANI 968 4,75% 5 - 9 ani 2.374 1.195 1.179 5,64% 2008 – 2015 10-14 ani 4.206 2.126 2.080 10,00% 15-19 ani 4.293 2.222 2.071 10,21% 20-24 ani 3.276 1.736 1.540 7,79% STRATEGIA25-29 DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ ani 2.786 A MUNICIPIULUI 1.435PAŞCANI 1.351 6,62% 30-34 ani 3.648 1.636 2.012 8,67% 2007 – 2013 35-39 ani 2.935 1.280 1.655 6,98% 40-44 ani 3.759 1.772 1.987 8,94% 45-49 ani 3.849 1.928 1.921 9,15% ani 2.756 A MUNICIPIULUI 1.442PAŞCANI 1.314 6,55% STRATEGIA50-54 DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ 55-59 ani 1.331 674 657 3,16% 60-64 ani 1.488 720 768 3,54% 2007 – 2013 65-69 ani 1.296 622 674 3,08% 70-74 ani 985 406 579 2,34% 75-79 ani 619 251 368 1,47% SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE 80-84 ani 265 85 180 0,63% 85 ani şi peste 193 58 135 0,46%  Infrastructura de comunicaţii TOTAL 42.057 20.618 21.439 100% Sursa: Recensământul populaţiei 2002 AnalizândDEstructura populaţiei pe sexe AaMUNICIPIULUI municipiuluiPAŞCANI Paşcani STRATEGIA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ

se observă o predominare a persoanelor de sex feminin, acestea fiind mai numeroase decât populaţia masculină cu 821 persoane. 2007 – 2013 Ponderea populaţiei feminine era la recensământul din anul 2002 de 50,98% în totalul populaţiei. Astfel din punct de vedere al raportului de masculinitate se constată că la nivelul municipiului Paşcani, la 1.000 de persoane de sex masculin reveneau 1.039 persoane de sex feminin. Populaţia, în general, este structurată pe 3 grupe principale de vârstă şi anume:

97

 populaţia tânără - cuprinzând efectivul populaţiei în limitele de vârstă cuprinsă între 0 – 14 ani;  populaţia adultă - cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani;  populaţia bătrână – între 65 ani şi peste. Populaţia municipiului Paşcani se caracterizează prin populaţia matură (între 15 – 64 ani) RESURSELE MUNCII care deţine o pondere de 71,62%. Populaţia tânără cu vârsta UMANE între 0 –ŞI 15PIAŢA ani deţine o pondere de 20,4%, în timp ce populaţia bătrână (65 ani şi peste) are cea mai mică pondere  Populaţia de 7,98%. Pentru localităţile componente ale municipiului Paşcani împărţirea populaţiei pe grupe de vârstă este exemplificată în tabelul 63: Tabelul 65 – Structura populaţiei pe grupe de vârstă pe localităţi Grupa de vârstă Localitatea 0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste TOTAL % persoane % persoane % persoane % Paşcani 6.457 75,27 24.007 79,70 1.957 58,28 32.421 77,09 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Blăgeşti 314 3,66 865 2,87 250 7,44 1.429 3,40 Boşteni 252 2,94 817 2,71 179 5,33 1.248 2,97 – 2015 Gâşteşti 699 8,15 1.859 6,17 391 11,64 20082.949 7,01 Lunca 556 6,48 1.672 5,55 332 9,89 2.560 6,09 Sodomeni 300 3,50 901 2,99 249 7,42 1.450 3,45 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 3.358 TOTAL 8.578 20,4 30.121 71,6 8 42.057 100 Sursa: Recensământul populaţiei 2002 2007 – 2013

Analizând datele statistice se observă următoarele:  zona urbană reprezentată de oraşul Paşcani deţine cea mai mare pondere de 75,27% din totalul populaţiei tinere, cuprinsă între 0 – 14 ani, urmată la mare STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI distanţă de suburbia Gâşteşti care deţine o pondere de 8,15%;  în ceea ce priveşte populaţia matură (15 – 64 ani) şi populaţia se 2007bătrână – 2013 prezintă aceeaşi situaţie, ponderile cele mai mari fiind deţinute tot de oraşul Paşcani şi suburbia Gâşteşti, zone care se află pe locul I şi respectiv II ca număr de locuitori în municipiul Paşcani.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

Un alt indicator important de analizat este populaţia aptă de muncă a municpiului Paşcani în mod indirect economia teritoriului.

 Infrastructura care influenţează de comunicaţii

Tabelul 66 – Populaţia aptă de muncă pe grupe de vârstă TOTAL MASCULIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Vârsta Număr Număr % % persoane persoane TOTAL 30.121 100 14.845 100 16-29 ani 10.355 34,4 5.393 36,3 30-44 ani 10.342 34,3 4.688 31,6 45-54 ani 6.605 21,9 3.370 22,7 55-64 ani 2.819 9,4 1.394 9,4 Sursa: D.J.S. Iaşi – anul 2002

FEMININ Număr % persoane 2007 – 2013 15.275 100 4.962 32,5 5.654 37 3.235 21,2 1.425 9,3

98

Populaţia aptă de muncă totală era în anul 2002 de 30.121 persoane cu vârsta cuprinsă între 16 – 64 ani. Analizând îndicatorul pe sexe se observă că populaţia feminină aptă de muncă era mai numeroasă cu 430 de persoane decât cea masculină. În ceea ce priveşte indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere ridicată a populaţiei apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani (34,4%) şi 30 – 44 ani (34,3%).

RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII

În segmentul de vârstă 16 – 29 ani, care reprezintă populaţia tânără aptă de muncă,  Piaţa muncii ponderea persoanelor de sex masculin era de 36,3%, iar cea a persoanelor de sex feminin era mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se observă astfel o revenire a populaţiei masculine în detrimentul populaţiei feminine. Piaţa muncii Populaţia activă Din punct vedere economic, populaţia activă cuprinde toate STRATEGIA DEde DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

persoanele în vârstă de 14 ani şi peste, apte de muncă, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă (utilizată sau neutilizată) pentru producerea de bunuri şi servicii2008 în –economia 2015 naţională. Populaţia activă cuprinde atât populaţia ocupată, cât şi populaţia neocupată aflată în căutarea unui loc de muncă şi persoanele neocupate care au declarat că se află în căutarea STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI primului loc de muncă. 2007 – 2013

Populaţia municipiului Paşcani deţinea în anul 2002 o pondere de doar 5,7% din populaţia activă a judeţului Iaşi. Faţă de totalul populaţiei, populaţia activă reprezintă pentru municipiul Paşcani 41%. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI La recensământul dinECONOMICO-SOCIALĂ 2002 populaţia activă de sex PAŞCANI masculin avea o pondere ridicată de 55,3%. 2007 – 2013

Populaţia ocupată Tabelul 67 – Numărul mediu de salariaţi SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 Salariaţi – total – număr mediu  Infrastructura 14.681 14.950 12.878 12.898 11.974 persoane de comunicaţii Sursa: Anuarul de statistică

2005 11.319

Numărul de persoane salariate a scăzut în perioada de analiză 2000 – 2005 cu 22,90% atingând valoarea de 11.319 persoane în anul 2005. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în anul 2002, de 13,85%, an în care s-au produs disponibilizări cauzate de închiderea şi 2007 – 2013 privatizarea unor societăţi mari, ce au condus în mod inevitabil la restructurări de personal.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

99

Evoluţia numărului de salariaţi

Număr salariaţi

16.000 15.000

14.681

14.950

14.000

12.878

13.000

12.898 11.974

12.000 11.000

11.319

10.000 2000  Piaţa muncii

2001

2002

RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII 2003 2004 2005 Ani

Salariaţi – total

Figura 46 – Evoluţia numărului de salariaţi în perioada 2000 - 2005 Tabelul 68 – Numărul mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei naţionale Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Număr mediu salariaţi în agricultură – persoane 190 240 192 122 122 122 Număr mediu salariaţi în industrie – persoane 7.580 7.859 7.957 7.839 7.141 6.601 Număr mediu salariaţi în industria extractivă – STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI 0PAŞCANI0 0 11 0 0 persoane Număr mediu în industria prelucrătoare – – 2015 6.164 7.019 7.343 7.494 7.38920086.702 persoane Nr. mediu salariaţi în energie electrică şi term., 548 507 463 450 439 436 gaze şi apă - persoane STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Număr mediu salariaţi în construcţii – persoane 802 760 664 664 664 575 Număr mediu salariaţi în comerţ – persoane 1.872 1.644 280 2802007 – 284 345 2013 Nr. mediu sal. în transp, depozitare, poştă, 1.291 1.238 1.091 1.186 936 839 comunicaţii - persoane Nr. mediu sal în activ. financiare, bancare şi de 130PAŞCANI 105 124 107 107 107 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI asigurări – persoane Număr mediu salariaţi în administraţie publică 195 202 194 1872007 – 167 189 2013 persoane Număr mediu salariaţi în învăţământ – 941 819 537 626 626 626 persoane SITUAŢIA EXISTENTE Nr. mediu sal. în sănătate şi asistenţă socialăINFRASTRUCTURII 960 1.316 1.088 925 860 860 Sursa: Fişa municipiului Paşcani

 Infrastructura de comunicaţii

Analizând populaţia salariată pe ramuri ale economiei naţionale în perioada 2000 - 2005 se observă un regres al numărului mediu de salariaţi în fiecare dintre ramurile prezentate în tabelul 68.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

100

Ponderea numărului de salariaţi pe domenii de activitate 0,01%

36,55%

39,14% 2,59% 3,41% 2,05% 4,97% 0,63% 0,72% 5,10% 3,71%1,12% Număr mediu salariaţi Număr mediu salariaţi Număr mediu salariaţi  Piaţa muncii Număr mediu salariaţi Număr mediu salariaţi Număr mediu salariaţi

în în în în în în

agricultură industria extractivă domeniul energiei şi apei comerţ activatea bancară şi de asigurări învăţământ

Număr mediu salariaţi în industrie ŞI PIAŢA MUNCII RESURSELE UMANE Număr Număr Număr Număr Număr

mediu mediu mediu mediu mediu

în industria prelucrătoare salariaţi în construcţii salariaţi în transport, poştă, comunicaţii salariaţi în administraţie publică salariaţi în sănătate şi asistenţă socială

Figura 47 – Ponderea numărului de salariaţi pe domenii de activitate în anul 2005 Evoluţia numărului de salariaţi pe fiecare domeniu de activitate se prezintă astfel:  numărul mediu de salariaţi în agricultură a scăzut pe parcursul perioadei de analiză cu 35,79%, în anul 2005 fiind angajate în sectorul agriculturii 122 persoane;  Industria ocupă ponderea cea mai mare, de 58,32%, în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, însă şi în această ramură se înregistrează un regres de 12,92%. În STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI anul 2005 numărul mediu de salariaţi în industrie a fost de 6.601 persoane dintre care în industria prelucrătoare sunt 6.164 salariaţi; – 2015  numărul mediu de salariaţi în energia electrică şi termică se reduce2008 cu 20,44% în intervalul 2000 -2005;  în comerţ se înregistrează cea mai mare reducere a numărului de salariaţi de 81,57%, în anul 2005 fiindA MUNICIPIULUI angajate înPAŞCANI această ramură doar 345 persoane STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ comparativ cu 1.872 persoane câte erau în anul 2000;  în învăţământ se înregistrează, de asemenea, o scădere a populaţiei salariate de 2007 – 2013 33,48%. În ramurile industriale se evidenţiază cea mai însemnată pondere a populaţiei ocupate, de unde se deduce nivelul ridicat de industrializare ce-l deţine municipiul Paşcani.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Populaţia inactivă

2007 – 2013

În populaţia inactivă, din punct de vedere economic sunt incluse toate persoanele, indiferent de vârstă, care au declarat că nu au desfăşurat o activitate economico-socială SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE (elevi, studenţi, pensionari, persoane casnice, întreţinuţi de alte persoane, întreţinuţi de stat, alte  Infrastructura situaţii). de comunicaţii

Tabelul 69 - Populaţia inactivă în municipiul Paşcani - 2002 Localitatea Populaţia inactivă Din care pensionari

Elevi-

Copii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

101

Ambele sexe Municipiul Paşcani 24.810 Oraş Paşcani 17.964 Suburbii 6.846 Blăgeşti 1.037 Boşteni 906 Gâşteşti 2.129 Lunca 1.781 Sodomeni 993 Sursa: Anuarul de statistică

Feminin 13.732 9.843 3.889 601 506 1.198 988 596

Ambele sexe 7.318 4.903 2.415 382 321 640 659 242

Feminin

Studenţi

3.805 2.568 1.237 188 167 320 336 226

0-14 ani

9.701 7.979 1.722 242 188 596 454 242

8.578 6.457 2.121 314 252 699 556 300

Populaţia inactivă a municipiului Paşcani este structurată pe localităţi astfel:  72,41% în oraşul Paşcani, situaţie explicată de faptul că în această zonă este RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII concentrată populaţia cea mai numeroasă a municipiului;  4,18% din populaţia inactivă se află în Blăgeşti;  Piaţa muncii deţine Boşteni;  3,65%  8,58% se află în Gâşteşti;  7,18% din populaţia inactivă există în Lunca;  4,00% deţine suburbia Sodomeni. În suburbii se află o proporţie totală de 27,59% din populaţia inactivă a municipiului Paşcani. Populaţia inactivă reprezintă 58,9% din totalul populaţiei municipiului. Cele mai mari ponderi din totalul populaţiei inactive, le deţin elevii şi studenţii (39,1%) şi copiii între 0-14 ani (34,6%). Pensionarii ocupă din totalul populaţiei inactive o pondere de 29,50%, în mediul rural STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI aceştia fiind mai numeroşi decât elevii şi studenţii sau decât copii cu vârsta între 0 – 14 ani. 2008 – 2015 Raportul între populaţia inactivă şi cea activă este semnificativ pentru faptul că la nivelul municipiului Paşcani la 1000 persoane active erau 1.439 persoane inactive faţă de 1.739 persoane la nivelul judeţului. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Evoluţia şomajului în municipiul Paşcani Tabelul 70 – Numărul şomerilor în perioada 2001 - 2005 Luna/An 2001 2002 2003 Număr şomeri 6.315 3.756 1.811 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Sursa: AJOFM Iaşi

2007 – 2013

2004 2.645

2005 1.784 2007 – 2013

În perioada supusă raportării, se observă că şomajul se află în scădere, în special datorită aplicării măsurilor active privind stimularea, pe de o parte a angajatorilor prin subvenţionarea locurilor de muncă ocupate de şomeri, iar pe de altă parte prin creşterea SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE economică ce a condus la crearea de noi locuri de muncă.  Infrastructura Prin măsurile de comunicaţii

de prevenire a şomajului (informare şi consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională, consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente), în anii 2001- 2005 se observă o tendinţă de descreştere a şomerilor. Astfel

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

102

în 2001 s-a înregistrat valoarea maximă de 6.315 şomeri. Prin comparaţie se constată că în anul 2005 numărul şomerilor a scăzut cu 71,7% faţă de 2001 şi cu 32,6% faţă de 2004. Tabelul 71 – Rata şomajului în perioada 2001 - 2005 An 2001 2002 2003 Populaţia ocupată 14.950 12.878 12.898 Şomeri înregistraţi 6.315 3.756 1.811 Populaţia activă 21.265 16.634 14.709 Rata şomajului1 29,69% 22,58% 12,31%

2004 11.974 2.645 14.619 18,09%

2005 11.319 1.784 13.103 13,61%

Sursa: AJOFM Iaşi

În perioada anilor 2001-2005 se observă că rata şomajului este în scădere. Faţă de 2001 când se înregistra o rată de 29,69%, în 2004 rata şomajului este de 18,09%, iar în 2005 de 13,61%. Se observă, astfel, că în 2005 rata şomajului scade cu 4,48% faţă de 2004 şi cu RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII 16,69% faţă de 2001.  Piaţa Deşi este în muncii scădere, rata şomajului în municipiul Paşcani este aproape dublă faţă de judeţul Iaşi unde se înregistrează o rată a şomajului de 7,2%. Conform datelor furnizate de A.J.O.F.M. Iaşi, în 2001, cel mai mare număr de şomeri din judeţul Iaşi, faţă de populaţia activă a localităţii, se înregistrează în municipiul Paşcani. Aceasta se datorează îndeosebi disponibilizărilor de personal dintr-un număr mare de unităţi ceea ce a avut ca efect creşterea ratei şomajului.

Astfel, în condiţiile O.U.G. nr. 24/1998 modificată prin O.U.G nr. 75/2000 se poate observa că în municipiul Paşcani ponderea şomerilor depăşeşte de trei ori ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel naţional. De altfel, pentru municipiul Paşcani au fost întocmite pentru 2001 programe de acţiuni pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Totuşi, municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată. În tot acest timp, păşcănenii de etnie rromă nu au fost deloc interesaţi de locurile de muncă 2008 – 2015şi de bursele organizate special pentru ei de ALOFM.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Concluzii:



Din analiza demografică efectuată se observă că populaţia stabilă a municipiului 2007 Paşcani – 2013 a scăzut în perioada 2000 – 2006, însă analizând pe fiecare an în parte se constată că în ultimii ani se înregistrează o creştere uşoară;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI



Municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă în anumite domenii. Astfel, este necesară recalificarea şomerilor;

2007 – 2013



Natalitatea este în creştere influenţând pozitiv sporul natural al municipiului;



Mortalitatea are valori sub cele înregistrate pe judeţ, situaţie datorată populaţiei tinere SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE existente în municipiul Paşcani, ceea ce, va determina o evoluţie favorabilă a

 Infrastructura de comunicaţii 1

Rată şomaj = Şomeri înregistraţi/Populaţia activă * 100

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

103

indicatorului pentru următorii 10 – 15 ani în condiţii normale de existenţă;



Structura populaţiei pe grupe de vârstă reflectă o pondere incomparabil mai mare a populaţiei tinere decât cea existentă în judeţul Iaşi. Ameninţătoare este creşterea gradului de dependenţă a populaţiei vârstnice, la care se mai adaugă şi populaţia tânără cu vârste între 0 – 14 ani;



Şomajul în municipiul Paşcani este în scădere în perioada 2000 – 2005, însă acesta rămâne cu mult peste media numărului de şomeri din judeţul Iaşi;



Cele mai mari reduceri de personal s-au produs în domeniul industrial prin închiderea şi privatizarea firmelor mari, situaţie ce a influenţat în mod direct numărul crescut de şomeri din municipiul Paşcani. Anul 2001 a înregistrat un număr record de 6.315 şomeri. Scăderea actuală a numărului de şomeri se datorează dezvoltării firmelor mici şi mijlocii de pe teritoriul municipiului care au absorbit

un număr important dintre şomerii

existenţi (1.784 şomeri în anul 2005). STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Industria oferă cele mai multe locuri de muncă, mai mult de 50% din populaţia salariată lucrând în domeniu, adică peste 6.000 de persoane.



2008 - 2015 Municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată în anumite domenii. Astfel, este necesară recalificarea şomerilor;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

104

7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR  Calitatea aerului  Calitatea aerului

Calitatea aerului



Poluarea fonică



Calitatea apelor



Vegetaţia şi solurile



Gospodărire deşeuri

Spaţiide verzi În aer se răspândesc şi se infiltrează produşi poluanţi proveniţi dintr-o infinitate surse de impurificare naturală şi artificială.  Zone de agrement Astfel, de pe unele suprafeţe se pot ridica în atmosferă pulberi de gaze rezultate din ciclul normal de dezvoltare al unor plante, din eroziunea eoliană a solurilor, etc., dar cei mai numeroşi şi mai periculoşi produşi poluanţi ai atmosferei provin din activităţile industriale, tehnice şi casnice. Emisii şi imisii de gaze şi pulberi Nivelul de poluare al aerului este influenţat de o serie de elemente fizico-chimice, meteorologice, topografice şi tehnice ale surselor ce emit poluanţi. Poluarea şi calitatea aerului în municipiul Paşcani au fost urmărite pentru principalele gaze (SO2, NO2) şi pulberi sedimentabile, de către A.P.M. Iaşi şi Direcţia de Sănătate Publică Jud. Iaşi. Rezultatele analizelor relevă concentraţii foarte mici ale indicatorilor SO2, NO2, după cum urmează: Tabelul 72 – Probe aer – valori medii orare Valori limită Medii orare Ord. 592/2002 Nume Punct NO2 SO2 NO2 SO2

105

Paşcani - Gară Paşcani – str. Moldovei Sursa: A.P.M. Iaşi

µg/m3 28,75 23,52

µg/m3 4,54 3,73

µg/m3 200 200

µg/m3 350 350

Măsurătorile poluanţilor în zona surselor de emisii fixe şi mobile au relevat concentraţii sub pragul inferior de evaluare. Evaluarea preliminară a calităţii aerului şi modelarea matematică a dispersiei poluanţilor au demonstrat că nu este necesară urmărirea continuă a poluanţilor din atmosferă. Pulberile sedimentabile sunt urmărite de către Direcţia de Sănătate Publică Iaşi. În perioada 2001 - 2005 situaţia pulberilor sedimentabile în municipiul Paşcani se prezintă astfel: Tabelul 73 – Pulberi sedimentabile An 2001 2002 Nr. determinări

59

Concentraţia maximă admisă (CMA) (g/mp/lună)

17

2003

2004

2005

72

72

72

72

17

17

17

17

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Valoarea minimă

0,26

2,9

2,10

1,80

1,30

Valoarea maximă

9,19

5,65

4,00

3,40

2,10

Valoarea medie Sursa: A.P.M. Iaşi

5,12

3,98

2,81

2,26

1,68

 Calitatea aerului

Se constată că în perioada 2001 – 2005, din numărul total de probe, nu au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile. În 2005, valorile concentraţiei de pulberi sedimentabile erau cuprinse între 1,30 şi 2,10 g/m 2/lună, valoarea medie de 1,68 g/m2/lună fiind cu mult sub limita maximă. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 74 – Pulberi sedimentabile 2006 Pulberi sedimentabile Nume Punct medii orare (g/m2/lună) Paşcani - SGA 12,85 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Sursa: A.P.M. Iaşi

CMA 2008 – 2015 STAS 12574/87 (g/m2/lună) 17 2007 – 2013

Se observă că în 2006 concentraţia de pulberi sedimentabile a crescut faţă de 2005, însă valoarea nu depăşeşte limita admisibilă. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI A.P.M. Iaşi nu are staţii de monitorizare a calităţii PAŞCANI aerului

în municipiul Paşcani datorită faptului că în urma studiilor efectuate de către specialiştii Institutului de Cercetare 2007 – 2013 Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti, nu a rezultat necesitatea instalării staţiilor de monitorizare în municipiul Paşcani. Se impunea amplasarea staţiilor în cazul în care concentraţiile poluanţilor ar fi fost aproape sau peste valorile limită stabilite în legislaţie.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

106

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR  Poluarea fonică

Poluarea fonică În municipiul Paşcani, poluarea sonoră este cauzată de: a) surse generatoare de zgomot în mediul ambiental (traficul rutier şi feroviar, intensitatea zgomotului produs de autovehicule, fiind direct proporţională cu viteza de STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI deplasare); b) surse generatoare de zgomot în spaţiul de lucru al unităţilor industriale. 2008 – 2015 Rezultatele măsurătorilor efectuate arată că intensitatea zgomotului, în perioadele de vârf ale traficului şi în special în zonele cu trafic intens, depăşeşte standardele şi normele STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI sanitare admise. Tabelul 75 – Măsurători ale nivelului de zgomot Nr. Locul măsurării L.E.Q Fond crt. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 1 2 3 4

2007 – 2013

CMA STAS 10009/88 70 2007 65 – 2013

Paşcani – str. Gării 76 60 Paşcani – str. Ceferiştilor 68 57 Paşcani – intersecţie str. 73 60 70 Cefereştilor cu str. Gării Paşcani – str. Moldovei INFRASTRUCTURII 64 50 EXISTENTE 70 SITUAŢIA

 Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

107 2007 – 2013

5 6 7 8 9 10 11

Paşcani – str. Grădiniţei – Sp. Municipal Paşcani – str. Grădiniţei CAPĂT Paşcani – str. Moldovei – Autobaza Paşcani - str. Moldovei – Banc Post Paşcani – str. Moldovei – Centru Paşcani – str. Ştefan cel Mare – Primărie Paşcani – str. Gării – spate gară

72

56

70

68

48

65

71

50

70

68

55

65

67

54

65

66

52

65

70

55

70

Nivelul de zgomot a înregistrat valori maxime de 70 - 76 db, iar nivelul echivalent de zgomot continuu (L.E.Q.) a fost între 64 - 76 db faţă de valoarea admisă de 65 db. Se constată depăşiri ale limitei de 65 db în special în cartierul Gară, unde este un trafic intens, dar şi în zonele unde sunt amplasate fabricile industriale. Zgomotul din cadrul unităţilor industriale sunt, în general, produse de motoarele, maşinile, utilajele şi instalaţiile care au piese mobile.

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Poluarea sonoră poate afecta sănătatea locuitorilor din Paşcani provocând, la nivelul  Calitateaoapelor organismului, gamă largă de efecte, începând de la uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv (aceste efecte apar la poluări sonore cu mult peste limitele admisibile). Calitatea apelor După natura sursei care o provoacă, poluarea apei poate fi naturală sau artificială. STRATEGIA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Apele de DE suprafaţă

În municipiului Paşcani, apele de suprafaţă sunt formate din cursul râului Siret şi câţiva 2008 – 2015 afluenţi ai acestuia: Gâşteşti, Boşteni, Sodomeni. Printre sursele de poluare naturale cu caracter temporar - accidental se numără: apele pluviale care au un conţinut ridicat în substanţe poluante. Aceste substanţe sunt transportate din zonele în care se depozitează deşeurile menajere, industriale şi zootehnice, STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI sau din zonele agricole care au fost tratate cu substanţe chimice fertilizante şi contra dăunătorilor. 2007 – 2013 În condiţii de secetă, debitele mici ale râurilor favorizează poluarea prin neasigurarea diluţiei substanţelor poluante. De asemenea, iarna în condiţiile existenţei podului de gheaţă şi STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI temperaturilor scăzute gradul de autoepurare al apelor este redus. 2007 – 2013 Poluarea antropică a apelor de suprafaţă este cauzată de deversarea apelor uzate provenite din reţeaua de canalizare a municipiului sau de la unităţi industriale şi agricole.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

108

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

Principala sursă de poluare a râului Siret din Paşcani o constituie DAC Paşcani din cauza unui grad de epurare insuficient (80 - 85%). Indicatorii de calitate afectaţi sunt: CBO5, CCOCr, NH4. D.A.C. Paşcani deserveşte o populaţie de 26.100 locuitori, iar volumul de ape uzate evacuate anual în râul Siret se ridică la 3.239 mil. m3. Calitatea râului Siret este urmărită de A.P.M. Iaşi şi A.N. Apele Române – Direcţia Apelor Siret, prin efectuarea de analize la unele grupe de indicatori (regim de oxigen, grad de mineralizare, etc.). Pentru râul Siret s-au avut în vedere următorii indicatori: CBO5, amoniu, CCO-Mn. Până în anul 2005 aceşti indicatori de calitate au fost urmăriţi doar în secţiunea amonte Paşcani Lespezi, iar începând cu anul 2006 au început să fie monitorizaţi parametrii de calitate ai râului Siret şi în secţiunea aval de Paşcani – aval evacuare D.A.C. Paşcani. Monitorizarea calităţii apei amonte şi aval din Paşcani, permite o evaluare a impactului generat de activităţile desfăşurate pe raza municipiului. Astfel, valorile parametrilor de calitate înregistraţi sunt prezentate în tabelul 76: Tabelul 76 – Calitatea râului Siret în secţiunile amonte şi aval Secţiunea pe râul Siret 2005 2006 – trim. I Indicatori de calitate Aval Paşcani – Aval Paşcani – Amonte Amonte aval evacuare aval evacuare Paşcani-Lespezi Paşcani-Lespezi D.A.C. Paşcani D.A.C. Paşcani CBO5 (mg/l) 3,13 - în anul 2005 2,11 2,83 DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR secţiunea nu a Amoniu (mg/l) 0,22 0,83 1,41 fost monitorizată Calitatea CCO-Mn (mg O2/l) apelor 5,43 3,02 5,79 Sursa: Direcţia Apelor Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani

Apele subterane Monitorizarea calităţii apei subterane în zona Paşcani se realizează de către Direcţia Apelor Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani prin 6 foraje de studiu amplasate în aval de localitatea Paşcani (două pe malul stâng şi patru pe malul drept). STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Rezultatul analizelor fizico-chimice efectuate în anul 2005 la principalii indicatori de calitate 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 77: Tabelul 77 – Calitatea apelor subterane, indicatori Indicatori de calitate UM valoare STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI medie 2005 CBO5 mg/l 0,92 CCo-Mn Amoniu Azotiţi

mgO2/l mg/l mg/l

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

4,10 0,47

2007 – 2013

0,036

Fier mg/l 0,40 Sursa: Direcţia apelor Siret – Sistemul hidrotehnic independent 2007 Paşcani – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

109 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Efectele poluării apelor se manifestă atât la oameni, care se pot îmbolnăvi cu viruşi proveniţi din aceste ape, cât şi asupra biocenozelor acvatice prin modificări structurale ale acestora. În evidenţa Inspectoratului de Medicină Preventivă sunt trecute o serie de cazuri de îmbolnăviri, după cum reiese şi din tabelul 78: Tabelul 78 – Bolile transmisibile prin apă - 2005 Hepatită virală Dizenterie Localitate (Nr. cazuri) (Nr. cazuri) Zona Paşcani - total 77 Urban

6

Rural 71 Sursa: Inspectoratul de Medicină Preventivă Iaşi

Boală diareică acută (Nr. cazuri) 4 230 1

49

3

181

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR  Vegetaţia şi solurile

Calitatea vegetaţiei şi a solurilor Suprafaţa de pădure în perimetrul administrativ al municipiului Paşcani este de 253 ha. Trupurile de pădure sunt în general mici ca suprafaţă, dispersate în teritoriu, fiind prezente mai ales pe latura sudică a teritoriului administrativ. Administrarea suprafeţei de pădure STRATEGIA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI revine înDE cea mai mare parte Ocolului Silvic Paşcani. PAŞCANI 2008de – 2015 Pădurile şi pajiştile naturale au în cea mai mare parte a teritoriului o stare bună calitate. Fac excepţie mici suprafeţe (cca 5 ha) afectate de uscare, sau păşunat abuziv, precum şi unele păşuni afectate de alunecările mai recente. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Starea solurilor

Categorii de terenuri degradate:

2007 – 2013

 Terenuri degradate prin alunecări de teren se întâlnesc pe versanţii cu înclinări accentuate ai văilor Boşteni şi Văduţu, precum şi la baza versantului stâng al

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

110

Siretului la nord de Blăgeşti. Suprafaţa totală afectată este de cca. 230 ha. Local, alunecările sunt combinate cu forme de eroziune torenţială (ogaşe, ravene) şi de suprafaţă. Pe versanţii văii Văduţu au fost executate plantaţii forestiere pentru stabilizarea terenului, şi prevenirea reactivării alunecărilor. Cu excepţia acestor zone plantate, restul terenurilor afectate pot fi considerate zone de risc, având în continuare potenţial de alunecare;  Terenuri degradate prin eroziuni torenţiale sunt întâlnite în lungul albiilor adâncite ale văilor Gâşteşti, Fântânele, Boşteni şi Văduţu, mai ales în zona bazinelor lor de recepţie, precum şi local pe versanţii cu alunecări. Suprafaţa afectată de eroziuni torenţiale este de 28 ha;  Terenuri degradate prin eroziuni de suprafaţă sunt întâlnite pe toţi versanţii cu pante mai mari de 5 %, fiind cu atât mai afectate cu cât panta este mai mare. Fenomenul este mai puternic pe versanţii accentuaţi ai văilor Boşteni şi Văduţu, pe versantul de racord al terasei Paşcani cu lunca, pe versantul stâng al Siretului unde eroziunea de suprafaţă este moderată spre puternică. Terenurile afectate de acest fenomen însumează cca. 1.900 ha;  Terenuri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii se întâlnesc în lunca Siretului şi lunca pârâului Hăsnăşeni. În lunca Siretului zonele cu exces de umiditate se întâlnesc pe fostele albii şi în apropierea lor, pe traseul fostei albii a pârâului Fântânele, la contactul cu versanţii unde apar izvoare. Zonele inundabile sunt întâlnite în sectorul cel mai coborât al luncii limitrof albiei minore actuale a Siretului, la sud de zona îndiguită din lungul albiei pârâului Hăznăşeni, la debuşarea unor văi torenţiale şi local la baza versanţilor (inundaţii de pantă);

ÎNCONJURĂTOR  Terenuri degradate prin acumulări laDIAGNOZA zi de nisip şi MEDIULUI pietriş sunt întâlnite în lungul albiei Siretului, în sectoarele de depunere a aluviunilor grosiere (renii), şi care  Vegetaţia soluriledin punct de vedere al modului de folosinţă, în categoria terenurilor sunt şi trecute neproductive.

Zone cu riscuri naturale În municipiul Paşcani au fost identificate următoarele categorii de riscuri naturale: Riscuri de ECONOMICO-SOCIALĂ alunecare – surpare - pe versanţii neplantaţi STRATEGIA  DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI

ai văilor ce traversează localităţile Boşteni, Sodomeni, Gâşteşti, pe versantul stâng al Siretului în partea de nord a localităţii Blăgeşti, pe versantul de racord al terasei Paşcani în oraşul 2008 – 2015 Paşcani;  Riscuri de inundaţii (cu probabilitate de 5 %) - partea de nord-est şi est a suburbiei Lunca, limita de nord-vest a localităţii Blăgeşti, partea de sud şi est a STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI oraşului Paşcani;  Riscuri la seisme - tot teritoriul oraşului se încadrează în zona E, căreia îi 2007 – 2013 corespunde gradul seismic VII.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

111

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR  Gospodărirea deşeurilor

Gospodărirea deşeurilor Sistemul de colectare, transport şi depozitare a reziduurilor menajere În funcţie de natura şi locul de producere, în municipiul Paşcani, reziduurile pot fi clasificate astfel: DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI STRATEGIA Tabelul 79 – Clasificare reziduuri 2008 – 2015 Nr. Denumirea Provenienţa crt. reziduului 1. Reziduuri menajere - Locuinţe individuale sau colective; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI - Instituţii publice (grădiniţe, şcoli, internate, cămine, creşe, hoteluri, restaurante, cantine, instituţii 2007 – 2013 administrative, unităţi militare, etc.); - Unităţi comerciale; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura

112

2.

Reziduuri stradale

-

3.

Reziduuri industriale

-

4.

-

5.

Reziduuri din construcţii Reziduuri comerciale

6.

Reziduuri agricole

-

7.

Reziduuri sanitare (patologice) Reziduuri speciale (periculoase)

-

8.

-

-

Unităţi alimentare; Organizaţii cooperatiste; Societăţi comerciale (exclusiv cele tehnologice). Reziduuri aruncate sau depuse pe căile publice (şosele, străzi, alei, trotuare, incinte, scări, căi ferate, etc.). Reziduuri provenite din activitatea industrială (resturi din materia primă, materiale de bază şi cele auxiliare). Reziduuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile. Reziduuri provenite din activitatea de comerţ (ambalaje, produse perisabile, etc.). Reziduuri provenite din unităţile agricole şi zootehnice (inclusiv dejecţii animaliere). Reziduuri provenite din instalaţii de sănătate (spitale, dispensare, sanatorii, etc.). Reziduuri explozive, radioactive, etc. care necesită măsuri speciale de tratament.

Dezvoltarea urbanistică şi industrială municipiului Paşcani antrenează producerea unor cantităţi din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale şi industriale care, prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute de reziduurile solide, determină ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de controlat provocând - în cazul evacuării şi depozitării necontrolate - poluarea aerului şi apei, creând totodată probleme legate de apariţia microorganismelor patogene, rozătoarelor şi altele, cu efecte dăunătoare asupra igienei publice. Depozite de deşeuri menajere şi industriale În municipiul Paşcani există un depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale. Acesta este DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR situat în Valea Seacă, la o distanţă de cca. 2 km de limita municipiului Paşcani şi 6 Km de Fântânele. Depozitul se întinde pe o suprafaţă de 2,7 ha, iar suprafaţa ocupată a acestuia  Gospodărirea deşeurilor este de 1,5 ha. Cantitatea de deşeuri depozitată anual este de circa 18.000 t. Rampa de deşeuri menajere este veche având peste 35 de ani. Depozitul beneficiază de o impermeabilizare naturală, existând un şanţ de drenare a apelor pluviale. În prezent depozitul este îngrădit, fiind asigurată paza acestuia. Pentru evitarea autoaprinderii sunt prevăzute 3 containere pentru colectarea biogazului. Impactul depozitului de deşeuri menajere asupra mediului este monitorizat printr-o serie de analize ale apei subterane efectuate în anotimpul rece şi anotimpul cald. În afară de deşeuri STRATEGIA ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI ajung şi deşeuri industriale. menajereDEşiDEZVOLTARE stradale (cca 45.000 m3 anual), la acest depozit – 2015 Cel mai apropiat curs de apă este pârâul Irmolea, aflat la cca. 10m de incintă.2008 Indicatorii de calitate pentru parametrii fizico-chimici ai apelor din pârâul Irmolea, conform buletinelor de analiză efectuate de Agenţia de Protecţie a Mediului, arată că nu pot fi semnalate probleme majore în ceea ce priveşte impactul A activităţilor desfăşurate în cadrul unităţii analizate STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ MUNICIPIULUI PAŞCANI asupra factorului de mediu apa (se constată doar o uşoară depăşire a concentraţiei de sulfuri, Fe total şi MTS). 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

113

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

Calitatea apelor pluviale din zona amplasamentului este nesatisfăcătoare, analizele efectuate relevând depăşiri la majoritatea indicatorilor. Depozitul actual are un grad de ocupare în proporţie de 90%. Din acest motiv este necesară închiderea lui şi urmărirea post închidere. Legislaţia în vigoare (Ord. 349/2005) prevede închiderea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă în anul 2009. În prezent este întocmit proiectul de închidere, monitorizare post-închidere şi ecologizare a acestui depozit. Direcţia de apă-canal Paşcani deţine un depozit neamenajat ce ocupă o suprafaţă de 2,3 ha, având un volum ocupat de 30.000 m3. Aici sunt depozitate nămoluri de la Staţia de Epurare Paşcani. Există zone în care se fac depozitări necontrolate de deşeuri, cum sunt depozitările necontrolate de-a lungul liniei de cale ferată, unde salubrizarea zonei se face de două ori pe an, sau în suburbii depozitarea se face adesea în zona albiilor minore ale cursurilor de apă, fapt care constituie un risc de poluare pentru apele de suprafaţă. Tabelul 80 – Agenţi de salubritate în municipiul Paşcani Natura Nume Activităţi desfăşurate proprietăţii R.A.G.C.L. Paşcani integral de stat Salubrizare, producţie, energie termică şi transport local. Primăria Paşcani integral de stat Salubrizare, repararea şi Sector Gospodărire întreţinere drumuri, amenaj. şi comunală întreţinere spaţii verzi. Sursa R.A.G.C.L. Paşcani

Nr. personal 142 145

În Paşcani, activitatea de salubrizare se realizează prin intermediul a două instituţii de stat, DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR în cadrul cărora lucrează 287 de persoane.  Gospodărirea deşeurilor

Tabelul 81 - Mijloace fixe pentru colectarea deşeurilor Mijloace fixe pentru colectarea deşeurilor Pubele plastic / Boxe Agentul de salubritate Containere STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ europubele A MUNICIPIULUI PAŞCANI (parter+subsol) Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate 3 R.A.G.C.L. Paşcani 58 4 m3 / buc. 19 2008 16 –m2015 / buc. Primăria Paşcani – Sector 18 1,8 15 16 m3 / buc. Gospodărire comunală Sursa R.A.G.C.L. Paşcani STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

114

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

Pentru colectarea deşeurilor sunt amenajate mijloace fixe cum ar fi: 18 pubele din plastic cu o capacitate de 1,8 m3 fiecare, 58 de containere cu o capacitatea de 4 m 3/buc şi 34 de boxe la parter sau în subsolurile blocurilor, având o capacitate de 16 m 3 fiecare. Tabelul 82 – Utilaje pentru colectarea deşeurilor Utilaje pentru colectarea deşeurilor Transportor Tractor cu Agentul de Autobasculantă Altele container remorcă salubritate Cap. Cap. Cap. Cap. Nr. Nr. Nr. Nr. (m3) (m3) (m3) (m3) R.A.G.C.L. Paşcani 3 4 1 5 1 5 1 1 Primăria Paşcani Sector Gospodărire 5 5 2 16 1 1 comunală Sursa R.A.G.C.L. Paşcani Pentru realizarea serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor, agenţii de salubritate au la dispoziţie 3 transportoare container, 6 tractoare cu remorcă şi 3 autobasculante. Tabelul 83 - Compoziţia medie a deşeurilor menajere Hârtie Compoziţia Sticlă Metale Plastice carton deşeurilor (%) 10 6 4 15

Textile 5

Materiale organice 16

Altele 44

Deşeurile menajere rezultate din locuinţe, instituţii şi diverse unităţi economice sunt precolectate în recipienţi de diferite tipuri şi capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest sens.

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR  Gospodărirea deşeurilor

Concluzii:



Suprafaţă mare de terenuri degradate (aprox. 2.158 ha). Cauzele principale sunt alunecările de teren, inundaţiile, acumulările de nisip şi pietriş, eroziunea torenţială,

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

etc.;



– 2015 Există mici suprafeţe de păduri şi pajişti, de cca. 5 ha afectate de uscare2008 şi păşunat

abuziv;



Sursele principale de poluare în municipiul Paşcani sunt generate de activităţile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

115

industriale şi urbane, de traficul rutier şi feroviar şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor;



Nu se înregistrează depăşiri ale indicatorilor privind poluarea atmosferei în zonele urbane, de aceea în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că nu este necesară instalarea aparatelor de monitorizare a aerului în municipiul Paşcani;



Se înregistrează depăşiri ale indicatorilor de poluare în apa râului Siret, cauzate de evacuările directe de ape uzate menajere şi de randamentele scăzute la staţiile de epurare a apelor uzate (80 – 85%);



În sistemul de colectare şi transport deşeuri sunt utilizate mijloace de transport deschise, improprii acestei activităţi;



Există un depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale cu grad de ocupare în proporţie de 90%, astfel este necesară închiderea acestuia până în anul 2009 şi urmărirea postînchidere;



Rampa de descărcare a deşeurilor menajere nu este amenajată corespunzător astfel încât să permită realizarea unei activităţi de depozitare în condiţii de siguranţă ecologică;



Nu există un spaţiu amenajat corespunzător pentru depozitarea substanţelor toxice şi periculoase;



Nu există sistem de protecţie exterioară a zonei depozitului de deşeuri - perdele vegetale de protecţie;



Nu există sistem de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare;



Incorectă gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, grad redus de valorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată (pe malurile

DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

cursurilor de apă, de-a lungul căilor ferate).  Spaţii verzi

Spaţii verzi şi zone de agrement Municipiul Paşcani are o suprafaţă totală de spaţii verzi amenajate, sport şi agrement de 15,60 ha. Pe teritoriul municipiului se deosebesc mai multe categorii de spaţii verzi şi sport, dintre STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI care:  parcul din centrul oraşului care asigură zona de protecţie a monumentelor 2008 – 2015 istorice;  fâşiile plantate în lungul străzilor Moldovei şi Ştefan cel Mare;  plantaţiile de consolidare amplasate pentru stabilizarea versantului ce leagă extremităţile oraşului. Plantaţii de consolidare STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANIse întâlnesc şi în intravilanele 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

116 2007 – 2013

localităţilor Blăgeşti, Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni (care sunt cuprinse în cadrul zonei funcţionale de protecţie şi păduri);  zona de sport care este constituită din două nuclee (la nord de str. Moldovei şi la nord de str. Ceferiştilor). Aceste zone necesită însă amenajări. În localitatea Lunca, există un teren de sport în extravilan. Oraşul Paşcani se confruntă cu o criză a spaţiilor verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber. Singurul loc de joacă pentru copii şi de relaxare pentru adulţi este parcul din zona Deal, dar şi acesta este neîngrijit şi destul de mic având în vedere populaţia municipiului. Un alt parc ar mai fi cel din zona lacului Peştişorul, însă acesta nu a mai fost întreţinut. Alt loc care ar putea fi valorificat de locuitorii oraşului este fântâna arteziană din zona Vale, dar, deşi are 17 ani de existenţă, aceasta nu a mai fost dată în folosinţă. Locurile de joacă pentru copii reprezintă, de asemenea, o problemă pentru municipiul Paşcani. Cele existente sunt într-o stare deplorabilă, aşa cum se întâmplă cu locul de joacă din spatele blocului C9 din zona Vale sau cu locul de la fostul ştrand. Din loc de joacă, zona a devenit depozit de gunoaie. Construcţiile care se ridică în ritm alert duc la dispariţia spaţiilor verzi din ce în ce mai mult. În Paşcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m2 de spaţiu verde, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă minim 50 m2 pe cap de locuitor. Concluzii:



Spaţiile verzi şi zonele de agrement din municipiul Paşcani sunt insuficiente, având în vedere populaţia acestuia;



Nu există locuri de joacă pentru copii, dimpotrivă vechile zone reprezintă un real pericol pentru aceştia, din cauza depozitării de deşeuri şi a dezafectării parcurilor;



Spaţiile verzi, cum ar fi cele din lunca Siretului ar putea fi folosite cu succes ca zone de agrement;

 Întreţinerea parcurilor şi a ştrandului a fost neglijată; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este cu mult sub cea recomandată de În Paşcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m 2 de 2008 - 2015 spaţiu verde, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă minim 50 m 2 pe Organizaţia Mondială a Sănătăţii. cap de locuitor.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

117 2007 – 2013

8. TURISMUL

TURISMUL

 Monumente istorice

Obiective turistice



Monumente istorice



Obiective turistice



Tipuri de turism



Activitatea turistică

Practicarea turismului, în municipiul Paşcani, presupune valorificarea atât a cadrului natural al zonei cât şi cel antropic. Factorii favorabili activităţii de turism din Paşcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din împrejurimi. Alt element natural atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu păduri, în special cele care sunt în apropiere. Municipiul Paşcani se bucură de frumuseţea codrilor de la Moţca dublată de prezenţa luncii Siretului.

118

Monumente istorice şi obiective turistice Oraşul are numeroase zone arheologice care aduc dovada că aceste meleaguri au fost locuite încă din paleolitic. Dovezile arheologice, etnografice trebuiau adunate şi păstrate într-un loc special amenajat. Paşcaniul a dat personalităţi culturale ţării noastre: scriitorii Mihail Sadoveanu şi Petre Varlan, academicianul Constantin Ciopraga, mitropolitul Visarion Puiu, preoţii Cicerone şi lordache lordăchescu. Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat la 1 decembrie 1997 ca urmare a unei hotărâri din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie. Datorită cercetărilor arheologice efectuate în aceşti ani s-a reusit, nu numai valorificarea zonelor cunoscute de specialiştii în domeniu ci şi evidenţierea altora noi. Amintim câteva din obiectele descoperite şi expuse la muzeul Municipal:  Moneda romană din timpul lui Commodus (193 d.H.);  Moneda de argint din 1402;  Urne Cucuteni;  Vase din cultura Nouă;  Vase din cultura Dridu;  Numeroase unelte şi arme preistorice;  Topoare neolitice şi eneolitice;  Celturi;  Idoli totemici si antropomorfi;  Fragmente osteologice de mamut provenite de pe valea Siretului. Casa Cantacuzino-Paşcanu este un monument istoric şi de arhitectură laică, construit între 1640-1650 cu două nivele, având un foişor cu cabane din piatră şi un bogat decor sculptat. Biserica Sf. Voievozi datează din anul 1664. I s-au adus unele refaceri în anul 1807. Palatul Al.I.Cuza (Ruginoasa, 11 km) este un monument istoric şi de arhitectură laică. Palatul a fost construit între 1800-1811 în stil neogotic de Săndulache Sturdza. Al.I. Cuza la cumpărat în anul 1862. Este înconjurat de un frumos parc unde se află bisericaTURISMUL devenită ulterior capela palatului domnitorului A.I. Cuza. Palatul a fost restaurat în anii: 1963, 19711975, 1982. Monumente istorice Obiective turistice

Mausoleul Vasile Alecsandri (Mircesti, 20 km) aminteşte de bisericile moldoveneşti din timpul lui Ştefan cel Mare. Obiectivul este amplasat într-un cadru pitoresc. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

119

Centrul folcloric Ruginoasa (11 km) găzduieşte obiceiuri populare tradiţionale calendaristice (datini şi obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă), manifestări tradiţionale legate de unirea principatelor. Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir. În cimitirul oraşului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc. Monumente de arhitectură ecleziastică Dintre monumentele de arhitectură ecleziastică enumerăm:        

Parohia "Sf.Vineri" ; Parohia "Sf.Voievozi"; Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”; Parohia "Pogorârea Sf.Duh”- Blăgeşti; Parohia "Sf.Arh.Mihail si Gavril" – Boşteni; Parohia "Adormirea Maicii Domnului" – Gâşteşti; Parohia "Sf.Gheorghe" – Lunca; Parohia "Sf.Apostoli Petru si Pavel" – Sodomeni.

TURISMUL  Tipuri de turism

Principalele tipuri de turism

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

120

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

În zona limitrofă municipiului Paşcani şi în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:  Turismul itinerant - Având în vedere că municipiul Paşcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre: Iaşi, Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influenţează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turişti care se îndreaptă spre municipiul Iaşi.  Turismul cultural-istoric este susţinut de existenţa unor monumente cu valoare istorică amplasate în municipiu, cum ar fi: palatul ce a aparţinut familiei domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa şi Muzeul Municipal Paşcani. În cadrul acestora s-au adunat obiecte de mare valoare etnografică: fuste de lână, costum de mire şi de mireasă din lână figaie, zabun, bertă, buduroi, plug de lemn, etc.. În colecţia muzeului se păstrează şi obiecte religioase - cărţi şi icoane, decoraţii militare şi o importantă colecţie de monede începând din antichitate şi până în ziua de azi. Se mai găsesc arme medievale şi din cele două războaie mondiale şi câteva imagini mai vechi ale oraşului Paşcani. Activitatea expoziţională începută din 24 iunie 2001 a adus numeroşi vizitatori atât din oraşul Paşcani, cât şi din afara oraşului. Printre personalităţile care au vizitat expoziţiile se numără: academicianul Constantin Ciopraga, ambasadorul Elveţiei în România, artiştii Sofia Vicoveanu, Mioara Velicu. De asemenea, grupuri de vizitatori din Israel, Norvegia, Elveţia, Germania, şi nu în ultimul rând grupurile de copii de la grădiniţele, şcolile şi liceele din Paşcani şi împrejurimi, au vizitat monumentele municipiului Paşcani.  Turismul de sfârşit de săptămână/de agrement este susţinut de amenajările turistice de la Codrii Paşcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moţca, de ieşirile în zona apropiată a râului Siret.

TURISMUL  Activitatea turistică

Activitatea turistică

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

121 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Situaţia unităţilor de cazare turistică şi capacitatea lor, la nivelul municipiului Paşcani se prezintă după cum urmează : Tabelul 84 - Numărul societăţilor comerciale cu activitate în turism Număr total societăţi comerciale Domeniu 2001 2002 2003 2004 Agenţii de turism 0 1 3 4 Activitate hotelieră 1 1 2 2 Restaurante, baruri, 34 38 25 30 cafenele Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

2005 7 4 33

Domeniile care întregesc activitatea de turism din cadrul municipiului Paşcani sunt agenţiile de turism, activitatea hotelieră şi cea a restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din oraş. În decursul anilor 2001 – 2005 se observă că numărul agenţiilor de turism creşte. Astfel dacă în 2001 nu exista nici o societate de acest gen, în 2005 s-au înregistrat 7 agenţii de turism. Referitor la activitatea hotelieră se observă că în anul 2005 figurează 4 unităţi. Tabelul 85 – Unităţi de cazare în municipiul Paşcani Nr. unităţi de cazare Clasificare Zona 1 * * * Pascani 1 * Pascani 2 ** Paşcani Tabelul 86 – Locuri în unităţi de cazare Denumire Locuri în unităţi de cazare –total – număr Locuri în hoteluri – număr Sursa: Fişa municipiului Paşcani

2000 106 106

2001 106 106

2002 106 106

2003 68 68

2004 69 69

2005 89 75

În 2005, turiştii aveau la dispoziţie 89 de locuri în unităţile de cazare. Se observă o creştere de 8,7% faţă de 2004 când se înregistrează 69 de locuri, însă, spre deosebire de anul 2000 când existau 106 locuri de cazare, numărul de locuri în unităţile de cazare este în scădere. Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul 2005. Tabelul 87 – Numărul angajaţilor în sectorul turism Număr salariaţi Domeniu 2001 2002 2003 2004  Activitatea turistică Agenţii de turism 0 6 14 27 Activitate hotelieră 37 37 44 48 Restaurante, baruri, cafenele 102 90 80 97 Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

TURISMUL

2005 37 69 108

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

122

În anul 2005, în turism, erau angajate 214 persoane dintre care: 37 la agenţiile de turism, 69 în activitatea hotelieră şi 108 în restaurante, baruri, cafenele. Tabelul 88 – Cifra de afaceri a societăţilor comerciale cu activitate în turism Cifra de afaceri exprimată in mii lei Domeniu 2001 2002 2003 2004 2005 Agenţii de turism 0 342,14 1.683,96 2.178,76 2.399,92 Activitate hotelieră 456,12 567,75 937,60 1.256,26 1.739,29 Restaurante, baruri, cafenele 1.757,54 1.763,44 2.123,74 4.969,22 5.912,61 Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi În perioada anilor 2001 - 2005 cifra de afaceri a crescut, astfel că în 2005 agenţiile de turism înregistrează o cifră de afaceri de 2.399,92 mii lei, faţă de 2002 când se înregistrau 342,14 mii lei. În domeniul hotelier se observă de asemenea o creştere a cifrei de afaceri. În 2005 cifra de afaceri a crescut cu un procent de 38,44% faţă de anul 2004.

Concluzii:



Principalele forme de turism practicate în municipiul Paşcani sunt: turismul itinerant, cultural-religios, de sfârşit de săptămână/de agrement;



Slaba promovare a potenţialului turistic la nivel judeţean, regional şi naţional prin: pliante, broşuri, hărţi, CD-uri şi site-uri de prezentare;



Se constată lipsa de noi locuri de cazare pentru turişti, care să corespundă standardelor uniunii europene;



În municipiul Paşcani se întâlnesc numeroase monumente istorice şi culturale, prezentând un potenţial de dezvoltare turistică deosebit;



Infrastructura obiectivelor culturale şi istorice este deficitară, lipsa lucrărilor de punere în evidenţă şi înfrumuseţare a acestora;



În ultimii ani se observă că numărul agenţiilor de turism este în creştere.



Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul 2005.



Prin intermediul turismului se contribuie la dezvoltarea economică şi socială a municipiului, în acest sector fiind angajate peste 200 de persoane;



Cifra de afaceri obţinută în urma activităţilor de turism se află în creştere de la an la an.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

123 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

9. EGALITATEA DE ŞANSE



Persoane cu nevoi speciale



Persoane cu CES



Egalitatea de gen

124

EGALITATEA DE ŞANSE  Persoane cu nevoi speciale

Persoane cu nevoi speciale În anul 2006 existau în municipiul Paşcani un număr de 338 persoane cu dizabilităţi şi 74 copii cu cerinţe educaţionale speciale. Persoanele cu handicap, în anul 2005, erau în număr de 158. Numărul de persoane instituţionalizate în anul 2005 era de 77. În anul 2005, Consiliul Judeţean Iaşi aprobă „Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului privind persoanele cu dizabilităţi”, în care sunt cuprinse şi persoanele cu dizabilităţi din municipiul Paşcani. Priorităţile strategiei sunt:  evaluarea/reevaluarea persoanelor cu handicap, elaborarea de planuri individuale de recuperare pentru aceştia;  crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu handicap;  dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap;  dezvoltarea de servicii de consiliere, informare şi reorientare;  dezvoltarea de servicii de consiliere psihologică socială şi medicală;  dezvoltarea de servicii de consiliere juridică;  îmbunătăţirea accesibilităţii existente după normele tehnice în vigoare. În municipiul Paşcani există 3 centre de plasament. Aceste centre funcţionează ca:  subunităţi fără personalitate juridică, desfăşurând o activitate de protecţie a copiilor care trăiesc în stradă primiţi în plasament;  instituţii de ocrotire socială care au în îngrijire, în regim permanent, copii cu dizabilităţi şi cu nevoi speciale. În anul 2006 de serviciile acestor instituţii beneficiau un număr de 22 de copii proveniţi din mediul stradal sau din familii fără posibilităţi de creştere şi educare, cu vârste cuprinse între 10 ani - 19 ani. Începând cu septembrie 2005 centrul ocroteşte şi un număr de 13 copii cu dizabilităţi. Sunt instituţionalizaţi 77 copii, dintre care 38 sunt fete şi 39 băieţi, cu vârste cuprinse între 7 şi 23 ani. Pe timpul ocrotirii, copiii dispun de un program de educaţie. Prin intermediul acestor centre de plasament se urmăreşte îngrijirea, educarea şi corectarea tulburărilor de comportament ale copiilor rezidenţi, precum şi asigurarea asistenţei medicale şi juridice de care au nevoie, restabilirea legăturii cu familia (restrânsă sau lărgită). De asemenea, pentru copiii cu dizabilităţi aflaţi în aceste centre, scopul este de a desfăşura activităţi educative şi terapeutice, menite să diminueze deficienţele de intelect, precum şi evidenţierea şi afirmarea calităţilor pe care le au copiii. Pentru recuperarea acestor copii se realizează: consiliere psiho-pedagogică, terapii, programe educaţionale. În dotarea acestora există şi un centru de zi, pentru copiii care învaţă la Şcoala Specială. Pentru aceştia se asigură masa la prânz şi transport la şi de la şcoală, având în vedere faptul că aceşti copii provin din comunele limitrofe. De asemenea, există un centru compartimentat în 5 module cu dormitoare şi camere de zi, dotat cu mobilier şi echipament adecvat asigurării unui mediu de viaţă asemănător celui de tip familial.

125

EGALITATEA DE ŞANSE  Egalitatea de gen

Persoane cu cerinţe educaţionale speciale În anul 2006 numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale era de 74. În municipiul Paşcani există o singură şcoală specială (Şcoala Specială Paşcani) pentru copii cu nevoi educaţionale speciale.ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI STRATEGIA DE DEZVOLTARE Situaţia infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi şi cu cerinţe educaţionale în anul 2008 – 2015 2006 este prezentată în tabelul 89. Tabelul 89 – Situaţia infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi Nr. crt. Denumire instituţie Număr instituţii 1 Şcoală specială 1 2007 – 2013 2 Centre de plasament 4 3 Complex servicii comunitare 1 4 Fundaţii pentru copii 1 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANIservicii sociale Sursa: Primăria ECONOMICO-SOCIALĂ Municipiului Paşcani – Departamentul STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2007 – 2013

Egalitatea de gen Populaţia totală stabilă, în municipiul Paşcani, în anul 2006 era de 43.828 persoane dintre SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE care 22.210 femei, respectiv 50,67%.  Infrastructura În anul de comunicaţii

2002, numărul persoanelor de sex feminin apte de muncă era de 15.275, respectiv 50,71% din total populaţie aptă de muncă. Populaţia activă feminină, în anul 2002, deţinea un procent de 44,7% din totalul populaţiei active a municipiul Paşcani.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Din totalul populaţiei ocupate, la nivelul anului 2005 (11.319 persoane), populaţia feminină reprezenta un procent de 47%, respectiv 5.319 femei. Rezultă că din punct de vedere al 2007 – 2013 ocupării, persoanele de sex feminin sunt uşor defavorizate în anumite domenii de activitate. În ceea ce priveşte populaţia inactivă (populaţia vârstnică, copii, populaţia şcolară), persoanele de sex feminin reprezentau, la nivelul anului 2002, un procent de 55,34%, respectiv 13.732 persoane. Cele mai multe persoane de sex feminin sunt angajate în industrie (apoximativ 60% din totalul femeilor salariate), iar industria predominantă, din punct de vedere al salariaţilor, la nivelul municipiului Paşcani este industria usoară, care, de regulă, lucrează în sistem lohn. Ca urmare a includeriii României în Uniunea Europeană, există un risc foarte mare ca numărul persoanelor de sex feminin din industria uşoară să scadă, cauzat de restrângerea activităţii sau închiderea firmelor care activează în acestă ramură.

126

EGALITATEA DE ŞANSE  Egalitatea de gen

Tabelul 90 – Populaţia feminină aptă de muncă pe grupe de TOTAL FEMININ Vârsta Număr Număr % persoane persoane TOTAL 30.121 100 15.275 STRATEGIA DE 16-29 DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI ani ECONOMICO-SOCIALĂ 10.355 34,4 4.962 30-44 ani 10.342 34,3 5.654 45-54 ani 6.605 21,9 3.235 55-64 ani 2.819 9,4 1.425 Sursa: D.J.S. Iaşi – anul 2002

vârstă % 100 32,5 37 2008 – 2015 21,2 9,3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Populaţia feminină aptă de muncă era de 15.275 persoane în anul 2002. Analizând indicatorul pe sexe se observă că populaţia feminină aptă de muncă este mai 2007numeroasă – 2013 decât cea masculină. În ceea ce priveşte indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere ridicată a populaţiei feminine apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani (32,5%) şi 30 – 44 ani (37%).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2007 – 2013

În segmentul de vârstă 16 – 29 ani care reprezintă populaţia tânără aptă de muncă, ponderea persoanelor de sex feminin este mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE observă astfel o revenire a populaţiei masculine în detrimentul populaţiei feminine.  Infrastructura Domeniile de comunicaţii

de activitate în care sunt angajate persoanele de sex feminin sunt cele din statisticile naţionale: sănătate şi asistenţă socială, învăţământ, industrie uşoară, agricultură. De obicei persoanele de sex feminin ocupă locurile din eşaloanele 2 şi 3, unde, deşi există un volum mare de muncă, implicarea decizională este limitată.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

127

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

10. TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII



Sistemul de învăţământ



Administraţia locală

128

TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII  Dotări IT&C

Lipsa datelor centralizate la nivel local, privind atât dotarea cu echipamente informatice a instituţiilor publice şi firmelor private, cât şi mijloacele electronice de comunicare folosite face dificilă realizarea unei situaţii existente. Analiza folosirii echipamentelor informatice şi a mijloacelor electronice de comunicare s-a realizat pe baza datelor obţinute în urma intervievării, doar în sistemul de învăţământ şi administraţia publică locală. Sistemul de învăţământ Numărul de şcoli ce au în dotare calculatoare din municpiul Paşcani este de 15 (75%) din totalul de 20. Numărul total de calculatoare care există în şcolile din municipiul Paşcani este de 223. Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) au conexiune la internet, iar numărul de calculatoare conectate la internt este de 208, reprezentând 93,27% din totalul calculatoarelor existente. Referitor la specialiştii în IT, menţionăm că nici o şcoală din municipiul Paşcani nu are angajată o persoană pe acest domeniu. Administraţia publică locală Situaţia dotării cu calculatoare şi a mijloacelor electronice de comunicare folosite la nivelul administraţiei publice locale, la inceputul anului 2007 se prezintă astfel:  numărul total de calculatoare este de 96, din care doar 54 sunt conectate la internet;  calculatoarele sunt conectate în reţea ;  numărul persoanelor care deţin cunoştinţe de operare PC este de 14, iar cel al specialiştilor în informatică este 3;  administraţia publică locală nu oferă servicii publice electronice.

Concluzii:



Numărul de şcoli ce au în dotare calculatoare din municpiul Paşcani este de 15 (75%) din totalul de 20;



Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) aveau conexiune la internet, iar numărul de calculatoare conectate la internt era de 208;



Administraţia publică locală nu oferă servicii publice electronice;



Sunt necesare investiţii în domeniul IT şi în domeniul serviciilor electronice;

129

 Este necesară susţinerea şi formarea de resurse umane pentru operare PC; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Este necesară susţinerea şi formarea de specialişti în domeniul IT; 

Este necesară dezvoltarea conexiunilor de bandă largă (brodband).

2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

11. ANALIZA SWOT



Economia şi mediul de afaceri



Industria



Infrastructura



Agricultură şi dezvoltare rurală



Educaţia, Cultura, Sănătatea



Servicii sociale

130

ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA  Analiza SWOT

ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA PUNCTE TARI     









   

Numărul mare de microîntreprinderi şi IMMuri la nivel local; Ponderea ridicată a salariaţilor ce activează în IMM-uri şi microîntreprinderi; Numărul mare de firme ce activează în sectorul comerţ şi turism; Pondere ridicată a cifrei de afaceri în domeniul industriei; Distribuţia ridicată a microîntreprinderilor în aproape toate sectoarele de activitate mai puţin în domeniile: echipamente speciale inclusiv în domeniul securităţii şi apărării, industria extractivă, energie, poştă; Pondere ridicată a cifrei de afaceri în domeniul industriei alimentare, băuturilor şi tutunului în sectorul industriei; Înfrăţirea din punct de vedere economic a municipiului Paşcani cu oraşul Fjell Komunne din Norvegia; Existenţa filialelor Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM), Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CIMM) şi a Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (AIMM); Existenţa investiţiilor străine în domeniile comerţului, construcţiilor, industriei alimentare, industriei uşoare; Existenţa materiilor prime pentru industria alimentară; Expansiunea domeniului IT&C; Creşterea mare a numărului de IMM-uri în anul 2005 comparativ cu anul 2001; Prezenţa unor firme mari din industria alimentară care asigură aprovizionarea cu produse alimentare a municipiului.

PUNCTE SLABE        

   





 

Un nivel scăzut al cercetării-dezvoltării şi inovării şi legătura fragilă cu economia; Cultura antreprenorială slab dezvoltată; Dezvoltarea slabă a sectorului de servicii şi agricultură; Reprezentare slabă a IMM-urilor în sectorul productiv şi cel de comerţ şi turism; Lipsa unor centre mari de afaceri şi a infrastructurii aferente; Slaba valorificare a parteneriatului public – privat; Eficienţa scăzută a utilizării resurselor disponibile; Volumul investiţiilor străine scăzut în domeniile servicii, cercetare-dezvoltare, IT&C; Cultura managerială slab dezvoltată în sectorul privat; Competitivitatea firmelor pe plan extern este redusă; Pondere scăzută în cifra de afaceri a domeniului serviciilor; Productivitatea din sectorul industrial este scăzută în comparaţie cu cea de la nivel judeţean şi regional; Lipsa standardelor de management al calităţii în majoritatea firmelor de la nivel local; Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este redus, în comparaţie cu cel de la nivel judeţean şi regional; Participarea microîntreprinderilor şi IMMurilor la export este foarte redusă; Cooperare insuficientă între universităţi/instituţii de cercetare şi IMMuri pentru transfer de tehnologie şi

131

ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA dezvoltare a inovării; Lipsa activităţii microîntreprinderilor şi a ECONOMIA, IMM-urilor MEDIUL DEîn AFACERI ŞI INDUSTRIA domeniul cercetăriidezvoltării;  Numărul mic de IMM-uri în domeniul serviciilor;  Numărul investiţiilor în domeniul serviciilor şi turismului este scăzut în comparaţie cu cel judeţean şi regional. 

 Analiza SWOT

OPORTUNITĂŢI        

 

  

Integrarea în Uniunea Europeană şi accesul la programele de finanţare postaderare; Diversitatea programelor de finanţare naţionale pentru sprijinirea IMM-urilor; Liberalizarea pieţelor; Dezvoltarea infrastructurii de afaceri; Apariţia comerţului electronic; Atragerea de investitori străini prin îmbunătăţirea imaginii municipiului; Receptivitatea microîntreprinderilor şi IMMurilor la produse şi servicii noi; Posibilitatea accesării de fonduri cu finanţare internaţională, altele decât fondurile structurale; Dezvoltarea de parteneriate publiceprivate; Realizarea de parteneriate între universităţi/instituţii de finanţare şi mediul de afaceri în vederea dezvoltării şi inovării produselor; Instabilitatea ratei inflaţiei şi a costurilor creditelor; Srijinirea microîntreprinderilor şi IMM-urilor prin programe guvernamentale; Acordarea de facilităţi fiscale pentru mediul de afaceri de către legislativul local.

AMENINŢĂRI   





   





Schimbări ale legislaţiei în domeniul economic; Declin economic la nivel naţional, european şi mondial; Migrarea unor firme din anumite sectoare de activitate către state în care costurile cu forţa de muncă sunt mai reduse; Migrarea persoanelor cu nivel de educaţie şi competenţă ridicat în zone mai bine dezvoltate economic; Dispariţia unui număr mare de firme ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, cauzată de competitivitatea ridicată pe piaţă; Slaba comunicare între instituţiile publice şi mediul de afaceri; Slaba pregătire a managerilor; Grad redus de asociere a IMM – urilor la nivel local; Capacitatea de finanţare redusă pentru derularea de proiecte cu finanţare nerambursabilă din fondurile de postaderare; Slaba pregătire pentru elaborarea şi implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă; Lipsa de interes a investitorilor străini pentru mediul economic al municipiului.

132

INFRASTRUCTURA  Analiza SWOT

INFRASTRUCTURA PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

DE unui DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  STRATEGIA Existenţa nod important de cale ferată  54% din străzile municipiului se găsesc unde se intersectează următoarele trasee într-o stare proastă pentru rulare; CF - Iaşi - Paşcani; Paşcani - Tg. Neamţ;  Trotuarele au lăţimea necorespunzătoare, 2008 – 2015 Bucureşti - Paşcani – Suceava; iar în unele locuri lipsesc;  Pe traseele feroviare nu este depăşită  Elementele geometrice nu mai corespund capacitatea de circulaţie; standardelor în vigoare şi intensităţii STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Existenţa infrastructurii de telecomunicaţii; traficului;  Existenţa unui sistem centralizat de  Număr insuficient al locurilor de parcare; 2007 – 2013 alimenatare cu apă potabilă;  Traficul greu de mărfuri se desfăşoară pe  Existenţa unei reţele de canalizare în sistem acelaşi traseu cu traficul rutier de divizor; persoane, afectând infrastructura DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI  STRATEGIA Existenţa alimentăriiECONOMICO-SOCIALĂ cu gaze naturale din drumurilor; conducta de transport Moldova;  Circulaţia este greoaie în mediul rural 2007 – 2013  Desfăşurarea unor lucrări de extindere a existând doar drumuri acoperite cu balast reţelei de distribuţie a gazelor naturale; sau din pământ;  În majoritatea suburbiilor din municipiul  Circulaţia feroviară este îngreunată de Paşcani există reţea de gazSITUAŢIA metan; amplasarea unităţilor industriale şi INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Existenţa unui sistem centralizat de depozitelor de mărfuri în lungul zonei C.F.; furnizare a energiei termice;  Alimentarea cu apă a populaţiei în sistem  Infrastructura  Îmbunătăţirea alimentării cu căldură a zonei centralizat este asigurată doar în proporţie de comunicaţii urbane, prin programele de finanţare BERD de 65,07%; şi GRANT Elveţia;  Mediul rural nu beneficiază de furnizarea  STRATEGIA Existenţa unei infrastructuri de apei potabile în sistem centralizat; DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI telecomunicaţii fixe cât şi mobile;  Nu există un sistem de monitorizare a  În suburbiile municipiului există parametrilor pe întregul circuit al apei; 2007 – 2013 infrastructură de telecomunicaţii;  Grad ridicat de uzură al instalaţiilor de  Numărul abonamentelor pentru telefonia distribuţie a apei; fixă este în creştere;  Existenţa consumului suplimentar de  Dezvoltarea din ce în ce mai mare a energie, avariilor repetate şi pierderilor mijloacelor moderne de comunicaţii importante de apă, cauzate de utilizarea (internet); instalaţiilor de pompare şi distribuţie peste  Există unităţi de învăţământ dotate durata normală; corespunzător cerinţelor actuale;  Existenţa zonelor lipsite parţial sau total

133

INFRASTRUCTURA de reţea de canalizare; Inundarea străzilor, construcţiilor  subterane sau subsolurilor din blocurile de locuinţe, cauzată deINFRASTRUCTURA lipsa capacităţii de  transport a unor colectoare existente (în  cazul precipitaţiilor abundente);  Existenţa tasărilor şi prăbuşirilor de teren în punctele de îmbinare a tuburilor ce  deservesc reţeaua de canalizare;  Reţeaua electrică a municipiului Paşcani  este veche şi pe alocuri este necorespunzătoare funcţionării;  Corpurile de iluminat sunt vechi în proporţie de 80 – 90%;  Existenţa suporţilor de beton cu o vechime mare de serviciu şi cu degradare a betonului; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Există PT – uri care nu mai prezintă siguranţă în exploatare, fiind depăşite 2008 – 2015 tehnic;  În suburbiile Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti Lunca şi Blăgeşti nu există sisteme centralizate de alimentare cu energie STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI termică;  Doar 70% din totalul populaţiei 2007 – 2013 beneficiază de energie termică;  În suburbii nu este acoperit necesarul de posturi telefonice; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Numărul total al unităţilor de învăţământ este în scădere; 2007 – 2013  În mediul rural infrastructura educaţională este deficitară;  Clădirile unităţilor şcolare din suburbii sunt vechi şi lipsite deEXISTENTE dotări; SITUAŢIA INFRASTRUCTURII  În şcolile din suburbii grupurile sanitare  Infrastructura sunt într-o stare deplorabilă, nefiind de comunicaţii racordate la un sistem de canalizare;  Infrastructura de sănătate este deficitară în suburbiile municipiului Paşcani;  NuPAŞCANI există cabinete medicale şi psihologice STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI în şcoli şi nici cadre medicale specializate; O parte din fondul locativ2007 nu –corespunde 2013 din punct de vedere al confortului unei locuiri normale şi civilizate;  Înregistrarea unui regres privind locuinţele terminate pe teritoriul municipiului Paşcani; 

Efectuarea de îmbunătăţiri a infrastructurii unor unităţi medicale din Paşcani; Existenţa dotărilor şi aparatelor de ultimă tehnologie în unele unităţi spitaliceşti; Creşterea numărului de unităţi medicale; Apariţia  Analiza unorSWOT secţii medicale cu grad de pionerat la noi în ţară (prima secţie de îngrijire paliativă); Dezvoltarea medicinei primare prin sporirea numărului de cabinete medicale; Extinderea fondului locativ existent prin construirea de noi locuinţe sociale de tip ANL pentru tineri.



134

INFRASTRUCTURA 

Slaba prezenţă pe piaţă a firmelor private care să investească în construcţia de noi locuinţe.

OPORTUNITĂŢI

AMENINTĂRI

INFRASTRUCTURA

Poziţia geografică la intersecţia unor mari  Infrastructura de drumuri afectată zonal şi drumuri  Analiza comerciale; SWOT temporar de fenomene climaterice;  Reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată  Stabilitatea terenului şi a construcţiilor creează legături directe cu oraşele: Iaşi, Tg. este ameninţată de infiltrarea apelor uzate Neamţ, Suceava şi Bucureşti; în pânza freatică;  Lansarea programelor de Fonduri  Nivelul apei subterane ridicat şi caracterul structurale pentru finanţarea proiectelor de agresiv al acesteia ameninţă prin infrastructură; coroziunea ţevilor din oţel;  Municipiul Paşcani este al doilea centru  Unităţile şcolare din mediul rural obţin cu urban al judeţului din punct de vedere al greu avizul sanitar de funcţionare; mărimii şi dezvoltării;  Fondul locativ din zona urbană nu mai face  Lansarea programelor de finanţare de faţă solicitărilor; postaderare, ce vizează ameliorarea  Zone de locuinţe amplasate pe lângă STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI infrastructurii educaţionale atât în mediul unităţi industriale, unităţi de transport rural cât şi urban; rutier şi feroviar, pe lângă depozite PECO 2008 – 2015  Înfiinţarea Euroregiunii Siret – Prut – sau şantiere de construcţii; Nistru.  Creditul ipotecar nu poate fi accesat de  Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară persoanele cu venituri mici; STRATEGIA DEperformanţă DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ PAŞCANI de înaltă a Europei de S-EA MUNICIPIULUI prin  Slabe cunoştinţe referitoare la elaborarea axa 13 Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani şi implementarea proiectelor cu finanţare 2007 – 2013 – Bucureşti – Russe – Gorna Orzahovica – de la Uniunea Europeană pe domeniul Stara Zagora – Pythion (conform HG infrastructurii. 1662/22.11.2006). 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

135

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ  Analiza SWOT

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Potenţial agricol mare;  Prezenţa eroziunii solurilor şi a alunecărilor Profil agricol mixt – culturi vegetale şi de teren; creşterea animalelor;  Eficienţă slabă a activităţii STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI economică  Condiţiile naturale şi solurile din zonă sunt agricole; favorabile pentru cultivarea majorităţii  Exploataţiile agricole pe suprafeţe mari au 2008 – 2015 plantelor de cultură; o pondere scăzută;  Bune condiţii naturale pentru culturile de  Slabă motivare financiară a specialiştilor în floarea-soarelui şi grâu de toamnă; agricultură; DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  STRATEGIA Suprafeţele cele mai mari revin culturii  Valorificarea potenţialului hidrologic slabă; porumbului şi cerealelor păioase;  Lipsa echipamentelor moderne pentru 2007 – 2013  Începând cu anul 2001 încep să se dezvolte recoltarea şi prelucrarea producţiei micro-fermele de animale; agricole la cote superioare;  Producţia zootehnică contribuie la  Lipsa amenajării sistemelor de irigaţii; asigurarea consumului propriu A MUNICIPIULUI al  Slaba promovare a zonelor rurale şi a STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ PAŞCANI municipiului; produselor agricole;  Creşterea cifrei de afaceri în domeniul  Suprafaţa agricolă s-a2007diminuat în – 2013 agricultură, pescuit şi piscicultură în ultimii intervalul 1985 – 2005; ani;  Suprafaţa arabilă s-a diminuat în intervalul  Existenţa unui Centru de excelenţă ce 1985 – 2005; SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE vizează calitatea şi productivitatea agricolă  Producţia de struguri şi fructe pe teritoriul a zonei, precum şi informarea în domeniu; municipiului Paşcani este redusă;  Infrastructura  Accesarea fondurilor pentru dezvoltarea  Zootehnia şi producţia zootehnică s-a de comunicaţii agriculturii – SAPARD, de către firmele în diminuat mult după anul 1989; domeniu.  Numărul animalelor crescute în gospodării nu a compensat diminuările din sectorul STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI cooperatist şi de stat;  Slab interes al investitorilor din mediul 2007 – 2013 urban pentru activităţile agricole;  Producţia agricolă obţinută este scăzută deşi condiţiile sunt favorabile dezvoltării agriculturii;  Numărul mare al proprietarilor de terenuri agricole cu suprafeţe mici (în medie 2 ha),  

136

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ  Analiza SWOT

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

 

 





OPORTUNITĂŢI      



Existenţa unui cadru legislativ ce reglementează activitatea agricolă; Existenţa râului Siret ca sursă importantă de apă; Posibilitatea accesării Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; Existenţa Planului Strategic pentru Dezvoltarea Rurală; Existenţa Planului Naţional de Dezvoltare Rurală; Existenţa Programului Naţional – Cadru de Restructurare şi Modernizare a unor unităţi de profil zootehnic şi din industria alimentară; Existenţa fondului European pentru Pescuit.

cauzează imposibilitatea aplicării unui sistem unitar şi eficient pentru obţinerea producţiei agricole; Producţia agricolă animală este în scădere pe perioada 2000 – 2003; Existenţa complexelor mari care nu deţin suprafeţe pentru a asigura baza de furajere; Nealocarea unor suprafeţe mai mari pentru asigurarea furajării animalelor; Pondere scăzută a ramurii agricultură, pescuit şi piscicultură în totalul cifrei de afaceri a municipiului, doar de 1,64% în anul 2005; Numărul de salariaţi din domeniul agricultură, silvicultură şi pescuit este în scădere în perioada 2000 – 2005; Slaba informare a populaţiei rurale cu privire la facilităţile şi fondurile acordate pentru dezvoltarea agriculturii. AMENINŢĂRI

 Distribuţia neuniformă a precipitaţiilor;  Instabilitatea cadrului legislativ;  Costuri mari de înfiinţare şi întreţinere a culturilor de cartofi şi sfeclă de zahăr;  Riscul ca unele produse agricole să nu întrunească condiţiile de calitate impuse de Uniunea Europeană;  Mediul rural nu beneficiază de furnizarea apei potabile în sistem centralizat;  Circulaţia rutieră greoaie în mediul rural, existând drumuri acoperite cu balast sau din pamânt;  Importul produselor agroalimentare de pe piaţa Uniunii Europene;  Îmbătrânirea populaţiei în mediul rural;  Grad ridicat de sărăcie în mediul rural;  Accesul redus la informaţie şi slaba comunicare dintre mediul rural şi mediul urban;  Accesul redus la creditele de tip agricol al populaţiei din mediul rural;  Existenţa unor zone ameninţate de dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii);  Lipsa utilizării tehnologiilor de ultimă generaţie (internet, tehnologii IT) în mediul

137

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ  Analiza SWOT

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

 Analiza SWOT

rural;  Cunoştinţe insuficiente despre programele de finanţare ce vizează dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural (SAPARD, Fonduri structurale FEADR);  Slaba contractare a programelor de finanţare şi cofinanţare din cauza resurselor financiare extrem de limitate în mediul rural;  Imposibilitatea fenomenelor EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞIcontrolării SERVICIILE SOCIALE climaterice nefavorabile ce afectează producţia agricolă (secetă, ploi abundente, grindină, etc.).

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Existenţa formelor de învăţământ preşcolar,  Creşterea numărului de elevi înscrişi în primar, gimnazial, liceal şi postliceal; învăţământul şcolar cu 26,51% în anul  Numărul mare de profesori calificaţi; 2007; 2008 – 2015  Numărul mare de elevi înscrişi în  Scăderea numărului de copii ce se înscriu în învăţământul primar şi gimnazial; învăţământul primar (scădere de 35,91% în  Creşterea numărului de elevi înscrişi în perioada 2000 – 2006); STRATEGIA DE DEZVOLTARE PAŞCANIcazurilor de abandon şcolar şi a învăţământul liceal; ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI  Existenţa  Creşterea numărului de profesori din cazurilor de copii neşcolarizaţi; 2007 – 2013 învăţământul liceal;  Promovabilitate scăzută a elevilor la testele  Existenţa obiectivelor de interes cultural naţionale în anumite suburbii (50%); (Casa de Cultură Municipală, Biblioteca  Scăderea numărului de cadre didactice; Municipală, Muzeul Municipal);  Nivelul salarial demotivant în sistemul de STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Creşterea numărului de norme didactice, a învăţământ; cercurilor şi a numărului de copii implicaţi  Numărul mic de elevi şi cadre didactice în 2007 – 2013 în activităţile culturale; învăţământul postliceal;  Servicii medicale în sistem public şi privat;  Sistem de formare a deprinderilor practice  Numărul mare de servicii sociale oferite ale elevilor slab dezvoltat; INFRASTRUCTURII EXISTENTE pentru toate categoriile de SITUAŢIA persoane;  Lipsa promovării obiectivelor culturale;  Abandonul şcolar scăzut;  Numărul mic de evenimente culturale  Infrastructura  Promovabilitatea ridicată a elevilor la organizate; de comunicaţii testele naţionale în special în mediul urban.  Casa de cultură necesită lucrări de reparaţii şi reabilitare;  Numărul mic de medici de familie raportat la STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI populaţie;  Numărul mic de medici în sectorul privat; 2007 –  Zone neacoperite de medici şi2013 personal medical în mediul rural; 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

138

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE

 Analiza SWOT

 Numărul mic de stomatologi în comparaţie cu populaţia, atât în sector public, cât şi privat;  Numărul mic de farmacişti atât în sector public, cât şi privat;  Serviciile de urgenţă slab dezvoltate;  Susţinerea serviciilor sociale presupune costuri foarte ridicate;  Număr mare de cazuri de copii aflaţi în dificultate;  mare de ce nu auSOCIALE putut fi EDUCAŢIA, CULTURA,Număr SĂNĂTATEA ŞIcopii SERVICIILE reintegraţi în familie;  Fonduri puţine pentru acoperirea tuturor serviciilor sociale de la nivel local;  Personal insuficient care activează în serviciile sociale;  Există cazuri de abandon familial;  Număr ridicat al persoanelor ce nu au locuinţe;  Număr mare al persoanelor afectate de violenţa domestică;  Creştere a numărului de persoane cu handicap în ultimii ani;  Insuficienţa serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, cu handicap, imobilizate la pat, cu cerinţe speciale;  Pondere mică a persoanelor instituţionalizate cu handicap şi cerinţe speciale;  Lipsa dotărilor speciale pentru persoanele aflate în dificultate din mediul public (clădiri de interes public, sistemul rutier, magazine, parcări, etc.);  Slaba promovare a culturii privind egalitatea de şanse şi de gen.

OPORTUNITĂŢI 







Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului privind persoanele cu dizabilităţi; Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului privind persoanele adulte; Existenţa Strategiei Direcţiei de Asistenţă Socială Iaşi privind persoanele de vârsta a III-a; Existenţa programelor comunitare şi

AMENINŢĂRI  Creşterea infracţionalităţii cauzate de slaba pregătire şi neintegrarea forţei de muncă prin programe speciale de integrare;  Orientarea personalului didactic spre alte activităţi;  Migrarea personalului sanitar pe plan extern;  Migrarea personalului de asistenţă socială pe plan extern sau orientarea spre alte activităţi;

139

EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE





naţionale pentru asigurarea accesului la educaţie; Existenţa programelor comunitare şi naţionale pentru asigurarea accesului la asistenţă socială; Existenţa strategiei judeţene antisărăcie.

 Schimbări legislative în domeniul educaţional, al sănătăţii şi social;  Slaba pregătire în vederea accesării de fonduri nerambursabile.

RESURSE UMANE. PIAŢA MUNCII  Analiza SWOT

RESURSE UMANE. PIAŢA MUNCII PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Spor natural ridicat, cu mult peste media pe  Grad ridicat de sărăcie; judeţ; DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI  Populaţia STRATEGIA PAŞCANI stabilă a municipiului Paşcani a  Natalitatea municipiului Paşcani este în scăzut în perioada 2000 – 2005; creştere;  Spor migrator negativ; 2008 – 2015  Mortalitatea are valori sub cele înregistrate  Creşterea migrării populaţiei spre pe judeţ şi nu prezintă valori alarmante; exteriorul municipiului;  Pondere ridicată a populaţiei tinere;  Ponderea mare a populaţiei bătrâne în DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  STRATEGIA În ultimii ani rata şomajului se află în mediul rural; scădere;  Numărul de persoane salariate a scăzut în – 2013  Pondere ridicată a populaţiei tinere apte de perioada de analiză 2000 –2007 2005; muncă;  Regres al numărului mediu de salariaţi în  Pondere însemnată a populaţiei ocupate în fiecare dintre ramurile industriei; sectorulDE industriei;  Număr redus de salariaţi în domeniul STRATEGIA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Aplicarea măsurilor de prevenire ale cercetării şi dezvoltării; şomajului (informare şi consiliere  Închiderea şi privatizarea unor 2007 întreprinderi – 2013 profesională, medierea muncii, formare mari a generat un număr ridicat de şomeri; profesională, consultanţă şi asistenţă pentru  Populaţia şomeră este slab calificată; începerea unei activităţi independente).  Rata şomajului în municipiul Paşcani este SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE aproape dublă faţă de judeţul Iaşi;  Neconcordanţă între cererea şi oferta de  Infrastructura locuri de muncă; de comunicaţii  Nivelul salarial este scăzut în comparaţie cu alte zone mai dezvoltate ale ţării;  Slabe cunoştinţe referitoare la 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2007 – 2013

140

RESURSE UMANE. PIAŢA MUNCII 

 

antreprenoriat în rândul populaţiei; Lipsa unui program şi sistem pentru instruirea şi calificarea specifică activităţilor rurale; Necorelarea ofertei de formare profesională cu cererea de pe piaţa muncii; Slaba încadrare pe piaţa muncii a persoanelor cu pregătire superioară.

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

Zona Paşcani este cunoscută pentru  Creşterea gradului de dependenţă a potenţialul fertilităţii; populaţiei vârstnice la care se mai adaugă  Posibilitatea contractării fondurilor europene şi populaţia tânără cu vârste întreMUNCII 0 – 14 RESURSE UMANE. PIAŢA nerambursabile ce vizează resursele ani;  Analiza SWOT umane, recalificarea şi reconversia  Migrarea populaţiei calificate şi specializate acestora; către alte zone mai dezvoltate;  Crearea de noi locuri de muncă prin  Lipsa persoanelor specializate în domeniul dezvoltarea şi creşterea numărului de IMMatragerii şi administrării de fonduri uri, sprijinite prin fondurile structurale europene; europene;  Lipsa motivării salariale a populaţiei  Servicii de susţinere în domeniul calificate şi specializate; calificării/recalificării acordate de ALOFM  Creşterea numărului de şomeri cauzată de Paşcani; migrarea industriei lohn-ului spre state în  Acordarea de facilităţi prioritare zonelor care forţa de muncă este mai ieftină; defavorizate;  Creşterea infracţionalităţii din cauza  Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul necalificării şi slabei utilizări a resurselor STRATEGIA PAŞCANI muncii. DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI umane în câmpul muncii. 

2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

141

MEDIU  Analiza SWOT

MEDIU PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI mare de terenuri degradate prin  STRATEGIA Indicatorii privind poluarea atmosferei, în  Suprafaţa zonele urbane, nu depăşesc limita alunecări de teren, eroziune, exces de admisibilă; umiditate, inundaţii etc.; 2008 – 2015  Stare bună a pădurilor şi pajiştilor, acestea  Poluarea apelor de suprafaţă în urma fiind afectate în proporţie mică de uscare şi evacuării apelor uzate; păşunat;  În PAŞCANI perioadele de vârf ale traficului şi în STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI  Potenţial hidrografic constituit din ape special în zonele cu trafic intens, poluarea fonică depăşeşte standardele şi normele subterane, şi ape de suprafaţă; 2007 – 2013 sanitare admise;  Închiderea marilor întreprinderi industriale şi înlocuirea lor cu IMM-uri care respectă  Existenţa cazurilor de îmbolnăviri cu boli transmisibile prin apă (hepatită virală, legislaţia în domeniu; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI dizenterie, etc.);  Iniţierea unor acţiuni de colectare a  Randamente scăzute la staţiile de epurare deşeurilor pe categorii (hârtie, carton, – 2013 a apei uzate şi slaba2007 dezvoltare a sticlă, metal); infrastructurii de canalizare;  Existenţa companiilor de consultanţă de mediu, ce pot oferi soluţii profesionale la  Nu există sisteme centralizate de tratare a apei în mediul rural; problemele de mediu organizaţiilor; SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Calitatea apelor pluviale din zona  Existenţa campaniilor de avertizare şi depozitului de deşeuri este sancţionare a agenţilor economici care nu  Infrastructura de comunicaţii nesatisfăcătoare, înregistrându-se depăşiri respectă regulile de protecţia mediului. la majoritatea indicatorilor;  Depozitul actual are un grad de ocupare în STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

142

MEDIU









 Analiza SWOT



  

 

 



  

OPORTUNITĂŢI

proporţie de 90% fiind necesară închiderea lui şi urmărirea post-închidere; Rampa de descărcare a deşeurilor menajere nu este amenajată corespunzător încât să permită depozitarea în condiţii de siguranţă ecologică; Nu există sistemul de protecţie exterioară a zonei depozitului de deşeuri - perdele vegetale de protecţie; În sistemul de colectare şi transport al deşeurilor sunt utilizate mijloace de transport deschise, improprii acestei activităţi; Lipsa serviciilor şi a unui sistem de colectare a deşeurilor MEDIU în unele zone urbane; Nu există spaţiu amenajat corespunzător pentru depozitarea substanţelor toxice şi periculoase; Nu există sistem de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare; Suburbiile oraşului Paşcani nu beneficiază de sistem de colectare a deşeurilor; Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural în special în zona albiilor de râu; Interesul scăzut al agenţilor economici în protejarea mediului înconjurător; Proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, gradul redus de valorificare şi/sau tratare a deşeurilor); Proasta gestionare a deşeurilor generate de unităţile spitaliceşti; Slaba dotare cu echipamente tehnice pentru funcţionarea eficientă a sistemului de colectare deşeuri; Lipsa preocupării agenţilor economici pentru recuperarea şi reutilizarea ambalajelor; Infiltrarea apelor uzate în pânza freatică; Criza spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement; Nu există locuri suficiente de joacă pentru copii, iar cele existente necesită amenajări semnificative. AMENINŢĂRI

143

MEDIU 

  





S-au purtat discuţii şi există intenţia de a se construi un depozit pentru deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale. Introducerea în şcoli a disciplinelor de educaţie ecologică şi protecţie a mediului; Existenţa programelor de finanţare europene pentru protecţia mediului; Existenţa la nivel naţional a Fondului de Mediu pentru susţinerea şi realizarea proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; Creşterea suportului financiar din partea Uniunii Europene, prin intermediul Fondurilor Structurale pentru finanţarea proiectelor de mediu; Spaţiile verzi din lunca Siretului ar putea fi folosite  Analiza cu succes SWOT ca zone de agrement.

 





   

 



Insuficienţa fondurilor destinate protecţiei mediului; Lipsa de educaţie şi de deprindere a locuitorilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor; Slaba informare a populaţiei şi a agenţilor economici privind normele europene de mediu; Influenţa factorilor climaterici asupra calităţii şi a cuantumului de apă de suprafaţă; Existenţa zonelor predispuse la riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii); Fenomene accentuate de eroziune; Accidentele ecologice produse de firmele MEDIU industriale; Dezvoltarea urbanistică şi industrială antrenează producerea unor cantităţi din ce în ce mai mari de reziduuri menajere care, face ca procesul degradării mediului să fie dificil de controlat; Intensificarea traficului rutier; Dezvoltarea urbanistică, ca urmare a ritmului alert de apariţie a clădirilor în defavoarea spaţiilor verzi; Scăderea productivităţii solurilor situate în apropierea zonelor industriale.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

144

DEZVOLTAREA TURISMULUI  Analiza SWOT

DEZVOLTAREA TURISMULUI PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Existenţa obiectivelor cultural-religioase;  Indicele redus de utilizare a capacităţii de Existenţa a numeroase monumente istorice cazare şi a duratei medie de şedere; şi culturale;  Infrastructura fizică slab dezvoltată; 2008 – 2015  Existenţa formelor de turism: cultural-  Slaba promovare a potenţialului turistic la istoric, de agrement şi itinerant; nivel judeţean, regional şi naţional prin:  Existenţa zonelor cu potenţial natural; pliante, broşuri, hărţi, CD-uri şi site-uri de  STRATEGIA Existenţa manifestărilor de prezentare; DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ziua MUNICIPIULUI PAŞCANI municipiului;  Potenţialul turistic existent este slab  Existenţa caselor memoriale ce au aparţinut dezvoltat; 2007 – 2013 unor personalităţi culturale;  Calitatea serviciilor specifice turismului  Cifra de afaceri obţinută în urma activităţii este slab dezvoltată; din turism este în creştere.  Oferta pachetelor turistice este redusă; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Lipsa de interes a firmelor de profil pentru atragerea turiştilor; 2007 – 2013  Numărul mic de hoteluri, pensiuni, restaurante şi agenţii de turism.  Insuficiente spaţii de agrement, iar cele existente necesită SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTEreamenajări semnificative;  Infrastructura  Infrastructura obiectivelor culturale şi de comunicaţii istorice deficitară precum şi lipsa lucrărilor de punere în evidenţă şi înfrumuseţare a  

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

145

 

acestora; Lipsa evenimentelor periodice culturale şi sportive la nivel judeţean şi naţional. Slaba valorificare a agro-turismului local.

OPORTUNITĂŢI     

Îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi de  utilităţi; Posibilitatea atragerii turiştilor prin  îmbunătăţirea imaginii municipiului; Dezvoltarea formelor de turism religios,  cinegetic, rural; Posibilitatea dezvoltării agroturismului; Dezvoltarea turismului prin intermediul programelor cu finanţare europeană.

AMENINŢĂRI Migrarea turiştilor spre alte regiuni sau zone; Slaba pregătire pentru elaborarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă; Capacitatea redusă de co-finanţare a proiectelor cu finanţare nerambursabilă.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

146

12. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE

DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE  Viziune

 Viziune

Analiza SWOT a situaţiei existente a folosit ca bază pentru determinarea şi trasarea principalelor direcţii strategice de dezvoltare. Astfel, având în vedere atuurile şi oportunităţile zonei, s-a reevaluat stadiul actual al evoluţiei şi s-a constatat că municipiul Paşcani, prin implementarea prezentei strategii de dezvoltare, va avea următoarele direcţii strategice de dezvoltare: DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE 1. Centru economic de dezvoltare durabilă 2. Suburbiile - cartiere satelit ale municipiului Paşcani 3. Zonă atractivă pentru locuit 4. Comunitatea locală activă, informată şi implicată Aceste linii de dezvoltare au fost conturate în corelaţie cu avantajele municipiului Paşcani de a fi al doilea pol puternic de dezvoltare a judeţului Iaşi şi principal nod de comunicaţii al zonei, puncte tari care pun bazele unei dezvoltări durabile. De asemenea, stadiul actual al infrastructurii reflectă posibilitatea unei dezvoltări şi extinderi moderne, Paşcaniul devenind un centru urban cu cartiere satelit, structuri angrenate printr-un echilibru teritorial, în care se vor împleti atât activităţile economice caracteristice zonei urbane cât şi cele specifice spaţiului rural. Municipiul Paşcani va deveni un Centru economic de dezvoltare durabilă, prin modernizarea şi retehnologizarea întreprinderilor industriale, repunerea în funcţiune a

147

fabricilor industriale închise, pe de o parte şi pe de altă parte, împrospătarea mediului de afaceri local prin înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor. Centru de tranzit feroviar Municipiul Paşcani îşi va consolida statutul de important nod feroviar având în vedere Acordul Internaţional privind realizarea unei reţele feroviare de înaltă performanţă în Europa de est care va cuprinde 16 axe feroviare, una dintre ele urmând să treaca şi prin staţia CFR Paşcani: axa 13 Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna Oryahovica – Stara Zagora – Pythion, semnat la Salonic pe data de 4 mai 2006. Acest acord a fost adoptat şi de către Guvernul României prin HG 1662 din 22.11.2006. Conform acestui acord, cele 16 axe feroviare urmează să fie modernizate astfel încât din anul 2020 pe aceste reţele trenurile de persoane vor circula cu o viteză de până la 160 Km/h, iar cele de mare viteză cu până la 220 Km/h. Deasemenea, vor fi reabilitate şi modernizate şi infrastructurile din staţiile CFR şi împrejurimile acestora precum şi cele de material rulant (calea ferată). În acord sunt prevăzute investiţii şi pentru „simplificarea şi îmbunătăţirea calităţii oricărei proceduri de control al documentelor sau procedurilor vamale cerute în traficul internaţional şi pentru asigurarea unei calităţi superioare a vânzării DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE electronice de bilete şi a altor documente de călătorie”.  Viziune Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S–E prezintă o importanţă deosebită şi este propice pentru înfiinţarea unui centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.

Complex hidroenergetic şi de agrement Potenţialul hidrografic oferit de râul Siret va fi exploatat prin construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca. Energia electrică rezultată va fi furnizată reţelei naţionale de energie contra cost, contribuind astfel STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI la suplimentarea veniturilor bugetului local. Realizarea acestui obiectiv va avea o contribuţie importantă la dezvoltarea turismului 2008 – 2015 local de agrement prin amenajarea următoarele obiective de agrement:  Bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi;  Bază turisitică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante, terenuri de STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament şi întreţinere, etc.). 2007 – 2013 Ca urmare a realizării barajului din zona Lunca se propune înfiinţarea unui fond piscicol ce poate fi exploatat atât din punct de vedere comercial, cât şi turistic. Astfel, pe lângă STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI producţia efectivă piscicolă, zonele din preajma barajului amenajat vor dobândi un potenţial turistic deosebit, prin construirea de hoteluri, pensiuni turistice şi agroturistice (posibilitatea – 2013 organizării de mici croaziere pe apă, plimbări cu hidrobiciclete, cu bărci, etc.2007 şi sesiuni de pescuit sportiv-recreativ). Economia şi industria

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

 Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

148

Ramurile industriale vor menţine municipiul în circuitul comercial prin aportul unităţilor existente, dar şi prin unele noi, furnizând o parte însemnată de produse prelucrate pentru nevoile proprii. Foarte importante vor fi investiţiile în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.) care va asigura o producţie calitativă determinând creşterea nivelului de trai al populaţiei municipiului. Agricultura va furniza, în proporţii ridicate, cantităţi de produse agricole, materii prime şi materiale pentru consumul direct al populaţiei cât şi pentru prelucrare în capacităţile industriale. Activităţile economice axate pe prestări servicii (turism şi promovare turistică, domeniul IT&C, afacerile de comerţ electronic, consultanţă în domeniul afacerilor, activităţi inovative etc.) vor contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economică a municipiului Paşcani. De asemenea, se va înfiinţa un parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice. Prin construirea şi înfiinţarea parcului industrial se vor valorifica atât resursele materiale şi de infrastructură, cât şi resursele umane existente în municipiul Paşcani.

DIRECŢII STRATEGICE DEaduce DEZVOLTARE Dezvoltarea economică va fi susţinută major şi de investitorii străini care vor un aport semnificativ la PIB-ul municipiului. Amplasarea geografică în centrul Regiunii Nord-Est ce  Viziune deţine aproximativ 2 milioane de locuitori, nod feroviar important, infrastructura favorabilă, prezenţa unor ramuri ale industriei viabile, rezervele de teren care pot fi alocate unor activităţi productive în zone ce au echipări bune se constituie, cert, în puncte de atracţie pentru potenţialii investitori străini. Foarte importantă, pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local, este infrastructura de sprijin economic. Astfel, în municipiul Paşcani vor exista:  „Centrul de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de supravieţuire firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru STRATEGIA DE DEZVOLTAREaECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI training şi conferinţe şi crearea de noi locuri de muncă etc.;  „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în 2008 – 2015 deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc.; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare 2007 – 2013 tehnologică într-un regim de facilităţi specifice;  Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est;  Incubatoare deECONOMICO-SOCIALĂ afaceri locale înA MUNICIPIULUI vederea dezvoltării STRATEGIA DE DEZVOLTARE PAŞCANI şi împrospătării mediului de afaceri existent.  Terenuri alocate şi spaţii dotate cu toate utilităţile necesare pentru 2007potenţialii – 2013 investitori interesaţi.

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

149 2007 – 2013

Suburbiile - cartiere satelit ale municipiului Paşcani cu dotări de tip urban, direcţie strategică de dezvoltare ce vizează dezvoltarea celor cinci suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Lunca Paşcani şi Sodomeni. Astfel, va avea loc dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii, conducând la creşterea nivelului de trai, a calităţii condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale amintite. Se va urmări, de asemenea, creşterea contribuţiei suburbiilor la economia municipiului prin diversificarea activităţilor economice (Ex: meşteşugărit şi artizanat, dezvoltarea turism rural, agroturism, acvacultură, apicultură, frizerie, cizmărie, etc.). Transformarea suburbiilor în cartiere satelit va adăuga un plus de valoare şi va constitui un mijloc de expansiune a centrului urban existent, prin angrenarea lor teritorială la activităţile economico-sociale ale municipiului. În acest sens se vor împleti atât activităţile economice caracteristice zonei urbane cât şi cele specifice spaţiului rural. Municipiul Paşcani va deveni o Zonă atractivă pentru locuit valorificând avantajele create de existenţa infrastructurii tehnico-edilitară ce va fi reabilitată, modernizată şi extinsă pe întreg teritoriul municipiului, de infrastructura de locuinţe existentă ce va fi de asemenea reabilitată şi extinsă, de prezenţa obiectivelor turistice şi a obiectivelor culturale, de creşterea economică din ultimii ani şi de scăderea ratei şomajului. La acestea se vor adăuga noi acţiuni care vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice de agrement (amenajare patinoar, teren de tenis, spaţii de joacă pentru copii, săli de sport, ştrand, hipodrom etc.), reamenajarea şi extinderea spaţiilor verzi, DIRECŢII STRATEGICE construcţia de noi locuinţe sociale şi locuinţe pentru tineri, reabilitareaDE şi DEZVOLTARE modernizarea obiectivelor culturale, reabilitarea cinematografului, crearea de noi locuri de muncă,  Viziune înfiinţare restaurante, localuri, parcuri de distracţii, gestionarea corespunzătoare a deşeurilor etc. Prin implementarea acestor acţiuni municipiul Paşcani va prezenta un real interes pentru tineri şi pentru populaţie în general, diminuându-se astfel fenomenul migrării populaţiei în străinătate sau către zone din ţară mai bine dezvoltate economic şi social. Municipiul Paşcani va avea o Comunitate locală activă, informată şi implicată având în vedere importanţa implicării publicului larg în luarea deciziilor de interes public. Autoritatea locală va adopta o politică de implicare publică utilizând diverse instrumente de comunicare a informaţiilor, de intervievare şi de luare a deciziilor în conformitate cu dorinţele comunităţii locale (înfiinţare de portaluri on-line, PAŞCANI forum-uri de discuţii, postarea de STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI informaţii pe site-ul primăriei, dezbateri publice, etc.). Această politică de implicare publică a comunităţii locale se va aplica la fiecare proiect important pentru dezvoltarea2008 municipiului – 2015 şi/sau care afectează în mod direct comunitatea locală. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

150 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

151

13. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

OBIECTIVELE STRATEGIEI DEgeneral DEZVOLTARE  Obiectiv  Priorităţi

 Obiective specifice  Priorităţi

Obiectiv general Elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului Paşcani a fost realizată având la bază nevoile şi necesităţile desprinse din analiza economico-socială a municipiului şi analiza SWOT. Luând în considerare nivelul de dezvoltare al municipiului Paşcani comparativ cu oraşele din regiunea Nord-Est şi rolul Strategiei de dezvoltare ca liant spre procesul de convergenţă economică şi socială, obiectivul general vizează: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economico-socială dintre municipiul Paşcani şi oraşele din regiunea Nord-Est, precum şi a decalajelor dintre mediul urban şi cel rural. Obiective specifice

152

1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii fizice şi sociale, cu protejarea condiţiilor de mediu; 2. Consolidarea mediului de afaceri şi crearea de parteneriate în domeniul cercetării şi inovării tehnologice; 3. Dezvoltarea, promovarea şi îmbunătăţirea turismului şi potenţialului turistic de la nivel local; 4. Dezvoltarea mediului rural în vederea creşterii nivelului de trai al locuitorilor; 5. Creşterea ocupării şi incluziunii sociale; 6. Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale. Strategia de dezvoltare economico-socială cuprinde priorităţi şi măsuri în vederea atingerii obiectivelor, structurate astfel: 

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu



Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri



Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului



Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală



Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale



Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE  Infrastructura de comunicaţii

153

INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU

Secţiune

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU

Măsura

Obiectivul măsurii

M.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere.

O.1.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid.

O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei reglementarea traficului rutier.

prin

A.1.1.1.1 Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale municipiului Paşcani). A.1.1.1.2 Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.1.1.3 Reabilitarea şi mentenanţa sistemului rutier urban al municipiului Paşcani. A.1.1.1.4 Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.1.1.5 Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona Aerodromului. A.1.1.1.6 Realizarea străzilor din zona Aerodromului. A.1.1.2.1 Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere. A.1.1.2.2 Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere. A.1.1.2.3 Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1). A.1.1.2.4 Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare.

O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea.

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU A.1.1.2.5 Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu P.U.G. actualizat). A.1.1.2.6 Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care acestea lipsesc (respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat). A.1.1.3.1 Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele instituţiilor publice, în principalele intersecţii, în zonele centrelor/incubatoarelor de afaceri. A.1.1.3.2 Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei. A.1.1.3.3 Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare şi monitorizare temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile de parcare. A.1.1.3.4 Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în vederea amenajării de parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de agrement, zone în expansiune economică etc.). A.1.1.4.1 Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de călători existente. A.1.1.4.2 Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun care să satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi informarea călătorilor prin marcaje, indicatoare şi program de circulaţie a acestora. A.1.1.4.3 Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în vederea evitării eventualelor blocaje în trafic. A.1.1.4.4 Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap.

155

Secţiune

Măsura

M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi.

Obiectivul măsurii

O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi.

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU A.1.1.4.5 Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii riscului de accidente. A.1.1.4.6 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a infrastructurii din material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Paşcani. A.1.1.4.7 Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară. A.1.2.1.1 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere infrastructură de apă potabilă. A.1.2.1.2 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de canalizare. A.1.2.1.3 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale. A.1.2.1.4 Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de alimentare energie electrică. A.1.2.1.5 Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale. A.1.2.1.6 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de iluminat public. A.1.2.1.7 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea de furnizare energie termică produsă în sistem centralizat. A.1.2.1.8 Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de distribuţie gaze. A.1.2.1.9 Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi 156

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU minimizarea cantităţii deşeurilor depuse. A.1.2.1.10 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor, staţiei de sortare şi transfer, etc.). A.1.2.1.11 Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi. A.1.2.1.12 Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri. A.1.2.2.1 Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice. A.1.2.2.2 Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum a apei. A.1.2.2.3 Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătăţirii activităţii de monitorizare a calităţii apei potabile. A.1.2.2.4 Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate. A.1.2.2.5 Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării serviciilor. A.1.2.2.6 Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de locuinţe Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani, Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor. A.1.2.2.7 Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi. A.1.2.2.8 Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei 157

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.

O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU şi introducere sistem de indicatori de performanţă. A.1.2.2.9 Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de inundaţie. A.1.2.3.1 Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care aceasta lipseşte şi în conformitate cu nivelul de expansiune. A.1.2.3.2 Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de învăţământ, sălile de sport, din oraş şi suburbii. A.1.2.3.3 Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme. A.1.2.3.4 Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de frecvenţă, senzori de presiune, vane şi diafragme de reglaj în vederea reducerii consumului specific în apartamentele locatarilor. A.1.2.4.1 Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în zonele în care acestea lipsesc. A.1.2.4.2 Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare. A.1.2.4.3 Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă şi urmărirea post închidere. A.1.2.4.4 Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în mediul rural. A.1.2.4.5 Implementare sistem de valorificare a deşeurilor reciclabile. A.1.2.4.6 Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi electronice. A.1.2.4.7 158

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii.

O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii.

O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere. A.1.2.4.8 Implementare sistem de taxare pe salubritate. A.1.2.4.9 Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei privind sistemul de colectare selectivă a deşeurilor. A.1.2.5.1 Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de expansiunea municipiului. A.1.2.5.2 Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex : în unităţi de invăţământ, în unităţi culturale, în unităţi medicale etc.). A.1.2.6.1 Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea nivelului de tensiune pe măsura expansiunii municipiului.

A.1.2.6.2 Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca. A.1.2.6.3 Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de energie convenţională (Ex: energie hidraulică, solară şi eoliană). A.1.2.6.4 Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.). A.1.2.7.1 Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor industriale. A.1.2.7.2 Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau echipamentelor componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele aprobate de Uniunea Europeană. A.1.2.7.3 Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen 159

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU întâlnit în special în mediul rural). A.1.2.7.4 Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor toxice şi periculoase. A.1.2.7.5 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural. A.1.2.7.6 Executare lucrări de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor. A.1.2.7.7 Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie 1918). A.1.2.7.8 Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de desecare. A.1.2.7.9 Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor, zonelor umede de pe versanţi, dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc. A.1.2.7.10 Recuperarea terenurilor degradate prin împădurire. A.1.2.7.11 Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă. A.1.2.7.12 Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane. A.1.2.7.13 Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării). A.1.2.7.14 Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe; A.1.2.7.15 Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă 160

Secţiune

Măsura

M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi contruire de locuinţe.

Obiectivul măsurii

O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor.

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU umedă. A.1.2.7.16 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca). A.1.2.7.17 Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat prea aproape de zona centrală şi urmărirea post-închidere. A.1.2.7.18 Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi. A.1.2.7.19 Promovarea legislaţiei în acord cu cerinţele Uniunii Europene referitoare la protecţia mediului înconjurător. A.1.2.7.20 Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa protecţiei mediului înconjurător. A.1.2.7.21 Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi structurile implicate în protecţia mediului. A.1.2.7.22 Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin:  asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a mediului;  perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;  supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu. A.1.3.1.1 Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat. A.1.3.1.2 Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi lung (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.3.1.3

161

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuinţe. A.1.3.1.4 Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi reparaţii capitale. A.1.3.1.5 Consolidarea şi reducerea riscului seismic la construcţiile vechi. A.1.3.1.6 Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al municipiului Paşcani; A.1.3.1.7 Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6. A.1.3.1.8 Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv reabilitare şi modernizare gară. A.1.3.1.9 Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere). A.1.3.1.10 Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene electronice. A.1.3.1.11 Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru situaţiile de urgenţă (deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii, inundaţii etc.). A.1.3.1.12 Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii de urgenţă. A.1.3.1.13 Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a pieţelor agroalimentare din oraş. A.1.3.1.14 Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii existente precum şi crearea altora noi. A.1.3.1.15 Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone de agrement, în preajma clădirilor de interes public şi a esplanadei Paşcani. 162

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU A.1.3.1.16 Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (parcuri, monumente culturale, spaţii de agrement, etc.). A.1.3.1.17 Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural. A.1.3.1.18 Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc. A.1.3.1.19 Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de specialitate. A.1.3.1.20 Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură. A.1.3.1.21 Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de Cultură. A.1.3.1.22 Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia. A.1.3.1.23 Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale. A.1.3.1.24 Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion. A.1.3.1.25 Reabilitarea şi modernizarea stadionului. A.3.1.1.26 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom – identificare teren, elaborare studii tehnice şi execturare lucrări. 163

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU A.3.1.1.27 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare amplasament şi executare lucrări. A.3.1.1.28 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis – identificare amplasament, executare lucrări. A.3.1.1.29 Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului. A.3.1.1.30 Construire şi/sau amenajare pistă carturi. A.3.1.1.31 Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.

164

MEDIUL DE AFACERI

Secţiune

Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri

Măsura

Obiectivul măsurii

M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.

O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor.

Acţiuni MEDIUL DE AFACERI A.2.1.1.1 Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative, nepoluante. A.2.1.1.2 Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu. A.2.1.1.3 Investiţii în domeniul IT&C. A.2.1.1.4 Certificarea produselor şi sau serviciilor. A.2.1.1.5 Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil. A.2.1.1.6 Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale. A.2.1.1.7 Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi retehnologizarea acestora. A.2.1.1.8 Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe. A.2.1.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism – agrement şi a altor servicii publice şi comerciale.

165

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni MEDIUL DE AFACERI A.2.1.1.10 Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.). A.2.1.1.11 Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie, ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc. A.2.1.1.12 Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a oraşului. A.2.1.1.13 Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic. A.2.1.1.14 Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice şi scăderii şomajului. A.2.1.1.15

Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.).

O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local.

A.2.1.1.16 Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond piscicol, după definitivarea barajului de pe râul Siret. A.2.1.2.1 Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri. A.2.1.2.2 Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi pentru crearea de locuri de muncă.

A.2.1.2.3 Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice. 166

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni MEDIUL DE AFACERI

A.2.1.2.4 Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.

O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale.

A.2.1.2.5 Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor investitori. A.2.1.2.6 Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C, inginerie etc.). A.2.1.2.7 Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice. A.2.1.2.8 Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de afaceri local. A.2.1.2.9 Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat); A.2.1.2.10 Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMMurilor. A.2.1.3.1 Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea spaţiilor nou create. A.2.1.3.2 Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare). A.2.1.3.3 Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani. A.2.1.3.4 Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă. 167

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri

O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.

M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei.

O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Acţiuni MEDIUL DE AFACERI A.2.2.1.1 Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc. A.2.2.1.2 Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din domeniul producţiei şi serviciilor. A.2.2.1.3 Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize costbeneficiu, planuri de afaceri etc. A.2.2.1.4 Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale. A.2.2.1.5 Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială. A.2.2.1.6 Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de către acestea atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. A.2.3.1.1 Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive. A.2.3.1.2 Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMMuri în vederea transferului de tehnologie şi inovare. A.2.3.1.3 Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin – universităţi.

168

Secţiune

Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului

Măsura

DEZVOLTAREA TURISMULUI

M.3.1 Utilizarea eficientă potenţialului turistic.

Obiectivul măsurii

a

O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism.

Acţiuni DEZVOLTAREA TURISMULUI A.3.1.1.1 Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric şi ecumenic local. A.3.1.1.2 Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia altora noi. A.3.1.1.3 Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de agrement (parcuri, iazuri etc.). A.3.1.1.4 Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.5 Înfiinţare bază turistică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante, terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament şi întreţinere, etc.) în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.6 Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori. A.3.1.1.7 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în 169

Secţiune

Măsura

Acţiuni DEZVOLTAREA TURISMULUI

Obiectivul măsurii

O.3.1.2 Promovarea potenţialului forma unui produs integrat.

turistic

sub

Paşcani, la est de Lunca). A.3.1.1.8 Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea cu bărci, hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.9 Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu verde, amenajare plaje, achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc. A.3.1.2.1 Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu ocazia zilelor oraşului şi promovarea la nivel regional şi naţional. A.3.1.2.2 Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc). A.3.1.2.3 Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone turistice. A.3.1.2.4 Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente. A.3.1.2.5 Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi zonelor de agrement existente, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri, intersecţii principale etc.). A.3.1.2.6 Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.

170

DEZVOLTARE RURALĂ

Secţiune

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală

Măsura

Obiectivul măsurii

M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale.

O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale.

Acţiuni DEZVOLTARE RURALĂ A.4.1.1.1 Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.4.1.1.2 Menţinerea străzilor de deservire locală a suburbiilor. A.4.1.1.3 Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ. A.4.1.1.4 Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.) A.4.1.1.5 Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca. A.4.1.1.6 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.). A.4.1.1.7 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex. Str. Mihai Viteazu, Gării, 1 Mai). A.4.1.1.8 Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului. 171

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTARE RURALĂ A.4.1.1.9 Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement, etc. A.4.1.1.10 Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex. bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi design municipiu. A.4.1.1.11 Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale (dispensare) din suburbii. A.4.1.1.12 Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii. A.4.1.1.13 Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.14 Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.15 Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni. A.4.1.1.16 Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.17 Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.18 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii. A.4.1.1.19 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.20 172

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTARE RURALĂ Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public. A.4.1.1.21 Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în suburbii. A.4.1.1.22 Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.23 Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale, bibliotecilor din suburbii. A.4.1.1.24 Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.25 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.). A.4.1.1.26 Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi peisajelor. A.4.1.1.27 Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi monitorizarea acestora.

M.4.2 Dezvoltarea

sectoarelor

O.4.2.1 Investiţii pentru creşterea competitivităţii

A.4.1.1.28 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de management al ariilor protejate. A.4.1.1.29 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces de umiditate din zonele: lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi traseul fostei albii a pârâului Fântânele. A.4.1.1.30 Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni. A.4.2.1.1 Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi 173

Secţiune

Măsura

agricol şi silvic.

Obiectivul măsurii

şi eficienţei agriculturii şi silviculturii.

Acţiuni DEZVOLTARE RURALĂ zootehnice. A.4.2.1.2 Realizarea de plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren. A.4.2.1.3 Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului produselor agricole prin investiţii în tehnologii noi, inclusiv în energie regenerabilă. A.4.2.1.4 Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii. A.4.2.1.5 Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii dezastrelor naturale. A.4.2.1.6 Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale, sere. A.4.2.1.7 Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară. A.4.2.1.8 Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi forestiere. A.4.2.1.9 Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, sisteme de irigaţii etc.). A.4.2.1.10 Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe specifice pe teme ca:  îmbunătăţirea calităţii producţiei;  igiena şi siguranţa alimentelor;  utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE;  îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;  activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar;  aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului;  etc. A.4.2.1.11

174

Secţiune

Măsura

Acţiuni DEZVOLTARE RURALĂ

Obiectivul măsurii

Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.

M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural.

O.4.3.1 Creşterea contribuţiei economia municipiului.

zonei

rurale

la

A.4.2.1.12 Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau evenimente care pot contribui la formarea lor. A.4.2.1.13 Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi bunăstare a animalelor, fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui, fose septice, bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.) A.4.2.1.14 Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică. A.4.2.1.15 Acţiuni şi lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor. A.4.2.1.16 Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure. A.4.2.1.17 Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale în domeniul silviculturii , precum şi dotarea acestora cu echipamente hardware şi software. A.4.2.1.18 Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor. A.4.2.1.19 Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere, inclusiv creşterea calităţii produselor rezultate. A.4.3.1.1 Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat. A.4.3.1.2 Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului. A.4.3.1.3 Investiţii pentru dezvoltarea acvaculturii. A.4.3.1.4 Investiţii pentru dezvoltarea apiculturii. A.4.3.1.5 Investiţii pentru cultivarea şi procesarea ciupercilor. A.4.3.1.6 Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.). 175

Secţiune

Măsura

Acţiuni DEZVOLTARE RURALĂ

Obiectivul măsurii

A.4.3.1.7 Investiţii pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică. A.4.3.1.8 Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli. A.4.3.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie, croitorie, cizmărie, etc.). A.4.1.3.10 Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar şi pentru persoane fizice din mediul rural.

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE

Secţiune

Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

Măsura

Obiectivul măsurii

M.5.1 Dezvoltarea formării iniţiale şi continue.

O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE A.5.1.1.1 Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar şi liceal. A.5.1.1.2 Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează:  transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;  transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic şi de Turism. A.5.1.1.3 Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli de arte şi meserii în vederea obţinerii de calificări cerute pe piaţa actuală de muncă. A.5.1.1.4 Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării continue în vederea prevenirii şomajului şi marginalizării resurselor umane. 176

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE A.5.1.1.5 Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forţă de muncă. A.5.1.1.6 Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa muncii. A.5.1.1.7 Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului. A.5.1.1.8 Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc. A.5.1.1.9 Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii. A.5.1.1.10 Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie. A.5.1.1.11 Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie. A.5.1.1.12 Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’). A.5.1.1.13 Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate. A.5.1.1.14 177

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă.

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ. A.5.1.1.15 Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning. A.5.1.2.1 Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane). A.5.1.2.2 Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate. A.5.1.2.3 Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a adulţilor. A.5.1.2.4 Programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul rural. A.5.1.2.5 Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria afacere. A.5.1.2.6 Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local. A.5.1.2.7 Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de incluziune socială. A.5.1.2.8 Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea

178

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii.

M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale.

O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane.

A.5.1.2.9 Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante şi angajatori. A.5.1.2.10 Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în special în mediul rural şi în cazul grupurilor vulnerabile. A.5.1.2.11 Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi management. A.5.2.1.1 Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de evoluţia numărului de copii. A.5.2.1.2 Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani. A.5.2.1.3 Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică). A.5.2.1.4 Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani. A.5.2.1.5 Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”. A.5.2.1.6 Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni. A.5.2.1.7 Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Scoala Blageşti. A.5.2.1.8 Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’extindere, Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala Blăgeşti; A.5.2.1.9 Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni. A.5.2.1.10 Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani. 179

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE A.5.2.1.11 Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B. A.5.2.1.12 Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni. A.5.2.1.13 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani. A.5.2.1.14 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani. A.5.2.1.15 Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică. A.5.2.1.16 Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru comisiile metodice. A.5.2.1.17 Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni. A.5.2.1.18 Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti. A.5.2.1.19 Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice. A.5.2.1.20 Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’). A.5.2.1.21 Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare

180

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate.

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni). A.5.2.1.22 Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti). A.5.2.1.23 Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi tehnic. A.5.2.1.24 Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni. A.5.2.1.25 Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti). A.5.2.1.26 Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea documentelor şcolare în unităţile de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti). A.5.2.1.27 Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice (baze de date electronice, sisteme informaţionale pentru educaţie, etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare, precum şi pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor de arhivare şi generării de situaţii reale şi complete. A.5.2.2.1 Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului. A.5.2.2.2 Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor servicii de sănătate prompte şi de calitate.

181

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social.

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE A.5.2.2.3 Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora, etc.). A.5.2.2.4 Înfiinţare unitate de transfuzii. A.5.2.2.5 Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi SMURD). A.5.2.2.6 Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu. A.5.2.2.7 Construcţia şi dotarea corespunzătoare de unităţi veterinare. A.5.2.2.8 Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului Local. A.5.2.2.9 Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie pentru populaţie. A.5.2.2.10 Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip e-sănătate. A.5.2.3.1 Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.2 Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în centre de plasament de tip familial şi adopţie. A.5.2.3.3

182

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.4 Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate. A.5.2.3.5 Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.6 Desfăşurare campanii de combatere a violenţei domestice. A.5.2.3.7 Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi stopării traficului cu fiinţe umane. A.5.2.3.8 Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe de încadrare în muncă a acestora. A.5.2.3.9 Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.10 Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile defavorizate (parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale). A.5.2.3.11 Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.12 Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap. A.5.2.3.13 Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice. A.5.2.3.14 Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap. 183

Secţiune

Măsura

Acţiuni DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE

Obiectivul măsurii

A.5.2.3.15 Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor defavorizate la utilităţi. A.5.2.3.16 Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii persoanelor defavorizate. A.5.2.3.17 Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.

Măsura

Obiectivul măsurii

M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea

O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia

Ţ II A D M I N I S T R A Ţ I E I P U B L I C E L O C A L E

Secţiune

Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale

Acţiuni DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE A.6.1.1.1 Corelarea

obiectivelor,

misiunilor 184

şi

proceselor

de

realizare,

actualizare

şi

Secţiune

Măsura

capacităţii administrative.

Obiectivul măsurii

publică şi îndeplinirea locală.

celelalte autorităţi pentru obiectivelor de dezvoltare

O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei.

O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru.

Acţiuni DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală. A.6.1.1.2 Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională. A.6.1.1.3 Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public. A.6.1.2.1 Realizarea şi implementarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie. A.6.1.2.2 Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale. A.6.1.2.3 Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate. A.6.1.2.4 Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software cadastru). A.6.1.2.5 Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei. A.6.1.3.1 Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor. A.6.1.3.2 Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării. A.6.1.3.3 Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări, dezbateri tematice publice. A.6.1.3.4 Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri, pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a municipiului. A.6.1.3.5 Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în 185

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni). A.6.1.3.6 Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică. A.6.1.3.7 Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice. A.6.1.3.8 Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare. A.6.1.3.9 Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni. A.6.1.3.10 Implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane. A.6.1.3.11 Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică. A.6.1.3.12 Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială. A.6.1.3.13 Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai ales din sectorul de educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate. A.6.1.3.14 Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de descentralizare. A.6.1.3.15 Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice. A.6.1.3.16 Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de 186

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

Acţiuni DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.

M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect.

O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile.

M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene.

O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări /parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii

A.6.1.3.17 Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex. ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor, managementul documentelor etc.). A.6.1.3.18 Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni. A.6.1.3.19 Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS2. A.6.1.3.20 Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale. A.6.2.1.1 Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor. A.6.2.1.2 Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor. A.6.2.1.3 Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc. A.6.2.1.4 Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă. A.6.3.1.1 Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun.

2

Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată de mediul înconjurător.

187

Secţiune

Măsura

Obiectivul măsurii

investitorilor străini şi a dobândirii de noi practici şi tehnici.

Acţiuni DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE A.6.3.1.2 Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, dezvoltare economică durabilă, etc.).

188

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

15. COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

 Politicile comunitare  Politicile naţionale

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE  Politicile comunitare

Coeziunea şi concordanţa cu politicile comunitare Corespondenţa strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani cu politicile comunitare este prezentată în tabelul următor: Tabelul 91 – Coeziunea cu politicile comunitare Politicile comunitare şi prevederile acestora

Politicile comunitare reflectate în priorităţile şi măsurile strategiei municipiului Paşcani

Orientările comunitare pentru Politica de Coeziune 2008 – 2015 Principalele axe prioritare:  dezvoltarea şi creşterea atractivităţii statelor membre, a regiunilor şi oraşelor prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unor servicii calitative şi implicit protejarea mediului; 

încurajarea inovării, antreprenoriatului şi extinderea economiei cunoaşterii;



crearea de noi locuri de muncă, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi sporirea investiţiilor în capitalul uman.

Cartea albă – Politica Europeană în materie de transport 

1 2 3 4

– – – –

măsurile 1.1, 1.2, 1.3 măsura 2.1 – obiectivul 2.1.3 măsura 3.1 – obiectivul 3.1.1 măsurile 4.1; 4.3

Prioritatea 2 – măsurile 2.2, 2.3 Prioritatea 5 – măsura 5.1 – obiectivul 5.1.2 Prioritatea 6 – măsura 6.1 – obiectivul 6.1.2 Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivul 2.1.1 Prioritatea 5 – măsura 5.1, 5.2 Prioritatea 6 – măsura 6.1, 6.2 Prioritatea 1 – măsura 1.1 Prioritatea 4 – măsura 4.1 – obiectivul 4.1.1

se are în vedere importanţa reabilitării infrastructurii rutiere şi importanţa unui transport urban sigur şi ecologic.

Politica de coeziune şi oraşele: contribuţia oraşelor la creşterea economică şi crearea locurilor de muncă în regiuni 

Prioritatea Prioritatea Prioritatea Prioritatea

urmăreşte să completeze şi să dezvolte „Orientările strategice comunitare 2008 – 2015” prin întărirea dimensiunii urbane.

Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivul 2.1.1, măsura 2.2, 2.3 Prioritatea 3 – măsura 3.1

Carta Europeană pentru IMM-uri 

educarea şi formarea în domeniul antreprenoriatului, sprijinirea înfiinţării de start-up-uri, îmbunătăţirea accesului on-line, întărirea capacităţilor tehnologice, valorificarea modelelor de ebusiness.

Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivele 2.1.1, 2.1.2, măsurile 2.2, 2.3 Prioritatea 5 – măsura 5.1

190

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE  Politicile comunitare

Politicile comunitare şi prevederile acestora

Politicile comunitare reflectate în priorităţile şi măsurile strategiei municipiului Paşcani

Strategia Europeană de Ocupare, Cadrul Strategic pentru Egalitate de Şanse, Memorandumul Comun de Incluziune Prioritatea 5 – măsurile 5.1, 5.2 

dezvoltarea unui sistem de servicii sociale de îngrijire la domiciliu, reducerea discrepanţelor între zonele urbane şi cele rurale, creşterea capacităţii sistemului de îngrijire pentru vârstnici, promovarea unei politici coerente în domeniul familiei, măsuri pentru protecţia copilului, incluziune socială pentru persoanele cu dizabilităţi.

Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală 

creşterea şi dezvoltarea competitivităţii sectorului agricol şi forestier, îmbunătăţirea economică a mediului rural; îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural.

Strategia de la Lisabona, Liniile directoare strategice comunitare privind politica de coeziune în sprijinul creşterii economice şi a locurilor de muncă 

Prioritatea 4 – măsurile 4.1, 4.2, 4.3

Prioritatea 2 – măsura 2.1 Prioritatea 3 – măsura 3.1 Prioritatea 4 – măsura 4.3

creştere economică, crearea de noi locuri de muncă.

Acţiunile ce vor fi implementate prin intermediul strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani, respectă reglementările comunitare şi prevederile naţionale în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor orizontale – dezvoltare durabilă, egalitate de şanse şi nediscriminare, societate informaţională.

191

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE  Politicile comunitare

Dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabilă este luată în considerare în toate acţiunile prevăzute a fi derulate în cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială, după cum urmează:  Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu – reabilitarea infrastructurii de transport contribuie la o raţionalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire reducând nivelul poluării urbane; prin îmbunătăţirea infrastructurii de mediu vor fi închise depozitele de deşeuri neconforme, se vor recondiţiona din punct de vedere ecologic zonele afectate, se va reduce poluarea apelor de suprafaţă şi subterane şi va fi protejat mediul înconjurător; vor fi realizate premisele îmbunătăţirii eficienţei energetice, uzitarea surselor de energie regenerabilă, realizarea condiţiilor de prevenire şi combatere a calamităţilor naturale, reabilitarea urbană pentru dezvoltarea unor spaţii curate, reabilitarea zonelor abandonate pentru reducerea riscului apariţiei de focare de infecţie.  Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – retehnologizarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor, investiţii în tehnologii nepoluante, implemetarea şi certificarea sistemelor de management a calităţii, a mediului, ecologizarea terenurilor din zonele industriale şi reconstrucţia acestora cu protejarea condiţiilor de mediu, investiţii in infrastructura de utilităţi, investiţii inovative.  Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului – investiţii pentru reabilitarea obiectivelor turistice, reabilitarea spaţiilor de cazare, se vor sprijini acţiunile de promovare a potenţialului turistic la nivel local.  Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală – îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, reducerea poluării cauzată de depozitarea necontrolată a deşeurilor în spaţiul rural, extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii de utilităţi, reabilitarea şi protejarea zonelor afectate de calamităţi naturale, investiţii în tehnologii moderne, în energie regenerabilă, investiţii pentru împădurirea terenurilor degradate, investiţii pentru sprijinirea activităţilor economice pentru o dezvoltare durabilă a mediului rural.  Prioritatea 5 - Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale – investiţii pentru îmbunătăţirea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale, de sănătate, culturală si serviciilor sociale. Construirea de centre pentru copii cu nevoi speciale, cu dizabilităţi, centre de îngrijire pentru bătrâni şi pentru persoanele de sex feminin supuse violenţei domestice. Factorii stimulativi ai dezvoltării durabile cărora li se vor acorda o atenţie specială sunt:  nivelul înalt al educaţiei populaţiei;  dezvoltarea capacităţii de inovare;  realizarea de activităţi cu valoare adăugată crescută.

192

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE  Politicile comunitare

Strategia de dezvoltare economico-socială urmăreşte, prin implementarea acţiunilor şi îndeplinirea obiectivelor, să contribuie la promovarea unei economii competitive, eficiente şi bazată pe cunoaştere, în care vor fi sprijinite creşterea nivelului de viaţă şi calităţii vieţii. Oportunităţi egale Promovarea constantă, sistematică şi concentrată a principiului egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei, alături de asigurarea unei participări sporite a femeilor în viaţa economică şi socială, protagoniste cu drepturi depline, constituie preocupări constante şi susţinute în STRATEGIA DEca DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI municipiul Paşcani. 2008 – 2015

Problematica egalităţii de şanse între sexul feminin şi cel masculin este avută în vedere atât în faza de elaborare, cât şi în cea de implementare a strategiei de dezvoltare economicosocială a municipiului Paşcani.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, strategia de dezvoltare 2007 – 2013 economico-socială urmăreşte:  participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;  asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională; STRATEGIA  DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI încurajareaECONOMICO-SOCIALĂ femeilor antreprenori;  reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie;  asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul2007 decizional. – 2013 Egalitatea de şanse este cuprinsă în acţiunile următoarelor priorităţi:

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

 Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – prin acţiunile cuprinse în cadrul acestei priorităţi se va asigura accesul egal şi nediscriminatoriu de sprijin pentru afaceri  Infrastructura atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, se va avea în vedere reducerea de comunicaţii şomajului şi accesul facil pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate social (persoane cu handicap, persoane de etnie rromă, şomeri etc.). STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

 Prioritatea 5 - Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale – are în vederea dezvoltarea infrastructurii fizice sociale pentru îmbunătăţirea 2007 – 2013 standardului de viaţă al persoanelor supuse riscului de marginalizare. De asemenea sunt cuprinse acţiuni pentru facilitarea accesului egal şi nediscriminatoriu al persoanelor dezavantajate social la educaţie, la servicii de bază, pe piaţa muncii, etc.

În acelaşi timp, acţiunile propuse în cadrul strategiei de dezvoltare vor îmbunătăţi oportunităţile de ocupare a femeilor, prin intervenţii atât asupra ofertei, cât şi asupra cererii, vor fi create noi locuri de muncă prin dezvoltarea economică locală. Acţiunile vor sprijini, de asemenea, noi forme de participare pe piaţa muncii, ca de exemplu, dezvoltarea spiritului antreprenorial al femeilor şi dezvoltarea calificărilor; furnizarea de programe speciale pentru femei, ca de exemplu: munca la domiciliu, timpul flexibil de muncă; accesul egal la economia bazată pe cunoaştere; schimbul celor mai bune practici, crearea de parteneriate. Prin implementarea acţiunilor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane, promovarea egalităţii de şanse se va realiza şi pentru alte persoane dezavantajate de pe

193

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE piaţa muncii, cum ar fi: persoane cu dizabilităţi, persoane de etnie rromă, persoane în  Politicile comunitare vârstă, etc. Pentru asigurarea egalităţii de şanse, vor fi respectate de asemenea reglementările şi prevederile legislative în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică. Societatea informaţională Abordarea şi utilizarea societăţii informaţionale va fi parte integrantă în implementarea tutror acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani. Principalele acţiuni ceECONOMICO-SOCIALĂ vor fi realizateA urmăresc îmbunătăţirea STRATEGIA DE DEZVOLTARE MUNICIPIULUI PAŞCANI

infrastructurii tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii, şi extinderea în zonele unde acestea lipsesc. Astfel, se vor realiza investiţii în tehnologia informaţională atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, 2008 – 2015 precum şi în infrastructura de tip broadband. De asemenea vor fi sprijinite:  iniţiativele care au ca scop creşterea utilizării sistemelor informaţionale în sectorul public cum ar fi: e-guvernare, e-sănătate şi e-educaţie; 2007 – 2013  realizarea de aplicaţii specifice pentru IMM-uri.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Investiţii vor fi realizate şi în facilitarea accesului populaţiei din mediul rural şi urban la datelor, construirea de telecentre.

servicii de extinderea reţelelor broadband, STRATEGIA DE telecomunicaţii, DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI securitatea

2007 – 2013

Pentru sectorul privat se are în vedere sprijinirea aplicaţiilor TIC şi interoperabilităţii acestora, adoptarea unor soluţii integrate la nivelul firmelor, care conduc la reducerea costurilor pe termen lung, la facilitarea accesului la pieţe interne şi externe şi la SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE eficientizarea managementului şi activităţii acestora. Se va urmări în acelaşi timp creşterea securităţii reţelelor de comunicaţii electronice şi adoptarea de soluţii anti-fraudă pentru  Infrastructura dezvolatarea unui mediu sigur şi dinamic de e-business. de comunicaţii În vederea susţinerii dezvoltării e-economiei, se au în vedere sprijinirea următoarelor tipuri de aplicaţii: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  sisteme de afaceri integrate;  aplicaţii electronice destinate derulării afacerilor; 2007 – 2013  sisteme electronice de licitaţie;  sisteme de tranzacţii electronice securizate.

194

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE  Politicile naţionale

Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale În elaborarea strategiei de dezvoltare şi stabilirea obiectivului general au fost luate în considerare prevederile şi priorităţile relevante ale strategiilor şi planurilor judeţene, regionale, sectoriale şi naţionale cu impact direct asupra municipiului Paşcani. Astfel, strategiile planurile ECONOMICO-SOCIALĂ luate în considerare sunt: STRATEGIA DEşi DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013; 2008 – 2015  Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă „Orizont 2025”;  Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al României pentru perioada 2007 – 2013 şi programele operaţionale; STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI  Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional;  Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est 2007 – 2013;  Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013; 2007 – 2013  Strategia de Dezvoltare a judeţului Iaşi 2007 – 2013. Corespondenţa strategiei de dezvoltare Aeconomico-socială a municipiului STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ MUNICIPIULUI PAŞCANI

Paşcani cu politicile

naţionale este prezentată în tabelul următor: Tabelul 92 – Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale Politicile naţionale şi prevederile acestora SITUAŢIA

2007 – 2013

Politicile naţionale reflectate în priorităţile şi măsurile strategiei INFRASTRUCTURII EXISTENTE municipiului Paşcani

 Infrastructura Legea de comunicaţii

203/2003, republicată, privind realizarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european

STRATEGIA DE DEZVOLTARE PAŞCANI  stipulează căECONOMICO-SOCIALĂ dezvoltarea A MUNICIPIULUI şi Prioritata 1–

modernizarea reprezintă o europeană.

reţelei de transport prioritate naţională şi

măsura 1.1 (pentru şoseaua de centură) 2007 – 2013

Legea învăţământului 84/1995 republicată şi modificată  prevede că procesul educaţional trebuie să se desfăşoare cu tehnici moderne. HG 875/2005 privind aprobarea strategiei referitoare la formarea profesională pe termen mediu şi scurt 2005 – 2010.

Prioritatea 5 – măsurile 5.1, 5.2

Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea învăţământului profesional şi

195

COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE PoliticileŞI naţionale reflectate în NAŢIONALE EUROPENE Politicile naţionale şi prevederile priorităţile şi măsurile strategiei municipiului Paşcani

acestora

 Politicile naţionale

tehnic. Strategia de dezvoltare durabilă a României „Orizont 2025”. Strategia naţională deşeurilor.

pentru

gestionarea

Planul Naţional de Gestiune a deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a deşeurilor. Strategia Naţională pentru protecţia împotriva inundaţiilor.

Prioritatea 1 – măsurile 1.2, 1.3 Prioritatea 4 – măsura 4.1 Prioritatea 6 – măsura 6.2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Strategia Naţională atmosferei.

pentru

protecţia

2008 – 2015

Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu. Decizia 1088/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate – creşterea accesului populaţiei la serviciile medicale de calitate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2007 – 2013

Prioritatea 5 – măsura 5.2 Legea 95/2006 privind reforma în domeniul STRATEGIA sănătăţii.DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI Decizia 1280/2004 privind Strategia guvernamentală pentru sprijinirea IMM-urilor 2004 – 2008.

2007 – 2013

Prioritatea 2 – măsurile 2.1, 2.2 Prioritatea 4 –EXISTENTE măsurile 4.2, 4.3 SITUAŢIA INFRASTRUCTURII Legea 324/2004 privind stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii modificată şi  Infrastructura completată prin Legea 175/2006. de comunicaţii

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, actualizată. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:  dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;  îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;  gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;  utilizarea raţională a teritoriului.

2007 – 2013

Prioritatea 1 – măsura 1.3

196

COEZIUNEA ŞIPoliticile CONCORDANŢA POLITICILE naţionaleCU reflectate în priorităţile măsurile strategiei NAŢIONALE ŞI şi EUROPENE

Politicile naţionale şi prevederile acestora

municipiului Paşcani

 Politicile naţionale

Legea 47/2006 pentru aprobarea Sistemului Naţional de Asistenţă Socială. HG 1826/2005 – Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale prevede crearea unui sistem comprehensiv şi eficient de servicii sociale la nivel naţional, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii. Strategia Naţională pentru dezvoltarea asistenţei sociale pentru persoane vârstnice STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI (HG 541/2005). Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap (HG 1175/2005).

2008 – 2015

Prioritatea 5 – măsura 5.2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Strategia naţională de prevenire a violenţei în familie (HG 686/2005).

2007 – 2013

HG 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului RomânieiECONOMICO-SOCIALĂ de îmbunătăţire a STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAŞCANI situaţiei rromilor 2001-2010. 2007 – 2013

Strategia Naţională privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Strategia de Informatizare “România 2025” Prioritatea 2EXISTENTE – măsura 2.1 SITUAŢIA INFRASTRUCTURII Prioritatea 6 – măsura 6.1  Infrastructura Strategia de comunicaţii

de dezvoltare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale din România “România 2025”.

STRATEGIA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI StrategiaDEcu privire la serviciile publice de

Prioritatea 1 – măsura 2.1

încălzire urbană “România 2025”.

2007 – 2013

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Serviciilor Publice de alimentare cu apă şi canalizare “România 2025”. Strategia de dezvoltare a sectorului comunicaţii electronice din România.

de

Prioritatea 6 – măsura 6.1

197

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

16. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE

 Surse de finanţare

POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE  Surse de finanţare

Implementarea planului de acţiuni al strategiei depinde în mare măsură de un bun management al resurselor financiare existente dar şi de atragerea de noi resurse băneşti. Astfel, propunem ca principale surse de finanţare atrase fondurile nerambursabile europene. Este foarte important ca municipiul Paşcani să absoarbă finanţările europene nerambursabile într-o proporţie cât mai ridicată, şi în acelaşi timp, să le utilizeze cu maximum de eficienţă şi responsabilitate, fapt ce va conduce în mod direct la îndeplinirea obiectivelor strategiei de dezvoltare. Priorităţile, obiectivele şi măsurile strategiei de dezvoltare ale municipiului sunt în concordanţă cu principalele programe de finanţare care au la bază utilizarea fondurilor pe care Uniunea Europeană le va pune la dispoziţia României – Fondul European de dezvoltare regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit – fapt pentru care, majoritatea acţiunilor din planul de activităţi vor putea fi co-finanţate prin aceste fonduri. Tabelul 93 –Exemple de surse de finanţare PROGRAME DE FINANŢARE CU FONDURI EUROPENE Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 

POS CCE – Programul Operaţional Sectorial ”Creşterea competitivităţii economice”;



POS M – Programul Operaţional Sectorial de Mediu;



POS T – Programul Operaţional Sectorial de Transport;



POS DRU – Programul Operaţional Sectorial ”Dezvoltarea resurselor umane”;



POS DCA-Programul Operaţional Sectorial ”Dezvoltarea capacităţii administrative”;



POR – Programul Operaţional Regional.

Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală – PNSDR 

PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

 POI – Programul Operational Interregional 2007-2013 (cooperarea între regiuni ale statelor membre UE în anumite domenii de interes comun) ALTE FONDURI COMUNITARE 

Programul Norvegian de Cooperare şi a Mecanismului Financiar SEE;



ESPON 2013 –Reţeaua Europeană de Observare a Dezvoltării şi Coeziunii teritoriale;



Programul Life+;



Cultura 2007 – 2013;



Programul „Leonardo da Vinci”;



Programul PROGRESS – vizează ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială;



Programul Socrates;

199

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE  Surse de finanţare



Phare – Programul de Coeziune Economică şi Socială (valabil pentru 2008).

PROGRAME NAŢIONALE 

Programul de Creştere al Competitivităţii produselor industriale;



Programul de Infrastructură rurală;



Fondul de mediu;



Fondul Cultural Naţional

Programele Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii liberale; 

Programul naţional multianual pe perioada 2005 - 2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenorial în rândul femeilor manager din sectorul IMM;



Programul naţional multianual pe perioada 2005 - 2009 pentru susţinerea accesului microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici la servicii de instruire şi consultanţă;



Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 de sprijinire a IMM-urilor în dezvoltarea exportului;



Programul pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit;



Programul pentru organizarea Târgului Naţional Cooperatist;



Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi;



Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare;



Programul privind creşterea competitivităţii IMM-urilor prin implementarea şi certificarea sistemelor calităţii;

Programele de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului: 

Programul “Înfiinţarea de centre de plasament de tip familial - căsuţe şi apartamente pentru copiii din instituţiile cu o capacitate mai mare de 100 de locuri, care nu au fost restructurate pe module de tip familial”



Programul “Dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilităţi/handicap/ HIV /SIDA”



Programul “Promovarea standardelor minime obligatorii din domeniul protecţiei copilului şi monitorizarea respectării drepturilor copilului”



Programul “Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie şi susţinerea familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separării copilului de familia sa”



Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a

200

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 – 2015

POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE  Surse de finanţare

produselor şi serviciilor de piaţă; 

Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;



Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 pentru susţinerea meşteşugurilor si artizanatului;

ALTE SURSE 

Credite;



Surse proprii;



Bugetul de stat;

Corelarea planului de activităţi al strategiei de dezvoltare economico - socială cu principalele programe de finanţare prin fonduri europene nerambursabile este prezentată în detaliu în cadrul tabelului 94.

201 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Tabelul 94 Corelarea planului de activităţi cu principalele surse de finanţare Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu M.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere O.1.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid A.1.1.1.1 Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale municipiului Paşcani). A.1.1.1.2 Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.1.1.3 Reabilitarea şi mentenanţa sistemului rutier urban al municipiului Paşcani. A.1.1.1.4 Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.1.1.5 Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona Aerodromului. A.1.1.1.6 Realizarea străzilor din zona Aerodromului.

X

X

X X X X X

O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin reglementarea traficului rutier A.1.1.2.1 Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere. A.1.1.2.2 Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere. A.1.1.2.3 Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1). A.1.1.2.4 Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).

X X X X

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.1.1.2.5 Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu P.U.G. actualizat). A.1.1.2.6 Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care acestea lipsesc (respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat). O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare A.1.1.3.1 Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele instituţiilor publice, în principalele intersecţii, în zonele centrelor/incubatoarelor de afaceri. A.1.1.3.2 Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei. A.1.1.3.3 Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare şi monitorizare temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile de parcare. A.1.1.3.4 Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în vederea amenajării unor parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de agrement, zone în expansiune economică etc.). O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea A.1.1.4.1 Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de călători existente. A.1.1.4.2 Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun care să satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi informarea călătorilor prin marcaje, indicatoare şi program de circulaţie a acestora. A.1.1.4.3 Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în vederea evitării eventualelor blocaje în trafic. A.1.1.4.4 Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X X X X X X X 203

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.1.1.4.5 Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii riscului de accidente. A.1.1.4.6 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a infrastructurii din material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Paşcani. A.1.1.4.7 Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X

M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi A.1.2.1.1 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere infrastructură de apă potabilă. A.1.2.1.2 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de canalizare. A.1.2.1.3 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale. A.1.2.1.4 Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de alimentare energie electrică. A.1.2.1.5 Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale. A.1.2.1.6 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de iluminat public. A.1.2.1.7 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea de furnizare energie termică produsă în sistem centralizat. A.1.2.1.8 Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de distribuţie gaze. A.1.2.1.9 Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse. A.1.2.1.10 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor

X urban

X urban

X urban

X urban

X X urban

X urban

X urban

X

X 204

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor, staţie de sortare şi transfer, etc.). A.1.2.1.11 Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi. A.1.2.1.12 Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri. O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii. A.1.2.2.1 Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice. A.1.2.2.2 Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum a apei. A.1.2.2.3 Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătăţirii activităţii de monitorizare a calităţii apei potabile. A.1.2.2.4 Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X

X din corp drumuri

X X X X

X

X

X

A.1.2.2.5 Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul din corp natural şi blocarea furnizării serviciilor. drumuri A.1.2.2.6 Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de locuinţe Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani, din corp Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii drumuri cetăţenilor. A.1.2.2.7 Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi. A.1.2.2.8 Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei şi introducere sistem de indicatori de performanţă. A.1.2.2.9 Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de inundaţie. O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii. A.1.2.3.1 Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care aceasta lipseşte şi în conformitate cu nivelul de expansiune. urban

X X

X X

205

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.1.2.3.2 Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de învăţământ, sălile de sport, din oraş şi suburbii. A.1.2.3.3 Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme. A.1.2.3.4 Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de frecvenţă, senzori de presiune, vane şi diafragme de reglaj în vederea reducerii consumului specific în apartamentele locatarilor. O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii A.1.2.4.1 Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în zonele în care acestea lipsesc. A.1.2.4.2 Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare. A.1.2.4.3 Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă şi urmărirea post închidere. A.1.2.4.4 Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în mediul rural. A.1.2.4.5 Implementare sistem de valorificare a deşeurilor reciclabile.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X urban

X

X

urban

X

urban

X

X X

A.1.2.4.6 Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi electronice. A.1.2.4.7 Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere. A.1.2.4.8 Implementare sistem de taxare pe salubritate.

X X X X X

X

A.1.2.4.9 Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei privind sistemul de colectare selectivă a deşeurilor. O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii

X

206

Activităţi eligibile A.1.2.5.1 Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de expansiunea municipiului.

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X

X

din corp drumuri

A.1.2.5.2 Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex: unităţi de invăţământ, unităţi culturale, unităţi medicale etc.). O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii A.1.2.6.1 Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea nivelului de tensiune pe măsura expansiunii municipiului. A.1.2.6.2 Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică pe malul Siretului, ce va fi utilizată pentru alimentarea cu energie electrică, economisindu-se importante resurse financiare. A.1.2.6.2 Construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale în vederea eficientizării sistemului de alimentare cu energie electrică. A.1.2.6.3 Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de energie convenţională (Ex: energie hidraulică, solară şi eoliană). A.1.2.6.4 Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente din corp cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.). drumuri O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător. A.1.2.7.1 Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor industriale. A.1.2.7.2 Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau echipamentelor componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele aprobate de Uniunea Europeană. A.1.2.7.3 Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen întâlnit în special în mediul rural). A.1.2.7.4 Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor toxice şi periculoase. A.1.2.7.5 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.

X

X

X

X

X X X X X

207

X X

Activităţi eligibile A.1.2.7.6 Executare lucrări de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor. A.1.2.7.7 Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie 1918). A.1.2.7.8 Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de desecare. A.1.2.7.9 Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor, zonelor umede de pe versanţi şi dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc.

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X X

A.1.2.7.10 Recuperarea terenurilor degradate prin împădurire. A.1.2.7.11 Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă. A.1.2.7.12 Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane. A.1.2.7.13 Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării). A.1.2.7.14 Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe; A.1.2.7.15 Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă umedă. A.1.2.7.16 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca). A.1.2.7.17 Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat prea aproape de zona centrală şi urmărirea post-închidere.

POR

rural

X X X X X X X 208

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X

A.1.2.7.18 Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi. A.1.2.7.19 Promovarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului înconjurător în acord cu cerinţele Uniunii Europene. A.1.2.7.20 Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa protecţiei mediului înconjurător. A.1.2.7.21 Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi structurile implicate în protecţia mediului. A.1.2.7.22 Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin:  asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a mediului;  perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;  supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu. M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi construire de locuinţe O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor. A.1.3.1.1 Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat. A.1.3.1.2 Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi lung (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.3.1.3 Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuinţe. A.1.3.1.4 Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi reparaţii capitale. A.1.3.1.5 Consolidarea şi reducerea riscului seismic la construcţiile vechi.

X X

X X

X X X X X X

A.1.3.1.6 Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al municipiului Paşcani;

209

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.1.3.1.7 Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6. A.1.3.1.8 Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv reabilitare şi modernizare gară. A.1.3.1.9 Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere). A.1.3.1.10 Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene electronice. A.1.3.1.11 Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru situaţiile de urgenţă (deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii, inundaţii etc.). A.1.3.1.12 Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii de urgenţă. A.1.3.1.13 Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a pieţelor agro-alimentare din oraş. A.1.3.1.14 Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii existente precum şi crearea altora noi. A.1.3.1.15 Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone de agrement, în preajma clădirilor de interes public şi a esplanadei Paşcani. A.1.3.1.16 Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de inters public (Ex: parcuri, monumente culturale, spaţii, spaţii de agrement, etc.). A.1.3.1.17 Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural. A.1.3.1.18 Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X X rural

X X X X X X X 210

POS CCE

Activităţi eligibile

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.1.3.1.19 Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de specialitate. A.1.3.1.20 Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X

A.1.3.1.21 Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de Cultură. A.1.3.1.22 Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia. A.1.3.1.23 Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale.

X X X X X

A.1.3.1.24 Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion. A.1.3.1.25 Reabilitarea şi modernizarea stadionului. A.3.1.1.26 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom – identificare teren, elaborare studii tehnice şi executare lucrări. A.3.1.1.27 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare amplasament şi executare lucrări. A.3.1.1.28 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis – identificare amplasament, executare lucrări. A.3.1.1.29 Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.

X X X X X X

A.3.1.1.30 Construire şi/sau amenajare pistă carturi. A.3.1.1.31 Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.

Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.

211

POS POS T CCE O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor. A.2.1.1.1 Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative, nepoluante. A.2.1.1.2 Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu. A.2.1.1.3 Investiţii în domeniul IT&C. Activităţi eligibile

A.2.1.1.4 Certificarea produselor şi sau serviciilor. A.2.1.1.5 Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil. A.2.1.1.6 Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale. A.2.1.1.7 Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi retehnologizarea acestora. A.2.1.1.8 Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe. A.2.1.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism – agrement şi a altor servicii publice şi comerciale. A.2.1.1.10 Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.). A.2.1.1.11 Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie, ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc. A.2.1.1.12 Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a oraşului.

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

X X X X X X

X

X X X

urban

X urban

X

X

urban

X

X X

urban

X 212

PNDR

POI

ALTE FONDURI

Activităţi eligibile A.2.1.1.13 Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic.

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X

A.2.1.1.14 Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice şi scăderii şomajului. A.2.1.1.15 Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.). A.2.1.1.16 Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond piscicol, după definitivarea barajului de pe râul Siret. O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local A.2.1.2.1 Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri. A.2.1.2.2 Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi pentru crearea de locuri de muncă. A.2.1.2.3 Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice. A.2.1.2.4 Înfiinţare Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.

X

X

X X

X

A.2.1.2.5 Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor investitori. A.2.1.2.6 Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C, inginerie etc.). A.2.1.2.7 Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.

X X

X X X

X X 213

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

A.2.1.2.8 Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de afaceri local. A.2.1.2.9 Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat); A.2.1.2.10 Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor. O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale A.2.1.3.1 Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea spaţiilor nou create. A.2.1.3.2 Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare). A.2.1.3.3 Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani. A.2.1.3.4 Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă. M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale. A.2.2.1.1 Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc. A.2.2.1.2 Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din domeniul producţiei şi serviciilor. A.2.2.1.3 Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri etc. A.2.2.1.4 Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale.

X

X

X

X X

X

X

X

X X X

214

Activităţi eligibile A.2.2.1.5 Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială.

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

X X

A.2.2.1.6 Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de către acestea atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare. A.2.3.1.1 Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive. A.2.3.1.2 Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri în vederea transferului de tehnologie şi inovării. A.2.3.1.3 Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin – universităţi.

X X X

X X

Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism A.3.1.1.1 Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric şi ecumenic local. A.3.1.1.2 Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia altora noi. A.3.1.1.3 Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de agrement (parcuri, iazuri etc.). A.3.1.1.4 Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi pe malul râului Siret; A.3.1.1.5 Înfiinţare bază sportivă pentru recuperare sportivi (hotel, restaurante, terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare şi întreţinere, etc.) pe malul râului Siret. A.3.1.1.6 Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori. A.3.1.1.7 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de

X urban

X urban

X urban

X urban

X urban

X X 215

PNDR

POI

ALTE FONDURI

POS CCE

Activităţi eligibile

podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca). A.3.1.1.8 Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea cu bărci, hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.9 Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu verde, amenajare plaje, achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc. O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat A.3.1.2.1 Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu ocazia zilelor oraşului şi promovarea la nivel regional şi naţional. A.3.1.2.2 Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc). A.3.1.2.3 Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone turistice. A.3.1.2.4 Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente. A.3.1.2.5 Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi zonelor de agrement existente în municipiul Paşcani, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri, intersecţii principale etc.). A.3.1.2.6 Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X

X

X X

X

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale A.4.1.1.1 Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.4.1.1.2 Menţinerea străzilor de deservire locală a suburbiilor.

X

A.4.1.1.3 Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.

X

X

216

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.4.1.1.4 Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.) A.4.1.1.5 Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca. A.4.1.1.6 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.). A.4.1.1.7 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex. Str. Mihai Viteazu, Gării, 1 Mai). A.4.1.1.8 Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului. A.4.1.1.9 Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement, etc. A.4.1.1.10 Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex. bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi design municipiu. A.4.1.1.11 Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale (dispensare) din suburbii. A.4.1.1.12 Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X X X X X X

A.4.1.1.13 Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.14 Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.15 Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni.

X X X X X

A.4.1.1.16 Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.17 Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.

217

Activităţi eligibile

POS CCE

A.4.1.1.18 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii. A.4.1.1.19 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.20 Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public. A.4.1.1.21 Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în suburbii. A.4.1.1.22 Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.23 Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale, bibliotecilor din suburbii. A.4.1.1.24 Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.25 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.). A.4.1.1.26 Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi peisajelor. A.4.1.1.27 Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi monitorizarea acestora. A.4.1.1.28 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de management al ariilor protejate. A.4.1.1.29 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces de umiditate din zonele: lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi traseul fostei albii a pârâului Fântânele. A.4.1.1.30 Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni. M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

X X X X X X X X X X X X X 218

POI

ALTE FONDURI

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.4.2.1.1 Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi zootehnice. A.4.2.1.2 Realizarea de plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren. A.4.2.1.3 Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului produselor agricole prin investiţii în tehnologii noi, inclusiv în energie regenerabilă. A.4.2.1.4 Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii. A.4.2.1.5 Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii dezastrelor naturale. A.4.2.1.6 Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale, sere. A.4.2.1.7 Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară. A.4.2.1.8 Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi forestiere. A.4.2.1.9 Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, sisteme de irigaţii etc.). A.4.2.1.10 Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe specifice pe teme ca:  îmbunătăţirea calităţii producţiei;  igiena şi siguranţa alimentelor;  utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE;  îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;  activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar;  aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului;  etc. A.4.2.1.11 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.

POR

PNDR

X X X X X X X X X X X 219

POI

ALTE FONDURI

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.4.2.1.12 Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau evenimente care pot contribui la formarea lor. A.4.2.1.13 Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi bunăstare a animalelor, fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui, fose septice, bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.) A.4.2.1.14 Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică.

POR

PNDR

X X X X X

A.4.2.1.15 Acţiuni şi lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor. A.4.2.1.16 Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure. A.4.2.1.17 Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale în domeniul silviculturii , precum şi dotarea acestora cu echipamente hardware şi software. A.4.2.1.18 Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor. A.4.2.1.19 Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere, inclusiv creşterea calităţii produselor rezultate. M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural O.4.3.1 Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului A.4.3.1.1 Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.

X X X X X X X X X

A.4.3.1.2 Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului. A.4.3.1.3 Investiţii pentru dezvoltarea acvaculturii. A.4.3.1.4 Investiţii pentru dezvoltarea apiculturii. A.4.3.1.5 Investiţii pentru cultivarea şi procesarea ciupercilor. A.4.3.1.6 Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.).

220

POI

ALTE FONDURI

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X

A.4.3.1.7 Investiţii pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică. A.4.3.1.8 Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli. A.4.3.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie, croitorie, cizmărie, etc.). A.4.1.3.10 Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar şi pentru persoane fizice din mediul rural.

X

Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii. A.5.1.1.1 Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar şi liceal. A.5.1.1.2 Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează:  transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;  transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic şi de Turism. A.5.1.1.3 Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli de arte şi meserii în vederea obţinerii de calificări cerute pe piaţa actuală de muncă. A.5.1.1.4 Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării continue în vederea prevenirii şomajului şi marginalizării resurselor umane. A.5.1.1.5 Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forţă de muncă. A.5.1.1.6 Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa muncii. A.5.1.1.7 Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în

X

X X X X X

221

X

Activităţi eligibile

POS CCE

vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului. A.5.1.1.8 Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc. A.5.1.1.9 Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii. A.5.1.1.10 Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie.

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X

A.5.1.1.11 Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie. A.5.1.1.12 Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’). A.5.1.1.13 Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate. A.5.1.1.14 Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ. A.5.1.1.15 Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning. O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă A.5.1.2.1 Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane). A.5.1.2.2 Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe

X

X

X X

222

X X X

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate. A.5.1.2.3 Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a adulţilor. A.5.1.2.4 Derulare programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul rural. A.5.1.2.5 Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria afacere. A.5.1.2.6 Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local. A.5.1.2.7 Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de incluziune socială. A.5.1.2.8 Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii. A.5.1.2.9 Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante şi angajatori. A.5.1.2.10 Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în special în mediul rural şi în cazul grupurilor vulnerabile. A.5.1.2.11 Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi management. M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane A.5.2.1.1 Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de evoluţia numărului de copii. urban A.5.2.1.2 Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani.

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X X X X X X

X

223

X X

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.5.2.1.3 Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică). A.5.2.1.4 Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X urban

X

A.5.2.1.5 Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”.

urban

A.5.2.1.6 Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni. A.5.2.1.7 Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Scoala Blageşti. A.5.2.1.8 Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’- extindere, Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala Blăgeşti; A.5.2.1.9 Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni. A.5.2.1.10 Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani. A.5.2.1.11 Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B. A.5.2.1.12 Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.

X urban

X urban

X urban

X urban

X urban

X urban

X urban

X

A.5.2.1.13 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani. A.5.2.1.14 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani. A.5.2.1.15 Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică.

urban

X urban

X urban

224

X X X X X X X X X

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.5.2.1.16 Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru comisiile metodice. A.5.2.1.17 Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni. A.5.2.1.18 Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti. A.5.2.1.19 Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X urban

X urban

X X

X urban

A.5.2.1.20 Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’). A.5.2.1.21 Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni). A.5.2.1.22 Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti). A.5.2.1.23 Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi tehnic. A.5.2.1.24 Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.

X urban

X X X urban

X 225

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.5.2.1.25 Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti). A.5.2.1.26 Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea documentelor şcolare în unităţile de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti). A.5.2.1.27 Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice (baze de date electronice, sisteme informaţionale pentru educaţie, etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare, precum şi pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor de arhivare şi generării de situaţii reale şi complete. O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate A.5.2.2.1 Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului. A.5.2.2.2 Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor servicii de sănătate prompte şi de calitate. A.5.2.2.3 Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora, etc.). A.5.2.2.4 Înfiinţare unitate de transfuzii.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X urban

X urban

X urban

X urban

X urban

X X X X X X

A.5.2.2.5 Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi SMURD). A.5.2.2.6 Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu.

X X X

A.5.2.2.7 Construcţia şi dotarea corespunzătoare de unităţi veterinare. A.5.2.2.8 Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului

X 226

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

Local. A.5.2.2.9 Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie pentru populaţie. A.5.2.2.10 Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip e-sănătate. O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social. A.5.2.3.1 Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.2 Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în centre de plasament de tip familial şi adopţie. A.5.2.3.3 Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.4 Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate. A.5.2.3.5 Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.6 Desfăşurare campanii de combatere a violenţei domestice.

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X

X

X X X X

X

A.5.2.3.7 Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi stopării traficului cu fiinţe umane. A.5.2.3.8 Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe de încadrare în muncă a acestora. A.5.2.3.9 Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.10 Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile defavorizate (parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale).

X X X 227

X X

Activităţi eligibile

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

A.5.2.3.11 Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.12 Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap. A.5.2.3.13 Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice. A.5.2.3.14 Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap.

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X X

A.5.2.3.15 Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor defavorizate la utilităţi. A.5.2.3.16 Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii persoanelor defavorizate. A.5.2.3.17 Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.

X X

Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală A.6.1.1.1 Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală. A.6.1.1.2 Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională. A.6.1.1.3 Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public. O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei A.6.1.2.1 Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie.

X X

A.6.1.2.2 Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale.

X X

228

X

Activităţi eligibile A.6.1.2.3 Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate.

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X

A.6.1.2.4 Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software cadastru). A.6.1.2.5 Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei. O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru A.6.1.3.1 Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor. A.6.1.3.2 Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării. A.6.1.3.3 Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări, dezbateri tematice publice. A.6.1.3.4 Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri, pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a municipiului. A.6.1.3.5 Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni). A.6.1.3.6 Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică. A.6.1.3.7 Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice. A.6.1.3.8 Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare. A.6.1.3.9 Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai

X X X X X X X X X X 229

Activităţi eligibile serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni. A.6.1.3.10 Implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane. A.6.1.3.11 Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică. A.6.1.3.12 Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială. A.6.1.3.13 Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai ales din sectorul de educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate. A.6.1.3.14 Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de descentralizare. A.6.1.3.15 Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice. A.6.1.3.16 Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente. A.6.1.3.17 Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex. ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor, managementul documentelor etc.). A.6.1.3.18 Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni. A.6.1.3.19 Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS3. A.6.1.3.20 Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale. M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect

POS CCE

POS T

POS DRU

POS M

POS DCA

POR

PNDR

POI

ALTE FONDURI

X X X X X X X X X X X

3

Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată de mediul înconjurător.

230

POS POS POS ALTE POS T POS M POR PNDR POI CCE DRU DCA FONDURI O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile A.6.2.1.1 Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor. A.6.2.1.2 Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor. A.6.2.1.3 Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc. A.6.2.1.4 Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă. M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici A.6.3.1.1 Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun. A.6.3.1.2 Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, dezvoltare economică durabilă, etc.). Activităţi eligibile

X X

X

X

X X

231

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 2008 - 2015

.

17. PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI

 Grafic GANT

PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI ÎN INTERVALUL DE TIMP 2008 - 2015 Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu M.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere O.1.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid A.1.1.1.1 Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale municipiului Paşcani). A.1.1.1.2 Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.1.1.3 Reabilitarea şi mentenanţa sistemului rutier urban al municipiului Paşcani. A.1.1.1.4 Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.1.1.5 Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona Aerodromului. A.1.1.1.6 Realizarea străzilor din zona Aerodromului. O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin reglementarea traficului rutier A.1.1.2.1 Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere. A.1.1.2.2 Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere. A.1.1.2.3 Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1). A.1.1.2.4 Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate). A.1.1.2.5 Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu P.U.G. actualizat). A.1.1.2.6 Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care acestea lipsesc

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

(respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat). O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare A.1.1.3.1 Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele instituţiilor publice, în principalele intersecţii, în zonele centrelor/incubatoarelor de afaceri. A.1.1.3.2 Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei. A.1.1.3.3 Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare şi monitorizare temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile de parcare. A.1.1.3.4 Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în vederea amenajării unor parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de agrement, zone în expansiune economică etc.). O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea A.1.1.4.1 Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de călători existente. A.1.1.4.2 Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun care să satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi informarea călătorilor prin marcaje, indicatoare şi program de circulaţie a acestora. A.1.1.4.3 Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în vederea evitării eventualelor blocaje în trafic. A.1.1.4.4 Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap. A.1.1.4.5 Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii riscului de accidente. A.1.1.4.6 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a infrastructurii din material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Paşcani. A.1.1.4.7 Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară. M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi A.1.2.1.1 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere infrastructură de apă potabilă.

234

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

A.1.2.1.2 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de canalizare. A.1.2.1.3 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale. A.1.2.1.4 Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de alimentare energie electrică. A.1.2.1.5 Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale. A.1.2.1.6 Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere sistem de iluminat public. A.1.2.1.7 Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea de furnizare energie termică produsă în sistem centralizat. A.1.2.1.8 Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea de distribuţie gaze. A.1.2.1.9 Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse. A.1.2.1.10 Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor, staţiei de sortare şi transfer, etc.). A.1.2.1.11 Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi. A.1.2.1.12 Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri. O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii. A.1.2.2.1 Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice. A.1.2.2.2 Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum a apei. A.1.2.2.3 Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătăţirii activităţii de monitorizare a calităţii apei potabile.

235

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

A.1.2.2.4 Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate. A.1.2.2.5 Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării serviciilor. A.1.2.2.6 Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de locuinţe Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani, Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor. A.1.2.2.7 Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi. A.1.2.2.8 Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei şi introducere sistem de indicatori de performanţă. A.1.2.2.9 Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de inundaţie. O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii. A.1.2.3.1 Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care aceasta lipseşte şi în conformitate cu nivelul de expansiune. A.1.2.3.2 Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de învăţământ, sălile de sport, din oraş şi suburbii. A.1.2.3.3 Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme. A.1.2.3.4 Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de frecvenţă, senzori de presiune, vane şi diafragme de reglaj în vederea reducerii consumului specific în apartamentele locatarilor. O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii A.1.2.4.1 Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în zonele în care acestea lipsesc. A.1.2.4.2 Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare. A.1.2.4.3 Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă şi urmărirea post închidere.

236

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

2012

A.1.2.4.4 Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în mediul rural. A.1.2.4.5 Implementare sistem de valorificare a deşeurilor reciclabile. A.1.2.4.6 Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi electronice. A.1.2.4.7 Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere. A.1.2.4.8 Implementare sistem de taxare pe salubritate. A.1.2.4.9 Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei privind sistemul de colectare selectivă a deşeurilor. O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii A.1.2.5.1 Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de expansiunea municipiului. A.1.2.5.2 Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex: unităţi de invăţământ, unităţi culturale, unităţi medicale etc.). O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii A.1.2.6.1 Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea nivelului de tensiune pe măsura expansiunii municipiului. A.1.2.6.2 Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca. A.1.2.6.3 Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de energie convenţională (Ex: energie hidraulică, solară şi eoliană). A.1.2.6.4 Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.). O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător. A.1.2.7.1 Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor industriale. A.1.2.7.2 Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau echipamentelor componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele aprobate de Uniunea Europeană. A.1.2.7.3

237

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen întâlnit în special în mediul rural). A.1.2.7.4 Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor toxice şi periculoase. A.1.2.7.5 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural. A.1.2.7.6 Executare lucrări de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor. A.1.2.7.7 Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie 1918). A.1.2.7.8 Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de desecare. A.1.2.7.9 Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor, desecarea zonelor umede de pe versanţi, dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc. A.1.2.7.10 Recuperarea terenurilor degradate prin împădurire. A.1.2.7.11 Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă. A.1.2.7.12 Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane. A.1.2.7.13 Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării). A.1.2.7.14 Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe; A.1.2.7.15 Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă umedă. A.1.2.7.16 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca). A.1.2.7.17 Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat prea aproape de zona centrală şi urmărirea post-închidere. A.1.2.7.18

238

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi. A.1.2.7.19 Promovarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului înconjurător în acord cu cerinţele Uniunii Europene. A.1.2.7.20 Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa protecţiei mediului înconjurător. A.1.2.7.21 Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi structurile implicate în protecţia mediului. A.1.2.7.22 Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin:  asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a mediului;  perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;  supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu. M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi construire de locuinţe O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor. A.1.3.1.1 Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat. A.1.3.1.2 Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi lung (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.3.1.3 Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuinţe. A.1.3.1.4 Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi reparaţii capitale. A.1.3.1.5 Consolidarea şi reducerea riscului seismic la construcţiile vechi. A.1.3.1.6 Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al municipiului Paşcani; A.1.3.1.7 Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6. A.1.3.1.8 Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv reabilitare şi modernizare gară.

239

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

A.1.3.1.9 Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere). A.1.3.1.10 Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene electronice. A.1.3.1.11 Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru situaţiile de urgenţă (deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii, inundaţii etc.).

2011

2012

2013

2014

X rural

A.1.3.1.12 Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii de urgenţă. A.1.3.1.13 Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a pieţelor agro-alimentare din oraş. A.1.3.1.14 Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii existente precum şi crearea altora noi. A.1.3.1.15 Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone de agrement, în preajma clădirilor de interes public şi a esplanadei Paşcani. A.1.3.1.16 Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (Ex: parcuri, monumente culturale, spaţii de agrement etc.). A.1.3.1.17 Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural. A.1.3.1.18 Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc. A.1.3.1.19 Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de specialitate. A.1.3.1.20 Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură. A.1.3.1.21 Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de Cultură. A.1.3.1.22 Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia.

240

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

A.1.3.1.23 Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale. A.1.3.1.24 Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion. A.1.3.1.25 Reabilitarea şi modernizarea stadionului. A.3.1.1.26 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom – identificare teren, elaborare studii tehnice şi execturare lucrări. A.3.1.1.27 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare amplasament şi executare lucrări. A.3.1.1.28 Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis – identificare amplasament, executare lucrări. A.3.1.1.29 Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului. A.3.1.1.30 Construire şi/sau amenajare pistă carturi. A.3.1.1.31 Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.

Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi. O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor. A.2.1.1.1 Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative, nepoluante. A.2.1.1.2 Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu. A.2.1.1.3 Investiţii în domeniul IT&C. A.2.1.1.4 Certificarea produselor şi sau serviciilor. A.2.1.1.5 Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil. A.2.1.1.6 Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale.

241

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

A.2.1.1.7 Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi retehnologizarea acestora. A.2.1.1.8 Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe. A.2.1.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism – agrement şi a altor servicii publice şi comerciale. A.2.1.1.10 Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.). A.2.1.1.11 Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie, ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc. A.2.1.1.12 Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a oraşului. A.2.1.1.13 Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic. A.2.1.1.14 Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice şi scăderii şomajului. A.2.1.1.15 Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond piscicol, după definitivarea barajului de pe râul Siret. O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local A.2.1.2.1 Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri. A.2.1.2.2 Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi pentru crearea de locuri de muncă. A.2.1.2.3 Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice. A.2.1.2.4 Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.

242

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

A.2.1.2.5 Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor investitori. A.2.1.2.6 Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C, inginerie etc.). A.2.1.2.7 Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice. A.2.1.2.8 Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de afaceri local. A.2.1.2.9 Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha), asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat); A.2.1.2.10 Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor. O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale A.2.1.3.1 Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea spaţiilor nou create. A.2.1.3.2 Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare). A.2.1.3.3 Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani. A.2.1.3.4 Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă. M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale. A.2.2.1.1 Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc. A.2.2.1.2 Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din domeniul producţiei şi serviciilor. A.2.2.1.3 Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri etc. A.2.2.1.4

243

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale. A.2.2.1.5 Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială. A.2.2.1.6 Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de către acestea atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare. A.2.3.1.1 Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive. A.2.3.1.2 Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri în vederea transferului de tehnologie şi inovare. A.2.3.1.3 Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin – universităţi.

Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism A.3.1.1.1 Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric şi ecumenic local. A.3.1.1.2 Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia altora noi. A.3.1.1.3 Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de agrement (parcuri, iazuri etc.). A.3.1.1.4 Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.5 Înfiinţare bază turistică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante, terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament şi întreţinere, etc.) în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.6 Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori. A.3.1.1.7 Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca). A.3.1.1.8 Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea cu bărci,

244

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.9 Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu verde, amenajare plaje, achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc. O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat A.3.1.2.1 Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu ocazia zilelor oraşului şi promovarea la nivel regional şi naţional. A.3.1.2.2 Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc). A.3.1.2.3 Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone turistice. A.3.1.2.4 Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente. A.3.1.2.5 Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi zonelor de agrement existente în municipiul Paşcani, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri, intersecţii principale etc.). A.3.1.2.6 Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.

Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale A.4.1.1.1 Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.4.1.1.2 Menţinerea străzilor de deservire locală a suburbiilor. A.4.1.1.3 Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ. A.4.1.1.4 Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.) A.4.1.1.5 Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca. A.4.1.1.6

245

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.). A.4.1.1.7 Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex. Str. Mihai Viteazu, Gării, 1 Mai). A.4.1.1.8 Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului. A.4.1.1.9 Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement, etc. A.4.1.1.10 Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex. bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi design municipiu. A.4.1.1.11 Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale (dispensare) din suburbii. A.4.1.1.12 Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii. A.4.1.1.13 Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.14 Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.15 Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni. A.4.1.1.16 Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.17 Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.18 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii. A.4.1.1.19 Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.20 Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public. A.4.1.1.21 Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în suburbii.

246

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

A.4.1.1.22 Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.23 Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale, bibliotecilor din suburbii. A.4.1.1.24 Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani. A.4.1.1.25 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.). A.4.1.1.26 Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi peisajelor. A.4.1.1.27 Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi monitorizarea acestora. A.4.1.1.28 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de management al ariilor protejate. A.4.1.1.29 Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces de umiditate din zonele: lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi traseul fostei albii a pârâului Fântânele. A.4.1.1.30 Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni. M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar A.4.2.1.1 Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi zootehnice. A.4.2.1.2 Realizare plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren. A.4.2.1.3 Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului produselor agricole prin investiţii în tehnologii noi, inclusiv în energie regenerabilă. A.4.2.1.4 Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii. A.4.2.1.5 Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii dezastrelor naturale. A.4.2.1.6 Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale, sere. A.4.2.1.7 Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară.

247

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

A.4.2.1.8 Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi forestiere. A.4.2.1.9 Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, sisteme de irigaţii etc.). A.4.2.1.10 Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe specifice pe teme ca:  îmbunătăţirea calităţii producţiei;  igiena şi siguranţa alimentelor;  utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE;  îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;  activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar;  aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului;  etc. A.4.2.1.11 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri. A.4.2.1.12 Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau evenimente care pot contribui la formarea lor. A.4.2.1.13 Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi bunăstare a animalelor, fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui, fose septice, bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.) A.4.2.1.14 Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică. A.4.2.1.15 Acţiuni şi lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor. A.4.2.1.16 Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure. A.4.2.1.17 Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale în domeniul silviculturii , precum şi dotarea acestora cu echipamente hardware şi software. A.4.2.1.18 Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor. A.4.2.1.19 Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere, inclusiv creşterea calităţii produselor rezultate.

248

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural O.4.3.1 Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului A.4.3.1.1 Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat. A.4.3.1.2 Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului. A.4.3.1.3 Investiţii pentru dezvoltarea acvaculturii. A.4.3.1.4 Investiţii pentru dezvoltarea apiculturii. A.4.3.1.5 Investiţii pentru cultivarea şi procesarea ciupercilor. A.4.3.1.6 Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.). A.4.3.1.7 Investiţii pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică. A.4.3.1.8 Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli. A.4.3.1.9 Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie, croitorie, cizmărie, etc.). A.4.1.3.10 Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar şi pentru persoane fizice din mediul rural.

Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii. A.5.1.1.1 Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar şi liceal. A.5.1.1.2 Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează:  transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;  transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic şi de Turism. A.5.1.1.3 Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli de arte şi meserii în vederea obţinerii de calificări cerute pe piaţa actuală de muncă. A.5.1.1.4 Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării continue în vederea prevenirii şomajului şi marginalizării resurselor umane. A.5.1.1.5 Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forţă de

249

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

2012

2013

muncă. A.5.1.1.6 Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa muncii. A.5.1.1.7 Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului. A.5.1.1.8 Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc. A.5.1.1.9 Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii. A.5.1.1.10 Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie. A.5.1.1.11 Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie. A.5.1.1.12 Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’). A.5.1.1.13 Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate. A.5.1.1.14 Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ. A.5.1.1.15 Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning. O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă A.5.1.2.1 Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane). A.5.1.2.2 Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate. A.5.1.2.3

250

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a adulţilor. A.5.1.2.4 Derulare programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul rural. A.5.1.2.5 Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria afacere. A.5.1.2.6 Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local. A.5.1.2.7 Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de incluziune socială. A.5.1.2.8 Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii. A.5.1.2.9 Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante şi angajatori. A.5.1.2.10 Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în special în mediul rural şi în cazul grupurilor vulnerabile. A.5.1.2.11 Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi management. M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane A.5.2.1.1 Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de evoluţia numărului de copii. A.5.2.1.2 Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani. A.5.2.1.3 Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică). A.5.2.1.4 Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani. A.5.2.1.5 Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”. A.5.2.1.6

251

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni. A.5.2.1.7 Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Scoala Blageşti. A.5.2.1.8 Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’- extindere, Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala Blăgeşti; A.5.2.1.9 Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni. A.5.2.1.10 Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani. A.5.2.1.11 Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B. A.5.2.1.12 Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni. A.5.2.1.13 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani. A.5.2.1.14 Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani. A.5.2.1.15 Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică. A.5.2.1.16 Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru comisiile metodice. A.5.2.1.17 Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni. A.5.2.1.18 Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti. A.5.2.1.19 Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice. A.5.2.1.20 Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala

252

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’). A.5.2.1.21 Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni). A.5.2.1.22 Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti). A.5.2.1.23 Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi tehnic. A.5.2.1.24 Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni. A.5.2.1.25 Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti). A.5.2.1.26 Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea documentelor şcolare în unităţile de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti). A.5.2.1.27 Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice (baze de date electronice, sisteme informaţionale pentru educaţie, etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare, precum şi pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor de arhivare şi generării de situaţii reale şi complete. O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate A.5.2.2.1 Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului. A.5.2.2.2 Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor servicii de sănătate prompte şi de calitate. A.5.2.2.3 Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora, etc.). A.5.2.2.4 Înfiinţare unitate de transfuzii. A.5.2.2.5

253

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi SMURD). A.5.2.2.6 Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu. A.5.2.2.7 Construcţia şi dotarea corespunzătoare de unităţi veterinare. A.5.2.2.8 Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului Local. A.5.2.2.9 Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie pentru populaţie. A.5.2.2.10 Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip e-sănătate. O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social. A.5.2.3.1 Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.2 Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în centre de plasament de tip familial şi adopţie. A.5.2.3.3 Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.4 Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate. A.5.2.3.5 Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.6 Desfăşurare campanii de combatere a violenţei domestice. A.5.2.3.7 Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi stopării traficului cu fiinţe umane. A.5.2.3.8 Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe de încadrare în muncă a acestora.

254

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

2012

A.5.2.3.9 Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.10 Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile defavorizate (parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale). A.5.2.3.11 Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE. A.5.2.3.12 Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap. A.5.2.3.13 Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice. A.5.2.3.14 Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap. A.5.2.3.15 Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor defavorizate la utilităţi. A.5.2.3.16 Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii persoanelor defavorizate. A.5.2.3.17 Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.

Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală A.6.1.1.1 Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală. A.6.1.1.2 Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională. A.6.1.1.3 Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public. O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei A.6.1.2.1 Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie. A.6.1.2.2 Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale.

255

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

A.6.1.2.3 Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate. A.6.1.2.4 Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software cadastru). A.6.1.2.5 Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei. O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru A.6.1.3.1 Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor. A.6.1.3.2 Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării. A.6.1.3.3 Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări, dezbateri tematice publice. A.6.1.3.4 Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri, pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a municipiului. A.6.1.3.5 Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni). A.6.1.3.6 Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică. A.6.1.3.7 Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice. A.6.1.3.8 Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare. A.6.1.3.9 Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni. A.6.1.3.10 Implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane. A.6.1.3.11 Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică. A.6.1.3.12 Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.

256

2011

2012

2013

2014

2015

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

A.6.1.3.13 Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai ales din sectorul de educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate. A.6.1.3.14 Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de descentralizare. A.6.1.3.15 Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice. A.6.1.3.16 Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente. A.6.1.3.17 Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex. ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor, managementul documentelor etc.). A.6.1.3.18 Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni. A.6.1.3.19 Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS4. A.6.1.3.20 Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale. M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile A.6.2.1.1 Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor. A.6.2.1.2 Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor. A.6.2.1.3 Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc. A.6.2.1.4 Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă. M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici A.6.3.1.1

4

Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată de mediul înconjurător.

257

Activităţi eligibile

2008

2009

2010

Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun. A.6.3.1.2 Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, dezvoltare economică durabilă, etc.).

258

2011

2012

2013

2014

2015