Strategia-de-dezvoltare-a-raionului-orhei-2016-2020.pdf

Consiliul Raional ORHEI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

ECHIPA DE CONSULTANŢI INCE ŞI INSPIRO CONSULTING 1. Alexandru Stratan – doctor habilitat, director INCE 2. Dumitru Stratan – expert planificare strategică şi dezvoltare regională, Manager de Proiect, Inspiro Consulting 3. Olga Penina – cercetător ştiinţific, doctor 4. Anatolie Ignat – cercetător ştiinţific, doctor 5. Tatiana Colesnicova – cercetător ştiinţific, doctor 6. Viorica Popa – cercetător ştiinţific 7. Alina Ceban – cercetător ştiinţific 8. Simion Berzoi – expert

GRUPUL DE LUCRU 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.

Tudor Golub – Preşedintele raionului Orhei Ilie Rabii – vicepreşedintele raionului Orhei Sergiu Miron – vicepreşedintele raionului Orhei Dorin Zghibarţa – vicepreşedintele raionului Orhei Igor Grigoriev – viceprimarul oraşului Orhei Sergiu Muravschi – consilier raional Margareta Chirilovici – specialist principal, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor Sergiu Caraman – secretar, Consiliul Raional Orhei Alexandru Malai – şef, Secţia Administraţie Publică Galina Colun – şef, Direcţia Finanţe Diana Croitoru – şef interimar, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor Elena Boguș – specialist superior, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor Gheorghe Guriuc – şef, Secţia Cultură Stepanida Prisacari – şef interimar, Direcţia Învățămînt, Tineret şi Sport Anatol Iaţişin – şef, Secţia Agricultură şi Alimentaţie Gheorghe Ştirbu – şef, Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală şi Drumuri Ion Racu – şef, Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Elena Palanciuc – director, IMSP Spitalul Raional Orhei Vasile Guştiuc – medic şef, Centrul de Sănătate Publică Ştefan Mihalaş – şef, Inspecţia Ecologică Orhei Natalia Lungu – şef adjunct Direcţia de Statistică Viorel Timuş – director, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Liuba Bradu – specialist principal, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor Mihai Sorocean – director, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei Vasile Negara – şef, Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru Mihai Chiper – Societatea pe Acțiuni ”Regia Apă Canal” Orhei Ion Rotaru – specialist superior, Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală și Drumuri Mihai Curchi – AO ”ACSA”

2

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

CUPRINS AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI ORHEI .............................................................................................. 9 1.1.

PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI .............................................................................................. 10

1.2.

CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ..............................................................................................................13

1.2.1.

Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive.......................................................................................... 14

1.3.

FINANŢELE PUBLICE LOCALE ......................................................................................................................19

1.3.1.

Finanţele publice locale ................................................................................................................................................... 20

1.4.

CAPITALUL UMAN ............................................................................................................................................32

1.4.1. 1.4.2.

Profilul demografic al raionului Orhei ...................................................................................................................... 33 Forţa de muncă a raionului ............................................................................................................................................ 43

1.5.

INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ ............................................................................57

1.5.1. 1.5.2. 1.5.3.

Infrastructura drumurilor şi serviciile de transport .......................................................................................... 58 Infrastructura energetică şi managementul eficienţei energetice................................................................ 62 Reţelele de furnizare a apei potabile şi canalizare în raionul orhei ............................................................. 65

1.6.

SERVICII PUBLICE ............................................................................................................................................87

1.6.1.

Infrastructura de protecţie socială şi asistenţă medicală ................................................................................. 88

1.7.

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ..................................................................................................................... 131

1.7.1. 1.7.2. 1.7.3. 1.7.4.

Mediul de afaceri............................................................................................................................................................... 132 Industria ................................................................................................................................................................................ 151 Agrucultura ......................................................................................................................................................................... 156 Investiţiile şi procesul investiţional ......................................................................................................................... 167

1.8.

MEDIUL ............................................................................................................................................................. 175

1.8.1. 1.8.2.

Mediul .................................................................................................................................................................................... 176 Salubrizarea publică ........................................................................................................................................................ 179

1.9.

TURISMUL........................................................................................................................................................ 185

1.9.1.

Potenţialul turistic al raionului Orhei ...................................................................................................................... 186

1.10.

CULTURĂ, TINERET ŞI SPORT .................................................................................................................. 198

1.10.1. Domeniul cultural ............................................................................................................................................................. 199 1.10.2. Domeniul tineret ............................................................................................................................................................... 212 1.10.3. Domeniul sportiv .............................................................................................................................................................. 216 PLANUL DE OBIECTIVE STRATEGICE .................................................................................................................... 220 PLANUL INDICATORILOR DE MONITORIZARE .................................................................................................................... 292

3

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

LISTA TABELELOR TABELUL 1. SUPRAFAŢA RAIONULUI ORHEI .................................................................................................................................................... 11 TABELUL 2. POPULAŢIA RAIONULUI ORHEI ..................................................................................................................................................... 11 TABELUL 3. EVOLUŢIA BUGETULUI RAIONULUI ORHEI ŞI A COMPONENTELOR SALE ÎN PERIOADA 2010-2014 ...... 24 TABELUL 4. EVOLUŢIA TRANSFERURILOR RAIONULUI ORHEI ŞI A COMPONENTELOR SALE ÎN PERIOADA 20102014 ........................................................................................................................................................................................................................................ 25 TABELUL 5. EVOLUŢIA CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 ................................ 27 TABELUL 6. EVOLUŢIA CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI, % ................................................................................................. 29 TABELUL 7. VALORILE SPERANŢEI DE VIAŢĂ LA NAŞTERE ŞI VÂRSTELE 15, 45 ŞI 60 DE ANI ÎN RAIONUL ORHEI, ANII 2007-2014 (ÎN ANI).............................................................................................................................................................................................. 35 TABELUL 8. VALORILE RATEI STANDARDIZATE ALE MORTALITĂŢII PRIN CELE ŞAPTE CAUZE MAJORE DE DECES ÎN PROFIL REGIONAL ŞI LA NIVEL REPUBLICAN, LA 100 MII DIN POPULAŢIE-STANDARD .......................................................... 37 TABELUL 9. MIGRAŢIA EXTERNĂ: NUMĂRUL TOTAL AL CETĂŢENILOR RM DIN R. ORHEI, CARE SE AFLĂ PESTE HOTARELE ŢĂRII LA ÎNCEPUTUL ANILOR 2009-2014, AMBELE SEXE ................................................................................................ 38 TABELUL 10. PROGNOZA DEMOGRAFICĂ A EFECTIVULUI POPULAŢIEI STABILE (DE JURE) A RAIONULUI ORHEI, ANII 2015-2060 (LA MIJLOCUL ANILOR), AMBELE SEXE ............................................................................................................................ 39 TABELUL 11. EVOLUŢIA SALARIAL MEDIU LUNAR BRUT DUPĂ GEN, ÎN ANII 2011-2013, LEI .............................................. 44 TABELUL 12. NUMĂRUL SALARIAŢILOR ŞI SALARIUL MEDIU LUNAR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE, ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2011-2012 ....................................................................................................................................................... 45 TABELUL 13. REPARTIZAREA POPULAŢIEI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 ..................................................... 46 TABELUL 14. PONDEREA ŞOMERILOR ANGAJAŢI ÎN CÎMPUL MUNCII DE CĂTRE AOFM ORHEI ÎN ANII 2009-2014.. 47 TABELUL 15. EVOLUŢIA ŞI REPARTIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN RAIONUL ORHEI, 2009-2014.............................. 47 TABELUL 16. REPARTIZAREA ŞOMERILOR CONFORM DURATEI AFLĂRII ÎN ŞOMAJ .................................................................. 49 TABELUL 17. EVOLUŢIA ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI POTRIVIT NIVELULUI DE INSTRUIRE, ÎN RAIONUL ORHEI, 2010-2014, PERSOANE.................................................................................................................................................................................................. 50 TABELUL 18. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI ÎN CÎMPUL MUNCII PE GRUPE DE VÎRSTĂ ÎN ORHEI, ANII 20092014 ........................................................................................................................................................................................................................................ 50 TABELUL 19. STRUCTURA ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI CONFORM DOMENIILOR DE ACTIVITATE, ÎN RAIONUL ORHEI 2009-2014 ............................................................................................................................................................................................................................ 51 TABELUL 20. ADMINISTRAREA LOCURILOR DE MUNCĂ LIBERE ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2009-2014 ...... 52 TABELUL 21. INDICATORI PRIVIND MĂSURILE ACTIVE DE STIMULARE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ÎN RAIONUL ORHEI, 2009-2014 ........................................................................................................................................................................................................... 52 TABELUL 22. DATE PRIVIND STAREA DRUMURILOR NAŢIONALE ŞI LOCALE ÎN R. ORHEI ..................................................... 58 TABELUL 23. STAREA TEHNICĂ A ÎMBRĂCĂMINTEI RUTIERE ÎN R. ORHEI ÎN ANUL 2008 ..................................................... 60 TABELUL 24. LUNGIMEA ŞI COSTUL REABILITĂRII DRUMURILOR CONFORM STUDIULUI DE FEZABILITATE ASUPRA DRUMURILOR DIN R. ORHEI ....................................................................................................................................................................................... 61 TABELUL 25. DATE GENERALE PRIVIND RAIONUL ORHEI ........................................................................................................................ 65 TABELUL 26. SUMAR AL RESURSELOR DE APĂ DISPONIBILE PENTRU RDC.................................................................................... 67 TABELUL 27. PARAMETRII CHIMICI....................................................................................................................................................................... 69 TABELUL 28. INFORMAŢIE GENERALĂ A SISTEMULUI DE APEDUCT EXISTENT ........................................................................... 70 TABELUL 29.CONSUMUL MEDIU LUNAR DE APĂ ............................................................................................................................................ 71 TABELUL 30. LISTA PROIECTELOR FINANŢATE DIN SURSELE FEN PENTRU ANII 2013-2015 .............................................. 75 TABELUL 31. PROIECTE FINANŢATE DIN SURSELE INSTITUŢIILOR INTERNAŢIONALE .......................................................... 76 TABELUL 32. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ ................................................................................................................................................ 79 TABELUL 33 INDICATORI DE PERFORMANŢĂ ................................................................................................................................................. 80 TABELUL 34. PENSIONARII ŞI BENEFICIARII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ (LA ÎNCEPUTUL ANULUI)....................................... 89 TABELUL 35. COMPENSAREA CHELTUIELILOR PENTRU DESERVIREA CU TRANSPORT A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ALE APARATULUI LOCOMOTOR .............................................................................................................................................. 90 TABELUL 36. PENTRU BENEFICIARI: ................................................................................................................................................................... 91 TABELUL 37. REPARTIZAREA BENEFICIARILOR MIJLOACELOR ORTOPEDICE .............................................................................. 92 TABELUL 38. INFRASTRUCTURA ASISTENŢEI SOCIALE A RAIONULUI ORHEI ................................................................................ 92 TABELUL 39. STAREA FAMILIILOR CU COPII ÎN SITUAŢIE DE RISC ÎN ANUL 2014, 0-5 ANI.................................................... 93 TABELUL 40. MORTALITATEA POPULAŢIEI ÎN RAIONUL ORHEI, PERS............................................................................................102 TABELUL 41. STRUCTURA MORTALITĂŢII GENERALE DUPĂ PRINCIPALELE CAUZE DE DECES (ÎN %).........................102

4

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

TABELUL 42. STRUCTURA MORTALITĂŢII POPULAŢIEI ÎN VÎRSTA APTĂ DE MUNCĂ .............................................................103 TABELUL 43. PREVALENŢA GENERALĂ A POPULAŢIEI (LA 10 MII LOCUITORI DE VÎRSTĂ RESPECTIVĂ), PERS. .....103 TABELUL 44. PREVALENŢA ŞI INCIDENŢA UNOR BOLI INFECŢIOASE „SOCIAL DETERMINATE” (LA 100 MII LOCUITORI) .......................................................................................................................................................................................................................104 TABELUL 45. REŢEAUA INSTITUŢIILOR MEDICO-SANITARE ÎN RAIONUL ORHEI......................................................................105 TABELUL 46. ACTIVITATEA DE STAŢIONAR....................................................................................................................................................106 TABELUL 47. ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ ............................................................................................................................................107 TABELUL 48. COMPLETAREA INSTITUŢIILOR MEDICO-SANITARE CU MEDICI, % .....................................................................108 TABELUL 49. CADRELE MEDICALE .......................................................................................................................................................................108 TABELUL 50. ASISTENŢA STOMATOLOGICĂ ...................................................................................................................................................109 TABELUL 51. OPTIMIZAREA INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 .........115 TABELUL 52. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL 2014116 TABELUL 53. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILE PREŞCOLAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 20102014 ......................................................................................................................................................................................................................................117 TABELUL 54. EVOLUŢIA COPIILOR ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR PREŞCOLARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2008-2014 ..........................................................................................................................................................................................................................117 TABELUL 55. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILOR PREUNIVERSITARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2009-2015 ..........................................................................................................................................................................................................................118 TABELUL 56. STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE PREUNIVERSITARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2011-2014 .................................................................................................................................................................................................120 TABELUL 57.STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT PRIMAR ŞI SECUNDAR GENERAL DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2014-2015......................................................................................................................120 TABELUL 58. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ABSOLVENŢI DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2012 ..........................................................................................................................................................................121 TABELUL 59. REPARTIZAREA ŞCOLILOR, GIMNAZIILOR, LICEELOR, DUPĂ LIMBA DE STUDII ............................................121 TABELUL 60. ABANDONUL ŞCOLAR ÎN RAIONUL ORHEI, 2009-2014 ...............................................................................................122 TABELUL 61. DINAMICA INDICATORILOR PRINCIPALI A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SECUNDAR PROFESIONAL DIN RAIONUL ORHEI, 2010-2015 .........................................................................................................................................................................................................124 TABELUL 62. DINAMICA INDICATORILOR PRINCIPALI A COLEGIILOR DIN RAIONUL ORHEI, 2010-2015.....................124 TABELUL 63. ASIGURAREA CU CALCULATOARE ÎN RAIONUL ORHEI ................................................................................................125 TABELUL 64. STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI ÎN RAIONUL ORHEI DUPĂ DIMENSIUNI, UNITĂŢI ........133 TABELUL 65. EVOLUŢIA INTENSITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN PERIOADA 2008-2013 ÎN RAIONUL ORHEI, MUN. CHIŞINĂU ŞI PE ŢARĂ, UNITĂŢI .............................................................................................................................................................................135 TABELUL 66. INDUSTRIA RAIONULUI ORHEI PE NUMĂR DE COMPANII, NUMĂR MEDIU DE SALARIAŢI ŞI VENITUL DIN VÎNZĂRI......................................................................................................................................................................................................................152 TABELUL 67. EVOLUŢIA INDICATORILOR PRINCIPALI AI ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE ÎN IANUARIE-DECEMBRIE ANUL 2014 PE ELEMENTE DE STRUCTURĂ TEHNOLOGICĂ ...................................................................................................................167 TABELUL 68. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE FORME DE PROPRIETATE ÎN IANUARIE-DECEMBRIE 2014 .............................................................................................................................................................................168 TABELUL 69. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE SURSE DE FINANŢARE ..169 TABELUL 70. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE TIPURI DE MIJLOACE FIXE ..................................................................................................................................................................................................................................................170 TABELUL 71. ACTIVITĂŢILE ÎM SCL ORHEI......................................................................................................................................................180 TABELUL 72. UNITĂȚILE TURISTICE CU PROFIL HOTELIER ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ DIN RAIONUL ORHEI...194 TABELUL 73. INSTITUŢII CULTURALE ALE RAIONULUI ORHEI ............................................................................................................199 TABELUL 74. STAREA TEHNICĂ A INSTITUŢIILOR DE CULTURĂ ALE RAIONULUI ORHEI ÎN ANUL 2014 .....................200 TABELUL 75. FORMAŢII DE CREAŢIE ARTISTICĂ ÎN FUNCŢIE DE GENUL DE ACTIVITATE, 2014 ......................................201 TABELUL 76. STAREA TEHNICĂ A BIBLIOTECILOR DIN RAIONULUI ORHEI ÎN ANUL 2014 ..................................................205 TABELUL 77. EVOLUŢIA VIZITELOR ÎN BIBLIOTECILE DIN RAIONULUI ORHEI ...........................................................................206 TABELUL 78. DOTĂRILE REŢELEI DE BIBLIOTECI DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL 2014 ........................................................207 TABELUL 79. MODUL DE ACTIVITATE A BIBLIOTECILOR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL 2014 .........................................208

5

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

LISTA FIGURILOR

FIGURA 1. CALIFICAREA RESURSELOR UMANE.............................................................................................................................................. 16 FIGURA 2. EVOLUŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 .................................................................................................................................................................................................................................................... 22 FIGURA 3. VENITURILE BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN ANUL 2014, ......................................................................................... 23 FIGURA 4. DINAMICA STRUCTURII PRINCIPALELOR COMPONENTE ALE VENITURILOR BUGETULUI LOCAL, % FIGURA 5. DINAMICA CHELTUIELILOR TOTALE ALE RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 ............................... 27 FIGURA 6. DINAMICA VENITURILOR APROBATE PENTRU ANUL 2015 ŞI CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE ÎN ANUL 2014 ALE RAIONULUI ORHEI ....................................................................................................................................................................... 28 FIGURA 7. DINAMICA EFECTIVULUI POPULAŢIEI PREZENTE A RAIONULUI ORHEI, ANII 2008-2015 (MII PERSOANE) .................................................................................................................................................................................................................................................... 33 FIGURA 8. DINAMICA EFECTIVULUI POPULAŢIEI PREZENTE A RAIONULUI ORHEI PE MEDII, ANII 2008-2015 (MII PERSOANE).......................................................................................................................................................................................................................... 33 FIGURA 9. DINAMICA NUMĂRULUI DE NAŞTERI, DECESE ŞI A SPORULUI NATURAL ÎN RAIONUL ORHEI ..................... 34 FIGURA 10. RATELE SPECIFICE DE FERTILITATE ÎN RAIONUL ORHEI (NĂSCUŢI-VII LA O 1000 DE FEMEI DE VÎRSTA RESPECTIVĂ) ...................................................................................................................................................................................................................... 35 FIGURA 11. STRUCTURA RATEI STANDARDIZATE A MORTALITĂŢII PE CAUZE DE DECES ÎN RAIONUL ORHEI, AMBELE SEXE, ANII 2008 ŞI 2013 (%) .................................................................................................................................................................. 36 FIGURA 12. SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE ÎN PROFIL REGIONAL, ANUL 2012, AMBELE SEXE .................................. 36 FIGURA 13. RATA STANDARDIZATĂ A MORTALITĂŢII PRIN BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR ÎN PROFIL REGIONAL, AMBELE SEXE ........................................................................................................................................................................................... 37 FIGURA 14. RATA STANDARDIZATĂ A MORTALITĂŢII PROVOCATE DE BOLILE APARATULUI DIGESTIV ÎN PROFIL REGIONAL, AMBELE SEXE ........................................................................................................................................................................................... 38 FIGURA 15. STRUCTURA PE VÂRSTE ŞI SEXE A MIGRANŢILOR EXTERNI ÎN RAIONUL ORHEI (%) .................................... 39 FIGURA 16. PROGNOZA STRUCTURII PE VÂRSTE A POPULAŢIEI STABILE A RAIONULUI ORHEI, ANII 2015-2060 (%) .................................................................................................................................................................................................................................................... 40 FIGURA 17. PROGNOZA PONDERII POPULAŢIEI VÂRSTNICE (60 DE ANI ŞI MAI MULT) ŞI A RAPORTULUI DE DEPENDENŢĂ DE VÎRSTĂ (RDV), AMBELE SEXE, RAIONUL ORHEI, ANII 2015-2060 .................................................................. 41 FIGURA 18. GRADUL DE OCUPARE A POPULAŢIEI DIN RAIONUL ORHEI ÎN ANUL 2014 ........................................................... 43 FIGURA 19. EVOLUŢIA SALARIULUI MEDIU LUNAR BRUT AL UNUI LUCRĂTOR ÎN ECONOMIE, 2011-2013, LEI ......... 44 FIGURA 20. CÂŞTIGUL SALARIULUI DUPĂ FORMA DE PROPRIETATE ÎN RAIONUL ORHEI ÎN ANII 2011-2013, LEI... 46 FIGURA 21. PONDEREA ŞOMERILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI URBAN, ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 20092014,% ................................................................................................................................................................................................................................... 49 FIGURA 22. EVOLUȚIA PARCURSULUI DE MĂRFURI, R. ORHEI ............................................................................................................... 59 FIGURA 23. EVOLUȚIA TRANSPORTULUI DE PASAGERI ............................................................................................................................. 60 FIGURA 24. RESURSELE PRINCIPALE DE APĂ SUBTERANĂ EXPLORATE ÎN RDC .......................................................................... 68 FIGURA 25. RATA DE ACOPERIRE A SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN R-NUL ORHEI.............................................. 68 FIGURA 26. RATA DE ACOPERIRE A SERVICIILOR DE CANALIZARE ÎN R-NUL ORHEI ................................................................ 72 FIGURA 27. LUNGIMEA REŢELELOR DE APĂ ŞI DE CANALIZARE URBANE EXISTENTE............................................................. 73 FIGURA 28. CONSUMUL COMPARATIV SPECIFIC DE APĂ ÎN ZONELE URBANE DIN RDC .......................................................... 73 FIGURA 29. CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE PENTRU SERVICIILE DE APĂ ŞI DE CANALIZARE, KWH/M3 ............... 74 FIGURA 30. AMPLASAREA ZONELOR CU POTENŢIAL DE GRUPARE A SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ....................................................................................................................................................................................................................... 78 FIGURA 31. EVOLUŢIA CADRELOR DIDACTICE DUPĂ VÎRSTĂ - ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREŞCOLAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2015 .................................................................................................................................................................................................118 FIGURA 32. EVOLUŢIA POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI INSTITUŢIILE DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2008-2015 ..........................................................................................................................................................................119 FIGURA 33. STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT PRIMAR ŞI SECUNDAR GENERAL DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2011-2013 ............................................................................................................................................120 FIGURA 34. STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI LA 31 DECEMBRIE 2014 ÎN RAIONUL ORHEI ......................................133 FIGURA 35. DINAMICA AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI ÎN 2009-2014 ÎN RAIONUL ORHEI, % FAŢĂ DE ANUL PRECEDENT ......................................................................................................................................................................................................................134 FIGURA 36. STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI PE DOMENII DE ACTIVITATE, 2013, % ..................................................135 FIGURA 37.STRUCTURA COMPANIILOR PE GENURI ȘI DIMENSIUNI, 2013, % ..............................................................................136

6

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

FIGURA 38. DISTRIBUȚIA FORȚEI DE MUNCĂ A RAIONULUI DE GENURI DE ACTIVITATE, 2013, % ...............................137 FIGURA 39. STRUCTURA ȘI DINAMICA VENITULUI DIN VÂNZĂRI AL R. ORHEI, MII LEI..........................................................138 FIGURA 40. MATRICEA VENITULUI DIN VÎNZĂRI PER AGENT ŞI A VENITULUI DIN VÎNZĂRI PER ANGAJAT PE GENURI DE ACTIVITATE ÎN 2013 ..........................................................................................................................................................................139 FIGURA 41. RATA DE INCIDENȚĂ A PROFITULUI PE REGIUNI, % .......................................................................................................140 FIGURA 42. REZULTATUL FINANCIAR PÂNĂ LA IMPOZI-TARE PENTRU R. ORHEI, REGIUNEA CENTRALĂ, LA NIVEL DE ȚARĂ, MLN. LEI ........................................................................................................................................................................................................141 FIGURA 43. REZULTATUL FINANCIAR PÂNĂ LA IMPOZITARE ÎN RAIONUL ORHEI, MLN. LEI.............................................141 FIGURA 44. CONTRIBUȚIA RAIOANELOR REGIUNII CENTRALE ÎN PROFITUL PÎNĂ LA IMPOZITARE A RDC, MLN. LEI ..................................................................................................................................................................................................................................................141 FIGURA 45. CONTRIBUȚIA LA PROFITUL PÂNĂ LA IMPOZITARE A COMPANIILOR DUPĂ DIMENSIUNI, MLN. LEI ..142 FIGURA 46. STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI PE DIMENSIUNI, % ...........................................................................................142 FIGURA 47. CONTRIBUȚIA COMPANIILOR LA FORMAREA PROFITULUI PÂNĂ LA IMPOZITARE PE DIMENSIUNI DE COMPANII ...........................................................................................................................................................................................................................143 FIGURA 48. STRUCTURA SERVICIILOR DE PIAȚĂ PRESTATE POPULAȚIEI ÎN 2014 ÎN R. ORHEI, % .................................146 FIGURA 49. VOLUMUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ŞI COTA ACESTEIA ÎN VENITUL DIN VÎNZĂRI TOTAL AL RAIONULUI ESTE ............................................................................................................................................................................................................151 FIGURA 50. EVOLUŢIA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ÎN INDUSTRIA RAIONULUI ORHEI, 2006-2013, MII LEI/ANGAJAT ..................................................................................................................................................................................................................................................153 FIGURA 51. PRODUCTIVITATEA MUNCII ÎN RAIONUL ORHEI ŞI REGIUNEA CENTRALĂ, 2008-2013, MII LEI/ANGAJAT....................................................................................................................................................................................................................154 FIGURA 52. COTELE ANGAJAŢILOR ÎN PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE, ÎN TOTALUL ANGAJAŢILOR LA NIVEL DE RAION ŞI ŢARĂ, 2013, %.......................................................................................................................................................................154 FIGURA 53.SUPRAFEŢELE ÎNSĂMÂNŢATE LA PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE, HECTARE, 2009-2014................157 FIGURA 54. PRODUCŢIA AGRICOLA, TONE, 2009-2014 ............................................................................................................................158 FIGURA 56. SUPRAFEŢELE IRIGATE PE CULTURI, MII HA, 2009-2014 .............................................................................................158 FIGURA 56. UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA, REGIUNILE NORD, CENTRU, SUD ŞI RAIONUL ORHEI, KG/HA DE SEMĂNĂTURI, 2006-2013.............................................................................................................159 FIGURA 57. EFECTIVUL DE ANIMALE ÎN GOSPODĂRIILE RAIONULUI ORHEI, 2008-2014, CAPETE, FAMILII .............160 FIGURA 58. VOLUMUL GLOBAL AL PRODUCŢIEI ANIMALIERE ÎN R-L ORHEI, 2007-2012 ....................................................160 FIGURA 59. PRODUCTIVITATEA SECTORULUI ANIMALIER DIN RAIONUL ORHEI COMPARATIV CU VALORILE MEDII PE ŢARĂ, 2009-2014 ....................................................................................................................................................................................................161 FIGURA 60. RAPORTUL ÎNTRE RECOLTELE MEDII LA 1 HECTAR ÎN RAIONUL ORHEI ŞI REPUBLICA MOLDOVA, 2013 ..................................................................................................................................................................................................................................................162 FIGURA 61. TOPUL RAIOANELOR DIN REGIUNEA CENTRALĂ DUPĂ VOLUMUL NOMINAL AL INVESTIȚIILOR ÎN 2013, MLN. LEI .................................................................................................................................................................................................................167 FIGURA 62. DINAMICA INVESTIȚIILOR NOMINALE ÎN R. ORHEI, MLN. LEI ...................................................................................167 FIGURA 63. STRUCTURA INVESTIȚIILOR PE FORME DE PROPRIETATE ÎN RAION ȘI PE ȚARĂ, %....................................168 FIGURA 64. STRUCTURA INVESTIȚIILOR PE MIJLOACE FIXE PE REGIUNI 2013, %...................................................................170 FIGURA 65. VALOAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE-MONTAJ ȘI PONDEREA ÎN TOTAL INVESTIȚII ÎN R. ORHEI ..................................................................................................................................................................................................................................................171 FIGURA 66. TOPUL REGIONAL DUPĂ VOLUMUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE MONTAJ ÎN 2013, MLN. LEI .........171 FIGURA 67. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCURI ÎN SĂLILE DE SPECTACOLE ÎN RAIONUL ORHEI, MII ...........................201 FIGURA 68. EVOLUŢIA FONDULUI DE CARTE ÎN RAIONUL ORHEI ......................................................................................................206 FIGURA 69. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE TERENURI SPORTIVE ŞI SĂLI SPORTIVE ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2005-2013 ..........................................................................................................................................................................................................................217

7

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

LISTA ABREVIERILOR

ADR

– Agenţia de Dezvoltare Regională

AMP

– Asistenţa Medicală Primară

AMU

– Asistenţa Medicală de Urgenţă

ANOFM

– Agenţia Ocupării Forţei de Muncă

APL

– Administraţia Publică Locală

BIM

– Biroul Internaţional al Muncii

BNS

– Biroul Naţional de Statistică

CES

– Cerinţe Educaţionale Speciale

CMF

– Centrul Medicilor de Familie

CR

– Consiliul Raional

CSP

– Centrul de Sănătate Publică

DF

– Direcția Finanțe

DGE

– Direcția Generală Educație

HIV

– Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienţei Umane)

IAR

– Incubatorul de afaceri Orhei

IMSP

– Instituţia Medico-Sanitară Publică

IT

– Tehnologii Informaţionale

ÎMM

– Întreprinderi Mici şi Mijlocii

MAIA

– Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

MEC

– Ministerul Economiei şi Comerţului

ONG

– Organizaţie Neguvernamentală

OO

– Organizaţie obştească

PPP

– Parteneriat Public Privat

DR

– Drum republican

RSC

– Responsabilitate social-corporativă

SIDA

– Sindromul Imunodeficienţei Dobândite

SA

– Societate pe Acţiuni

SRL

– Societate cu Răspundere Limitată

UAT

– Unitate Administrativ-Teritorială

UE

– Uniunea Europeană

TVA

– Taxa pe Valoare Adăugată

8

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI ORHEI

9

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.1. CARACTERISTICA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI

10

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Raionul Orhei cuprinde o zonă cu relief pitoresc, bogate tradiţii istorice și culturale, dar şi un mare potenţial turistic. Raionul Orhei este situat în partea centrală a Republicii Moldova şi are în componenţa sa 75 de localităţi, constituite în 38 de primării. Centrul administrativ al raionului este oraşul Orhei, situat la 48 km spre nord de Chişinău, pe malul rîului Răut. Raionul Orhei se învecinează cu raioanele Rezina, Teleneşti, Călăraşi, Străşeni, Criuleni şi Dubăsari. Prin teritoriul raionului curg apele rîurilor Nistru, Răut – afluent al Nistrului, Cogâlnic, Cula, Vatici – afluenţi ai Răutului. Dezvoltarea raionului este influenţată de apropierea geografică faţă de capitală şi relaţiile economice, sociale şi culturale intense, facilitate de rolul de nod rutier şi legătura directă cu Bălţi, Soroca, Rezina, Rîbniţa, Străşeni, Călăraşi, Ungheni. Suprafaţă Tabelul 1. Suprafaţa raionului Orhei Teritoriul raionului

122831 ha

inclusiv: Terenuri arabile

58 223 ha

Păduri

24 677 ha

Imaşuri

13 570 ha

Terenuri ocupate cu apă

3 412 ha

Demografie Tabelul 2. Populaţia raionului Orhei Populaţia raionului (conform datelor statistice din 2013)

125 557 persoane

inclusiv: Urbană

33464 persoane

Rurală Densitatea populaţiei (conform datelor statistice din 2012

92093 persoane 102,4 persoane la 1 km2

Relieful După răspîndirea geomorfologică, relieful terenurilor raionului este împărţit în următoarele unităţi orografice mari: 1. Podişul Moldovei Centrale (Codru), partea de nord-est, reprezintă o combinaţie de cumpene înguste în formă de creastă cu văi adînci şi largi, versanţii cărora sunt fragmentaţi de depresiuni numite hârtoape. Unitatea dată este brăzdată de rîuleţul Vatici şi Cula. În componenţa acesteia intră următoarele sate şi comune: Peresecina, Teleşeu, Sămănanca, Donici, Selişte, Isacova, Vatici, Morozeni, Puţintei, Clişova, Ghetlova. 11

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

2. Cîmpia ondulată a Moldovei de Nord este caracterizată prin forme domoale de relief, fapt ce determină manifestarea relativă a procesului de eroziune a solurilor, avînd însă altitudini absolute mai mici – 200-250 m, unde se încadrează valea rîului Răut care străbate de la nord la sud şi rîuleţul Cogâlnic. În unitatea dată intră satele şi comunele Ciocâlteni, Mălăieşti, Brăviceni, Mitoc, Cucuruzeni ş.a. Terenurile de podiş, formate de rîul Răut în primăriile date, formează un platou în mărime de circa 6500 de hectare, pe care sunt amplasate terenuri private, păşuni şi altele. 3. Dealurile Prenistrului şi terasele lui se caracterizează cu altitudinea de 250-300 m, fragmentarea verticală – 150-200m. Versanţii de vest sunt lenţi, iar cei de est coboară brusc spre Nistru. În componenţa acestuia intră următoarele sate şi comune: Jora de Mijloc, Vîşcăuţi, Susleni, Bulăieşti, Mîrzaci, Pohrebeni. Relieful, ca factor principal de formare a solului, are un rol deosebit – influenţează asupra repartizării energiei solare, curenţilor de aer, regimului de apă, repartizării precipitaţiilor atmosferice şi altele. Condiţiile geomorfologice ale raionului influenţează pozitiv dezvoltarea diverselor ramuri în agricultură. Clima Raionul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarnă blîndă şi scurtă (temperaturile medii ale lunii ianuarie: -3 -50C), vara caldă şi lungă (temperaturile medii ale lunii iulie +20 +220C), cu o cantitate relativ mică de precipitaţii. În funcţie de latitudine, altitudine şi particularităţile orografice pe teritoriul raionului se delimitează trei zone climaterice, în care temperaturile medii în fiecare zonă variază cu 2-3 grade. Temperatura medie a anului este de 8,6-9,20C. Minimum absolut de temperatură constituie -39 -400C, maximum absolut variază între +33 și +36oC. Primele îngheţuri apar în octombrie, ultimele primăvara la sfârşitul lunii aprilie. Durata perioadei de temperatură fără ger este de 165-180 zile, pe sol – 145-150 zile. Suma temperaturilor mai mari de 100C în perioada activă de vegetaţie a plantelor este de 27500 – 285000C. Perioada de vegetaţie este de 210 zile. Acoperirea solului cu zăpadă se petrece în anii geroşi și atinge o înălţime de 15-25 cm. În perioada anului predomină curenţii de aer nord-vest şi nordici. Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice variază anual în limitele a 450-550 mm. Din suma anuală de precipitaţii aproximativ 65-70% cad în perioada caldă a anului (aprilie – noiembrie) şi numai 30% în perioada rece (decembrie – martie) sub formă de zăpadă şi lapoviţă. Prima zăpadă apare la sfîrşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Perioada secetoasă începe în luna iulie şi durează 2-3 luni. Sunt frecvente şi vînturi uscate. Coeficientul hidrotehnic variază de la 1,2-1,1. Resursele agroclimaterice ale teritoriului formează condiţii favorabile pentru cultivarea şi creşterea culturilor agricole, plantaţiilor de viţă de vie şi livezilor. Administraţia Raionul Orhei este o unitate administrativ-teritorială compusă din sate (comune) şi oraşe, unite prin teritoriu, relaţii economice şi social-culturale. Raionul Orhei are în componenţa sa 75 de localităţi, constituite în 38 de primării (1 primărie de oraş, 22 primării de comune şi primării de 15 sate). Centrul administrativ al raionului este oraşul Orhei.

12

DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020] Strategia de [STRATEGIA dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

13

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

1.2.1. Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive

Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al doilea este o cerinţă a prevederilor art. 11 din Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă şi vizează aprecierea corectă a gradului de corespundere a capacităţilor reale ale AAPL cu statutul legal al unităţii administrativ-teritoriale respective. Evaluarea capacităţii administrative reprezintă analiza capacităţilor dorite în raport cu capacităţile existente, ceea ce asigură o înţelegere a competenţelor actuale şi a necesităţilor de capacitate, care pot servi drept temei pentru formularea de măsuri şi acţiuni de dezvoltare a capacităţii. Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale se realizează pe baza următoarelor criterii: i. Capacitatea organizatorică şi de planificare strategică; ii.

Capacitatea funcţională de realizare a competenţelor din domeniile proprii de activitate şi prestare a serviciilor publice;

iii. iv. v. vi.

Capacitatea de management a resurselor umane; Capacitatea de management a proiectelor; Capacitatea de relaţionare şi asigurare a transparenţei; Aspectul legal al activităţii AAPL.

Analiza capitolului face o mapare și evaluare expres a situației în domeniul capacității administrative, ținând cont de informația și datele prezentate de reprezentanții CR. A. CADRUL REGULATORIU DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII CR La nivel de Consiliu Raional (CR) există un cadru regulator care reglementează activitatea instituţiei. Existenţa regulamentului Consiliului Raional, aprobat de Consiliul Raional actual; Atît Consiliul Raional cît şi subdiviziunile acestuia dispun de regulamente interne; Consiliul Raional dispune de o organigramă aprobată în noul mandat, prin Decizia nr.5/12.1 din 01 octombrie 2015, fiind revizuite şi aprobate statele de personal; Managementul documentelor se caracterizează prin deţinerea registrelor de evidenţă a corespondenţei, registrului patrimoniului public, registrului de evidenţă a gospodăriilor populaţiei, registrului deţinătorului de terenuri.

B. EVALUAREA CONDIŢIILOR DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII CR Activitatea CR se desfăşoară în spaţiile proprii, fiecare angajat al instituţiei dispune de birou în care va exercita activitatea. Totodată, CR dispune de săli de şedinţe proprii necesare desfăşurării diverselor evenimente şi activităţi; Existenţa dotărilor tehnice necesare şi a echipamentelor de rigoare, inclusiv calculatoare personale pentru fiecare angajat, acces la internet, reţeaua locală;

14

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Existenţa şi accesul la infrastructura tehnico-edilitară: apă, canalizare, grup sanitar, energie electrică, energie termică.

C. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ. EVALUAREA MANAGEMENT A RESURSELOR UMANE

CAPACITĂŢII

DE

Legalitatea deciziilor autorităţilor publice locale, în materie de creare și stabilire a statutului şi denumirii subdiviziunilor structurale, se efectuează prin următorul cadru legislativ: -

Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;

-

Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice;

-

Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;

-

Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern;

-

Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;

-

Hotărîrea Guvernului nr.1714 din 27 decembrie 2002 „Cu privire la serviciul juridic al autorităţilor administraţiei publice”;

-

Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 26 decembrie 2011 „Privind punerea în aplicare a unor acte legislative”.

În materie de stabilire a denumirilor de funcţii publice/posturi pentru a putea fi salarizate corespunzător şi a determina cheltuielile de personal: -

Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (anexa nr.8);

-

Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici;

-

Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 „Privind salarizarea funcţionarilor publici”;

-

Hotărîrea Guvernului nr.710 din 26 septembrie 2012 „Privind salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale”;

-

Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

Conform Deciziei nr.6/11.1 din 30.10.2015 au fost aduse modificări la Anexa nr.1 la Decizia nr. 3/11 din 22.05.2012 a structurii organizatorice. Noua organigramă este precum urmează:

15

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Conform Anexei nr. 2 la decizia Consiliului Raional Orhei din 30 Octombrie 2015, au fost operate modificări la structura şi efectivul aparatului preşedintelui raionului şi subdiviziunilor din subordinea CR. De asemenea, conform Deciziei sus-menţionate au fost aduse modificări la statele de personal. Calificarea resurselor umane

Figura 1. Calificarea resurselor umane

Un criteriu important al performanţei şi progresului înregistrat în raion îl are calificarea personalului precum şi procesul continuu de instruire a acestuia. Pe parcursul ultimilor ani de activitate, gradul de instruire a personalului aparatului preşedintelui a fost unul relativ scăzut, în medie 20% din totalul personalului aparatului preşedintelui. Evaluarea performanţei angajaţilor are loc în conformitate cu legislaţia în vigoare – HG nr. 94 din 01.02.2013 pentru aprobarea regulamentului cu privire la evaluarea performanţei colective; HG nr.201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Un factor important ce influenţează activitatea şi rezultatele CR este vîrsta şi calificarea personalului. Conform informaţiei furnizate de CR, se atestă faptul că în cadrul instituţiei nu 16

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

activează personal pînă la 30 ani. Totodată, pînă mai recent, în cadrul CR exista un număr semnificativ de personal cu vîrsta de peste 60 ani.

D. TRANSPARENȚA ŞI ACTUL DE GUVERNARE LOCALĂ

Principiile bunei guvernări implică respectarea transparenţei în elaborarea şi adoptarea actelor normative. Legea de bază în domeniu este Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional (în continuare – Legea nr. 239/2008) care, pornind de la obiectul de reglementare stipulat în art. 1, stabileşte normele aplicabile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi altor autorităţi publice, în vederea asigurării transparenţei în procesul decizional, reglementând raporturile acestor autorităţi cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite în corespundere cu legea, precum şi cu alte părţi interesate, în vederea participării la procesul decizional. Principalele mecanisme pentru asigurarea transparenţei decizionale sunt panourile informative şi pagina web a Consiliului Raional (Raport privind activitatea secţiei Administraţiei Publice 2014). În acest sens, în 2015 au fost efectuate modificări substanţiale paginii web a CR, precum elaborate adrese electronice separate pentru unele direcţii, cum ar fi Direcţia Generală Educație. În vederea asigurării transparenţei procesului decizional au fost organizate audieri şi dezbateri publice asupra proiectelor de decizii cu preşedinţii fracţiunilor şi comisiilor de specialitate ale Consiliului Raional. Totodată, progrese considerabile, în vederea asigurării transparenţei actului decizional, au avut loc prin fortificarea colaborării cu media locală: PP ”Opinia Liberă”, „Cuvântul”, televiziunea „Elita”, „Radio Orhei”. În scopul îmbunătățirii capacităţii APL – urilor de nivelul I în domeniul transparenței procesului decizional, pe parcursul ultimilor ani, în special în 2014, au fost desfăşurate diverse tipuri de instruiri pe tematici relevante, precum: „Aspectele de conlucrare a APL cu serviciile desconcentrate în teritoriu”, „Aspectele de conlucrare a APL de nivelul I cu serviciile desconcentrate în teritoriu şi Direcţiile, Secţiile Consiliului Raional”, „Colaborarea Autorităţilor publice locale: evoluţie, conţinut şi efect” etc. Deşi au fost organizate unele seminare de sensibilizare a APL-urilor, acestea par a fi insuficiente pentru a asigura un cadru fortificat în domeniu. Transparenţa în activitatea administraţiei publice locale este condiţionată şi de următorii factori: În cadrul Consiliului Raional există spaţii corespunzătoare pentru a asigura participarea cetăţenilor la şedinţele organizate; În raion există mecanisme adecvate pentru informarea populaţiei privind deciziile aprobate: ziar local, TV local, panouri informative, pagină electronică, rețele de socializare. Totuşi, la moment, atît în cadrul CR, cît şi în cadrul APL-urilor de nivel I nu există cutii pentru sesizări şi propuneri, precum nici linie fierbinte ce vizează cetăţenilor;

17

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Existenţa practicilor de organizare a audierilor publice. Cu toate acestea, mecanismele existente necesită modificări în sporirea coeficientului de încredere şi incluziune din partea societăţii civile şi mediului de afacere; Existenţa practicii de consultare a populaţiei. Deşi există o practică în acest sens, totuşi pîrghiile de implicare a cetăţenilor sunt insuficiente. Una dintre cauze este şi lipsa unui cadru informaţional în raion care va facilita atare situație; Existenţa raportului AAPL privind transparenţa în procesul decizional al CR – Raportul privind activitatea secţiei Administraţiei Publice 2014. Cu toate acestea, raportul în cauză nu este unul afişat publicului larg; Crearea Secției Relația cu Publicul care va asigura o transparență mai mare a actului de guvernare și a produselor decizionale; Conform art.7 din Legea nr.239-XVI din 13.11.2008 cu privire la transparenţa procesului decizional, autorităţile publice sunt obligate să anunţe iniţierea procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative prin intermediul mai multor mijloace, inclusiv website-ul propriu. Dacă acesta este parţial realizat la nivel raional, atunci la nivel de primării aplicarea legii se face fragmentar şi ocazional. Doar 5 primării dispun de paginile sus-menţionate, care, la rândul lor, sunt caracterizate de o reflectare insuficientă a procesului decizional; Deşi digitalizarea în raion a luat amploare în ultimii ani, oportunităţile oferite de atare instrument modern nu sunt pe deplin valorificate de către autorităţile publice locale, ale căror pagini web sunt depăşite de cerinţele de informare pe care le manifestă un cetăţean activ.

18

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.3. FINANŢELE PUBLICE LOCALE

19

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

1.3.1. Finanţele publice locale

Bugetele locale constituie un element principal al bugetului public naţional şi reprezintă veriga principală în ansamblul finanţelor locale, care au rol de a furniza cetăţenilor, prin intermediul autorităţilor locale, acele bunuri şi servicii pe care aceștia nu le pot procura de pe piaţa concurenţială. Elaborarea proiectului de buget este reglementată de Legea nr.181 din 25.07.2014 a finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, Hotărîrea Guvernului nr.82 din 24.01.2006 „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”, politica statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare, prognozele macroeconomice, datele Biroului Naţional de Statistică privind numărul de locuitori şi structura demografică pe fiecare UAT, acte legislative şi normative ce reglementează aspectele referitor la remunerarea muncii. Procesul bugetar presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea acestora în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice. Instrumentul prin care sunt reflectare toate resursele financiare şi cheltuielile publice ale unităţii administrativ-teritoriale îl constituie bugetul local. Începînd cu 01 ianuarie 2015, potrivit Legii finanţelor publice locale, se aplică noul sistem de formare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi nivelul doi. Sistemul nou de formare a bugetelor UAT se definește prin următoarele: • Sistemul de transferuri cu destinaţie generală (de echilibrare bugetară) către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale este bazat pe venituri, şi nu pe costuri medii, normative de cheltuieli pe cap de locuitor, estimate la nivel central; • Normativele de defalcare de la impozitele şi taxele de stat sunt stabilite prin lege, pe tipuri de bugete ale unităţilor administrativ-teritoriale; • Transferurile cu destinaţie generală vor fi alocate direct, pe bază de formulă, distinctă pentru UAT de nivelul întîi şi pentru cele de nivelul al doilea; • Calculul transferurilor cu destinaţie generală se va face pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă şi a datelor oficiale privind populaţia şi suprafaţa; • Sistemul de învățămînt preşcolar, primar, secundar-general, special şi complementar (extraşcolar), precum şi competenţele delegate autorităţilor administraţiei publice locale prin lege vor fi finanţate prin transferuri cu destinaţie specială; • Restul competenţelor vor fi finanţate din contul veniturilor proprii, defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, stabilite conform legii şi transferurilor cu destinaţie generală conform formulei. Stabilirea priorităţilor şi utilizarea resurselor financiare disponibile vor aparţine exclusiv autorităţilor publice locale. Întru realizarea p.2.3.5 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale de Descentralizare aprobată prin Legea nr.68 din 5 aprilie 2012 şi în corespundere cu Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013, începînd cu anul 2015, autorităţile publice de nivelul al doilea şi cu anul 2016 autorităţile publice de nivelul întîi vor elabora şi prezenta bugetele fundamentate pe programe şi performanţă, accentul fiind pus de politicile şi 20

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

strategiile naţionale şi locale cu alocarea resurselor şi determinarea clară a modalităţii de atingere a obiectivelor dorite, prin stabilirea unor rezultate măsurabile ale acţiunilor şi politicilor. Trecerea la bugetarea respectivă este în strânsă legătură cu planificarea pe termen mediu, ce are drept obiectiv eficientizarea cheltuielilor publice locale, prin crearea unei legături directe dintre cheltuielile bugetare şi rezultatele obţinute din implementarea programelor bugetare. Consolidarea procedurilor şi planificarea pe termen mediu se consideră un element important în agenda reformei managementului finanţelor publice. Integrarea planificării pe termen mediu în ciclul anual de planificare bugetară, prezentarea consolidată a cadrului de resurse şi transparenţa sporită în formularea politicilor şi priorităţilor guvernamentale pe termen mediu în anii următori, eforturile vor fi concentrate spre: • • • •

întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor; orientarea alocării resurselor conform priorităţilor stabilite (de ordin strategic sub aspect inter-ramural, cît şi în cadrul ramurilor); evidenţierea problemelor în domeniul managementului resurselor financiare publice şi identificarea soluţiilor pentru îmbunătăţirea acestuia; sporirea responsabilităţii autorităţilor publice pentru alocarea şi utilizarea eficientă a resurselor financiare.

În contextul perfecţionării managementului finanţelor publice şi întru implementarea Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, elaborarea şi prezentarea propunerilor la proiectul de buget pentru anul 2016 şi a estimărilor pentru anii 2017-2018 de către APL se va efectua în cadrul noului sistem informaţional de management financiar (SIMF) în baza: • Clasificației bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.190 din 31 decembrie 2014; • Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.191 din 31 decembrie 2014. SIMF va înlocui actualul sistem informaţional pentru planificarea şi executarea bugetului şi va integra un set de instrumente de gestiune financiară, în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi transparenţei procesului de management financiar, precum şi a controlului cheltuielilor publice. Aceasta (platforma WEB) va asigura funcţionalităţile proceselor de planificare bugetară pe nivele de bugete, utilizatorii căreia vor fi autorităţile /instituţiile bugetare din cadrul UAT de ambele nivele, Direcţia finanţe a UAT, precum şi Ministerul Finanţelor. În procesul elaborării şi executării bugetului raional, Direcţia Finanţe colaborează cu: • Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial; • unitatea teritorială a Trezoreriei de Stat; • subdiviziunea teritorială a Departamentului Control Financiar şi Revizie; • subdiviziunea structurală a Departamentului Statistică şi Sociologie; • alte instituţii şi organizaţii. Direcţia Finanţe este responsabilă de: • respectarea Constituţiei şi a legilor Republicii Moldova, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a prevederilor hotărârilor Parlamentului şi Guvernului, a ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor Ministerului Finanţelor; 21

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

• • • • •

executarea deciziilor Consiliului Raional şi a dispoziţiilor preşedintelui raionului; respectarea autonomiei financiare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu cadrul legislativ; reflectarea corectă şi obiectivă în documentaţie a rezultatelor controalelor efectuate; păstrarea arhivei şi asigurarea integrităţii documentelor, neadmiterea deteriorării sau pierderii acestora; asigurarea examinării demersurilor, propunerilor, petiţiilor, obiecţiilor în termenul stabilit de legislaţia în vigoare.

Figura 2. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului raionului Orhei, în perioada 2010-2014

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

Structura cheltuielilor publice locale este tipică localităţilor urbane din republică, unde prevalează cu 54% cheltuielile pentru educaţie, pentru cultură, artă şi sport – 8% şi servicii de stat – cu 8%. Pentru raionul Orhei este semnificativă creşterea ponderii cheltuielilor pentru servicii de stat şi pentru domeniul cultură, artă şi sport. Locuitorii raionului Orhei necesită a fi interesaţi de modul cum se formează şi se execută bugetul public, deoarece anume ei sunt cei care participă la acumularea mijloacelor financiare în buget prin achitarea impozitelor şi taxelor locale. Astfel, numărul de acţiuni de informare publică pe teme de buget este în creştere de la an la an, fiind organizate o serie de seminare de instruire externă şi internă cu executorii de buget, privind disciplina financiară şi procesul de executare a bugetelor. Au fost elaborate circa 95 proiecte de decizii ale Consiliului Raional cu caracter financiar, fiind integral stabilite la controlul DF. În anul 2014 au fost recepţionate, verificate şi totalizate 4 rapoarte privind executarea bugetelor primăriilor şi executorilor de buget finanţaţi din bugetul raional şi prezentate în termenul stabilit – 3 rapoarte ale Ministerului Finanţelor. În cadrul şedinţelor Consiliului Raional au fost înaintate spre examinare şi aprobare rapoartele privind executarea bugetului pentru anul 2013, 6 şi 9 luni ale anului 2014. 1.3.1.1.

Veniturile bugetului local

Analiza veniturilor bugetului raionului Orhei începe de la analiza de ansamblu a veniturilor în perioada 2010-2014, iar apoi se efectuează o analiză a structurii veniturilor bugetului local, a

22

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

componentelor, a dinamicii acestora, a unora din cauzele care au determinat evoluţia respectivă. Veniturile totale reprezintă toate veniturile realizate de administrația publică locală într-o perioadă de gestiune, de obicei un an calendaristic și includ: venituri proprii, mijloace speciale, defalcări, conform cotelor procentuale de la taxele de stat, stabilite de legea finanțelor publice locale, transferuri cu destinație generală, transferuri cu destinație specială, granturi și fondurile speciale. În perioada 2010-2014, veniturile bugetului raional Orhei se înscriu într-un trend ascendent, ajungând de la 221 mil. MDL la 351 mil. MDL, iar în anul 2014, acestea au crescut cu 58,5% faţă de anul 2010. Atare situaţie se datorează atît situaţiei generale a economiei naţionale, cît şi politicii de consolidare bugetară la nivel central – transferurile au crescut cu 36,4% şi componenta mijloace speciale – de 1,5 ori faţă de anul 2010. Această creștere a fost preponderent determinată de modificarea relațiilor interbugetare și a sistemului de impozite partajate. Figura 3. Veniturile bugetului raionului Orhei, în anul 2014,

Venituri proprii (25315,8 mii lei)

Transferuri (223790,7 mii lei)

Bugetul raionului (351123,6 mii lei)

Defalcări de la veniturile generale de stat (74916,6 mii lei)

Fonduri speciale (14114,4 mii lei)

Mijloace speciale (12126,1 mii lei)

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

În perioada 2010-2014, componentele bugetului raionului denotă dinamici diferite: • veniturile proprii au cunoscut o continuă tendinţă de creştere – acestea s-au majorat de la 16635,4 mil. MDL la 25315,8 mil. MDL; • transferurile de la bugetul de stat în 2014 au constituit 223790,7 mil. MDL, înregistrînd o creştere de 36,4%, comparativ cu 2010; • mijloacele încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel s-au majorat cu 89% în anul 2014 faţă de anul 2010; • mijloacele speciale au crescut cu 44,5% faţă de anul 2010; • fondurile speciale au înregistrat o creştere în anul 2014 cu 10068 mil. MDL faţă de anul 2010. Indicatorul gradul de realizare a veniturilor pentru raionul Orhei a înregistrat în anul 2014 performanţe dezirabile în proporţie de 120%, ceea ce este cu 8,5% mai bine decît în anul 2013. În concluzie putem constata că, gradul de predictibilitate a veniturilor totale din Orhei este destul de înalt atît pînă la, cît și după implementarea reformei sistemului de transferuri. Veniturile proprii, conform definiției din Legea finanțelor publice locale, sunt venituri ale bugetelor locale formate conform Codului fiscal și altor acte legislative, din impozitele, taxele și alte plăți care se încasează direct și integral la bugetele respective. Prin totalitatea impozitelor și taxelor locale pot fi analizate sursele permanente și, în marea lor majoritate, 23

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

aflate sub controlul administrațiilor locale. Astfel, pe lîngă impozitul pe proprietate (în anul 2014 fiind de 8364,7 mii lei) și taxele locale (fiind de 9990,0 mii lei în anul 2014), mai sunt incluse: taxa pentru patenta de întreprinzător și încasări din alte venituri prevăzute de legislație (1012,4 mii lei în anul 2014). Veniturile de bază, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat, au însumat 100232,3 mii lei sau 115,7%, comparativ cu prevederile precizate. În ceea ce priveşte executarea veniturilor raionului, ca încasare a taxelor şi impozitelor pe tipuri, se atestă încasarea a 29 de tipuri conform prevederilor aprobate şi 9 impozite încasate în raport de 90 la sută, comparativ cu prevederile aprobate. Astfel, dinamica veniturilor totale pe componenta respectivă („fără transferuri”) indică un trend uşor ascendent, în special pentru anul 2014. Anume în acest an, colectarea taxelor şi impozitelor locale a crescut cu circa 10% în comparaţie cu anul precedent, ceea ce a permis creşterea veniturilor totale fără transferuri şi granturi cu 14%, constituind suma de 100232,4 mil lei. În noul sistem de finanțe publice, pe lîngă taxele locale, APL a obținut și putere de decizie asupra altor componente ale veniturilor proprii, astfel volumul transferurilor nu se micșorează odată cu majorarea veniturilor din impozitele de proprietate, a încasărilor din arendă și altor venituri prevăzute de legislație. Prin urmare, constatăm că toate UAT-urile au obținut o descentralizare și o autonomie financiară mai largă, și li s-a oferit oportunitatea de a-și majora veniturile proprii, însă nu toate UAT-urile au valorificat atare opțiune. Tabelul 3. Evoluţia bugetului raionului Orhei şi a componentelor sale în perioada 2010-2014

Veniturile totale ale bugetului raionului, lei

2010 2011 2012 2013 2014 221557,5 243029,8 248319,7 284196,3 351123,6

Venituri proprii, inclusiv:

16635,4

17486,3

19769,3

23082,8

25315,8

Impozitul pe bunurile imobiliare

6669,5 1530,4

6535,9 1440,1

6313,2 1781,4

6666,4 1976,9

6342,1 2022,6

Impozitul pentru folosirea resurselor naturale

635,4

910,2

1020,2

1369,9

1484,1

Impozitul privat

74,7

18,1

39,6

59,9

85,4

Taxele locale

4605,9

5276,7

7626,6

9421,9

9990,0

Alte impozite, perceperi și încasări Venituri regulizatorii, inclusiv:

3119,5 27094,7

3305,3 31093,4

2988,3 53061,3

3587,8 64866,0

5391,6 74916,6

22306,4 2813,9

26266,9 2640,6

32192,8 18248,1

33694,6 25608,5

37353,6 31615,2

1974,4

2185,9

2620,4

5562,9

5947,8

43730,1

48579,7

72830,6

87948,8 100232,4

Impozitul funciar

Impozitul pe venit de la persoane fizice Impozitul pe venit persoanelor juridice Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova Total venituri proprii și regulizatorii Transferuri

164087,0 170947,0 160660,7 175878,9 223790,7

Mijloace speciale

8389,7

6685,0

7470,2

8816,2

12126,1

Fonduri speciale

4046,4

11658,7

7096,7

11552,4

14114,4

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

24

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

La formarea veniturilor bugetului local contribuie, în proporţii mai mari, veniturile din impozitele şi taxele locale cu 3% şi transferurile cu 64% în anul 2014. Dacă analizăm ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale bugetului Orhei, se poate observa că capacitatea de autofinanţare pe parcursul intervalului analizat a avut fluctuaţii, înregistrînd un nivel maxim de 8,12% în 2013 şi un nivel minim de 7,20% în anul 2011 din veniturile totale. Atare evoluţie denotă sporirea posibilităţilor de colectare a veniturilor din partea APL. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă 2010-2013, ponderea transferurilor a scăzut de la 74,06% la 61,89%. Ponderea mijloacelor speciale a scăzut de la 3,79% în anul 2010 la 3,45% în anul 2014, iar ponderea fondurilor speciale a crescut cu 2,19 p.p. în anul 2014 faţă de anul 2010. Figura 4. Dinamica structurii principalelor componente ale veniturilor bugetului local, %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

Transferurile de la bugetul de stat au crescut cu 27% în 2014, comparativ cu 2013, în bugetele din Orhei. O atare creștere a fost determinată de noul sistem de relații interbugetare și impozite partajate. Totodată, în anul 2014, au fost alocate resurse pentru investițiile capitale (30805,4 mii lei), care au condiționat creșterea transferurilor. Odată cu creşterea transferurilor, s-a majorat și gradul de dependență față de bugetul de stat. În vechiul sistem al finanțelor publice locale, transferurile din contul fondului de susținere financiară a UAT reprezentau mijloacele financiare alocate în scopul asigurării exercitării unor anumite funcții publice, finanțării domeniilor de activitate din competența APL sau în alte scopuri speciale. Transferurile reprezentau un element de negociere între autoritățile publice locale de nivelul I și nivelul II și celor de nivelul II cu autoritățile publice centrale. Tabelul 4. Evoluţia transferurilor raionului Orhei şi a componentelor sale în perioada 2010-2014 Indicatori Total transferuri de la bugetul de stat inclusiv: Transferuri din fondul susținere financiară a UAT de la bugetul de stat

2010

2011

2012

2013

2014

164087,0

170947,0

160660,7

175878,9

223790,7

154615,1

157166,7

152500,0

163037,9

175114,1

25

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Transferuri capitale de la bugetul de stat Mijloace încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel inclusiv: - Mijloace încasate prin decontări reciproce pentru cheltuielile curente -

Mijloace încasate prin decontări reciproce pentru cheltuielile capitale

-

-

-

-

30805,4

9471,9

13780,3

8160,7

12841,0

17871,2

2648,1

4847,9

1682,2

1086,8

3256,8

6823,8

8932,4

6478,5

11754,2

14614,4

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

Odată cu aplicarea noului sistem de formare a bugetelor locale, în clasificația bugetară s-au divizat 2 categorii de transferuri: transferuri cu destinație generală și transferuri cu destinație specială. Noul sistem prevede și o formulă clară, prin care UAT pot să-și calculeze independent transferurile cu destinație generală din fondul de susținere financiară, efectuarea transferurilor devenind o procedură tehnică. Noua lege a finanțelor publice locale mai prevede că, pentru fiecare competență delegată autorităților publice locale vor dispune de venituri financiare alocate prin intermediul transferurilor cu destinație specială. Orice relației dintre autoritățile publice locale și cele centrale sunt reglementate strict prin lege. Astfel, pentru fiecare competență delegată există articol separat în legea finanțelor publice locale, care prevede modul de finanțare a acestora. Din analiză se observă că în procesul de consolidare a autonomiei financiare a raionului Orhei a început unica soluţie pentru creşterea veniturilor proprii, fapt ce constituie crearea condiţiilor necesare pentru sporirea activităţii economice în raion. În acest scop, autorităţile locale necesită să colecteze periodic informaţii privind veniturile şi utilizarea lor, veniturile obţinute de alte administraţii locale, să stabilească un program specializat şi agresiv de recuperare a sumelor datorate şi să efectueze o analiză minuțioasă a taxelor şi tarifelor pentru a determina gradul în care costurile fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri. 1.3.1.2.

Cheltuielile bugetului local

Dimensionarea şi structurarea cheltuielilor publice reprezintă un element cheie al oricărei politici economice ca şi în cazul abordării politicilor fiscale la nivel macro- şi microeconomic. Aceste elemente ţin de concepţia şi de teoria economică generală promovată de autoritatea publică, care încearcă să o transpună în practică prin intermediul programului său de guvernare.

26

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 5. Dinamica cheltuielilor totale ale raionului Orhei, în perioada 2010-2014

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei.

Analiza evoluţiei executării cheltuielilor bugetului raionului a cunoscut o creştere continuă pe parcursul perioadei 2010-2014, avansând de la 221 mil. MDL la 355 mil. MDL. Astfel, cheltuielile totale în anul 2014 au constituit 355 mil.lei (veniturile fiind de 351 mil.lei), cu 25,2% mai mult decît în anul precedent. Tabelul 5. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Orhei, în perioada 2010-2014

Cheltuieli, total, mii lei, inclusiv: Serviciile de stat cu destinaţie generală Apărarea naţională Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională Învățămîntul Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru 0 Ocrotirea sănătăţii Asigurarea şi asistenţa socială Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor Protecţia mediului şi hidrometeorologie Industria şi construcţiile Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe

2010

2011

2012

2013

2014

221733,3

253150,4

249510,2

284001,3

355724,1

Ritmul de creştere în 2012-2013, % 25,25

16668,8

19768,1

21089,8

25108,4

28372,4

13,00

281,9 6221,0

294,6 6288,7

343,4 7866,5

332,0 604,1

339,5 1761,8

2,26 191,64

139453,1 11956,9

153627,9 12840,5

152094,4 14400,3

167183,6 18540,6

193193,0 27739,1

15,56 49,61

3150,0 16374,0

1495,7 26167,1

449,5 17591,3

802,8 19676,3

2006,9 24344,1

149,99 23,72

487,2

606,1

623,4

667,5

832,5

24,72

-

7837,6

3117,4

7039,9

10947,9

55,51

193,0 6351,4

208,4 3579,2

259,9 5528,4

309,6 13111,2

310,3 27643,8

0,23 110,84

13574,0

13336,9

10027,3

17556,3

20098,7

14,48

27

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Complexul pentru energie şi combustibil Alte servicii ce țin de activitatea economică Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupuri principale Creditarea netă

237,8

7125,2

6471,0

121,7

5078,0

4072,56

61,8

61,5

317,7

182,8

1521,6

732,39

6770,7

8457,2

9470,4

13233,5

13124,4

-0,82

-48,3

-8544,3

-140,5

-469,0

-1589,9

239

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei.

În tabelul de mai sus se prezintă evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Orhei în funcţie de destinaţie. Astfel, în anul 2014, cheltuielile au cunoscut un ritm de creştere mai accentuat, iar pe unele componente se atestă şi creşteri mai lente (de ex., Cheltuieli pentru învățămînt, apărarea naţională, servicii de stat, agricultură, industrie şi construcţii etc.). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că în perioada analizată eforturile au fost focusate asupra atingerii eficienţei maxime a cheltuielilor publice prin prioritizarea programelor de cheltuieli, iar Consiliul Raional a fost obligat să întreprindă măsuri de economisire şi reducere a cheltuielilor întru încadrarea în limitele de resurse r şi întru evitarea datoriilor creditoare. Figura 6. Dinamica veniturilor aprobate pentru anul 2015 şi cheltuielilor bugetelor locale în anul 2014 ale raionului Orhei

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei.

În 2014, comparativ cu 2013, s-au produs anumite schimbări structurale pe componenţa de cheltuieli ale bugetului raional. Acest fapt denotă că Consiliul Raional Orhei are destulă flexibilitate în reorientarea cheltuielilor sale. Se atestă creşterea ponderii cheltuielilor pentru protecţia mediului şi hidrometeorologie şi cultură, artă şi sport, transporturi, energie şi combustibil, ordinea publică, ocrotirea sănătăţii etc. Pe de altă parte, se înregistrează o reducere a ponderii cheltuielilor pentru blocul social manifestată în asistenţa socială. Partea preponderentă a cheltuielilor publice au fost direcţionate pentru învățămînt (în anul 2013, ponderea cheltuielilor pentru învățămînt în totalul de cheltuieli a constituit 59%, în anul 2014, acest indicator s-a micşorat, atingând cota de 54,3%). În anul 2014 s-au cheltuit pentru domeniul cultură, artă şi sport – 8%, servicii de stat – 8%, transporturi – 8% şi gospodăria comunală – 6% etc.

28

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Tabelul 6. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului, % Gr.

Grupe de cheltuieli

2013

2014

1 3 5 6 8 9

Serviciile de stat cu destinaţie generală Apărarea naţională Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională Învățămîntul Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret Ocrotirea sănătăţii

8,84 0,12 0,21 58,87 6,53 0,28

7,98 0,10 0,50 54,31 7,80 0,56

10 11

Asigurarea şi asistenţa socială Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor

6,93 0,24

6,84 0,23

12 13 14

Protecţia mediului şi hidrometeorologie Industria şi construcţiile Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica

2,48 0,11 4,62

3,08 0,09 7,77

15

Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe

6,18

5,65

16

Complexul pentru energie şi combustibil

0,04

1,43

19

Alte servicii ce țin de activitatea economică

0,06

0,43

20

Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupuri principale

4,66

3,69

3721,7

3239,1

Coeficientul de concentrare, puncte

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei.

În acelaşi timp, bugetul raionului Orhei la compartimentul de cheltuieli este mult mai concentrat, atît în anul 2013 (74,2%) cît şi în 2014 – 70% din cheltuieli au fost orientate spre 3 domenii, în jur de 55% din cheltuieli spre finanţarea educaţiei. În pofida schimbărilor de structură în cheltuieli – bugetul raionului este unul social. Cheltuielile de ordin economic şi cele pentru infrastructură au o pondere scăzută – fapt cauzat de posedarea unor resurse financiare reduse de către consiliul raional. Atare situaţie indică asupra capacităţilor limitate ale consiliului raional de a contribui la intensificarea activităţii economice în raion prin cheltuielile sale. Principalele probleme • •

•

Aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale la executarea bugetelor de primul nivel ce diminuează transparenţa şi disciplina financiară; Calificarea insuficientă a specialiştilor din localităţile rurale, activitatea se organizează pe alocuri cu persoane necalificate sau în vîrstă de pensionare, fapt ce eventual conduce la consumarea potenţialului uman al DF; Actualele impozite şi taxe locale generează sume mici, care reprezintă un procent redus din bugetele locale. În plus, autorităţile locale au o capacitate limitată de a: - modifica nivelurile sau baza taxelor şi impozitelor locale prevăzute în Codul fiscal; - reevalua periodic proprietatea imobiliară; - stabili facilităţi fiscale proprii pentru taxele şi impozitele locale.

29

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Analiza SWOT PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

-

Creşterea veniturilor totale în anul 2014 cu 58,5% faţă de anul 2010

-

Creşterea taxelor locale cu 6% în anul 2014 faţă de 2013

-

Ponderea veniturilor proprii în bugetul raional peste nivelul mediu din alte raioane ale ţării

-

Creşterea numărul de acţiuni privind informarea publică ce vizează bugetul

-

Pregătirea înaltă a specialiştilor principali sub aspectul managementului financiar

-

Permanenta colaborare, sprijin şi asistenţă acordate de către Direcţia Finanţe

-

Capacitatea administrativă înaltă a autorităților administrației publice locale de a gestiona eficient serviciile publice, bugetul de venituri și cheltuieli.

-

Remunerarea redusă a specialiştilor principali

-

Dependenţă de transferurile de la bugetul de stat (cu o pondere de 64% din total venituri în anul 2014)

-

Interes scăzut a diverselor pături sociale de a participa la planificarea bugetului raionului.

OPORTUNITĂŢI -

1

AMENINŢĂRI

Introducerea proiectului de buget 2016 şi estimărilor pentru anii 2017-2018 în noului sistem informaţional de management 1 financiar (SIMF)

-

Majorarea autonomiei financiare a comunităţii în contextul promovării reformei de descentralizare administrativă

-

Gradul înalt de prioritate acordate de Guvern reformelor de dezvoltare regională şi descentralizare.

-

Situaţie precară naţionale

a

economiei

-

Reducerea activităţii economice antreprenoriale sub influența crizei economice

-

Influența negativă a cursului valutar care influenţează valuta naţională.

Detalii pe:http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/simf/Regulament%20simf.pdf

30

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

1.3.1.3. •

•

•

•

•

•

• •

Recomandări

Orientarea eforturilor spre dinamizarea activităţii economice la nivel de raion, ce ar permite extinderea bazei impozabile şi ar spori ponderea încasărilor proprii în total venituri; Organizarea discuţiilor şi consultărilor publice în faza de elaborare a proiectului bugetului raional cu implicarea unui număr mai mare de persoane din comunitate (reprezentanţi ai societăţii civile, mediului de afaceri, altor persoane interesate); Autorităţile publice locale necesită să facă publice în permanență informaţiile privind distribuirea mijloacelor financiare pentru a nu provoca discuţii controversate între instituţiile publice, regiuni, categorii de cetăţeni etc.; Asigurarea executării bugetelor raionului pe anul 2015 şi desfășurarea activităților participative privind elaborarea bugetului pe anul 2016 cu aplicarea noilor prevederii ale Legii privind finanţele publice locale şi Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, elaborarea şi raportarea conform programelor şi performanţelor; introducerea proiectului de buget 2016 şi estimărilor pentru anii 2017-2018 în SIMF; Elaborarea și implementarea unui program național pentru evaluarea integrală a bunurilor imobiliare la nivel local. Impozitarea bunurilor imobiliare în baza valorilor bunurilor apropiate valorii lor de piață va spori veniturile generate din impozitele pe proprietate. În același context, se recomandă ca prevederile legale să prevadă reevaluarea sistematică a bunurilor imobiliare, o dată la 4-5 ani; Dat fiind faptul că odată cu divizarea transferurilor în transferuri generale și transferuri speciale s-a dublat și efortul depus de contabili. În acest sens este recomandată identificarea unor mecanisme de consolidare a capacităților contabililor APL-urilor, precum și identificarea unor pîrghii de motivare salarială a acestora; Cerinţe sporite în ceea ce priveşte pregătirea profesională a specialiștilor; Impactul general așteptat al modificărilor operate la Legea privind finanțele publice locale și Codul fiscal constă în: -

consolidarea, lărgirea și creșterea semnificativă a autonomiei locale în fundamentarea și administrarea sistemului de venituri proprii; stimularea colectării veniturilor proprii de către autoritățile publice locale; transparență, predictibilitate și stabilitate; îmbunătățirea semnificativă a indicatorilor de autonomie financiară.

Per ansamblu, implementarea practică a recomandărilor menționate anterior pot contribui la impulsionarea dezvoltării socio-economice locale, ameliorarea mediului de afaceri la nivel local, deschiderea mai multor noi locuri de muncă, și în acest mod la suplimentarea veniturilor bugetelor locale.

31

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.4. CAPITALUL UMAN

32

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

1.4.1. Profilul demografic al raionului Orhei Similar altor raioane ale Republicii Moldova, raionul Orhei se confruntă cu problema scăderii numărului populaţiei. Dacă în anul 2008 efectivul populaţiei prezente a raionului constituia 115,5 mii, atunci către anul 2015 acesta s-a micşorat pînă la 113,4 mii. Reducerea numărului populaţiei este specifică în deosebi pentru mediul rural (de la 89,9 mii în anul 2008 pînă la 87,8 mii în anul 2015), în timp ce numărul populaţiei urbane pe parcursul anilor analizaţi este relativ stabil (25,6 mii de persoane în anul 2015). Figura 7. Dinamica efectivului populaţiei prezente a raionului Orhei, anii 2008-2015 (mii persoane)

Figura 8. Dinamica efectivului populaţiei prezente a raionului Orhei pe medii, anii 2008-2015 (mii persoane)

Sursa: BNS

Motivul reducerii populaţiei raionului Orhei îl constituie atît sporul natural negativ (prevalenţa deceselor asupra naşterilor), cît şi pierderile migraţionale ale populaţiei, în special în mediul rural. La fel de menționat valorile pozitive ale sporului natural în ultimii ani (50-70 persoane), datorită faptului că, în categoria vârstelor înaintate au intrat generaţiile puţin numeroase, respectiv, numărul de decese a fost mai scăzut şi a fost obţinută o balanţă pozitivă dintre 33

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

numărul de naşteri şi numărul de decese. Însă, atare situaţie este temporară, iar perioada următoare va înregistra o dinamică cu mut mai nefavorabilă, dat fiind faptul că vîrsta înaintată va include generaţiile numeroase, iar numărul de decese va fi în creştere, pe cînd vîrsta reproductivă o vor deține generaţiile mici, născute după 1990, ceea ce va determina scăderea numărului de naşteri. Figura 9. Dinamica numărului de naşteri, decese şi a sporului natural în raionul Orhei

Sursa: BNS.

În ultimii ani, din cauza structurii favorabile a numărului populaţiei (în vîrsta reproductivă au intrat generaţiile numeroase născute în anii 80 ai secolului trecut), nivelul natalităţii raionului Orhei este relativ stabil. Rata totală a fertilităţii pe parcursul anilor analizaţi constituie 1,4 – 1,5 copii per femeie de vîrstă fertilă. Se înregistrează schimbări importante în structura fertilităţii: micșorarea fertilității la femeile în grupuri de vîrstă mai tinere şi majorarea în grupurile de vîrstă mai matură. Ratele specifice de fertilitate la femei în vîrstă de 20-29 ani în anii 2008-2014 au scăzut cu circa 12%. La fel de menționat amînarea naşterilor spre vârstele mai mature, astfel, în anul 2014 valorile ratelor specifice de fertilitate la femei în vîrstă de 30-39 ani au crescut cu circa 50% faţă de anul 2008.

34

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 10. Ratele specifice de fertilitate în raionul Orhei (născuţi-vii la o 1000 de femei de vîrsta respectivă)

Sursa: BNS

Pe parcursul perioadei 2008-2014, valorile speranţei de viaţă la naştere s-au mărit cu 1,6 ani pentru ambele sexe (de la 67,9 ani în anul 2008 la 69,5 ani în 2014). O ameliorare a situaţiei constatăm şi pentru alte grupe de vîrstă. În 2014, valorile indicatorului constituie 65.6 ani la bărbaţi şi 73.4 ani – la femei. Totodată, este prematur de a vorbi despre o tendinţă stabilă a reducerii mortalităţii din cauza că reducerea bruscă a mortalităţii s-a observat numai în ultimii doi ani şi poate avea un caracter temporar. Tabelul 7. Valorile speranţei de viaţă la naştere şi vârstele 15, 45 şi 60 de ani în raionul Orhei, anii 2007-2014 (în ani)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

e0

e15

e45

e60

67.9 67.5 67.2 68.3 68.2 69.3 69.5

54.6 53.7 53.2 54.3 54.1 55.6 55.0

26.9 26.1 25.7 26.6 26.3 27.9 27.3

12.7 12.7 11.6 12.5 12.6 13.4 13.3

Sursă: CCD

In structura mortalităţii pe cauze majore ale decesului prevalează bolile aparatului circulator (62%), urmate de neoplasme (12%) şi bolile aparatului digestiv (12,5%). În structura totală a mortalităţii pe cauze de deces către anul 2013 a crescut ponderea deceselor provocate de boli ale aparatului circulator (de la 53 la 62 la suta), în primul rând din motivul scăderii ponderii deceselor provocate de traume, intoxicaţii şi otrăviri (de la 9,5% în anul 2008 pînă la 5,8% în anul 2013), precum şi bolilor aparatului digestiv (de la 15,1% în 2008 pînă la 12,5% în 2013).

35

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 11. Structura ratei standardizate a mortalităţii pe cauze de deces în raionul Orhei, ambele sexe, anii 2008 şi 2013 (%)

Sursă: CCD

După nivelul speranţei de viaţă la naştere, raionul Orhei se situează mult mai jos decît media speranţei de viaţă la naştere, înregistrată pe ţară. În anul 2012, valoarea indicatorului pentru ambele sexe a constituit numai 68,2 ani, aceasta fiind mai redusă cu 2,8 ani faţă de valoarea indicatorului înregistrat pentru toată ţara, şi chiar cu 5,8 ani faţă de valoarea indicatorului corespunzător, observat pentru mun. Chişinău în acest an. Figura 12. Speranţa de viaţă la naştere în profil regional, anul 2012, ambele sexe

Sursa: CCD

Valorile standardizate ale mortalităţii pentru toate cauze de deces în raionul Orhei sunt mai mari cu 30% faţă de nivelul republican şi cu 53% faţă de municipiu Chişinău. Valorile mortalităţii provocate de bolile aparatului circulator şi bolile aparatului digestiv (cirozele hepatice) şi cauzele rău-definite sunt mult mai ridicate faţă de nivelul republican (respectiv, 36

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

40%, 75%, 59%). Pe de altă parte, valorile mortalităţii cauzate de boli infecţioase, cauze violente şi alte cauze de deces sunt mai reduse faţă de nivelul republican. O atenţie deosebită în elaborarea acţiunilor locale orientate spre ameliorarea situaţiei în domeniul sănătăţii populaţiei raionului Orhei necesită a fi acordată prevenirii bolilor cardiovasculare şi bolilor aparatului digestiv, în special pentru categoria de populaţie în vîrstă aptă de muncă, dat fiind că anume aceste cauze de deces explică valorile mai reduse ale speranţei de viaţă la naştere pentru raionul Orhei în comparaţie cu toată ţara. Tabelul 8. Valorile ratei standardizate ale mortalităţii prin cele şapte cauze majore de deces în profil regional şi la nivel republican, la 100 mii din populaţie-standard Boli NeoBolile infec- plasm cardioţioase e vasculare Republica 15.2 163.2 641.6 Moldova Orhei 12.7 173.6 896.9 Raport 0.83 1.06 1.40 Orhei/ R.Moldova

Bolile aparatului respirator 48.8 53.9 1.11

Bolile Cauze Alte Cauzele Toate aparatului violente cauze rău cauzele digestiv definite 103.1 86.6 45.5 7.4 1111.4 181.0 1.75

83.9 0.97

35.1 0.77

11.7 1.59

1448.8 1.30

Sursa: CCD Figura 13. Rata standardizată a mortalităţii prin boli ale aparatului circulator în profil regional, ambele sexe

Sursa: CCD

37

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 14. Rata standardizată a mortalităţii provocate de bolile aparatului digestiv în profil regional, ambele sexe

Sursa: CCD

Migraţia reprezintă un factor de impact ce determină atît dinamica numerică a populaţiei, cît şi structura acesteia. Conform datelor SIIMA (Formular statistic 3.1), la începutul anului 2014, din raionul Orhei au fost plecaţi peste hotare 29.6 mii de cetăţenii. Circa 45-50% din aceştia sunt persoane care lipsesc din ţară mai mult de un an. Tabelul 9. Migraţia externă: numărul total al cetăţenilor RM din r. Orhei, care se află peste hotarele ţării la începutul anilor 2009-2014, ambele sexe Persoanele

Populaţia stabilă (de jure)

Ponderea persoanelor

absente (mii)

totală (mii)

absente

2009

21969

125.9

17.4

2010

20952

125.9

16.6

2011

22879

125.9

18.2

2012

24762

125.8

19.7

2013

29048

125.6

23.1

2014

29599

125.4

23.6

Anul

Sursa: calculat în baza datelor BNS, SIIMA

Cea mai mare pondere în structura fluxurilor migraţionale îi revine populaţiei tinere – circa 60% sunt în vîrsta de 20-44 de ani. Distribuţia proporţională a emigranţilor pe sexe serveşte o dovadă că majoritatea persoanelor părăsesc ţara cu familia.

38

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 15. Structura pe vârste şi sexe a migranţilor externi în raionul Orhei (%)

Sursa: calculat în baza datelor SIIMA.

Prognoza demografică a populaţiei. Pentru evaluarea tendinţelor prospective în dinamica populaţiei raionului a fost realizată prognoza demografică pentru anii 2015-2060 (cu intervalul de 5 ani), în baza ipotezei de menţinere a nivelului actual al fertilităţii (rata totală a fertilităţii 1,5 copii per femeie de vîrstă fertilă) şi regimului de mortalitate (speranţa de viaţă la bărbaţi 65,6 ani şi la femei 74,4 ani). Prognoza a fost realizată pentru populaţia închisă (sporul migraţional 0). Punctul de reper a constituit datele cu privire la numărul şi structura populaţiei stabile a raionului la mijlocul anului 2014. Rezultatele obţinute demonstrează scăderea continuă a numărului populaţiei, de jure, ca rezultat al instalării regimului limitat de reproducere a populaţiei (pentru suplinirea generaţiilor, rata totală de fertilitate, urmează să constituie 2,1 copii per femeie de vîrstă fertilă). Tabelul 10. Prognoza demografică a efectivului populaţiei stabile (de jure) a raionului Orhei, anii 2015-2060 (la mijlocul anilor), ambele sexe 2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

0-4

7,592

7,418

6,544

5,692

5,292

5,213

5,093

4,772

4,361

4,024

5-9

7,064

7,565

7,391

6,520

5,671

5,273

5,194

5,074

4,755

4,345

10-14

6,691

7,061

7,562

7,388

6,518

5,669

5,271

5,192

5,072

4,753

15-19

8,047

6,680

7,050

7,550

7,376

6,507

5,660

5,262

5,184

5,064

20-24

11,056

8,017

6,655

7,023

7,521

7,348

6,483

5,639

5,242

5,165

25-29

12,161

11,004

7,979

6,623

6,990

7,486

7,313

6,452

5,612

5,217

30-34

10,179

12,090

10,939

7,932

6,584

6,948

7,442

7,270

6,414

5,579

35-39

8,926

10,053

11,946

10,88

7,837

6,505

6,864

7,353

7,183

6,337

40-44

8,155

8,734

9,827

11,686

10,573

7,667

6,362

6,712

7,193

7,025

45-49

8,007

7,865

8,424

9,464

11,270

10,195

7,392

6,132

6,469

6,935

50-54

9,330

7,584

7,444

7,974

8,941

10,664

9,646

6,995

5,799

6,116

8,645

7,029

6,894

7,386

8,261

9,873

8,929

6,475

5,365

55-59

8,966

39

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

60-64

7,457

8,043

7,756

6,309

6,180

6,623

7,382

8,848

8,000

5,801

65-69

4,328

6,463

6,975

6,728

5,476

5,356

5,741

6,373

7,666

6,929

70-74

2,887

3,455

5,161

5,574

5,378

4,379

4,277

4,586

5,070

6,119

75-79

2,499

2,030

2,424

3,622

3,916

3,779

3,078

3,001

3,219

3,541

80-84

1,243

1,509

1,225

1,460

2,182

2,361

2,279

1,858

1,808

1,940

587

649

761

703

758

1,025

1,186

1,218

1,089

1,021

85 Total

125,175

124,863 123,093

119,953 115,849 111,258 106,536 101,668

96,610

91,277

Sursa: CCD al INCE

Perioada următoare va înregistra modificări esenţiale în structura populaţiei. Natalitatea scăzută şi potenţialul redus al persoanelor de vîrsta reproductivă vor determina scăderea numărului anual de naşteri şi a proporţiei copiilor în ansamblul populaţiei. Figura 16. Prognoza structurii pe vârste a populaţiei stabile a raionului Orhei, anii 2015-2060 (%)

Sursa: CCD al INCE

Cea mai mare schimbare va fi creşterea ponderii persoanelor vârstnice: de la 15,2% în anul 2014 pînă la 27,8% în anul 2060. De asemenea, va fi în scădere şi proporţia populaţiei în vîrsta aptă de muncă (de la 67,8% în anul 2014 pînă 57,8% în anul 2060). Menţionăm că creşterea semnificativă a proporţiei populaţiei vârstnice va provoca şi creşterea raportului de dependenţă de vîrstă.

40

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 17. Prognoza ponderii populaţiei vârstnice (60 de ani şi mai mult) şi a raportului de dependenţă de vîrstă (RDV), ambele sexe, raionul Orhei, anii 2015-2060

Sursa: CCD al INCE

Remarcăm că prognoza demografică a fost realizată în baza datelor statistice cu privire la numărul populaţiei care include şi migraţii care lipsesc din ţară mai mult de 12 luni. În realitate, dinamica populaţiei va fi cu mult mai negativă, pierderile în efectivul populaţiei pot constitui circa 20-25% din totalul populaţiei în urma refluxului migraţional, ceea ce va aprofunda declinul demografic şi îmbătrînirea populaţiei.

Principalele probleme • • • •

Dinamica negativă a efectivului pupulației în mediul rural; Sporul natural negativ al populației; Problema migrației, în special în rîndul tinerilor între vîrsta 20-24 ani; Speranța de viață la naștere situată sub media pe țară, etc.

Analiza SWOT PUNCTE FORTE

-

-

PUNCTE SLABE

Dinamica stabilă a efectivului populației în mediul urban; Prevalarea populației apte de muncă în efectivul total al populației raionului

OPORTUNITĂŢI

-

Dinamica negativă a pupulației în mediul rural;

-

Sporul natural negativ al populației;

-

Natalitatea scăzută a populației;

-

Speranța de viață la naștere situată sub media pe țară; AMENINŢĂRI

41

efectivului

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

-

Existența programelor naționale de stimulare a migranților pentru a se reîntoarce în țară.

42

-

Problema migrației, în special în rîndul tinerilor între vîrsta 20-24 ani;

-

Situația economică precară;

-

Lipsa mecanismelor naționale reținere și atragere a populației;

-

Creșterea ponderii populației vîrstnice;

-

Scăderea proporției populației vîrstnice aptă de muncă;

-

Regim limitat populației.

de

reproducere

de

a

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

1.4.2. Forţa de muncă a raionului 1.4.2.1.

Analiza generală a pieţei muncii din raionul Orhei

În ultimii ani, evoluţia proceselor economice din raionul Orhei au influenţat asupra modificărilor structurale din cadrul populaţiei active. Conform datelor BNS în anul 2014, resursele de muncă disponibile în raion au constituit 88263 mii persoane, înregistrînd o descreştere cu 2,3% faţă de anul 2010 (90344 mii de persoane), dintre care 1827 de şomeri. Raionul Orhei înregistrează o pondere a persoanelor apte de muncă egală cu 70,5%, ce depășește ponderea persoanelor apte de muncă la nivel naţional - 66,7%. În anul 2014, structura populaţiei active s-a modificat comparativ cu anul 2010, după cum urmează: ponderea populaţiei în vîrstă de muncă a scăzut de la 72% la 70,5%, iar ponderea şomerilor s-a micşorat de la 2,5% la 1,5%. Figura 18. Gradul de ocupare a populaţiei din raionul Orhei în anul 2014

Populaţia totală din raionul Orhei - 125297 Populaţia 15 ani şi peste - 103978 Populaţi activă - 88263 Populaţia ocupată – 86436

Sub 15 ani - 21319

Populaţia inactivă - 37034 Şomeri –

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică.

La nivel regional, raionul Orhei se situează pe primul loc din 13 raioane din zona Centru, în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 88 de mii de persoane în anul 2014. În mediul rural este concentrat cel mai mare număr de persoane apte de muncă - 63926 mii, iar în mediul urban – 24347 mii persoane. Totuşi, deficitul de locuri de muncă din mediul rural persistă şi se manifestă cu un caracter sezonier. Persoanele în etate, care se mai menţin în cîmpul muncii din mediul rural, înregistrează intensităţi un pic mai mari decît în cel urban, pe fundalul procesului continuu de îmbătrînire. Există diferenţe majore între numărul de locuri de muncă din mediul urban şi rural, respectiv dintre rata de ocupare, 51% constituie femei şi 49% bărbaţi, iar din punctul de vedere al nivelului de salarizare, 58% reprezintă femei şi 42% bărbaţi. Din perspectiva salarizării, populaţia din Orhei este remunerată cu cel mai mic salariu din zonă, clasându-se pe locul doi din regiunea Centru (din 13 raioane).

1.4.2.2.

Remunerarea salariaţilor

Analizînd evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător din raionul Orhei, s-a constatat că salariul mediu lunar al unui lucrător în anul 2013 a demonstrat o creştere cu 21% faţă de anul 2011, comparativ cu media pe ţară, indicele fiind acelaşi – 21%. Această creştere este caracteristică prin faptul că în anul 2013 au fost majorate salariile de funcţie ale cadrelor

43

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

didactice cu 25%, concomitent au fost majorate şi salariile angajaţilor din medicină, asistenţă socială, în instituţiile bugetare etc. Astfel, în anul 2013, salariul mediu lunar brut al unui lucrător din raionul Orhei a constituit 3007,9 lei şi s-a mărit cu 21% faţă de anul 2011. În aceeaşi perioadă, în mediu pe zona Centru, remunerarea muncii a crescut cu 20,6%. În 2013 ca şi în anul 2011 s-au înregistrat majorări de salarii în mai multe sectoare (învăţămînt, activitatea financiară, agricultură, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică, etc.). În pofida faptului că au fost majorări de salarii, persoanele încadrate în cîmpul muncii din raionul Orhei, în luna decembrie 2013, nu au fost remuneraţi cu cel mai mare salariu din zona Centru, clasîndu-se pe locul 6 din regiunea Centru (din 13 raioane). Figura 19. Evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător în economie, 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică.

În anul 2013, conform datelor prezentate de către BNS în raionul Orhei activau 5214 de persoane salarizate, dintre care 3026 de femei cu o pondere de 58% şi 2188 bărbaţi de 42%. Respectiv, persoanele de gen feminin au fost remunerate cu un salariu mediu lunar brut în sumă de 2893,9 lei, iar bărbaţii cu un salariu de 3157,9 lei, discrepanţa salarială dintre femei şi bărbaţi în anul 2014 a constituit 91,6%. Aşadar, este explicabil faptul că femeile nu obţin condiţii mai favorabile pe piaţa muncii din raion, existînd numeroase cazuri în care femeile sunt mai puţin remunerate pentru aceeaşi muncă, decît un coleg de sex masculin. Tabelul 11. Evoluţia salarial mediu lunar brut după gen, în anii 2011-2013, lei 2011

RM Zona Centru Orhei

2012

2013

Femei

Bărbaţi

Femei

Bărbaţi

Femei

Bărbaţi

2856,6 2417,0 2398,5

3252,9 2581,2 2598,1

3167,6 2647,7 2731,2

3638,3 2928,4 2900,3

3459,6 2839,8 2893,9

3913,8 3221,1 3157,9

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică

44

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

La nivelul raionului Orhei, cele mai multe persoane sunt angajate în domeniul învățămîntului. Totuşi, în perioada 2011-2012, ponderea salariaţilor din domeniul învățămînt a scăzut de la 23% la 22,2% în total angajaţi în economie, iar câştigul salariului mediu în acest domeniu a crescut cu 12,2% (2815,4 lei). În anul 2012, domeniile în care activau cei mai mulţi angajaţi au fost, în afara sectorului învățămînt, următoarele: agricultură (10% din total angajaţi în economie), industrie (19% din total angajaţi în economie), administraţie publică (7% din total angajaţi în economie), comerţ (11,1% din total angajaţi în economie), sănătate şi asistenţă socială (12,1% din total angajaţi în economie). Tabelul 12. Numărul salariaţilor şi salariul mediu lunar pe tipuri de activităţi economice, în raionul Orhei, în perioada 2011-2012

Activităţile economice

Numărul salariaţilor

Cîştigul salarial mediu pe activităţi economice, lei

2011

2012

2011

16701

16006

2484,9

Agricultura şi silvicultura

1808

1578

1990,6

2157,5

Industria prelucrătoare

3173

2992

2828,3

3207,8

Construcţii Comerţ cu ridicata şi amănuntul

556 1841

516 1778

2830,5 1724,4

3067,9 2124,2

Hoteluri şi restaurante Transporturi, depozitare şi comunicaţii Activităţi financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică Învăţămînt Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi de servicii colective, sociale

266 722

305 756

1691,1 2567,4

1751,6 2872,2

278 542 1124 3822 1968 603

286 527 1121 3581 1945 621

3767,8 2626,8 2850,1 2508,7 2735,5 1927,0

3627,4 3018,5 3537,5 2815,4 2945,7 2015,1

Total, dintre care:

2012 2804,7

Sursa: Elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Orhei şi BNS.

După numărul salariaţilor angajaţi în cîmpul muncii, raionul Orhei, în 2013, deţine locul doi din zona Centru a republicii (din 13 raioane). Numărul salariaţilor angajaţi în anul 2013 a fost de 3,4 mii persoane. Conform datelor prezentate de către BNS, în raion au fost eliberate mai multe persoane, decît angajate în cîmpul muncii, cu 0,2 mii persoane (3,4 mii persoane angajate), pe republică numărul salariaţilor eliberaţi a constituit 171,6 mii persoane.

45

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 20. Câştigul salariului după forma de proprietate în raionul Orhei în anii 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică.

În anul 2012, conform datelor prezentate de către BNS, câştigul salariului mediu după toate formele de proprietate a constituit în raionul Orhei 16803 lei, fiind în creştere cu 0,6% faţă de anul 2011 (16701 lei).

1.4.2.3.

Şomajul

Conform datelor furnizate de către BNS, ponderea populaţiei economic active în totalul populaţiei raionului Orhei constituie 70,5% (88263 persoane) în anul 2014. Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Orhei, în anul 2014 reprezintă 1,4% (1827 de persoane) din totalul populaţiei. Principalii indicatori care caracterizează repartizarea populaţiei raionului Orhei, după participarea la activitatea economică, se structurează conform categoriilor prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 13. Repartizarea populaţiei raionului Orhei, în perioada 2010-2014

Indicatori

2010

2011

2012

2013

2014

% din total, anul 2014

Populaţie în vîrstă aptă de muncă

90344

90295

89699

89009

88263

70,5

Şomeri Populaţia sub vîrsta aptă de muncă Total populaţie din raion

3073 35554

2813 35514

2419 35955

1853 36483

1827 37034

1,5 30

125898

125655

125467

125467

125276

100

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică.

Dacă în anul 2010 numărul şomerilor înregistraţi la ANOFM a constituit 3073 de persoane, atunci în anul 2014 acest indice a constituit cu 40% mai puţin faţă de 2010. Concomitent cu scăderea numărului de şomeri înregistraţi, s-a diminuat şi numărul persoanelor plasate în 46

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

cîmpul muncii, astfel, din numărul celor înregistraţi la AOFM în anul 2014 au fost plasaţi în cîmpul muncii 726 şomeri, înregistrînd o diminuare de 28% sau cu 283 de persoane mai puţine faţă de anul 2010. Tabelul 14. Ponderea şomerilor angajaţi în cîmpul muncii de către AOFM Orhei în anii 2009-2014

Şomeri înregistraţi - total inclusiv: femei Şomeri înregistraţi în mediul rural Numărul locurilor vacante înregistrate de la începutul anului Numărul şomerilor plasaţi în cîmpul muncii de la începutul anului

2009 2589 936 1920 1364

2010 3073 1128 2310 1389

2011 2813 1369 2103 1306

2012 2419 1194 1785 1420

2013 1853 901 1364 1553

2014 1827 838 1392 1562

1015

1009

915

903

905

726

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică şi ANOFM Orhei.

În perioada 2009-2014 constatăm o creştere a numărului locurilor de muncă înregistrate de către Agenţia de Ocupare a Forței de Muncă Orhei, cu 14,5%. Printre acestea, se observă o preponderenţă a locurilor de muncă pentru muncitori: în anul 2014, 82,3% din totalul locurilor de muncă oferite erau adecvate pentru muncitori, urmat de locurile de muncă pentru funcţionari cu o pondere de 18%. Tabelul 15. Evoluţia şi repartizarea locurilor de muncă în raionul Orhei, 2009-2014 Indicatori

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Şomeri înregistraţi - total Inclusiv: muncitori Funcţionari Fără meserie Din şomeri înregistraţi – din sectorul rural (persoane)

2589

3073

2813

2419

1853

1827

2100 290 199 1920

2710 335 28 2310

2468 311 34 2103

2102 277 40 1785

1604 198 51 1364

1540 179 108 1392

Din şomeri înregistraţi – din sectorul urban (persoane)

669

763

710

634

489

435

Din şomeri înregistraţi – din sectorul rural %

74,16

75,17

74,76

73,79

73,61

76,19

Numărul locurilor de muncă oferite Inclusiv: muncitorilor Funcţionarilor Fără meserie Din locuri înregistraţi – pentru sectorul rural (persoane)

1364 904 460 0 119

1389 983 406 0 122

1306 917 389 0 246

1420 1048 372 0 260

1553 1164 389 0 68

1562 1286 276 0 121

Din locuri înregistraţi – pentru sectorul urban (persoane)

1245

1267

1060

1160

1485

1441

Din locuri înregistraţi – pentru sectorul rural %

8,72 %

8,78 %

18,84 %

18,31%

4,38%

7,75%

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.

Pe parcursul anului 2014, au fost adresări la AOFM Orhei din partea agenţilor economici: • SA ASITO - 21, asigurări, 47

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

CAP Camenceni - 20, agricultură, GŢ Bernrvec Alexandra - 15, agricultură, ICS Northside Textile SRL - 16, producție, II Nina Patic - 28, producție, II S.Maleţchi - 20, comerț, IM Chateau Vartely SRL - 41, producție, IM Miacro SRL - 15, producție, IM Servicii Comunal Locative Orhei – 16, IS Branesti - 17, producţie, Întreprinderea pentru Silvicultura Orhei - 100, silvicultură, IS Moldsuinhibrid - 20, agricultura, SA ASPA - 31, producţie, SA CA-2811 - 31, transporturi, SA Fabrica de pîine - 12, producție, SA Orhei-Vit - 197, producție, SA Regia Apă-Canal Orhei - 28, SC Armicom SRL - 51, producție, Școala Profesională Orhei - 44, învățămînt, SRL Orhei Gaz - 26, gazificare, SRL Cons EL - 60, construcții, SRL L, Artigiano - 20, producție, SRL Maestro Nut - 131, prelucrătoare, SRL Man&Vals - 21, alimentația publică, SRL Ordonatcom - 26, producţie.

Motivele aflării în şomaj sunt: persoane demisionate 656 (306 femei), persoane concediate 123 (75 femei), persoane ale căror contract individual de muncă a încetat în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor 38 (17 femei). Pe parcursul anului 2014 au fost plasaţi în cîmpul muncii: • • • •

39,7 la sută din numărul total de şomeri înregistraţi de la începutul anului; 37,1 la sută constituie femeile; 45,0 la sută sunt tineri cu vîrsta între 16-29 ani; 36,4 la sută sunt locuitorii rurali.

În ceea ce priveşte şomerii, numărul bărbaţilor ocupă o pondere majoritară în rândul acestora, reprezentînd 46% din total, iar femeile 54% în anul 2014. Respectiv, în perioada 2011-2014, se observă o reducere a numărului de femei în rândul angajaţilor, de la 1369 de femei în anul 2011 la 838 în anul 2014.

48

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 21. Ponderea şomerilor din mediul rural şi urban, în raionul Orhei, în perioada 2009-2014,%

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.

În aspect de mediu urban şi rural, continuă să persiste un dezechilibru pe piaţa forţei de muncă. Șomerii din mediul rural nu au acces la locurile libere de muncă, acestea fiind preponderent concentrate în mediul urban, iar salariile mici oferite de angajatori nu le permit persoanelor din localităţile rurale de a se deplasa zilnic la un loc de muncă în oraş. În anul 2014, în mediul rural s-au înregistrat 1392 şomeri sau 76,2%, cu 528 mai puţini decît în anul 2009. În mediul urban, de la an la an, ponderea şomerilor înregistraţi este în scădere. Așadar, ponderea persoanelor plasate în cîmpul muncii în mediul urban înregistrează o uşoară scădere, pe cînd în mediul rural, dimpotrivă, înregistrează creștere. Tabelul 16. Repartizarea şomerilor conform duratei aflării în şomaj Indicatori

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Numărul şomerilor înregistraţi de la începutul anului,inclusiv cei afla-ţi în evidenţă la 01 ianuarie Durata şomajului cuprinsă pînă la 6 luni

2982

3661

3977

3698

3017

2571

2312

2036

1781

1846

1832

1896

6 – 12 luni 12 – 24 luni peste 24 luni

466 202 2

1348 274 3

1747 440 9

1277 561 14

764 404 17

496 169 10

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei

Printre şomeri o cotă mare le revine persoanelor care sunt în şomaj pînă la 6 luni (cu o pondere de 74%), în anul 2014 ponderea acestora fiind în scădere faţă de anul precedent cu 13,3 p.p., constituind numărul de 1832 persoane. Atare moment se explică prin conlucrarea mai eficientă a colaboratorilor ANOFM cu agenţii economici, privind angajarea şomerilor întrun termen cît mai scurt posibil. Respectiv, ponderea persoanelor care se află în şomaj de la 6 la 12 luni constituie 19,2%, cu 6,1 p.p. mai mult faţă de 2013. Prin urmare, ponderea persoanelor ce se află în şomaj mai mult de 12 luni este de 6,5%, iar persoanele ce sunt şomeri 24 de luni şi mai mult, constituie 0,4% în anul 2014. Şomajul de lungă durată reprezintă un factor negativ, întrucît cei care nu pot găsi un loc de muncă pe o perioadă îndelungată, practic, pierd cunoştinţele profesionale, fiind necompetitivi pe piaţa forţei de muncă. 49

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Din punctul de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, la sfârşitul anului 2014, constatăm că, din numărul total al şomerilor înregistraţi în raionul Orhei, 39% sunt persoane cu studii gimnaziale (700 de persoane), urmat de persoane cu studii secundare profesionale – 457 de persoane (25%), mai puţin sunt înregistraţi şomeri cu studii superioare în număr de 123 persoane (7%) şi medii de specialitate – 100 de persoane (5,4%). De aici rezultă că profilul educaţional al persoanelor adresate la agenţie sunt cu un nivel limitat de pregătire. Astfel, persoanele cu un nivel de educaţie şi o pregătire înaltă apelează în proporţie mai mică la agenţia Orhei. O situaţie tristă este că o mare parte din şomerii tineri din raion solicită de la Agenţie să fie familiarizaţi cu metode de angajare peste hotarele ţării, dar nu cu tehnici de căutarea unui loc de muncă la locul de trai. Tabelul 17. Evoluţia şomerilor înregistraţi potrivit nivelului de instruire, în raionul Orhei, 2010-2014, persoane

Studii primare Studii gimnaziale Studii liceale şi medii de cultură generală Studii secundare profesionale Studii medii de specialitate Studii superioare

2010

2011

2012

2013

2014

247 1141 553

241 1046 560

249 971 469

103 875 215

138 700 309

Ritmul de creştere în 20132014,% 34 -20 44

949

691

504

432

457

6

139

144

118

100

100

0

144

131

108

128

123

-4

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.

Din punctul de vedere al structurii pe grupe de vîrstă, în anul 2014, conform datelor furnizate de către ANOFM Orhei, ponderea cea mai mare le revine şomerilor cu vîrsta cuprinsă între 30-49 ani, categoria respectivă înregistrînd 48% (874 persoane) din numărul total de şomeri înregistraţi în anul 2014, fiind cu 2 p.p. mai puţin faţă de anul 2009, urmaţi de cei cu vîrsta cuprinsă între 16-24 ani (18,4%) şi categoria cu vîrstă cuprinsă între 25-29 de ani are o pondere de 17,3%. Tabelul 18. Numărul şomerilor înregistraţi în cîmpul muncii pe grupe de vîrstă în Orhei, anii 2009-2014 Indicatori

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Şomeri înregistraţi - total

2589

3073

2813

2419

1853

1827

16 - 24

549

587

496

432

349

301

25 - 29

510

585

431

359

289

316

30 - 49

1280

1573

1443

1173

836

874

50 - 65

250

328

443

455

379

336

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.

Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri la sfârşitul anului 2014 sunt: în industrie – 215 de persoane (12%), fiind urmaţi de cei proveniţi din agricultură – 119 de persoane (6,5%) şi învățămînt – 104 de persoane (6%). Astfel, s-au înregistrat şi creşteri comparativ cu indicatorii anului 2010, industrie cu 138 de persoane, comerţ cu 55 persoane. 50

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Numărul de angajări în cîmpul muncii prin intermediul serviciilor de mediere în unele domenii de activitate este în creştere de la an la an, ca de ex.: în cadrul lucrărilor publice au fost angajaţi în anul 2014 – 60 de persoane cu 10 persoane mai puţin faţă de anul 2010. Tabelul 19. Structura şomerilor înregistraţi conform domeniilor de activitate, în raionul Orhei 20092014 Indicatori Şomeri înregistraţi - total Din rândul 01 au activat : Agricultură Industrie Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul Transporturi, depozitare şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare Administraţie publică; asistenţă socială obligatorie Învățămînt Sănătate şi asistenţă socială Hoteluri şi restaurante Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale Alte tipuri de activităţi Din rândul 01 – pe forme de proprietate : Proprietate publică Proprietate privată Alte forme de proprietate

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2589 30

3073 43

2813 85

2419 166

1853 163

1827 119

217 39 67

77 3 25

151 44 66

206 50 103

204 66 98

215 61 80

23

8

37

64

66

46

0 23

1 19

0 45

0 63

1 56

0 47

17 15 1 732

21 2 0 347

37 17 1 797

102 22 2 290

82 28 15 88

104 27 5 97

21

13

24

36

36

16

103

82

209

306

298

285

354 728

134 343

297 798

467 331

469 136

450 82

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.

Prezenţa şomajului în raion este cauzată de mai mulţi factori, precum: lipsa locurilor de muncă atractive, necorespunderea cererii cu oferta forţei de muncă, neconcordanţa dintre procesul de studii şi solicitările angajatorilor; insuficienţa aptitudinilor şomerilor. O problemă importantă ar fi: cerinţele exagerate din partea unor angajatori, deci agenţii economici la declararea locurilor de muncă vacante înaintează restricţii discriminatorii la calificare, vîrstă, gen şi alte restricţii, ce limitează posibilităţile de angajare. Astfel, pentru ameliorarea situaţiei în domeniu, specialiştii AOFM efectuează permanent vizite în raionul Orhei unde sunt stabilite contacte de colaborare cu angajatorii. În 2014, mărimea medie a ajutorului de şomaj a constituit în anul 2014 - 1413,57 lei, 59 de persoane din raion au beneficiat de ajutor de şomaj, cu 108 de persoane mai puţin decît în 2010. Prin urmare, în perioada 2009-2014, se observă o tendinţă de creştere a numărului de unităţi economice, care au prezentat oferte de locuri de muncă, cît şi a numărului de vizite la sediul angajatorului. Cu toate acestea, se atestă o scădere a numărului de prezenţă a 51

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

angajatorului la agenţie, de la un an la altul. În anul 2014 s-au efectuat vizite de către colaboratorii Agenţiei la sediul angajatorilor şi s-au identificat 225 locuri de muncă vacante, cu 18 locuri mai puţin faţă de anul 2011. Tabelul 20. Administrarea locurilor de muncă libere în Raionul Orhei, în perioada 2009-2014 Indicatori Numărul unităţilor economice care au prezentat oferte de locuri de muncă Identificarea locurilor de muncă libere prin: • Vizite la sediul angajatorului

2009 169

2010 191

2011 243

2012 243

2013 265

2014 225

1365

1389

1306

1420

1555

1562

281

194

110

230

202

363

•

Comunicate de către angajatori

642

772

757

863

1236

935

•

Prezentarea angajatorului la agenţie

442

423

439

327

117

264

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.

Formarea profesională a şomerilor este una din măsurile active gratuite pe piaţa forţei de muncă, care orientează şomerii spre domenii ce sunt solicitate pe piaţa muncii din raion, menită să sporească şansele de integrare sau reintegrare pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În anul 2014, au beneficiat de serviciile de informare şi consiliere profesională din partea Agenţiei din Orhei 2803 de persoane, cu 2323 persoane mai multe faţă de anul 2010. Respectiv, în acelaşi an, 88 de şomeri au urmat cursurile de formare profesională cu 18 şomeri mai puţini faţă de anul 2013. Un accent deosebit colaboratorii AOFM pun pe angajarea şomerilor după absolvirea cursurilor de formare profesională. O problemă esenţială ar fi că o mare parte din şomeri, care solicită cursuri de orientare profesională nu preferă profesii conform cerinţei pieţei. Tabelul 21. Indicatori privind măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă în raionul Orhei, 2009-2014 Direcţia de activitate

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi unităţilor economice şedinţe ale Consiliului Consultativ 5 4 4 primării vizitate 28 25 23 unităţi economice vizitate 269 241 232 Organizarea tîrgurilor locurilor de muncă: numărul tîrgurilor organizate 3 3 4 numărul agenţilor economici prezenţi la tîrg 38 36 38 numărul locurilor vacante prezentate la tîrg 298 292 305 numărul persoanelor participante la tîrg 379 392 449 numărul persoanelor angajate în urma tîrgurilor 104 112 129 Organizarea seminariilor informative Numărul seminariilor informative 4 4 4 Numărul agenţilor economici participanţi 43 26 27 Numărul şomerilor participanţi la seminare 45 90 85 Servicii de auto ocupare: mediere electronică 93 149 106

52

4 25 159

5 23 181

4 30 158

2 27 179 280 71

2 48 584 590 96

2 42 581 512 107

6 3 97

4 40 40

4 44 42

104

99

94

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

servicii telefonice 204 125 160 178 209 Informarea populaţiei şi agenţilor economici privind piaţa forţei de muncă: prin intermediul presei locale şi republicane 9 2 3 3 13

216 3

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.

În anul 2014 au fost organizate în parteneriat două tîrguri de locui de muncă, la care au participat 512 persoane (şomeri) şi 42 de agenţi economici cu expunerea a 581 locuri de muncă vacante. În urma organizării tîrgurilor de muncă au fost angajate 107 persoane, acest număr este în creştere cu 11,4% faţă de anul 2013. Tot în acest an, au fost organizate seminare informative, numărul acestora este constant de la an la an - 4 seminare în anul 2014, respectiv numărul şomerilor participanţi la seminare este în scădere de la 90 de şomeri participanţi în anul 2010 la 42 de şomeri în anul 2014. În urma acestor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, agenţia Orhei are ca scop prestarea serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din raion.

Principalele probleme În urma analizei efectuate, au fost depistate următoarele probleme pe piaţa muncii din raion: • •

•

• • • • • •

•

Scăderea numărului de salariaţi în raionul Orhei în anul 2012 cu 4,1% (16006) faţă de 2011 (16701); Necorespunderea dintre profesiile solicitate pe piaţa forţei de muncă în raion şi oferta forţei de muncă, atît sub aspectul domeniului de pregătire, precum şi al nivelului de instruire, fapt ce creează o insuficienţă de capital uman în unele domenii de activitate; Agenţii economici sunt nevoiţi să recurgă la angajarea cadrelor mai puţin calificate din motivul insuficienţei cadrelor calificate drept urmare a migrării masive a specialiştilor peste hotare; Interesul scăzut al şomerilor, care beneficiază de ajutor de şomaj sau ajutor social, faţă de angajarea în cîmpul muncii; Lipsa unităţilor de transport în mediul rural pentru deplasare la muncă în mediul urban (76,2% de şomeri sunt înregistraţi din mediul rural în anul 2014); Migrarea masivă a forţei de muncă, inclusiv a tinerilor, peste hotarele ţării, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit; Lipsa stimulentelor de ordin financiar şi profesional, precum şi premise reduse de angajare a tinerilor specialişti în cîmpul muncii; Lipsa investiţiilor străine care ar crea noi locuri de muncă; Dezechilibru pe piaţa muncii în aspect de mediu rural şi urban. Lipsa oportunităţilor de angajare în mediul rural rămâne a fi o problemă majoră. La finele anului 2014 numărul locurilor vacante în mediul rural a constituit 6% din numărul total al locurilor de muncă înregistrate, iar numărul şomerilor din mediul respectiv s-a constatat de 75%; Problema angajării ”la negru” şi achitarea salariilor ”în plic”. Aceasta duce la neplata impozitelor, la încălcarea dreptului cetăţeanului la protecţia socială şi medicală,

53

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

•

neacceptarea de către şomeri a locurilor de muncă cu salariile conform legislaţiei în vigoare; Calificarea joasă a şomerilor (63% din înregistraţi în 2014 nu au profesie), cerinţele înalte de angajare înaintate nu motivează angajatorii să conlucreze mai strâns cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă.

Probleme la angajarea în cîmpul muncii a şomerilor din păturile vulnerabile: • • • • •

discriminarea pe anumite criterii din partea angajatorului; lipsa studiilor necesare, cît şi a condiţiilor necesare; angajatorul nu dispune de facilităţi la angajarea persoanelor vulnerabile; nerespectarea Legii nr.60 la crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități; lipsa locurilor de muncă pentru persoanele vulnerabile (timp limitat).

Analiza SWOT PUNCTE FORTE -

-

-

creşterea salariului mediu lunar în perioada 2009-2014 cu 21%; scăderea numărului de şomeri înregistraţi la ANOFM în perioada 2009-2014 cu 40 %; ponderea persoanelor apte de muncă la nivel de raion (70,5%), este superior valorii înregistrate la nivel naţional (66,7%);

-

creşterea numărului de locuri oferite de către ANOFM în anul 2014 cu 173 de locuri faţă de anul 2010;

-

creşterea persoanelor care au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională în anul 2014 cu 2323 de persoane faţă de 2010;

-

-

PUNCTE SLABE

în 2013 deţine locul doi din zona Centru a republicii (din 13 raioane), după numărul salariaţilor angajaţi în cîmpul muncii;

-

remunerare medie, locul 6 din 13 raioane zona Centru;

-

neconcordanţa dintre procesul de studii cu cerinţele pieţei muncii;

-

lipsa locuințelor sociale;

-

migrarea persoanelor în vîrstă aptă de muncă, inclusiv a tinerilor, spre mediul urban, atît în alte regiuni ale ţării, precum şi în străinătate, îndeosebi a celor cu pregătire profesională;

-

posturi de muncă neatractive cu nivel scăzut de retribuire a muncii;

-

lipsa locurilor de muncă în mediul rural;

-

număr mare al şomerilor înregistraţi cu vîrsta cuprinsă între 30-49 ani, (48% din total şomeri în anul 2014, cu o descreştere de 3,1 p.p. faţă de 2010);

au fost luate măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă în perioada 20092014.

-

54

necorespunderea cererii şi ofertei pieţei muncii.

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

OPORTUNITĂŢI -

implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii;

-

tendinţă accentuată de dezvoltare a afacerilor în mediul rural;

-

posibilitatea accesării unor programe de finanţare pentru crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri.

1.4.2.4.

AMENINŢĂRI

-

creşterea şomajului în rândul tinerilor cu studii gimnaziale (38,4% din total în 2014);

-

îmbătrînirea forţei de muncă.

Recomandări

Pentru soluţionarea barierelor existente în domeniul pieţei muncii din raionul Orhei, propunem următoarele măsuri active de stimulare a ocupării forţei de muncă: 1. Crearea locurilor de muncă stabile şi atractive cu perspectivă de creştere profesională (educarea spiritului antreprenorial) în raion, care prevede: • • •

ameliorare procesului de comunicare/interacţiunea dintre patroni, intermediarii procesului de ocupare a forţei de muncă şi potenţialii angajaţi; asigurarea condiţiilor optime de muncă; crearea unui climat favorabil de dezvoltare a serviciilor de către AOFM prin combaterea şomajului în rîndul tinerilor şi prevenirea şomajului de lungă durată.

2. Accentuarea colaborării autorităţilor publice locale cu AOFM din Orhei, prin realizarea următoarelor: •

•

•

•

îmbunătăţirea angajării populaţiei din raion prin crearea unui mecanism mai eficient de colaborare între autorităţile publice locale şi agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă din raion; acordarea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele din raion, ceea ce ar asigura apariţia unor noi oportunităţi de încadrare în cîmpul muncii a forţei de muncă disponibile; elaborarea de către autorităţile publice locale a unor mecanisme în vederea corelării cererii cu oferta pe piaţa muncii şi prevenirii lipsei de forţă de muncă calificată din raion, cît şi combaterea discriminării şi promovarea includerii sociale prin asigurarea accesului la ocupare; antrenarea persoanelor din păturile vulnerabile la lucrări publice, cu condiţia creării unor facilităţi din partea autorităţilor locale.

3. Modalităţi de soluţionare a problemelor legate de angajarea în cîmpul muncii a persoanelor din păturile vulnerabile: •

investiţii la nivel de stat pentru deschiderea unor întreprinderi speciale, cu crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități şi din păturile vulnerabile; 55

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

• • • •

respectarea legislaţiei în vigoare privind angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități; subvenţionarea de la bugetul de stat a locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități; facilităţi sau scutiri de taxe pentru agenţii economici ce angajează persoane cu dizabilități; asigurarea diverselor facilităţi la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

56

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.5. INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ

57

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

1.5.1. Infrastructura drumurilor şi serviciile de transport 1.5.1.1.

Evaluarea infrastructurii de transport

Reţeaua drumurilor publice din r-nul Orhei este constituită din drumuri publice naţionale, drumuri publice locale, drumuri comunale şi străzi. Drumurile publice naţionale care intersectează raionul au o lungime de 116.2 km. Acestea sunt: • • • •

M2 Chişinău-Soroca-Frontiera cu Ucraina; R20 Rezina-Orhei-Călăraşi; R23 Criuleni-Brăneşti-Ivancea-M2; R43 Brăneşti-Complexul istorico-cultural "Orheiul Vechi".

Reţeaua drumurilor publice locale sunt constituite din 37 de drumuri cu lungimea totală de 216,62 km. Date despre drumurile naţionale şi locale sunt prezentate în Tabelul 22. Tabelul 22. Date privind starea drumurilor naţionale şi locale în r. Orhei Lungimea Drumuri km

Îmbrăcăminte Îmbrăcăminte din beton asfaltică asfaltic uşoară

Din pietriş sau prundiş (macadam)

Naţionale, inclusiv: Magistrale Republicane

46,63 67,90

46,63 45,45

7,8

15,63

Locale

216,62

113,38

8,1

95,37

Din pământ km

2,67

Sursa: date furnizate de CR Orhei.

În reţeaua de drumuri locale se evidenţiază unele drumuri, care au o importanţă mai semnificativă prin asigurarea accesului la mai multe localităţi şi cu un trafic mai ridicat. Totodată, cele mai multe dintre acestea nu au îmbrăcămintea rutieră potrivită. Este vorba despre următoarele trasee: 1. L307 Orhei-Susleni-Jora de Sus-Lopatna, care asigură accesul la 14 sate şi are un trafic de perspectivă mai mare de 2500 aut/zi; 58

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

2. L305 R20-Chiperceni-Pohrebeni-Izvoare, ce asigură accesul la 9 sate şi are un trafic de perspectivă de pînă la 1000 aut/zi; 3. L315 Peresecina-Donici - asigură accesul la 5 sate (reabilitat pe prcursul anului 2015); 4. L325 M2 Crihana-Cucuruzenii de Sus, care asigură accesul a 7 sate; 5. L-322 M2-Mălăieşti-Morozeni; 6. L-326 M2 Clişova-Suhuluceni-Leuşeni-Verejeni; 7. L-339-Vîşcăuţi – drum spre cariera de piatră şi nisip. De asemenea, unele drumuri asigură accesul la centrele istorico-culturale de valoare naţională, precum: Complexul Istorico-cultural ”Orheiul-Vechi”, casa-muzeu ”Alexandru Donici”, casa-muzeu ”Serghei Lazo”, Mănăstirea Curchi etc. De importanţă mai mare sunt, de asemenea, drumurile cu prelungire pe teritoriul raioanelor vecine, spre întreprinderile de însemnătate regională: L326 M2-Clişova-Suhuluceni-Leuşeni-Verejeni, L339-Vîşcăuţi spre carierele de piatră şi nisip. Pentru anul 2015 este aprobat programul privind reparaţia drumurilor publice locale, finanţat din contul alocaţiilor la impozitului pentru utilizarea drumurilor. Pentru lucrările de întreţinere se alocă 1 485 mii lei, iar la reparaţia drumurilor locale – 7 140 mii lei, suma totală a proiectului constituia 8 625 mii lei. 1.5.1.2.

Servicii de transport

Conform datelor anului 2014, în raionul Orhei activau 57 companii de transport terestru şi 8 companii prestatoare de servicii auxiliare celor de transport şi serviciile companiilor de turism. Sectorul este reprezentat exclusiv de întreprinderi din sectorul IMM. Pentru transportul persoanelor în raionul Orhei activează 11 operatori care deservesc rutele regulate de transport în raion, iar programul de transport raional include 263 de rute. În perioada 2008-2013, transportul de pasageri evoluează ascendent, în ritmuri relativ constante, pe cînd transportul de mărfuri cunoaşte declin în perioada 2010-2011. Motivul ar putea fi efectele întârziate ale crizei din 2009, dar şi embargoului din 2007. Figura 22. Evoluția parcursului de mărfuri, r. Orhei

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

59

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Figura 23. Evoluția transportului de pasageri

Pasageri transportati, mii pasageri Parcursul pasagerilor, milioane pasageri–kilometri 5 000

100

4 000

80

3 000

60

2 000

40

1 000

20

0

0 2008

2009

2010

2011

2012

2013

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

Parametrii densităţii reţelei rutiere pentru r. Orhei sunt 269,5 km la 1000 km2 şi 2,6 km la 1000 locuitori, parametri consideraţi suficienţi pentru nivelul de dezvoltare a raionului. Comparativ, la nivel naţional, aceşti parametri constituie 314 km la 1000 km2 şi 2,6 km la 1000 de locuitori. Actualmente, la nivel raional, reţeaua infrastructurii de transport este dezvoltată suficient şi acoperă întreg teritoriul raionului, dar necesită investiţii majore pentru reabilitarea şi modernizarea acesteia. Principalele necesităţi la capitolul infrastructura drumurilor Principalele necesităţi la capitolul infrastructura drumurilor sunt: 1. Problema majoră a raionului privind infrastructura transportului auto este starea deplorabilă a drumurilor. 44% din lungimea drumurilor rutiere în r. Orhei sunt în stare rea şi foarte rea. Conform Indicelui Internaţional de Planeitate (IRI), starea tehnică a îmbrăcămintei rutiere în r. Orhei în anul 2008 se prezintă după cum urmează: Tabelul 23. Starea tehnică a îmbrăcămintei rutiere în r. Orhei în anul 2008 Foarte buna 9,61

Bună 35,07

Mediocră

Rea

76,15

64,25

Foarte rea 30,99

Total km 216,07

Sursa: date furnizate de CR Orhei.

2. Reţeaua de drumuri locale necesită optimizare, inclusiv prin construcţia drumurilor de ocolire a localităţilor. O oportunitate reală este şi reabilitarea drumului existent pe direcţia L3007-Pohorniceni-M2 cu construcţia podului peste r. Răut. Modernizarea acestui sector ar permite soluţionarea definitivă a problemei transportului de tranzit pentru or. Orhei şi ar servi ca drum de ocolire din partea de Nord-Est a oraşului. 3. Sunt necesare învestiţii în construcţia infrastructurii noi, cum ar fi construcţia sectoarelor Tîrzîieni-Breanova (L322- M2-Mălăieşti-Morozeni) 2,67 drum din pămînt.

60

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]

Conform studiului de fezabilitate asupra drumurilor în raionul Orhei, realizat în 2008, pentru următorii ani este planificată reabilitarea capitală a următoarelor lungimi de drumuri: Tabelul 24. Lungimea şi costul reabilitării drumurilor conform Studiului de fezabilitate asupra drumurilor din r. Orhei Anul

2015

Lungimea, km Suma, mil. lei

2016 20 30,14

16,33 24,67

2017 25,89 22,53

2018 29,14 14,04

Analiza SWOT PUNCTE TARI -

PUNCTE SLABE

Reţeaua rutieră locală este conectată la cea naţională în mărime de 100%;

-

Cota drumurilor bune şi mediocre este superioară cotei naţionale;

-

Existenţa unui studiu de fezabilitate a drumurilor.

-

Drumurile locale fără reparaţie capitală;

-

Nerespectarea planului de reabilitare a drumurilor locale conform Studiului de fezabilitate din cauza lipsei de surse de finanţare.

OPORTUNITĂŢI

-

CONSTRÂNGERI

Existenţa programelor de finanţare a proiectelor de infrastructură fizică.

61

-

Lipsa suportului financiar pentru implementarea studiului de fezabilitate;

-

Lipsa transparenţei în procesul executării contractelor de reabilitare/renovare capitală a drumurilor.

1.5.2. Infrastructura energetică şi managementul eficienţei energetice **Capitolul este parte componentă a ”Programului Regional Sectorial în Eficienţă Energetică pentru Regiunea de Dezvoltare Centru

1.5.2.1. Balanţa energetică Consumul anual de resurse energetice de către întreprinderile şi organizaţiile din raionul Orhei constituie aproximativ 1.972 tone de cărbune, 9,098 mil. m3 gaze naturale şi aproximativ 1.284 m3 de lemne. Toate localitățile raionului Orhei sunt conectate la conducta de gaze. Acest lucru presupune că consumatorii pot alege între produsele energetice pe care să le utilizeze. Mai mult ca atît, pe piața produselor energetice din raion deja este creată cererea de produse alternative (pelete, brichete), prin activitatea a două companii. Una dintre problemele ce periclitează trecerea la utilizarea produselor alternative este insuficiența de cunoștințe și informații cu privire la utilizarea acestora. Totodată, costurile la cazanele necesare reprezintă un impediment major. Actualmente, în raionul Orhei există suficientă materie primă ce permite producerea brichetelor și peleților. Mai mult ca atît, existența zonelor mlăștinoase reprezintă un avantaj important în acest sens. La nivel de republică, cu excepția Găgăuziei, în raioanele Orhei, Ungheni și Cahul există între 2000 și 2500 de hectare de teren oportun pentru culturile energetice.

62

În rezultatul unui studiu efectuat privind efectivul materiei prime existente pentru producerea brichetelor, raionul Orhei deține întîietatea printre toate raioanele Regiunii de Dezvoltare Centru, precum urmează:

Materia primă a culturilor din floarea soarelui, final tone

Materia primă a culturilor din paie, final tone

Potenţialul paielor consolidate de către agentul economic

TOTAL

495626,1008

508985,58

127246,395

29566,8688

23092,8192

NORD

251531,082

244753,085

61188,27125

435,9512

12871,584

CENTRU

105255,117

112633,935

28158,48375

7086,9504

5674,5216

Orhei

14999,56425

19980,7175

4995,179375

524,7376

934,56

SUD

107772,8355

93021,34

23255,335

15766,0704

3436,0128

REGIUNEA

Materia primă vie, final tone

Materia primă livezi, final tone

În concluzie, disponibilitatea materiei prime precum și existența zonelor favorabile de producere a culturilor energetice oferă raionului avantaje considerabile utilizării surselor alternative de energie, precum și dezvoltării afacerilor în acest domeniu. 1.5.2.2. Consumul de energie în clădirile publice În anul 2009 în raion erau 65 de instituţii de învățămînt preuniversitar şi 58 de instituţii de învățămînt preşcolar. Suprafaţa estimată a instituţiilor de învățămînt este de aproximativ 139.985 m2. Consumul de energie al instituţiilor de învățămînt este estimat la cca. 26.282 MWh pe an. Spitalul Raional din Orhei are o capacitate de aproximativ 430 de paturi şi consumul de energie este estimat la 5.639 MWh pe an. Fondul total al clădirilor publice educaţionale (preşcolare şi secundare), medicale (spitale, ambulatorii şi policlinici) şi administrative (primării şi consilii raionale) este estimat la aproximativ 192.786 m2, cu un consum anual de energie termică şi electrică de aproximativ 37.996 MWh. Una dintre problemele principale ale instituțiilor publice din raion este costul înalt pentru întreținerea utilajelor și surselor energetice. Mai mult ca atît, din totalitatea clădirilor publice existente în raion, doar 15% au reabilitare termică exterioară. O altă problemă majoră cu care se confruntă raionul este imposibilitatea conservării a 48 edificii și construcții nepasibile înstrăinării, care aparțin instituțiilor din domeniul social, conform ordonanței Guvernului nr. 1107-900 din 23 noiembrie 2012. 1.5.2.3. Managementul energetic Managerul Energetic are un rol foarte important în procesul de dezvoltare şi implementare a măsurilor tehnice şi complementare la nivel local. Mai mult ca atît, Managerul Energetic trebuie să acţioneze ca un punct de conexiune între partenerii de la nivel naţional şi cei de la nivel local, inclusiv partenerii din domeniul privat sau ONG-uri.

63

Principalele probleme Autorităţile Publice Locale deţin un rol foarte important în realizarea obiectivelor de economisire a energiei la nivel regional şi naţional. Lipsa documentelor de planificare în domeniul eficienţei energetice la nivel raional constituie o barieră majoră în identificarea priorităţilor locale şi resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. În pofida potenţialului considerabil de eficientizare a consumului de energie, în prezent, la nivel raional există o necesitate sporită de dezvoltare a capacităţilor pentru elaborarea şi implementarea proiectelor investiţionale durabile în domeniul eficienţei energetice. În contextul Programului Regional Sectorial pe domeniul Eficienţă Energetică în Clădirile Publice, pînă în anul 2020 se estimează că raionul Orhei necesită să reabiliteze energetic aproximativ 19.279 m2 de clădiri publice, ceea ce ar însemna aproximativ 13 clădiri publice cu o suprafaţă medie de 1.500 m2. Costurile estimate ale investiţiei necesare pentru realizarea acestui obiectiv constituie aproximativ 75,14 mil. MDL. Atare investiţii ar putea rezulta economii anuale de aproximativ 3.046 MWh – echivalentul în economii financiare la bugetul local de pînă la 3,90 mil. MDL. Acest nivel de investiţii ar necesita surse financiare, inclusiv din exterior, sub formă de granturi şi împrumuturi. În scopul obţinerii surselor de finanţare este important ca raionul Orhei să asigure în următorii ani suficiente proiecte dezvoltate pînă la etapa de finanţare.

Analiza SWOT PUNCTE TARI -

Conectarea integrală a localităților raionului Orhei la conducta de gaze;

-

Existența pe piață a producătorilor de brichete și peleți;

-

PUNCTE SLABE

-

Informarea redusă a populației cu privire la utilzarea surselor alternative de energie;

-

Lipsa documentelor de planificare în domeniul eficienței energetice.

Existența Planului de acțiuni cu privire la eficiența energetică a clădirilor publice. OPORTUNITĂŢI

-

Conștientizarea populației despre utilitatea surselor alternative de energie;

-

Existența materiei prime din culturi, suficientă producerii brichetelor și peleților;

-

Existența programelor de stat de susținere a eficienței energetice a clădirilor publice;

-

Existența Programului Energie și Biomasă;

-

Existența liniilor de finanțare pentru eficiență energetică în Moldova, Moref și MoSEFF II

CONSTRÂNGERI

-

Costurile relativ înalte la tehnologiile necesare consumului surselor alternative de energie;

-

Costurile înalte de întreținere a utilajelor și surselor energetice în instituțiile publice din raion.

64

1.5.3. Reţelele de furnizare a apei potabile şi canalizare în raionul orhei 1.5.3.1.

Cerinţa de apă

La moment, consumatorul major de apă este oraşul Orhei. Consumatorii industriali sunt amplasaţi în jurul oraşului Orhei, pe cînd zonele rurale sunt caracterizate prin consumul menajer de apă. Tabelul 25. Date generale privind raionul Orhei Datele regionale Urban

Rural

Informaţii generale Suprafaţă [km2] Populaţie [pers] (datele BNS) Numărul de comune/localităţi Resursele apelor subterane aprobate

Total 122,8

33.500 1

92.400 37/74

125.900 38/75

Apă potabilă [m 3/zi] Apă tehnică [m3/zi]

80.560

Gradul de poluare Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă

scăzut

1.200

Numărul de sisteme de alimentare cu apă operaţionale

1

61

62

Rata de acoperire [%]

95

86

88

Capacitate de producţie a instalaţiilor de captare [m 3/zi] Infrastructura sistemelor de canalizare şi epurare 18.900 a apelor uzate Numărul de sisteme de canalizare Rata de acoperire [%]

1 48

5 7

6 18

Numărul de staţii de epurare

1

5

6

65

Partea instituţională şi financiară Numărul de operatori de servicii Tariful mediu pentru apă - populaţie [lei/m3]

1.5.3.2.

1 16,20

33 de la 6 pînă la 10,00 lei

34

Sistemul de alimentare cu apă

În prezent, de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă dispun 62 de localităţi, inclusiv 1 oraş (100%) şi 61 de localităţi rurale, reprezentînd 82,6% din numărul total al acestora. Sistemele pentru alimentarea cu apă din raion constituie 225 de complexe cu diferite grade de amenajare a sectorului comunal din localităţi. Din acest număr, într-o stare tehnică satisfăcătoare se află 153 complexe, iar 72 necesită a fi restabilite. Reţelele de distribuţie au o lungime de 374,65 km (dintre care 43,0% sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare), inclusiv 38 staţii de pompare, 27 sonde de adâncime, avînd o capacitate de 18.900 m3/zi. Consumul specific mediu este de 72 l/pers/zi, apa nefacturată în sistem fiind de cca 44%. Consumul energetic specific este de cca 1,0 kWh/m3. Localităţile rurale au o acoperire foarte limitată cu servicii. 1.5.3.3.

Sistemul de canalizare

În prezent, de reţele de canalizare publică dispun 6 localităţi, inclusiv oraşul Orhei şi cinci localităţi rurale. Reţelele de canalizare au o lungime de 110,4 km (dintre care 47% sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare), 6 staţii de epurare şi 10 staţii de pompare. Din toată populaţia raionului, care are acces la sistemele comunale de alimentare cu apă, 64% locuiesc în zona construcţiilor necanalizate. Staţia veche de epurare a apelor uzate din or. Orhei cu o capacitate de 10.000 m3/zi, este exploatată în proporţie de 30 la sută. Unele segmente din sistemul de canalizare, inclusiv staţiile de pompare, au fost recent renovate, pe cînd staţiile de epurare din localităţi rămân în condiţii deplorabile. Începînd cu luna octombrie 2013, în oraşul Orhei a fost pusă în funcţiune Staţia de Epurare a Apelor Uzate conform tehnologiei Zonelor Umede Construite (ZUC), fiind una dintre cele mai mari ca dimensiune în Europa. Punerea în funcţiune a staţiei a remediat calitatea serviciilor de igienă sanitară din oraş, au fost reduse substanţial deversările de poluanţi în râul Răut. Consumul energic specific al sistemului de canalizare în or. Orhei este de cca. 0,6 kWh/m3. 1.5.3.4.

Prestatori de servicii

Actualmente, serviciile de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate din or. Orhei sunt prestate de Regia Apă Canal-Orhei S.A., pe cînd în localităţile rurale operarea şi întreţinerea sistemelor existente îi revine autorităţilor publice locale din localităţile respective şi/sau asociaţiilor de consumatori. Regia Apă Canal-Orhei S.A. prezintă un potenţial pentru extinderea serviciilor AAC asupra altor localităţi din raionul Orhei. 1.5.3.5.

Perspectivele de dezvoltare

Perspectivele de dezvoltare sunt asociate cu ameliorarea calităţii serviciilor AAC în or. Orhei şi extinderea serviciilor durabile şi suportabile spre localităţi învecinate. Localităţile cu un potenţial sporit de grupare vor dezvolta sisteme AAC grupate, pe cînd localităţile marginalizate vor beneficia de soluţii locale. Sursele de apă subterană şi de suprafaţă

66

disponibile în raion pot fi combinate pentru sporirea eficienţei şi fiabilităţii serviciilor. Pînă în 2020 în raionul Orhei necesită a fi asigurate condiţii de acces la servicii sigure, suportabile şi durabile de aprovizionare cu apă potabilă pentru 100% din populaţia urbană şi 88% din populaţia rurală, alimentate atît pe grupuri de localităţi prin apeducte regionale din sursele de apă (de suprafaţă), cît şi prin soluţii locale din surse subterane. Concomitent, se vor asigura serviciile suportabile şi durabile de canalizare pentru 65% din populaţia urbană şi 28% din populaţia rurală, apele uzate fiind tratate conform normelor în vigoare la staţii de epurare regionale, cît şi la staţii locale, asigurând condiţiile sanitare şi de mediu ale raionului. 1.5.3.6.

Disponibilitatea resurselor de apă

Resursele de apă ale Republicii Moldova sunt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 cursuri de apă şi 4.143 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.810 sonde arteziene şi 166.542 Fîntîni). Disponibilitatea de apă estimată în prezent în Moldova se limitează la aproximativ 500 m3 per locuitor per an sau mai puţin, ceea ce poziţionează Moldova ca fiind o ţară „limitată în apă”, cu presiune asupra apei; deficitul de apă poate fi exacerbat de schimbările climatice. Secţiunile următoare prezintă un sumar al resurselor de apă disponibile pentru Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC). Tabelul 26. Sumar al resurselor de apă disponibile pentru RDC

Regiunea

Raion

Rezerve de ape subterane de calitate potabilă, total (m3/zi)

Rezerve de ape subterane de calitate tehnică, total (m3/zi)

Rezerve de ape subterane, total (m3/zi)

338.700

8.000

346.700

7.100 215.500 200.200 37.700 63.800 3.000 80.560 25.500 16.500 8.400 11.500 1.008.460

3.000 4.000 7.240 1.500 7.600 1.200 4.300 1.900 38.740

10.100 219.500 200.200 44.940 65.300 10.600 81.760 25.500 16.500 8.400 15.800 1.900 1.047.200

Anenii Noi

Centru

1.5.3.7.

Călăraşi Criuleni Dubăsari Hînceşti Ialoveni Nisporeni Orhei Rezina Străşeni Şoldăneş Teleneşti Ungheni Total

Apele de suprafaţă

Moldova împarte resursele de apă subterane şi de suprafaţă cu Ucraina în Bazinul Rîului Nistru şi bazinele din partea sudică care se revarsă în Marea Neagră, şi cu Romania în Bazinul Rîului Prut. Concomitent, prin teritoriul raionului Orhei se scurg rîurile: Răut – afluent al Nistrului; Cogîlnic, Cula, Vatici – afluenţi ai Răutului.

67

Figura 24. Resursele principale de apă subterană explorate în RDC

1.5.3.8.

Acoperirea cu servicii

Conform informaţiei disponibile, toate localităţile urbane (100%) şi aproximativ 86% (în comparaţie cu 46% – medie pe RDC) din localităţile rurale ale raionului au sisteme centralizate de alimentare cu apă, furnizând apă potabilă la 95% (în comparaţie cu 74% – medie pe RDC) din populaţie urbană şi 86% din populaţia rurală (în comparaţie cu 49% – medie pe RDC). Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de alimentare cu apă în raion este prezentată în figura de mai jos. Figura 25. Rata de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă în r-nul Orhei

Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor, 2013.

68

Pînă în prezent, în oraşul Orhei a fost efectuată paşaportizarea a 28 de fîntîni arteziene, precum urmează: •

• •

•

Fîntîni arteziene de la priza de apă Mitocul Vechi – 15, dintre care 3 active (FA nr.12–14). Numărul paşapoartelor după cum urmează: 4693 - FA nr.1; 4692 – FA nr.2; 4691 – FA nr.3; 4690 – FA nr.4; 4689 – FA nr.5; 4688 – FA nr.6; 4687 – FA nr.7; 4686 – FA nr.8; 3519 – FA nr.9; 3518 – FA nr.10; 2785 – FA nr.11; 2748 – FA nr.12; 3537 – FA nr.13; 3536 – FA nr.14; 3535 – FA nr.15; Fîntîni arteziene de la priza de apă Grădina Publică – 3, dintre care 3 active, cu numărul paşapoartelor: 2387, 3/3, 1; Alte 10 fîntîni arteziene (conservate) cu numărul paşapoartelor: 3205/1; 3205/2 – Slobozia Doamnei; 3545 – Fabrica de Vin; 1075 – Fabrica de lapte; 276 – Fabrica SA Galanta; 24/25 – Uzina de conserve; 347 – Fabrica de tutun; 2055 – Fabrica de bere; 3234 – Staţia de Epurare; 4/4 – str. Prieteniei; Izvorul Jeloboc.

De asemenea, de către Institutul de Chimie al AŞM a fost efectuat raportul de încercări din 06.02.2015 după următorii parametrii: Tabelul 27. Parametrii chimici Parametrul

Standardul

Sulfaţi (SO4) GOST 4389-72 Duritatea totală GOST 4151-72 Duritatea carbonică GOST 6055-86 Stronţiu (Sr) GOST 23250-80 Nitraţi (NO3) GOST 18826-73 Amoniac(NH4) GOST 4192-82 Nitriţi (NO2) GOST 4192-82 Fier (Fe) GOST 4011-72 Polifosfaţi (PO4) GOST 18309-72 Arsen (As) GOST 4152-89 Plumb (Pb) GOST 30178-86 Hidrogenocarbonaţi (HCO3) GOST 23268.3-78 Oxidabilitate GOST 22268.12-78 Cloruri (Cl) SM SR EN ISO 9297:2012 PH SM SR ISO 10523:2011 Reziduu uscat SM STAS 9187:2007 Zinc (Zn) SM SR ISO 8288:2006 Cupru (Cu) SM SR ISO 8288:2006 Din 24 de teste efectuate corespund in totalitate 21 teste. Sursa: AȘM

Sistemul de alimentare cu apa funcționează în regim continuu, 24h/24h cu o capacitate de 3000-3500m3/zi. Atare sistem include captarea, transportarea, dezinfectarea, înmagazinarea şi distribuţia apei.

69

Sursele şi rezervoarele de stocare a apelor sunt: • • •

priza de apa izvorul Jeloboc cu o capacitate de captare de 6000 m3 în 24 de ore; priza de apa Mitocul Vechi – 15 Fîntîni arteziene cu capacitate de captare de 9000 m3 în 24 de ore; priza de apa Gradina Publică – 3 Fîntîni arteziene cu capacitatea de captare de 2600 m3 în 24 de ore.

Sistemul de alimentare cu apă din oraşul Orhei include 11 staţii de pompare, dintre care 2 staţii de pompare în comuna Selişte şi în comuna Step-Soci (în cadrul proiectului BERD), puse în funcţiune în 2014, precum şi 210,2 km reţele de apeduct, inclusiv 44 km reţele apă din polietilenă reabilitate. În cadrul proiectului BERD, în satele Seliște şi Lucășeuca au fost construite reţele de alimentare cu apă pe o lungime de 44,1 km, iar în satele Step-Soci şi Budăi – 26,4 km. Oraşul Orhei este aprovizionat cu apă potabilă în proporţie de 100% şi dispune de 232 km de reţele de alimentare cu apă. Sistemul de distribuţie a apei acoperă următoarele localităţi: • • •

Oraşul Orhei; Satele Piatra, Jeloboc, Pohorniceni, Mitoc, Step-Soci, Budăi; Satele Selişte şi Lucășeuca urmează a fi conectate în 2015.

În cadrul Regia Apă Canal-Orhei S.A. activează Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului, a cărei activitate de bază o constituie verificarea şi menţinerea calităţii apei potabile la un nivel corespunzător, cît şi dezinfectarea apei potabile. Dezinfectarea si colectarea probelor are loc de 2 ori pe săptămână, conform standardelor naţionale. Controlul calităţii apei se efectuează de către Secţia Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului conform graficului coordonat cu Centrul de Sănătate Publică. Respectarea cerinţelor privind corespunderea calităţii apei potabile se ţine strict la control de către persoana responsabilă – Şeful Secţiei Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului, Şeful Secţiei Apă, Secţia Dispecerat. Informaţie generală a sistemului de apeduct existent este redat în Tabelul 28. Tabelul 28. Informaţie generală a sistemului de apeduct existent Numărul asociaţiilor de apă din oraş

4 asociaţii ale locatarilor

Lungimea reţelelor de apeduct Numărul locuitorilor conectaţi la reţea Staţiile de tratare a apei şi starea tehnică a acestora Sondele arteziene şi starea tehnică a acestora

210 km 26.487* 2 instalații de clorinare Sistemul de clorinare ADVANCE 28 Fîntîni arteziene, dintre care 6 funcționează, 18 - conservate, 4 în rezervă.

Regia Apă Canal-Orhei S.A. oferă servicii de calitate consumatorilor 24 din 24 de ore la tarifele aprobate prin decizia consiliului. De serviciile Regiei beneficiază în prezent 12,0 mii abonaţi persoane fizice, ceea ce constituie 26,1 mii consumatori, la acestea se mai adaugă locuitorii satului Mitoc, Piatra şi Pohorniceni. De asemenea, sunt încheiate contracte de furnizare a serviciilor oferite de Regia Apă Canal-Orhei S.A. cu 429 agenţi economici şi

70

12048 contracte cu persoanele fizice. Facturarea serviciilor se efectuează în conformitate cu prevederile contractelor de furnizare a apei potabile şi evacuarea apelor uzate încheiate cu consumatorii (agenţii economici sau persoane fizice), în baza indicaţiilor aparatelor de măsurare. Gama de servicii prestate sunt: alimentarea cu apă potabilă, evacuarea şi epurarea apelor uzate; prestării de servicii aferente celor de bază, construcţii şi montări de alimentare cu apă şi de canalizare. Tabelul 29.Consumul mediu lunar de apă 3

Consumul mediu lunar de apă, m /lună Locuinţe cu o persoană 3965 Locuinţe cu 2 persoane 3079 Locuinţe cu 3 persoane 2202 Locuinţe cu 4 persoane şi mai mult 2241 Abonaţii cu contor 12048, dintre care fără contor

2,67 3,74 4,71 5,37 76

* Începînd cu data de 24 iunie 2015, Regia Apă Canal-Orhei S.A. a iniţiat instalarea contoarelor cu o înaltă clasă de precizie la branşamentele de apă în satele Selişte şi Lucășeuca, construite în cadrul proiectului finanţat de BERD. Se preconizează instalarea a circa 740 de contoare. 1.5.3.9.

Sistemul de canalizare

Sistemul de canalizare din oraşul Orhei constă din 99,7 km reţele, 5 staţii de pompare a apelor uzate (dintre care 2 SP noi funcţionează în regim automat la o capacitate redusă) şi 2 staţii de epurare a apelor uzate. În cadrul proiectului BERD în anii 2014-2015, au fost puse în funcţiune 2 Staţii de Pompare noi în regim automat la o capacitate redusă str. La Hotar, sectorul Lupoaica şi str. Salciilor, sectorul Centru. Sistemul de canalizare din oraşul Orhei asigură un grad de acoperire a serviciului în proporţie de 78 la sută. Apele uzate menajere şi industriale sunt colectate printr-o reţea de canalizare de 99,7 km. Configuraţia terenului din anumite zone a impus construcţia a trei staţii de pompare, două amplasate în sectorul Centru şi una în sectorul Slobozia Doamnei. Oraşul Orhei dispune de un sistem separat de canalizare pentru evacuarea apelor uzate. În conformitate cu proiectul, apele uzate din or. Orhei trec prin sistemul de colectare cu scurgere gravitaţională şi prin pompare, nimeresc la Staţiile de pompare de canalizare SPR1, SPR2, SPP. Apoi prin două colectoare sub presiune, apele uzate de la SPP (Stația Principală de Pompare) nimeresc în camera de recepție a Staţiei de Epurare. Apa uzată menajeră şi industrială din Orhei este epurată la Stația de epurare cu o capacitate de 10,000 m3 în 24 ore. Anul punerii în funcțiune a staţiei de epurare este 1976. Începînd cu luna octombrie 2013, în oraşul Orhei a fost pusă în funcţiune Staţia de Epurare a Apelor Uzate după tehnologia Zonelor Umede Construite (ZUC) cu o capacitate (de proiect) 4600 m3 în 24 ore. Staţia de Epurare veche la moment este exploatată în proporţie de 30%. Respectarea cerinţelor privind lucrările de

71

colectare, transportare şi epurare a apelor uzate se efectuează conform standardelor naţionale, responsabili fiind Şeful Secţiei Canal şi Şeful Staţiei de Epurare. 1.5.3.10.

Reabilitarea reţelelor de transportare a apei potabile de la surse pînă la Staţia de Pompare

Nivelul de dezvoltare a sistemelor de canalizare este mult mai scăzut în comparaţie cu sistemele de alimentare cu apă. Toate localităţile urbane (100%) şi doar 7% din localităţile rurale ale raionului au sisteme centralizate de canalizare, avînd conectate doar 78% din populaţia urbană şi aproximativ 7% din populaţie rurală. Ponderea totală a populaţiei conectate la sisteme de canalizare în RDC este estimată la aproximativ 10%, în timp ce rata de conectare la nivel de ţară este aproximativ 30%. Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de canalizare în raionul Orhei este prezentată prin figura ce urmează. Figura 26. Rata de acoperire a serviciilor de canalizare în r-nul Orhei

Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor, 2013.

Calitatea serviciilor de canalizare în Regiune este foarte redusă. Deşi toate zonele urbane au staţii de epurare a apelor uzate, majoritatea instalaţiilor existente de epurare sunt deteriorate şi nu sunt operaţionale. Actualmente, tratarea mecanică este prevăzută pentru toate apele uzate urbane, în timp ce tratarea biologică există doar la staţia de epurare din Orhei (la staţia nou-construită). Calitatea apelor uzate epurate în toate zonele urbane, cu excepţia oraşului Orhei, nu corespunde normelor de deversare existente. Sistemele de canalizare rămân subdezvoltate şi necesită investiţii substanţiale pentru extinderea reţelelor de colectare, reabilitarea staţiilor de pompare a apelor uzate, precum şi a staţiilor de epurare. Lungimile reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente sunt prezentate în figura de mai jos.

72

Figura 27. Lungimea reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente

Sursa: Asociaţia Moldova Apă-Canal, www.amac.md

1.5.3.11.

Consumul specific de apă

Consumul mediu specific de apă în Regiunea Centru este de circa 68 l/pers./zi, în timp ce consumul rezidenţial este de circa 54 l/pers./zi. Ratele actuale pe ţară (inclusiv Chişinău şi Găgăuzia) pentru consumul de apă sunt 128 l/pers./zi totală şi 99 l/pers./zi pentru consum rezidenţial. Figura 28. Consumul comparativ specific de apă în zonele urbane din RDC

Sursa: Asociaţia Moldova Apă Canal, www.amac.md.

1.5.3.12.

Starea infrastructurii

Starea infrastructurii AAC existente variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale. În ultimii ani, cu suportul financiar provenind de la agenţiile internaţionale de finanţare, bugetul şi fondurile de stat, precum şi beneficiind de ameliorarea economiei naţionale şi bunăstarea individuală (datorită remitenţelor), în contextul regional al expansiunii Uniunii Europene, constatăm o schimbare pozitivă în starea infrastructurii AAC, precum şi calitatea serviciilor de alimentare cu apă pentru majoritatea localităţilor urbane. Spre exemplu, oraşul Orhei a beneficiat de suportul donatorilor: Banca Mondială, BERD, UE, fapt ce a condus la ameliorarea substanţială a infrastructurii AAC existente în oraşele respective. Totuşi, unele 73

segmente ale reţelelor de distribuţie nu mai pot fi renovate necesitând o înlocuire urgentă. Optimizarea hidraulică a reţelelor de alimentare cu apă existente este necesară pentru a se conforma la cerinţele actuale. 1.5.3.13.

Eficienţa operaţională

Eficienţa operaţională a serviciilor AAC existente în Regiunea Centru, în general, rămîne la nivel scăzut. Majoritatea companiilor au un număr exagerat de personal (peste 10 specialişti la 1.000 de conexiuni), oferind operarea şi întreţinerea necorespunzătoare a instalaţiilor existente. Ratele de apă nefacturată depăşesc 50% din volumul total net produs, în timp ce staţiile de pompare sunt operate în mod ineficient, rezultînd un consum ridicat de energie. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare în localităţile urbane este prezentat în figura de mai jos. Figura 29. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare, kWh/m3

Sursa: Asociaţia Moldova Apă-Canal, www.amac.md

După cum a fost menţionat în secţiunile de mai sus, tratarea biologică a apelor uzate nu se efectuează în majoritatea staţiilor de epurare urbane, ceea ce duce la un consum de energie pentru servicii de canalizare relativ redus. Concomitent, consumul de energie actual nu asigură respectarea cerinţelor standardelor de mediu, şi, drept urmare, consumul respectiv va creşte considerabil după implementarea unei tehnologii de tratare biologică corespunzătoare. Deşi regulamentele existente solicită ca sistemele urbane să fie operate de personal calificat, drept urmare a migraţiei, îmbătrînirii forţei de muncă, politicii tarifelor joase, etc., se poate presupune că expertiza tehnică a operatorilor mici locali, nu este corespunzătoare, deşi există număr excesiv de personal. Recent AMAC a lansat un program educaţional pentru operatorii AAC, care poate fi recomandat pentru consolidarea expertizei companiilor. Operatorii din Orhei, susţinuţi de diverşi donatori, au dobândit experienţă bogată în remedierea eficienţei operaţionale, ceea ce a dus la optimizarea numărului de personal,

74

precum şi la reducerea volumului de apă nefacturată şi a consumului de energie. 1.5.3.14.

Nivelul de finanţare a sectorului AAC

În Republica Moldova, sursele bugetului de stat sunt mijloacele principale de finanţare publică a sectorului AAC. Există un proces de elaborare a bugetului în două etape pentru deciziile strategice – Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) şi Bugetul de Stat anual. Principala sursă de informaţii cu privire la cheltuielile publice în sectorul AAC din raion este Bugetul de Stat, care defineşte nivelurile de alocări bugetare de stat la diverse instituţii publice, fonduri, programe specifice şi autorităţi publice locale. Suplimentar, contribuţiile în sectorul AAC de la Fondul Ecologic Naţional (FEN), Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi operatorii serviciilor AAC au fost estimate în baza celor mai credibile date disponibile la momentul evaluării. Toate alocările incluse în bugetul de stat şi fondurile naţionale sunt considerate investiţii publice, indiferent de sursa de finanţare (internă sau externă). În tabelele de mai jos sunt reflectate proiectele finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe parcursul anilor 2013-2014, cît şi proiectele planificate pentru anul 2015. Tabelul 30. Lista proiectelor finanţate din sursele FEN pentru anii 2013-2015 Lista proiectelor finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe anul 2013 N r 1

Beneficiarul de finanţare or. Orhei

2 3

s. Peresecina com. Ciocîlteni

4

s. Puţintei Aprovizionarea cu apă potabilă a s. Puţintei 1.000.000,0 Lista proiectelor finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe anul 2014

Nr 1

Beneficiarul de finanţare Primăria Puţintei

2

Primăria Ciocîlteni

3

Primăria Peresecina

4

SRL" Colprodcoop"din r. Orhei Primăria com. Pohrebeni Primăria s. Ivancea Primăria s. Pelivan

5 6 7

Denumirea proiectului Construcţia staţiei de epurare a apelor uzate (ZUC) şi a colectorului apelor efluente în or. Orhei Construcţia reţelelor de canalizare în sectorul Butoi Aprovizionarea cu apă, sistemul de canalizare şi staţia de purificare a sat. Feodoreuca şi Clișova Nouă, com. Ciocîlteni - Etapa II

Denumirea proiectului Aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare şi epurare a s. Puţintei - Etapa III Aprovizionarea cu apă, sistemul de canalizare şi staţia de purificare în satele Feodoreuca şi Clişova Nouă, com. Ciocîlteni - Etapa III Construcţia reţelelor de canalizare în sectorul Butoi Etapa II Staţie de epurare a apelor uzate cu capacitatea de 40m pe zi la abatorul din s. Selişte - Etapa I Aprovizionarea cu apă, canalizare, şi staţia de epurare a localităţii com. Pohrebeni - Etapa I Aprovizionarea cu apă a s. Ivancea - Etapa II Extinderea reţelelor de canalizare şi reutilarea staţiei de pompare din comuna Pelivan - Etapa I

75

Costul total al Proiect 27.500.000,0 1.000.000,0 2.000.000,0

Costul total al Proiect 2 076 957,00 2 000 000,00

1 226 621,00 1 800 000,00 500 000,00 500 000,00 1 000 000,00

8 9 10 11 12 13 14

Primăria s. Teleşeu Primăria com. Pohrebeni Primăria s. Peresecina Primăria s. Ivancea Biserica cu Hramul Adormirii Maicii Domnului, Primăria s. Ivancea Primăria com. Pohrebeni

1.5.3.15.

Construcţia turnului de apă în s. Teleşeu

276 698,00

Alimentarea cu apă, evacuarea şi epurarea apelor uzate din s. Şercani Etapa II Construcţia sistemului de canalizare a sec. "Butoi" în s. Peresecina - Etapa III Reţele de alimentare cu apă a s. Ivancea - Etapa III Amenajarea Dendrologică a teritoriului Bisericii cu Hramul Adormirii Maicii Domnului Reţele de alimentare cu apă a s. Ivancea - Etapa IV Alimentarea cu apă, evacuarea şi epurarea apelor uzate din s. Şercani Etapa III

1 500 000,00 817 709,00 1 000 000,00 100 000,00 1 498 035,00 500 000,00

Nivelul de finanţare din partea instituţiilor financiare internaţionale şi donatorilor

Informaţiile privind alocarea anuală a contribuţiilor din partea instituţiilor financiare internaţionale şi donatorilor, care nu se reflectă în bugetul de stat, sunt destul de limitate şi se includ ca o valoare medie de investiţii în ultimii cinci ani, iar în tabelul de mai jos sunt reflectate unele proiecte finanţate din sursele instituţiilor internaţionale. Tabelul 31. Proiecte finanţate din sursele instituţiilor internaţionale Denumirea proiectului

Perioada de implementare

Valoarea Proiectului

Programul de dezvoltare a companiilor de apă şi canalizare,

noiembrie 2010 – decembrie 2013

GRANT – 4 mil. Euro CREDIT – 2 mil. Euro

Finanţat de BERD, BEI, FIV

Proiectul de dezvoltare regională şi protecţie socială din Moldova Fondul fiduciar de cofinanţare al Comunităţii Europene Proiectului Naţional de alimentare cu apă şi canalizare finanţat de Banca Mondială (faza II) Anexa 2 Banca Mondială privind optimizarea hidraulică a aducţiunii Jeloboc – SP6

noiembrie 2010 – decembrie 2014

GRANT - 2,8 mil Euro

iunie 2009 – noiembrie 2012

CREDIT – 0,5 mil. USD

2013noiembrie 2013

CREDIT – 0,200 mil. USD

76

Descrierea Proiectului •Îmbunătăţirea calităţii şi serviciilor de igienă sanitară în or. Orhei şi în satele din vecinătate; •Remedierea Performanţelor Financiare şi Operaţionale. Extinderea sistemului de canalizare în or. Orhei

Construcţia colectorului de canalizare sub presiune a Staţiei de Epurare, care se află la etapa de finalizare Procurarea şi instalarea setului de (2) pompe cu productivitatea de 110 3 m /oră şi elaborarea proiectului tehnic pentru 1960 m reţele de apeduct

1.5.3.16.

Criterii de prioritizare a localităţilor şi clusterizarea

Clusterizarea privind aprovizionarea cu apă potabilă Clusterizarea presupune gruparea localităţilor în aglomeraţii justificate din punct de vedere al optimizării costurilor pentru furnizarea apei potabile. Calculele efectuate în baza datelor Biroului Naţional de Statistică, cercetarea statistică privind activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare arată că raionul Orhei se plasează în rândul acelor raioane ce sunt cu o situaţie relativ mai bună, avînd o densitate peste medie atît a apeductelor, cît şi a sistemelor de canalizare. Astfel, în raionul Orhei argumentul de bază care poate sta la definirea clusterelor este posibilitatea de a oferi acces la sistem performant a apei potabile, menajere cît şi a sistemului de canalizare şi, respectiv includerea obiectivelor descrise în programul privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din raionul Orhei pentru anii 2015-2020. Clusterizarea sistemelor de canalizare Reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a apei necesită o altă abordare decît cea de aprovizionare cu apă. Cu scopul de a dezvolta eficient reţeaua de canalizare, următoarele criterii necesită a fi luate în consideraţie: •

•

•

Aglomeraţiile de localităţi trebuie să fie destul de mari pentru a putea suporta cheltuielile de operare a staţiei de epurare. În conformitate cu standardele europene un nivel suportabil al costurilor va fi obţinut începînd cu aglomeraţii de cel puţin 2000 persoane; Sistemele de canalizare cu staţii de pompare necesită costuri mari, astfel sistemele trebuie să fie construite luînd în consideraţie posibilitatea de construcţie a sistemelor gravitaţionale; Este necesar de a identifica suprafeţe potrivite pentru amplasarea staţiilor de epurare în locuri cu nivele joase, care să permită utilizarea sistemelor gravitaţionale de canalizare.

Astfel, pînă în anul 2020, în Regiunea de Dezvoltare Centru 58% (93% urban şi 50% rural) din populaţie va fi conectată la sistemele remediate de alimentare cu apă şi 36% (76% urban şi 27% rural) şi, respectiv la cele de canalizare, ambele sisteme fiind organizate în clustere logice, oferind servicii durabile, la preţuri accesibile şi fără impact negativ. Amplasarea zonelor cu potenţial de grupare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în raionul Orhei este prezentată în figura de mai jos.

77

Figura 30. Amplasarea zonelor cu potenţial de grupare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare

Luînd în consideraţie cele expuse mai sus, pot fi identificate cîteva clustere pentru aprovizionarea cu surse de apă de suprafaţă: CLUSTERUL A (centru): Orhei, Step-Soci, Budăi, Selişte, Lucăşeuca, Mitoc, Pelivan, Cişmea, Isacova, Neculăieuca, Pohorniceni, Piatra, Jeloboc; Susleni, Berezloghi, Hăşdieni, Bolohan; CLUSTERUL B (sud): Donici, Camencea, Teleşeu, Pocşeşti, Sămănanca, Peresecina, Ivancea, Brăneşti, Trebujeni, Morovaia, Butuceni, Furceni; CLUSTERUL C (vest): Vatici, Curchi, Morozeni, Puţintei, Dăşcova, Văprova, Noroceni, Ghetlova, Hulboaca, Breanova; CLUSTERUL D (nord-vest): Brăviceni, Mălăieşti, Fedoreuca, Ciocîlteni, Clişova, Clişova Nouă, Inculeţ, Ocniţa-Ţărani, Zorile, Ocniţa-Răzeşi, Cucuruzeni, Crihana, Cucuruzenii de Sus, Zahoreni, Podgoreni, Sirota; CLUSTERUL E (nord-est): Voroteţ, Chiperceni, Bieşti, Andreevca, Slobozia-Hodorogea, Cihoreni, Şercani, Pohrebeni, Izvoare, Mîrzeni, Bulăieşti, Lopatna, Jora de Sus, Jora de Mijloc, Jora de Jos, Vîşcăuţi. 1.5.3.17.

Regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare

Regionalizarea serviciilor este privită ca un element esenţial în atragerea fondurilor pentru localităţi grupate în aglomerări logice. În Regiunea de Dezvoltare Centru, serviciile AAC în mediul urban sunt furnizate de către 11 operatori, în timp ce satele sunt aprovizionate de către prestatorii locali de servicii. Unii operatori (din raioanele Orhei, Hînceşti, Nisporeni,

78

Ungheni) deja au iniţiat procesul de regionalizare a serviciilor AAC prin extinderea acestora către satele învecinate. Proiectele de regionalizare implementate în cadrul Instrumentului de Politici Structurale de Preaderare (ISPA – în eng.) şi a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu din România s-au concentrat pe captările din surse de apă de suprafaţă şi subterană pentru grupuri de localităţi, astfel obţinînd o ameliorare semnificativă în monitorizarea şi controlul calităţii apei. Atare practică necesită a fi considerată şi pentru Raionul Orhei. Raportul de Audit Energetic al Băncii Mondiale 1 (2012), la fel ca şi Raportul Diagnostic FOPIP al BERD2 afirmă că sistemele urbane de apă existente din Moldova sunt într-o stare relativ necorespunzătoare de funcţionare, afectate fiind de pierderi semnificative de apă nefacturată în sistemele de distribuţie (circa 50% în medie), majoritatea fiind pierderi fizice, dar există şi un număr semnificativ de pierderi comerciale (conexiuni ilegale, manipularea frauduloasă a contoarelor de apă, erori de măsurare, etc.). Acest aspect afectează în mod negativ calitatea serviciilor de apă prestate şi, necesită luate măsuri importante de remediere a nivelului de prestare a serviciului. Tabelul 32. Indicatori de performanţă ORHEI Cantitatea anuală totală de apă furnizată/pompată în sist. de distribuţie, mii m3 Cantitatea totală de apă vândută/facturată consumatorilor, mii m3 Procentul populaţiei conectat la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, % Procentul apei nefacturate, % (în cont. de creditare 39,4%, 2015) Numărul de avarii înregistrate pe reţelele de alimentare cu apă Numărul de avarii înregistrate pe reţelele de canalizare

2012

2013

2014

Ianuarie 2015

Februarie 2015

1370,9

1281,1

1261,9

98,5

96,7

733,8

743,0

766,3

52,9

56

75/ 42

77/ 43

79/ 45

79/ 45

79/ 45

46,47

42,0

39,27

46,29

42,08

406

319

293

28

20

312

307

293

30

20

79

Tabelul 33 Indicatori de performanţă

Num. de branşamente executate

Num. de abonaţi contorizaţi

Num. de abonaţi care se facturează

Num. de populaţie care beneficiază de serviciu

(Apă/can alizare)

(Apă/can alizare)

(Apă/can alizare)

(Apă/canali zare)

120/ 2117

112/ 1748

11052/ 7132

11052/ 7132

25002/ 14974

s. StepSoci

550

600

445

445

1182

s. Budăi

110

102

79

79

203

s. Selişte

422

În execuţie

-

-

-

s. Lucaşeuca

407

În execuţie

-

-

-

1609/ 2117

814/ 1748

11576/ 7132

11576/ 7132

26387/ 14974

Localitatea

Or. Orhei

Total

Num. de branşamente preconizate

(Apă/canali zare)

Num. total de angajaţi în întreprindere

Num. de angajaţi la 1000 conex6,9 pers/ 1000con

200

10,69

În acelaşi context, este de menţionat faptul că a fost iniţiat Programul pentru Dezvoltarea Companiilor de Apă şi de Canalizare în Moldova (FOPIP). Prezentul Program este primul proiect cu componenta de regionalizare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în RM. Menit să amelioreze şi să sporească eficienţa serviciilor de alimentare cu apă, prin construcţia şi reabilitarea sistemelor de apă şi de canalizare în şase localităţi, acestea fiind: Soroca, Floreşti, Orhei, Hînceşti şi Ceadâr Lunga. Oraşele, la rândul lor, s-au angajat să ajusteze tarifele, să asigure rentabilitatea întreprinderilor de alimentare cu apă, pentru a-şi remedia randamentul financiar şi operaţional, să regionalizeze activitatea întreprinderilor menţionate prin extinderea operaţiunilor acestora în localităţile vecine selectate, devenind astfel Companii regionale. Pe 07 noiembrie 2011 a fost semnat Contractul de Consultanţă cu Compania SWECO la componenta FOPIP (Program de Îmbunătăţire a Performanţelor Financiare şi Operaţionale). Din luna mai 2014 – a fost instituită o prelungire a componentei FOPIP. Pentru raionul Orhei în cadrul proiectului s-au extins sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în oraşul Orhei şi construirea sistemului de alimentare cu apă în satele Lucaşeuca, Budăi, Step-Soci şi Lucaşeuca. Concomitent, Raportul Final al programului FOPIP finanţat de BERD menţionează că referitor la capacitatea întreprinderilor de apă din şase regiuni ale Moldovei, aceasta este foarte redusă. La fel au fost identificate o serie de ineficienţe severe privind consumul energetic, pierderile de apă şi managementul resurselor umane. Toate aceste probleme ce rezultă în costuri funcţionale foarte ridicate au un impact negativ semnificativ asupra nivelului tarifar. În anumite companii, costurile de funcţionare sau estimat a fi cu 40-50% mai mari din cauza deficienţelor de exploatare. În astfel de circumstanţe, înainte de face orice extindere a serviciilor companiilor de apă, un pas esenţial îl necesită remedierea eficienţei interne a companiilor. La fel de menţionat şi lipsa 80

personalului calificat capabil să aducă şi să promoveze idei inovative şi să amelioreze eficienţa funcţionării sistemelor. În anumite cazuri, companiile preferă să se concentreze asupra activităţilor de rutină zilnică de întreţinere în funcţie de necesitate decît, să se ocupe cu procesele de planificare, monitorizare, analiză şi îmbunătăţire. Principala lecţie învăţată este că orice regionalizare a serviciilor trebuie să ia în considerare investiţiile şi măsurile de remediere a performanţelor financiare şi operaţionale ale companiilor de apă. Totodată, prin introducerea unui concept de un tarif comun unic pentru întreaga zonă de deservire, aceasta n+a avut succes dată fiind rezistenţa autorităţilor publice locale de a accepta un tarif comun, care de regulă este mai mare decît cel practicat în soluţiile descentralizate. De regulă, atare situaţie se explică prin faptul că în cazul soluţiilor descentralizate se oferă un serviciu de joasă calitate fără durabilitate, care are costuri de exploatare mai mici. În România, cea mai mare modificare a percepţiei calităţii serviciului a venit odată cu introducerea licenţierii obligatorii a operatorilor de apă, prin care s-a cerut conformarea cu anumiţi indicatori de calitate, stabiliţi prin lege. Atare reformă, urmează a fi implementată şi în Moldova în viitorul apropiat, întrucît legea privind serviciile publice de apă şi de canalizare a fost adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Licenţierea operatorilor prevede să accelereze regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi să stimuleze cooperarea inter-municipală între autorităţile publice locale. 1.5.3.18.

Cooperarea inter-municipală

În Moldova, implementarea unor astfel de asociaţii nu este percepută ca fiind posibilă în cadrul legislativ curent. Aşadar, programul EBRD PDCAC implementează un model simplificat de companie de acţiuni, unde autorităţile publice locale participă ca acţionari. În prezent, nu sunt direcţii clare stabilite la nivel guvernamental privind modelul instituţional exact pentru regionalizarea serviciilor AAC, care se consideră a fi un obstacol în dezvoltarea ulterioară regională. Un efort semnificativ în identificarea alternativelor şi a celei mai convenabile căi pentru agregarea serviciilor a fost efectuat prin asistenţa tehnică UE, concluziile fiind prezentate în Raportul Tehnic nr. 12 (TR12-C2), Studiul de Fezabilitate pentru Agregarea Companiilor Regionale de Apă (AT PSPS în domeniul AAC) (www.serviciilocale.md/public/files/eptisa/Raport-tehnic-nr.-12-TR12-C2-Studiu-defezabilitate-pentru-agregarea-regiilor-apa-canal-regionale-Proiect.pdf). În raportul menţionat mai sus, au fost analizate posibilităţile de agregare a companiilor furnizoare de servicii AAC în companii regionale de operare (CRO) mari şi eficiente, care sunt capabile să gestioneze întregul proces de implementare a proiectelor AAC şi să opereze infrastructura de AAC întrun mod eficient, la preţuri accesibile pentru consumatori. Din raport şi din alte observaţii directe, se pare că cea mai probabilă abordarea a agregării să fie similară cu cea aplicată în România şi susţinută de Uniunea Europeană, care se referă la reabilitarea şi extinderea infrastructurii AAC prin fuzionarea şi consolidarea operatorilor mari existenţi în companii regionale de operare. Măsurile însoţitoare vor fi necesare pentru reducerea următoarelor riscuri, care sunt identificate şi reproduse din acest raport: •

Autorităţile locale nu vor susţine conceptul de aglomerare. Experienţa altor ţări ne arată că autorităţile locale au tendinţa de a se opune agregării. Urmează a fi elaborat un plan de comunicare pentru a informa sectorul, a clarifica conceptul de agregare şi arăta avantajele acestuia. De asemenea, interesele locale ar putea reprezenta o barieră în calea agregării. Riscul necesită atenuat prin documentarea detaliată a

81

•

•

•

•

procesului (manualul bunelor practici). Atare proces urmează să pună accent pe consultări şi audieri publice; Populaţia nu va accepta majorarea tarifelor ca condiţie pentru agregare. Majorarea tarifelor este un proces complicat şi ce obicei se produce înainte de realizarea investiţiilor. Va trebui asigurată o transparenţă totală pentru a convinge populaţia de necesitatea şi echitatea majorării tarifelor (audieri publice). Agenţia de reglementare în sectorul apelor va contribui la soluţionarea acestei probleme prin elaborarea unei metodologii adecvate de tarifare şi asigurarea transparenţei. Majorarea tarifelor necesită convenită înainte de a lua decizia de a iniţia procesul; Agregarea se va opri la nivel de raioane. Experienţa României ne demonstrează că agregarea s-a oprit la nivel de judeţe, cu anumite excepţii. Aceasta reprezintă o complicaţie pentru Moldova, dat fiind că raioanele sunt mai mici decît judeţele. Atare problemă necesită abordată prin planificarea regională realizată de ADR şi prin prioritizarea proiectelor regionale (prin investiţii în infrastructura AAC propusă); Implementarea va fi tergiversată (capacitate de absorbţie financiară limitată). Capacitatea de absorbţie limitată este o problemă în Moldova, agregarea fiind una dintre măsurile menite să depăşească atare problemă. Agregarea are scopul de a promova operatorii profesionali, care vor fi capabili să gestioneze investiţiile necesare. Doar operatorii care vor respecta cerinţele pentru o CRO şi vor fi ulterior licenţiaţi de agenţia de reglementare în sectorul apelor, vor fi eligibili pentru finanţare externă (din bugetul de stat şi/sau din partea donatorilor/instituţiilor financiare internaţionale). Accesul la finanţare ar putea fi facilitat prin sporirea credibilităţii CRO (licenţiere şi transparenţă) şi oferirea de împrumuturi "facile" dintr-un fond special creat în Moldova. Proiectele planificate în infrastructura AAC va ajuta Guvernului săşi planifice proiectele din timp; CRO va falimenta. Posibilitatea ca CRO să ajungă în incapacitatea de a-şi realiza obligaţiile financiare nu este ireală. Agenţia de reglementare în sectorul apelor va trebui să monitorizeze, printre altele, şi performanţele financiare ale CRO, şi va putea retrage licenţa în caz de performanţe foarte scăzute. Prevenirea ajungerii operatorilor în situaţie de faliment este o măsură de precauţie.

Abordarea privind reabilitarea şi extinderea infrastructurii AAC prin fuzionarea şi consolidarea companiilor regionale de operare s-a dovedit funcţională în România şi toate indiciile arată că ar putea fi implementată şi în Republica Moldova. Măsurile însoţitoare sunt necesare pentru accelerarea procesului şi reducerea riscurilor. Principala diferenţă constă în faptul că în Republica Moldova, se preconizează ca Autoritatea de reglementare a serviciilor în sectorul AAC va deveni ANRE. Raportul pentru agregarea serviciilor elaborat de Asistenţa Tehnică stabileşte un plan de acţiuni pe trei ani pentru Guvernul Republicii Moldova, dintre care principalele acţiuni sunt reproduse mai jos şi se regăsesc în Planul de Acţiuni.

82

Analiza SWOT PUNCTE FORTE

-

-

Implicarea Consiliului Raional în demararea unor proiecte de dezvoltare a sistemelor de apă; Existenţa unei infrastructuri aferente alimentării cu apă şi canalizare care acoperă o parte din localităţile raionului;

-

Existenţa unei documentaţii tehnice premergătoare demarării unor proiecte de investiţii;

-

Existenţa programului privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din raionul Orhei pentru anii 2015-2020;

-

PUNCTE VULNERABILE

Existenţa resurselor semnificative (comparativ cu alte raioane) a apelor de suprafaţă.

-

Grad scăzut de acces a populaţiei, la serviciu de alimentare cu apă si în special la serviciu de canalizare;

-

Existenţa unor parametri de calitate ai apei potabile neconformi normelor în vigoare;

-

Pierderi mari în reţeaua de transport şi distribuţie;

-

Nerespectarea legislaţiei specifice privind gestionarea serviciului;

-

Capacitatea scăzută a populaţiei de a prelua costurile de utilizare şi întreținere;

-

Capacitate limitată a autorităţii locale de a cofinanţa proiectele de investiţii din domeniu

-

Slaba conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea racordării la reţelele edilitare.

OPORTUNITĂŢI

-

Existenţa unor documentaţii tehnice oferă posibilitatea demarării mai rapide a proiectelor de investiţii;

-

Posibilitatea accesării mai multor surse de finanţare pentru infrastructura de apă potabilă, creşterea suportului financiar din partea donatorilor externi (BERD, BM, Comisiile UE);

-

Posibilitatea implementării proiectelor de investiţii prin FEN şi FNDR;

-

Existenţa infrastructurii de apă şi canalizare poate contribui la dezvoltarea unor activităţi economice productive, cu impact major asupra dezvoltării de ansamblu a raionului;

AMENINŢĂRI

83

-

Imposibilitatea suportării contravalorii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare datorită mijloacelor financiare limitate;

-

Imposibilitatea continuării cofinanţării unor proiecte poate duce la deteriorarea lucrărilor efectuate;

-

Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane prin depozitare necontrolată a deşeurilor menajere, dejecţiilor animaliere, folosirea foselor septice improvizate;

-

Gradul ridicat de sărăcie poate face ca sistemele de alimentare cu apă şi canalizare să fie ineficiente;

-

Creşterea gradului de confort şi sănătate al locuitorilor

-

Reducerea poluării mediului şi a riscului de îmbolnăvire a populaţiei prin înființarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

-

Acces la tehnologii noi pentru modernizarea şi eficientizarea sistemelor de apă potabilă;

-

Realizarea unui sistem regional de alimentare cu apă;

-

Realizarea și implementarea unui Studiu de Fezabilitate privind alimentarea cu apă și canalizare;

-

Posibilitatea valorificării nămolului de la staţia de epurare a apelor uzate;

-

Asistenţa tehnică executată de consorţiul GOPA în cadrul proiectului: ”Modernizarea serviciilor comunale în Republica Moldova” finanţat de GIZ.

1.5.3.19.

-

Dificultăţi de natură organizatorică şi financiară determinate de procesul regionalizării. Întârzieri in aprobarea unor proiecte majore;

-

Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene de calitate;

-

Dificultate in susţinerea financiară a proiectelor de investiţii;

Recomandări

Acceptarea transformării operatorilor "puternici", cum ar fi cei din Chişinău, Bălţi, cei 6 operatori din cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale (inclusiv Orhei); •

•

• • • • • •

•

Identificarea şi prioritizarea proiectelor investiţionale în aglomeratele urbane mai mari (centre raionale) şi lansarea unui "program de potrivire" între CRO şi regiunile din apropriere; Elaborarea proiectelor privind infrastructura AAC pentru aglomerările urbane mai mari (centre raionale) de calitate bună (în baza cel puţin a unui studiu de fezabilitate, însă preferabil a unui plan general); Lansarea unui "program de potrivire" între regiunile vecine pentru implementarea în comun a proiectelor de AAC aprobate în zonele lor; Începerea implementării a cel puţin 3 proiecte multi-raionale în primii 3 ani; Realizarea studiului de fezabilitate pentru PPP Sectorul de apă din regiunea de centru a Moldovei şi urmărirea realizării acestuia. Extinderea acordului pentru a acoperi şi aglomeratele mai mici (cu cel puţin 2.500 locuitori): Realizată preferabil după stabilizarea CRO "de primă generaţie"; Schemele financiare mai mari, urmează să fie finanţate din împrumuturi, pe cînd schemele mai mici şi neatractive din punct de vedere financiar, vor fi finanţate în condiţii mai favorabile (sau din granturi); Studierea posibilităţii de a crea un Fond Revolving pentru infrastructura AAC. 84

• • •

•

• • • • •

•

• • •

• • • • •

Înfiinţarea cît mai curând posibil a agenţiei de reglementare a sectorului apelor: Înfiinţarea depinde de aprobarea proiectului de lege cu privire la serviciile de AAC şi convenirea asupra domeniului reglementat de agenţia în cauză; Priorităţile noii agenţii de reglementare a sectorului apelor trebuie să fie proporţionale cu strategia de agregare, adică licenţierea voluntară, analiză comparativă, şi metodologie revizuită de tarifare, menită să asigure accesibilitatea serviciilor; Crearea, după aprobarea Legii cu privire la serviciile publice de AAC, a unui plan cuprinzător privind reglementarea sectorului AAC, care să (i) definească rezultatele aşteptate, instituţiile implicate, responsabilităţile desemnate şi perioada de realizare şi (ii) să abordeze cel puţin (a) cadrul normativ, (b) metodologia de tarifare, (c) analiza comparativă, (d) dezvoltarea capacităţilor, (e) strategia de introducere a reglementărilor, şi (f) finanţarea agenţiei de reglementare; Introducerea unui sistem pragmatic de analize comparative, preferabil aliniat la programul european de analize comparative (EBC); Documentarea bunelor practici ale regiilor apă-canal într-un manual cuprinzător; Ghidarea după experienţele obţinute în Moldova (Chişinău, Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale, GIZ, etc.); Promovarea bunelor practici, remedierea mediului concurenţial, oferirea unei baze excelente pentru dezvoltarea capacităţilor sectorului; Elaborarea unei foi de parcurs precise pentru procesul de agregare, precum şi a setului complet de documente necesare pentru crearea CRO, inclusiv consultarea tuturor părţilor relevante; Oferirea de îndrumări ce vizează procedurile operaţionale standard pentru gestionarea unei regii apă-canal, cum ar fi planificarea (activităţii, a investiţiilor de capital), managementul financiar şi administrativ, gestionarea resurselor umane, operarea şi întreţinerea (infrastructura AAC), gestionarea activităţilor comerciale, campanii de sensibilizare, etc.; Evaluarea modelului CRO, aplicat în cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale; Lansarea activităţilor de consolidare a capacităţilor în cadrul sectorului; Crearea unui sistem naţional de instruire, care se va axa pe priorităţile imediate din cadrul sectorului, însă va fi în acelaşi timp flexibil şi va combina activităţile continui din Republica Moldova şi România. Necesităţile prioritare, care nu au fost acoperite, vor fi abordate în mod separat; Sistemul va fi gestionat de sector în mod durabil; Crearea unui sistem naţional de instruire cu un program de instruire corespunzător; Punerea în aplicare a programului de instruire (prin intermediul sistemului naţional de instruire); Va fi creată o structură managerială în vederea gestionării întregului proces în următorii ani; Crearea unei comisii permanente, prezidate de Ministerul Mediului, formată din reprezentanţi ai ministerelor implicate, Cancelariei de Stat, agenţiei de reglementare a sectorului apelor, autorităţilor locale şi sectoriale pentru a monitoriza progresele şi a lua măsurile corective necesare. Unitatea propusă de investiţii în sectorul apelor va putea oferi asistenţă Comisiei;

85

•

•

• •

Crearea unei comisii permanente pentru agregare, prezidate de Ministerul Mediului, formată din reprezentanţi ai ministerelor implicate, Cancelariei de Stat, agenţiei de reglementare a sectorului apelor, autorităţilor locale şi sectoriale; Consolidarea unităţii existente de implementare a proiectului şi extinderea ariei de lucru a acesteia, pentru a include şi activitatea altor donatori/instituţii financiare internaţionale, care lucrează cu proiecte de agregare dar nu sunt (încă) gestionate de autorităţile locale. Atunci cînd aceasta va fi realizată, sarcinile de coordonare, monitorizare şi raportare vor putea fi transferate în timp util unităţii de investiţii în sectorul apelor; Consolidarea Unităţii de Gestionare a Proiectelor pentru a cuprinde toate proiectele de agregare; Asigurarea credibilităţii procesului şi a CRO prin împuternicirea agenţiei de reglementare să-şi realizeze sarcinile în mod obiectiv, fără greşeli nedorite.

86

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.6. SERVICII PUBLICE

87

1.6.1. Infrastructura de protecţie socială şi asistenţă medicală

1.6.1.1.

Protecţia socială

1.6.1.1.1.

Pensionarii şi beneficiarii de indemnizaţii asistenţei sociale

Ca şi în general pe ţară, în raionul Orhei s-a schiţat o tendinţă clară de creştere a numărului de pensionari. În anii 2010-2014 numărul pensionarilor a crescut de la 21291 pers. pînă la 22577 pers. sau cu 6%. În structura numărului pensionarilor predomină pensionarii pentru limita de vîrstă – 76% în anul 2014. Mărimea medie a pensiilor pentru limita de vîrstă a crescut de la 789,77 lei în anul 2010 pînă la 1034,31 lei – în anul 2014 sau cu 31%. Numărul pensionarilor de invaliditate s-a micşorat de la 4604 pers. în anul 2010 pînă la 4594 pers. în anul 2014. Numărului pensionarilor de invaliditate din cauza bolilor obişnuite a crescut de la 4475 pers. în anul 2010 pînă la 4502 pers. în anul 2014. S-a redus şi numărul beneficiarilor de pensii de urmaş de la 968 pers. în anul 2010 pînă la 548 pers. în anul 2014, adică de 1,8 ori. În raionul Orhei sistemul prestaţiilor de asistenţă socială include diverse plăţi, ce vizează protecţia anumitor persoane şi familii, aflate în virtutea unui şir de împrejurări într-o situaţie financiară precară. Printre aceste plăţi un loc important le ocupă indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor, indemnizaţii de maternitate, compensaţii nominative, ajutor social. Numărul beneficiarilor de indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copiilor a crescut de la 2623 pers. în anul 2010 pînă la 3020 pers. în anul 2014. Suma necesară la plata indemnizaţiilor total anual a crescut de la 11930,4 mii lei în anul 2010 pînă la 22898,4 mii lei în anul 2014. Numărul persoanelor asigurate care primesc indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrstă de 3 ani a crescut de la 976 pers. în anul 2010 pînă la 1304 pers. în anul 2014, adică de 1,3 ori. Numărul persoanelor ne-asigurate, care primesc indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrstă de 1,5 ani a crescut de la 1647 pers. în anul 2010 pînă la 1716 pers. în anul 2014. Mărimea indemnizaţiei anuală pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 3 ani s-a majorat de la 6934,8 mii lei în anul 2010 pînă la 14805,6 mii lei în anul 2014 (sau de 2,1 ori), iar mărimea indemnizaţiei anuală pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 1,5 ani – de la 88

4995,6 mii lei pînă la 8094,0 mii lei (sau cu 1,6%). Numărul beneficiarilor de indemnizaţie unică la naştere stabilită a crescut de la 1592 pers. în anul 2014 pînă la 1790 pers. în anul 2014, adică cu 12,4%. Suma necesară la plata indemnizaţiilor unice la naştere a crescut de la 2885,6 mii lei în anul 2010 pînă la 5737,9 mii lei, adică de 2 ori. În perioada anilor 2010-2014 constatăm o majorare a numărului beneficiarilor de ajutor social de la 3900 cereri în anul 2010 pînă la 9136 cereri în anul 2014 (sau de 2,3 ori). Compensaţia pentru participanţii MPAP, participanţii la războiul din Afganistan s-a micşorat de la 107,8 mii lei în anul 2010 pînă la 71,0 mii lei în anul 2014 (sau de 1,5 ori). Numărul beneficiarilor de compensaţii pentru călătoria în transport s-au micşorat de la 5568 mii lei în anul 2010 pînă la 5044 mii lei în anul 2014 (sau cu 9,4%). Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban s-au micşorat de la 1315,5 mii lei în anul 2010 pînă la 1203,9 mii lei în anul 2014 (sau cu 8,5%). Astfel, cheltuielile anuale efectuate privind compensaţiile pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban a invalizilor de gr. I s-a micşorat de la 236,0 mii lei în anul 2010 pînă la 233,3 mii lei în anul 2014; invalizilor de gr. II s-a micşorat de la 844,1 mii lei în anul 2010 pînă la 803,5 mii lei în anul 2014; copiilor invalizi s-a micşorat de la 127,6 mii lei în anul 2010 pînă la 96,1 mii lei în anul 2014. Tabelul 34. Pensionarii şi beneficiarii de asistenţă socială (la începutul anului) INDICATORI

Anii

2010 2011 2012 2013 Numărul pensionari total, pers. 21291 21463 21857 22186 dintre care: – pensionari pentru limită de vîrstă, pers. 15422 15888 16293 16731 – pensionari de invaliditate – total, pers. 4604 4607 4623 4595 inclusiv: pensionari de invaliditate din 4475 4497 4521 4533 cauza unei boli obişnuite, pers. - beneficiarii pensiei de urmaş, pers. 968 686 661 584 Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă, lei 789,77 845,43 923,94 979,58 Alte tipuri de pensionari (funcţionari publici, judecători), pers. 297 282 280 276 Numărul beneficiarilor de alocaţii de stat, pers. 2283 2211 2354 2378 Numărul beneficiarilor de indemnizaţie lunară pentru 2623 2784 2898 2900 îngrijirea copilului, pers. Suma necesară la plata indemnizaţiilor total anual, mii lei 11930,4 14926,8 17340,0 19255,2 Numărul persoanelor asigurate, care primesc indemnizaţii 976 1095 1217 1265 pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 3 ani, pers. Suma necesară la plata indemnizaţiilor pentru îngrijirea 6934,8 8794,8 11268,0 13468,8 copiilor pînă la vîrstă de 3 ani, total anual, mii lei Numărul persoanelor ne-asigurate, care primesc indemnizaţii pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 1,5 1647 1689 1681 1635 ani, pers. Suma necesară la plata indemnizaţiilor pentru îngrijirea 4995,6 6132,0 6073,2 5787,6 copiilor pînă la vîrstă de 1,5 ani, total anual, mii lei Numărul beneficiarilor de indemnizaţie unică la naştere 1592 1649 1671 1646 stabilită, pers. Suma necesară la plata indemnizaţiilor unice la naştere, mii 2885,6 3351,5 4046,8 4490,2 lei Compensaţie pentru participanţii MPAP, participanţii la 107,8 98,6 89,6 83,2

89

2014 22577 17157 4594 4502 548 1034,31 278 2400 3020 22898,4 1304 14805,6 1716 8094,0 1790 5737,9 71,0

războiul din Afganistan Numărul beneficiarilor de ajutor social, cereri. Numărul beneficiarilor de compensaţii pentru călătoria în transport, pers. Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport, mii lei - Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport a invalizilor de gr.I, mii lei - Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport a invalizilor de gr.II, mii lei - Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport a copiilor invalizi, mii lei

3900

6090

8874

7902

9136

5568

5536

5314

5277

5044

1315,5

1314,2

1262,9

1255,9

1203,9

236,0

231,1

224,3

226,3

233,3

844,1

862,1

830,3

836,7

803,5

127,6

122,5

118,7

109,5

96,1

Sursa: datele Casei Teritoriale de Asigurări Socială a raionului Orhei

În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1268 din 21.11.2007 cu privire la compensarea cheltuielilor de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor în raionul Orhei au beneficiat de atare compensaţii. Tabelul 35. Compensarea cheltuielilor pentru deservirea cu transport a persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor Categoria

2013

2014

Cuantum 600 lei anual

Cuantum 700 lei anual

Persoane Dizabilitate severă afecțiune generală Dizabilitate severă din copilărie Dizabilitate accentuată accident de muncă Dizabilitate accentuată afecțiune generală Dizabilitate accentuată Afganistan Dizabilitate accentuată din copilărie Dizabilitate accentuată Dizabilitate medie accident de muncă Dizabilitate medie afecțiune generală Dizabilitate medie Afganistan Dizabilitate medie din copilărie Minor dezabilitate severă Minor dezabilitate accentuată Minor dezabilitate medie Total

160 95 9 302 1 64 4 1 35 1 11 37 14 3 737

Total 87734 52591 4175 161438 600 35517 2400 600 19166 600 6208 18874 6534 1325 397792

Persoane 164 93 5 289 1 52 2 1 28 1 9 51 12 2 710

Total 118951 66175 3500 208327 700 36850 1400 700 19600 700 6067 36467 8125 1225 508787

Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014.

1.6.1.1.2.

Infrastructura asistenţei sociale

În perioada anilor 2010-2014, numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale în raionul Orhei s-a majorat de la 183 pers. în anul 2010 pînă la 308 pers. în anul 2014. După structura gender în anul 2014 în sistem sunt ocupaţi: 271 femei şi 49 bărbaţi. Structura după vîrstă: sub 25 ani – 10 persoane; 25-54 ani – 256 persoane; 55 ani şi peste - 54 persoane. Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali în perioada 2010-2014 s-a majorat de la 1870 90

lei în anul 2010 pînă la 3478 lei în anul 2014. Nivelul salariilor: Funcţionarii publici – salariul mediu – 4 040 lei; Angajaţii – 1 963 lei. Starea tehnică şi dotarea cu echipament a infrastructurii sociale, pe obiecte specifice: • Starea tehnică a clădirii, unde este amplasată DASPF - satisfăcătoare. • Număr insuficient de birouri pentru angajaţi (37 persoane – 13 birouri) Conform datelor Bilanţului activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014, pe parcursul anului 2014 colaboratorii DASPF au organizat audienţa şi consilierea cetăţenilor numărul acestora constituind în jur de 22800 pers. Una din activităţile cu caracter social este lucrul cu petiţionarii. În anul 2014 în adresa DASPF au parvenit 1102 (771 – în anul 2013) petiţii. Examinarea şi soluţionarea petiţiilor se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiţionare nr. 190-XII din 19.07.1994. Petiţiile şi demersurile parvin atît prin intermediul serviciului poştal, precum şi cele depuse personal de solicitant. Problemele care sunt cele mai des abordate de solicitanţi sunt: acordarea ajutorului material şi social, situaţia materială grea, lipsa unui loc de muncă protejat, conflicte în familie (părinte-copil, fraţi-surori, părinţi-bunei-copii, etc.), copii rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei părinţilor. Conform datelor CTAS, în raion au fost înregistraţi 17100 (16187 anul precedent) pensionari pe vîrstă, 774 persoane cu dizabilități severe (672 anul precedent); 3638 persoane cu dizabilitate accentuată (3715 anul precedent), 1288 cu dezabilitate medie (3715 anul precedent), 2400 persoane cu dizabilități din copilărie, copii invalizi – 1782, copii aflaţi în dificultate – 7210 (anul precedent – 9346). Conform datelor Bilanţului activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014, de către DASPF se efectuează depistarea şi luarea la evidenţă a tuturor invalizilor şi participanţilor de război, precum şi a bolnavilor cu afecţiuni şi maladii ale aparatului locomotor, care necesită consultare, tratament şi reabilitare psiho-terapeutică pentru acordarea de articole protetice, mijloace de locomoţie nemecanizate şi alte articole conform Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare tehnice, aprobat HG RM nr. 567 din 26 iulie 2011, perfectează actele cu expedierea lor către Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare pentru livrarea mijloacelor de locomoţie nemecanizată şi articolelor protetico-ortopedice. Tabelul 36. Pentru beneficiari:

Întruniri la Orhei a Comisiei Chişinău

medico-tehnică a CREPOP din

Diagnosticaţi de către Comisia medico-tehnică Au primit mijloace ortopedice

2012

2013

2014

4

3

2

272 254

345 254

662 384

Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014; Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

91

Tabelul 37. Repartizarea beneficiarilor mijloacelor ortopedice

2012

2013

2014

14 14 177 11 15 1 19 3 -

24 57 377 56 5 6 109 4 10

30 8 220 22 10 8 58 5 2

Încălţăminte specială Încălţăminte pentru proteză Încălţăminte ortopedică Bandaje ortopedice Proteze a membrelor inferioare Aparate de fixare Corsete Tutor Cârje

Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014.

Au fost asiguraţi cu mijloace de locomoţie nemecanizate 35 persoane cu dizabilități locomotorii, dintre care: 26 cu cărucioare, 9 cu suporturi pentru deplasare. La evidenţă au rămas 16 persoane neasigurate. În anul 2014 au fost expertizaţi pacienţi, dintre care 150 primar şi 910 repetat. A fost efectuată evaluarea cu vizită la spital şi la domiciliu la 35 beneficiari. Persoane primare la care au fost amputate membrele inferioare – 23. Din ei 10 persoane au primit proteze. La sfârşitul anului de referinţă, la evidenţă au fost înregistraţi 1060 beneficiari: invalizii de război şi asimilaţi – 221 pers., invalizi de muncă – 319 pers., invalizi din copilărie – 122 pers., copii invalizi – 57 pers., invalizi pensionari – 157 pers., bolnavi ce nu au grad de dizabilitate – 68 pers. Pe parcursul anilor 2010-2014 funcţionează un azil pentru bătrîni şi pensionari, cu numărul de beneficiari - 33 pers. în anul 2010 şi 43 pers. în anii 2012-2014. Totodată, funcţionează 2 servicii de îngrijire la domiciliu. Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu s-a diminuat de la 697 pers. în anul 2010 pînă la 647 pers. în anul 2014. Pe parcursul anilor 2010-2014 funcţionează 2 instituţii de reabilitare balneo-sanatorială. Numărul beneficiarilor instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială s-a micşorat de la 223 pers. în anul 2010 pînă la 194 pers. în anul 2014. Tabelul 38. Infrastructura asistenţei sociale a raionului Orhei INDICATORI

Anii

Numărul centrelor de asistenţă socială de zi pentru copii Numărul beneficiarilor centrelor de asistenţă socială de zi pentru copii, pers. Numărul centrelor de asistenţă socială de plasament pentru copii Numărul de beneficiari ai centrelor de asistenţă socială de plasament pentru copii, pers. Numărul case de copii de tip familial Numărul beneficiarilor caselor de copii de tip familial, pers. Numărul azilurilor pentru bătrîni şi pensionari

92

2010

2011

2012

2013

2014

0

3

3

3

3

0

0

137

210

136

0

1

1

1

1

0

8

8

8

8

2

2

1

0

0

9

6

2

0

0

1

1

1

1

1

Numărul beneficiarilor azilurilor pentru bătrîni şi pensionari, pers. Numărul serviciilor de îngrijire la domiciliu Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu, pers. Numărul instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială Numărul beneficiarilor instituţiilor de reabilitare balneosanatorială, (veterani ai muncii, veterani de război), pers. Numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale, pers. Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali, lei

33

43

43

43

43

2

2

2

2

2

697

692

670

655

647

2

2

2

2

2

223

246

215

183

194

183

189

245

279

308

1870

1839

1940

2627

3478

Sursa: datele Casei Teritoriale de Asigurări Socială a raionului Orhei.

În anul 2014, au fost înregistrate 484 de familii cu copii în vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 595 de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, 125 de copii cu vîrsta 0-12 luni în situaţie de risc, 484 de evaluări iniţiale realizate ale familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 227 de evaluări complexe realizate ale familiilor cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 327 de familii cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, sprijinite financiar/material, 1 copil abandonat, 1 copil plasat în instituţii rezidenţiale, 92 de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, expuşi abuzului, violenţei sau neglijării. Tabelul 39. Starea familiilor cu copii în situaţie de risc în anul 2014, 0-5 ani Nr.

Indicatori

1

Număr de familii cu copii în vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, luaţi la evidenţă Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, luaţi la evidenţă Număr de copii cu vîrsta 0-12 luni în situaţie de risc, luaţi în evidenţă Număr de evaluări iniţiale realizate ale familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc Număr de evaluări complexe realizate ale familiilor cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc Număr de planuri individualizate elaborate de asistenţă Număr de familii cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, sprijinite financiar / material

484

8

Număr de copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, abandonaţi

1

9

Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, plasaţi în instituţii rezidenţiale Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, expuşi abuzului, violenţei sau neglijării

1

2 3 4 5 6 7

10

Nr. de cazuri

595 125 484 227 227 327

92

Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei în perioada anului 2014

93

Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Orhei, poartă responsabilitatea şi asigură aplicarea legislaţiei privind protecţia socială a copilului şi familiei prin exercitarea funcţiei autorităţii tutelare în depistarea copiilor rămaşi fără ocrotire părintească, evidenţa acestora şi în fiecare caz aparte, în dependenţă de circumstanţele concrete, cu alegerea formei adecvate de protecţie a copiilor. Recuperarea sănătăţii persoanelor în vîrstă şi cu dizabilități este una din priorităţile politicii sociale a Guvernului Republicii Moldova. În subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se află două centre balneo-sanatoriale de recuperare a sănătăţii: Centrul Republican de Reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria” din oraşul Sergheevca, regiunea Odessa, Republica Ucraina; Centrul Republican de Reabilitare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” din oraşul Vadul lui Vodă. Centrul „Speranţa” din or. Vadul lui Vodă este specializat în profilaxia, tratarea şi reabilitarea bolnavilor cu afecţiuni ale aparatului cardiovascular, nevroze cu dereglări funcţionale ale sistemului nervos periferic, osteoartroze deformante primare, gradul de deformare I şi II. Centrul „Victoria” din or. Sergheevca, Ucraina este specializat în profilaxia, tratarea aparatului locomotor, căilor respiratorii şi prostatitei cronice. Pe parcursul anului 2014 biletele de reabilitare medicală în Centrele “Victoria” şi “Speranţa” au fost eliberate conform Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vîrstă şi celor cu dizabilități , aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 372 din 6 mai 2010. Au fost perfectate dosarele tuturor persoanelor, care au beneficiat de reabilitare medicală cu anexarea bonului de retur. Beneficiarii care au suportat infarct miocardic acut/repetat, ictus cerebral primar/repetat, au beneficiat de bilete de reabilitare medicală în Centrul „Speranţa” fără rând. Servicii de ocrotire rezidenţială. Îngrijirea rezidenţială necesită a fi prestată numai unui număr relativ restrîns de persoane, care se confruntă cu probleme de înaltă complexitate şi gravitate, necesităţile cărora nu pot fi satisfăcute în cadrul serviciilor sociale şi medicale primare sau în cele specializate dezvoltate la nivel de raion. Preponderent, beneficiari ai serviciilor de ocrotire rezidenţială sunt persoanele care, datorită unor afecţiuni fizice, psihice, mintale, se află în imposibilitatea desfăşurării unei vieţi demne, lipsite de susţinători legali şi nu pot depăşi cu forţele proprii situaţiile de dificultate. Pe parcursul anului 2014 au parvenit 41 de adresări referitor la plasarea în centre de plasament a persoanelor în etate şi cu dizabilități pentru îngrijire specializată şi ajutor. În anul 2014 numărul beneficiarilor din Centrul de plasament temporar „Casa Noastră” din satul Susleni s-a redus comparativ cu anul 2013. În mediu în Centrul de la Susleni beneficiază de serviciu 38 beneficiari. Asistenţii sociali comunitari au prezentat rapoartele de reevaluare a beneficiarilor plasaţi în Centrul de plasament temporar „Casa Noastră” cu scopul reintegrării beneficiarilor in comunitate sau in familiile extinse. Din cele 38 reevaluări prezentate au fost şi informaţii privind imposibilitatea reintegrării în comunitate motivul fiind, fie din lipsa spaţiului locativ, stări avariate ale locuinţelor, lipsa suportului din partea rudelor, lipsa autonomiei cauzate de boală sau bătrâneţe, etc. Numărul beneficiarilor instituţiilor rezidenţiale specializate în îngrijirea persoanelor cu dizabilități mentale anual rămâne a fi practic constant, datorită faptului că serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilități mentale sunt puţin dezvoltate la nivel local, iar 94

cele existente, preponderent, sunt amplasate în localităţile urbane ceea ce limitează accesul la ele a multor persoane în dificultate. Pentru anul 2015 sunt aprobate 5 unităţi de asistenţă familială pentru persoanele în etate şi cu dizabilități ce vor acoperi parţial necesităţile categoriilor menţionate. Negativ este faptul că, în anul 2012 a fost efectuată o evaluare a gradului de adaptare a instituţiilor şi serviciilor publice şi corespunderea acestora cerinţelor unice. Cu toate acestea, din cele 38 primării, doar 3 clădiri din localităţile Orhei, Peresecina, Bieşti, sunt adaptate în totalitate necesităţilor persoanelor cu dizabilități locomotorii. Este asigurată parţial accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la nivel comunitar în localităţile: Orhei, Teleşeu, Susleni, Mitoc, Ghetlova şi Vatici. Avînd în vedere că „clădire adaptată” nu înseamnă doar rampă de acces ce corespunde standardelor, dar şi uşi largi, interior spaţios, WC adaptat, etc. – în raionul Orhei nici o instituţie publică nu se conformează acestor parametri. De asemenea, în raionul Orhei nu este înregistrat nici un mijloc de transport, care ar deservi şi persoanele cu dizabilități (conform datelor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități ). În ultimii ani, în raionul Orhei, prin Decizia Consiliului Raional, au fost create multiple servicii pentru persoanele cu dizabilități ce evidenţiază acest raion ca regiune model: • • • • •

Serviciul de APP, inclusiv plasamentul de răgaz pentru copii cu dizabilități; Serviciul ”Respiro” în cadrul Centrului Comunitar Multifuncţional ”Generaţia Pro” din Peresecina; Serviciul ”Casa comunitară” din satul Mitoc prestează servicii de îngrijire pentru 4 copii cu dizabilități; În serviciul social ”Locuinţa protejată” din oraşul Orhei se află 4 tineri cu dizabilități, care cu ajutorul asistenţilor sociali îşi formează deprinderi de viaţă autonomă; ”Echipa mobilă” este un serviciu social de suport pentru copiii cu dizabilități şi familiile acestora, care beneficiază de servicii sociale, medicale şi psihologice la domiciliu cu scop de a preveni instituţionalizarea şi de a facilita integrarea lor socială.

Serviciul social ”Echipă mobilă” este un serviciu specializat, instituit prin Decizia CR Orhei nr.1/25 din 3 martie 2011 şi prestat de către Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei. Scopul Serviciului este remedierea calităţii vieţii copiilor şi tinerilor prin intermediul serviciilor de consiliere, recuperare şi reabilitare psiho-socială efectuate la domiciliul beneficiarilor în vederea creşterii gradului de autonomie personală şi prevenirea instituţionalizării. Pe parcursul perioadei de raportare, „Echipă mobilă” a acordat servicii unui număr de 59 beneficiari (43 în anul 2013), cu vîrsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, dintre care 44,1% sunt de gen feminin şi 55,9% de gen masculin. Din numărul total de beneficiari ai Serviciului, (59 la număr), 35 – prezintă dizabilități severe, 24 – dizabilități accentuate. În anul 2014 specialiştii din cadrul „Echipei mobile” au efectuat 87 ieşiri în teritoriu, s-au realizat 776 intervenţii. Tipologia intervenţiilor realizate de către „Echipă mobilă” s-a bazat pe abordarea individuală a fiecărui beneficiar, familiei acestuia şi, respectiv a necesităţilor de asistenţă identificate/evaluate. Serviciul social „Echipă mobilă” a fost acreditat de către Consiliul Naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, Decizia 004 din 18 septembrie 2014 pe un termen de 5 ani.

95

Prin Decizia Nr.4/15 din 20 septembrie 2012 a fost creat Serviciul social „Asistenţa personală” pentru persoanele cu dizabilități severe. Scopul Serviciului este de a oferi asistenţă şi îngrijire persoanelor cu dizabilități severe, în vederea favorizării independenţei şi integrării lor în societate. Asistentul personal oferă servicii de însoţire, îndrumare, îngrijire personală, alimentaţie, igienă în mediul obişnuit, natural al persoanei, care îl solicită: acasă, la serviciu, la şcoală, în comunitate, la locul de muncă. Pe parcursul anului 2014 au fost organizate 31 ieşiri în teren cu scopul examinării cererilor solicitanţilor privind admiterea în Serviciu. La finele anului au fost înregistrate 200 cereri de solicitare a Serviciului în registrul de evidenţă. Din ele 29 de persoane au primit aviz pozitiv al Comisiei multidisciplinare pentru protecţia drepturilor persoanelor în dificultate sau cu dizabilități cu vîrsta de peste 18 ani. Comisia Raională pentru protecţia Copilului aflat în dificultate. Pe parcursul anului 2014 s-au organizat şi, au avut loc 4 şedinţe ordinare şi 2 şedinţe extraordinare a Consiliul Raional pentru protecţia drepturilor copilului. Au fost examinate 224 cazuri ale copiilor în situaţii de risc. Cazurile au fost soluţionate pozitiv pentru fiecare copil, conform necesităţilor. Nefavorabil este şi faptul că taberele de odihnă pentru copiii din raion nu pot găzdui copii cu dizabilități, din motiv că nu sunt asigurate accesibilitatea şi condiţiile de agrement, iar personalul angajat nu are studii respective pentru a activa în societatea copiilor cu dizabilități (conform datelor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități). Prevenirea şi combaterea violenţei şi traficului de fiinţe umane. Coordonatorul EMD la sesizarea Centrului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, OIM, a realizat 9 ieşiri în 8 primării ale raionului cu scopul evaluării condiţiilor sociale şi de trai a victimelor traficului de fiinţe umane şi violenţei domestice. Comparativ cu anul precedent numărul victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (cazuri referite şi înregistrate) este în descreştere. Pe parcursul anului am contribuit la soluţionarea a 5 cazuri de TFU, referite prin SNR (cu 8 cazuri mai puţine) şi 7 cazuri de violenţă în familie. De asemenea, coordonatorul EMD a organizat 3 seminare de nivel raional „Drepturile persoanelor în etate prin prisma Convenţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor”. Activitatea a fost susţinută de proiectul „Tăcerea nu este o soluţie”. Abuzul asupra vârstnicilor în Republica Moldova”, implementat de HelpAge Internaţional şi Gender-Centru. Activitatea menţionată se încadrează în implementarea Programului Naţional de asigurare a egalităţii de gen pentru anii 2010-2015 şi a Programului Naţional de strategie în domeniul securităţii demografice pentru anii 2011-2015. Este important de menţionat faptul că, conform datelor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități , în domeniul social şi cu experienţă în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități în raion activează 14 ONG-uri: • • • • •

AO “Adolescentul” AO “Sănătatea femeii“ Asociaţia Raională Orhei a bolnavilor cu diabet zaharat OO”PRO-SANITAS” ONG “Sănătate” 96

• Asociaţia “Pro – democraţia” • Societatea “Cernobîl” • ASCHF „Peresecina” • ASCHF „Feodorovca” • ASCD “Paradis” • Societatea copiilor invalizi şi nevoiaşi din Orhei • ONG “Bineva” • ONG “Vino şi vezi” • AO “Diaconia” Principalele probleme CAUZE • Mărimile mici ale pensiilor şi plăţilor sociale • Accesul redus al beneficiarilor de pensii şi plăţi sociale pe piaţa muncii • Finanţarea insuficientă a sistemului de asistenţă socială • Profesiunile, ce ţin de prestarea serviciilor sociale, nu sunt prestigioase, volumul mic al mărimii remunerării muncii lucrătorilor sociali • Volumul mare de lucru, contractul permanent cu oamenii, lipsa transportului pentru asistenţii sociali • Lipsa serviciilor speciale pentru unele categorii de populaţie cu anumite necesităţi • Integrarea slabă a persoanelor cu dizabilități în viaţa socială a raionului • Migraţia legală şi ilegală a părinţilor în căutarea unui loc de muncă, în rezultatul căreia copiii rămân fără supraveghere • Predominarea formelor instituţionale de susţinere a copiilor, aflaţi în situaţii precare

EFECTE

PROBLEMA PRINCIPALĂ

Sărăcia beneficiarilor de pensii şi plăţi sociale.

Ridicarea nivelului de venituri ale beneficiarilor de pensii şi plăţi sociale, precum şi reducerea pe această bază a riscului de sărăcie.

Nivelul scăzut şi calitatea inadecvată a serviciilor sociale prestate populaţiei nevoiaşe.

Efectuarea abordării complexe la dezvoltarea sistemului de asistenţă socială, orientarea acesteia spre satisfacerea necesităţilor persoanelor şi/sau familii, aflate în situaţie dificilă.

Excluziunea socială a persoanelor cu dizabilități .

• Asigurarea şanselor egale şi a accesului liber la sursele comunităţii • Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități

Protecţia insuficientă a copiilor, aflaţi în situaţii precare.

Dezvoltarea şi diversificarea formelor instituţionale alternative de susţinere a copiilor, aflaţi în situaţii precare.

97

Analiza SWOT PUNCTE FORTE -

-

Orientarea structurilor de asistenţă socială spre standardele internaţionale din sfera protecţiei sociale a diverselor categorii de populaţie a raionului. Existenţa în raion a serviciului social „Echipă mobilă”, care este un Serviciu specializat, instituit prin Decizia CR Orhei nr.1/25 din 03.03.2011 şi prestat de către Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei. Scopul Serviciului este remedierea calităţii vieţii copiilor şi tinerilor prin intermediul serviciilor de consiliere, recuperare şi reabilitare psiho-socială, efectuate la domiciliul beneficiarilor în vederea creşterii gradului de autonomie personală şi prevenirea instituţionalizării.

PUNCTE SLABE

-

Mărimile mici ale pensiilor şi indemnizaţiilor de protecţie socială, care sunt semnificativ mai mici decît mărimea valorică a minimului de existenţă. Aceasta determină căderea beneficiarilor de aceste plăţi sociale în stare de sărăcie. -

-

Existenţa sistemului de protecţie socială, care efectuează plăţile sociale stabilite de stat unor categorii corespunzătoare de populaţie din raion. În perioada anilor 2010-2014, numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale în raionul Orhei s-a majorat de la 183 pers. în anul 2010 pînă la 308 pers. în anul 2014. Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali în perioada 2010-2014 s-a majorat de la 1870 lei în anul 2010 pînă la 3478 lei în anul 2014.

Taberele de odihnă pentru copiii din raion nu pot găzdui copii cu dizabilități , din motiv că nu sunt asigurate accesibilitatea şi condiţiile de agrement, iar personalul angajat nu are pregătirea respectivă de a activa în societatea copiilor cu dizabilități . Nici o instituţie publică nu se conformează parametrilor „clădire adaptată”. Nu este înregistrat în raion nici un mijloc de transport, care ar deservi şi persoanele cu dizabilități . -

Insuficienţa locurilor de muncă pentru tineri specialişti cu pachet social (de ex. loturi de teren, locuri în grădiniţe de copii, etc.). Lipsa motivaţiei materiale.

-

Implicarea limitată a tinerilor în viaţa culturală a raionului. Voluntariat nemotivat.

-

Profesiunile, ce ţin de prestarea serviciilor sociale, nu sunt prestigioase, volumul mic al mărimii remunerării muncii lucrătorilor sociali.

-

Finanţarea insuficientă a sistemului de asistenţă socială.

- În raion funcţionează un azil pentru bătrîni şi pensionari cu numărul de beneficiari 43 pers. în anul 2014. Totodată, funcţionează 2 servicii de îngrijire la domiciliu. Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu s-a micşorat de la 697 pers. în

Integrarea limitată a persoanelor cu dizabilități în viaţa socială a raionului. Lipsa activităţilor de Advocacy cu privire la problemele persoanelor cu dizabilități în raion.

În anul 2014 „Echipă mobilă” a acordat servicii unui număr de 59 beneficiari (43 în anul 2013), cu vîrsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani. Din numărul total de beneficiari ai Serviciului, (59 la număr), 35 - prezintă dizabilități severe, 24 - dizabilități accentuate. În anul 2014 specialiştii din cadrul „Echipei mobile” au efectuat 87 ieşiri în teritoriu, s-au realizat 776 intervenţii. -

Creşterea numărului pensionarilor în raion în ultimii 4 ani este cu 6%.

Dezvoltarea nesatisfăcătoare a serviciilor

98

anul 2010 pînă la 647 pers. în anul 2014.

speciale pentru unele categorii de populaţie cu anumite necesităţi.

- În anii 2010-2014, în raion funcţionează 2 instituţii de reabilitare balneo-sanatorială. Numărul beneficiarilor ale instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială s-a micşorat de la 223 pers. în anul 2010 pînă la 194 pers. în anul 2014.

AMENINŢĂRI

OPORTUNITĂŢI -

Exinderea listei ţărilor, care au încheiat cu Republica Moldova acorduri bilaterale în sfera asigurărilor sociale. Atare acorduri permit migranţilor de muncă să se folosească de pensiile obţinute peste hotare la întoarcerea la locul permanent de trai în raion.

-

Existenţa bazei normativ-legislativă a protecţiei sociale, elaborate ţinând cont de standardele internaţionale.

-

Elaborarea unor noi politici sociale, privind consolidarea adresării nominative a acordării asistenţei sociale.

-

Colaborarea cu organizaţiile umanitare naţionale şi internaţionale în vederea acordării asistenţei sociale invalizilor, familiilor cu mulţi copii, altor categorii de populaţiei cu necesităţi din raion.

1.6.1.1.3.

-

Tendinţele demografice negative, ce ţin de vîrsta înaintată a populaţiei şi creşterea în consecinţă a numărului de pensionari, pe de o parte, şi reducerea numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă – pe de altă parte.

-

Majorarea dimensiunilor economiei tenebre, reducerea sectorului formal al ocupării şi ca consecinţă, reducerea numărului contribuabililor de plăţi de asigurare.

-

Creşterea dimensiunii migraţiei părinţilor în căutarea unui loc de muncă, şi, drept consecinţă, creşterea numărului de copii fără supraveghere părintească.

-

Instabilitatea dezvoltării economice a ţării, nu permite direcţionarea resurselor financiare necesare spre asistenţa socială a populaţiei.

Recomandări

Recomandarea

De a elabora la nivel naţional proiecte de modificare a legislaţiei cu privire la pensiile asigurărilor sociale de stat şi a legislaţiei din sfera protecţiei sociale a populaţiei, cu stipularea unei apropieri treptate a mărimii medii a pensiilor şi a diverselor indemnizaţii de mărimea valorii minimului de

Puncte slabe şi/sau ameninţările care necesită a fi soluţionate prin intermediul recomandării

Mărimile mici ale pensiilor şi indemnizaţiilor, determină căderea beneficiarilor lor în stare de sărăcie.

99

Resurse şi puncte forte utilizate pentru generarea recomandărilor în vederea soluţionării problemelor

Modificarea legislaţiei privind pensiile de asigurări sociale de stat şi a legislaţiei privind protecţia socială a populaţiei (nivel naţional).

-

-

-

existenţă, pensionari şi, respectiv, beneficiari de indemnizaţii. De a consolida activitatea organelor administraţiei publice a raionului pentru atragereafondurilor extrabugetare în vederea finanţării sferei de asistenţă socială a populaţiei raionului De a lărgi colaborarea cu organizaţiile naţionale şi internaţionale umanitare

Finanţarea insuficientă a sferei de asistenţă socială.

De a elabora regulamentul activităţii lucrătorilor sociali La nivel naţional de a elabora un proiect de modificare în legislaţia privind remunerarea muncii în sfera bugetară

Lipsa de prestigiu a profesiunilor ce ţin de prestarea serviciilor sociale, mărimea mică de remunerare a muncii lucrătorilor sociali.

De a majora acoperirea cu ajutor social şi unele servicii sociale printr-o mai mare informare a familiilor şi persoanelor îndreptăţite să le primească.

Acoperirea insuficientă cu ajutor social şi cu anumite servicii sociale a familiilor şi persoanelor, care au dreptul să le primească.

De a crea condiţii pentru satisfacerea nevoilor speciale ale anumitor categorii de populaţie pentru reabilitarea medicală şi profesională, în instruire, sport şi alte servicii sociale.

Insuficienţa serviciilor speciale pentru unele categorii de populaţie cu anumite necesităţi.

Majorarea volumului de finanţare extrabugetară a asistenţei sociale pentru populaţia raionului Atragerea surselor financiare ale organizaţiilor naţionale şi internaţionale

-

-

Prestarea serviciilor de reabilitare medicală şi profesională.

-

De a asigura instruirea şi plasarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități şi independenţa acestora de alţi cetăţeni.

Integrarea limitată a persoanelor cu dizabilități în viaţa socială a raionului.

100

Elaborarea regulamentului pentru activitatea lucrătorilor sociali Majorarea salariului lucrătorilor sociali. Ridicarea nivelului de informare a familiilor şi persoanelor, care pot corespunde cerinţelor pentru primirea ajutorului social şi a altor servicii sociale.

-

Crearea şi dezvoltarea sistemului de instruire profesională pentru asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități pentru ai asigura cu lucru Adaptarea infrastructurii de transport şi a altor sfere la necesităţile persoanelor cu dizabilități

-

-

De a îmbunătăţi activitatea organelor de tutelă din componenţa organelor de administrare publică raională şi locale. De a efectua monitorizări periodice şi evaluare a activităţii acestora De a dezvolta şi diversifica serviciile sociale, alternative formelor instituţionale

Îndeplinirea insuficientă a drepturilor şi asigurarea protecţiei copiilor, aflaţi în dificultate.

101

-

Luarea la evidenţă de către organele de tutelă a copiilor din raion, a căror părinţi sunt plecaţi peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Dezvoltarea formei serviciilor sociale de tip atît public, cît şi familial, şi anume: centre de zi, centre de amplasate temporală a copiilor, case de copii de tip familial şi altele.

1.6.1.2.

Asistenţa medicală

În ultimii ani, în raionul Orhei s-a conturat o anumită tendinţă de ameliorare a indicatorilor principali a stării de sănătate a populaţiei. Aceasta ne-o confirmă şi reducerea mortalităţii populaţie, îndeosebi a mortalităţii infantile. În anul 2014 natalitatea populaţiei a constituit 12,5 persoane, calculată la 1000 locuitori ai raionului, fiind mai mare, decît în anul 2012 (12,0 pers.). În anul 2014 mortalitatea populaţiei a constituit 11,9 persoane, calculată la 1000 locuitori ai raionului, fiind mai mică, decît în anul 2012 (12,8 pers.). În anul 2014 mortalitatea populaţiei raionului a fost 11,9 pers. şi nu a depăşit nivelul mediu pe raioanele ţării, care în anul 2014 constituie 12,2 pers. S-a redus mortalitatea infantilă în raionul Orhei. Dacă în anul 2012 din 1000 copii născuţi-vii au murit 8,5 copii cu vîrsta pînă la 1 an, deja în anul 2014 – 5,1 copii sau de 0,6 ori mai puţin. Mortalitatea infantilă în ultimul an de cercetare (5,1 copii) a fost mai mică decît nivelul mediu pe raioanele ţării, care în anul 2014 a constituit 10,3 copii. Desigur, pozitiv este faptul, că în 2 ani de cercetare – 2012, 2014 nu a avut loc nici un caz de mortalitate maternă, direct legat de motive obstetriciene. Numai în anul 2013 au fost înregistrate 69,5 cazuri de mortalitate maternă, ce ţin direct de complicaţiile sarcinii, naşterii şi lăuziei. În mediu pe raioanele ţării astfel de cazuri calculate la 100 mii copii născuţi vii, au fost fixate 16,8 cazuri în anul 2014. Tabelul 40. Mortalitatea populaţiei în raionul Orhei, pers. INDICATORI

Anii

Natalitatea (la 1000 locuitori) Mortalitatea (la 1000 locuitori) Mortalitatea infantilă (la 1000 născuţi vii ) Mortalitatea maternă (la 100 mii născuţi vii )

2012 12,0 12,8 8,5 -

2013 12,0 11,5 11,3 69,5

2014 12,5 11,9 5,1 -

Informativ: mediu pe raioane ţării în anul 2014 11,5 12,2 10,3 16,8

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Demografia. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/9._demografia.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Demografia. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/09._demografia.pdf]

Structura mortalităţii generale în raionul Orhei se caracterizează prin tendinţe similare înregistrate la nivel de total ţară. Astfel, cele mai multe decese (peste 50 la sută) au la bază bolile aparatului cardiovascular urmate de tumori şi bolile aparatului digestiv. Mortalitatea generală în ultimii 10 ani relevă o creştere continuă a deceselor cauzate de tumori, deplasându-se de pe locul trei pe locul doi în lista principalelor cauze de deces. În proporţie de 96-99 la sută din această categorie de decese au fost determinate de tumorile maligne. Tabelul 41. Structura mortalităţii generale după principalele cauze de deces (în %) BCV

Tumori

Anii 2004 2005 2006 2007 2008

Aparatul digestiv

Traume şi otrăviri

Aparatul respirator

Alte cauze

Orhei

RM

Orhei

RM

Orhei

RM

Orhei

RM

Orhei

RM

Orhei

RM

54.4 51.1 54.0 51.4 57.0

56.6 56.3 55.8 56.2 56.0

10.1 10.8 12.0 11.2 12.1

12.2 11.7 12.8 12.7 13.4

14.1 15.4 14.3 15.6 12.6

10.1 10.3 10.2 9.9 9.6

9.1 9.4 10.0 10.1 7.4

8.8 8.7 8.7 8.5 8.5

7.2 8.7 5.2 5.0 5.8

6.0 6.4 6.1 6.0 5.9

5.1 4.6 4.5 6.7 5.1

6.3 6.6 6.4 6.7 6.6

102

2009 2010 2011 2012 2013

54.0 55.7 53.8 55.7 55.3

56.1 56.2 57.4 57.7 58.2

14.0 13.1 16.1 13.0 17.0

13.6 13.1 14.5 14.5 15.5

13.9 13.0 12.4 14.0 12.0

9.8 10.0 9.1 9.3 8.8

8.5 9.3 7.9 6.4 8.1

8.2 8.5 7.8 7.8 7.4

3.7 4.0 4.6 4.1 3.3

5.5 5.6 4.8 4.4 4.5

5.9 4.9 5.2 6.8 4.3

6.8 6.6 6.4 6.3 5.6

Sursa: Profilul de sănătate a populaţiei raionului Orhei şi factorii ce o determină.

La valori net superioare comparativ cu indicatorii medii pe ţară, se menţine şi mortalitatea în vîrsta aptă de muncă, condiţionată de maladii nontransmisibile, inclusiv maladiile aparatului circulator, digestiv, tumori, traume şi otrăviri, precum şi boli ale aparatului respirator. Tabelul 42. Structura mortalităţii populaţiei în vîrsta aptă de muncă Maladii

Tumori Aparatul circulator Aparatul respirator Aparatul digestiv Traume şi otrăviri

Indicatori

100 mii % 100 mii % 100 mii % 100 mii % 100 mii %

2009

2010

2011

2012

2013

Orhei

RM

Orhei

RM

Orhei

RM

Orhei

RM

Orhei

RM

122,8 18,6 146,6 22,2 42,9 6,5 151,4 22,9 125,1 19,0

96,1 18,2 136,2 25,8 34,3 6,5 85,8 16,3 107,9 20,4

111,6 18,0 135,4 21,8 42,7 6,9 135,4 21,8 141,3 22,8

97,7 17,5 147,5 26,4 37,4 6,7 94,4 16,9 114,2 20,5

125,9 21,7 129,5 22,3 49,9 8,6 111,7 19,2 104,6 18,0

92,7 20,3 121 26,5 25,7 5,6 70,1 15,4 94,9 20,8

108,8 19,4 143,4 25,6 45,4 8,1 116 20,7 90,9 16,2

93,1 20,4 124,1 27,2 25,2 5,5 72,2 15,8 90,9 19,9

114,5 22,4 125,3 24,5 28,9 5,7 92,8 18,1 104,5 20,5

91,1 21,7 113,0 26,9 24,8 5,8 64,6 15,4 85,5 20,3

Sursa: Profilul de sănătate a populaţiei raionului Orhei şi factorii ce o determină.

Prevalenţa generală a populaţiei raionului calculată la 10 mii locuitori are o tendinţă de scădere constituind în anul 2014 – 5569,2 cazuri, faţă de 5696,9 cazuri – în anul 2012. Totodată, prevalenţa copiilor pînă la 18 ani calculată la 10 mii locuitori are o tendinţă de scădere constituind în anul 2014 – 4678,9 cazuri, faţă de 5268,1 cazuri – în anul 2012. Tabelul 43. Prevalenţa generală a populaţiei (la 10 mii locuitori de vîrstă respectivă), pers. Anii INDICATORI Prevalenţa generală a populaţiei - total inclusiv copii pînă la 18 ani din care: - bolile aparatului digestiv - bolile sistemului nervos - bolile ochiului şi anexelor sale - bolile aparatului respirator - bolile aparatului circulator

Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014

2012

2013

2014

5696,9 5268,1

5301,9 4847,0

5569,2 4678,9

6407,3 5979,7

842,8 166,8 200,7 752,3 1079,9

844,1 154,6 210,5 698,0 1132,1

842,0 146,2 211,9 722,5 1187,0

838,9 163,5 159,5 1046,9 1539,3

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Incidenţa şi prevalenţa generală a populaţiei. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/11._incidenta_si_prevalenta_generala.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Incidenţa şi prevalenţa generală a populaţiei.

103

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/11._incidenyua_ni_prevalenyua_general_a_populayuiei.pdf]

O anumită nelinişte provoacă situaţia cu prevalenţa unor boli infecţioase „social determinate”. În anii 2012-2014 a fost observată o reducere a morbidităţii populaţiei de tuberculoză: nivelul acesteia în anul 2014 a fost 137,3 pers. la 100 mii locuitori, ceea ce este cu 1,4 ori mai mare, decît mărimea medie pe raioanele ţării – 96,4 pers. la 100 mii locuitori. În acelaşi timp menţionăm reducerea mortalităţii prin tuberculoză - în anul 2014, care a constituit 4,8 pers. la 100 mii locuitori, în timp ce în anul 2012 – 12,7 pers. Privitor la prevalenţa narcomaniei din perioada anilor 2012-2014 atare indicator s-a micşorat, constituind în anul 2014 - 35,1 pers. la 100 mii locuitori, iar în anul 2012 – 40,6 pers. la 100 mii locuitori. În anul 2014 acest indicator a fost cu 2,1 ori mai mic decît nivelul mediu pe raioanele ţării (73,6 pers. la 100 mii locuitori). Totodată, prevalenţa narcomaniei în raionul Orhei este mai mică, decît în unele raioane vecine – Rezina (43,0 pers. la 100 mii locuitori), Ungheni (121,8 pers. la 100 mii locuitori), Străşeni (100,9 pers. la 100 mii locuitori), Ialoveni (233,1 pers. la 100 mii locuitori) şi Anenii Noi (266,1 pers. la 100 mii locuitori). În anii 2012-2014 prevalenţa alcoolismului calculată la 100 mii locuitori s-a micşorat de la 2488,6 pers. pînă la 2276,6 pers. Prevalenţa alcoolismului populaţiei raionului Orhei este cu 1,6 ori mai mare decît nivelul mediu pe ţară (1388,4 pers. la 100 mii locuitori) şi semnificativ mai mare, decît în unele raioanele vecine: Străşeni (1051,7 pers. la 100 mii locuitori), Ungheni (967,9 pers. la 100 mii locuitori), Dubăsari (419,4 pers. la 100 mii locuitori) şi Criuleni (1020,7 pers. la 100 mii locuitori). Totuşi ponderea femeilor aflate la evidenţă din numărul total de bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice s-a majorat în ultimii ani, dar în anul 2014 atare indicator este puţin mai mic cu 0,3 p.p. (16,9%) decît nivelul mediu pe toate raioanele Republicii Moldova (17,2%). Situaţia cu incidenţa bolilor venerice s-a îmbunătăţit. În anii 2012-2014 calculată la 100 mii locuitori incidenţa prin sifilis s-a redus de la 60,4 pers. pînă la 34,3 pers. sau cu 1,76 ori. Indicatorul anului 2014 este mai mic faţă de nivelul mediu pe ţară (46,9 pers.). Incidenţa prin gonoree, calculată la 100 mii locuitori s-a micşorat de la 18,3 pers. pînă la 9,6 pers. sau cu 1,9 ori. Indicatorul anului 2014 este mai mic de 2,24 ori decît nivelul mediu pe ţară (21,5 pers. la 100 mii locuitori). Incidenţa prin scabie s-a micşorat de la 19,9 pers. pînă la 4,8 pers. la 100 mii locuitori. Indicatorul anului 2014 este mai mic cu 6,2 ori decît nivelul mediu pe ţară (29,9 pers. la 100 mii locuitori). Tabelul 44. Prevalenţa şi incidenţa unor boli infecţioase „social determinate” (la 100 mii locuitori) Indicatori

Anii

Incidenţa prin tuberculoză, pers. Mortalitatea prin tuberculoză toate formele, pers. Prevalenţa prin narcomanie, pers. Incidenţa prin sifilis, pers. Incidenţa prin gonoree, pers. Incidenţa prin scabie, pers. Prevalenţa prin alcoolism, pers. inclusiv: - prin psihoze alcoolice, pers. Ponderea femeilor aflate la evidenţa din numărul

104

2012

2013

2014

Informativ: mediu pe raioane ţării în anul 2014

152,8 12,7 40,6 60,4 18,3 19,9 2488,6 39,0 9,8

107,6 5,6 38,3 66,2 23,1 7,2 2396,7 27,9 13,1

137,3 4,8 35,1 34,3 9,6 4,8 2276,6 50,3 16,9

96,4 10,2 73,6 46,9 21,5 29,9 1388,4 24,5 17,2

total bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice, % Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Morbiditatea populaţiei prin maladii specifice. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/12._incidenta_prin_maladii_specifice.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 – Morbiditatea populaţiei prin maladii specifice. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/12._morbiditatea_populayuiei_prin_maladii_specifice.pdf]

Acordarea asistenţei medicale populaţiei raionului Orhei este realizată prin intermediul unei reţele vaste de instituţii medico-sanitare publice şi private, amplasate pe întreg teritoriul raionului. Resursele sistemului sănătăţii din raionul Orhei, la finele anului 2014 a fost constituit din următoarele instituţii medico-sanitare şi farmaceutice: a) Instituţii medico-sanitare republicane şi desconcentrate în teritoriu: - Centrul de Sănătate Publică Orhei; - Substaţia raională de asistenţă medicală de urgenţă (AMU) Orhei cu 4 puncte AMU; - IMSP Spitalul de psihiatrie şi ftiziopneumologie cu capacitatea de 200 paturi. b) Instituţii medico-sanitare publice raionale: - IMSP Spitalul raional Orhei cu capacitate de 410 paturi; - IMSP ale sistemului de asistenţă medicală primară care sunt reprezentate de către structurile teritoriale ale Centrelor de Sănătate nr.1 şi nr.2 din or. Orhei şi celor din localităţile Peresecina, Teleşeu, Morozeni, Pelivan, Ciocîlteni, Brăviceni, Susleni, Chiperceni, Isacova, Ghetlova, Ivancea, Bulăieşti, Cucuruzeni; c) Instituţii medico-sanitare private: - Centre medicale – 6; - Cabinete stomatologice – 15; - Cabinete ginecologice – 2; - Laboratoare clinice – 1; - Farmacii – 22. Tabelul 45. Reţeaua instituţiilor medico-sanitare în raionul Orhei Total instituţii

2012 2013 2014

Inclusiv Spitale raionale

Instituţii AMP, CMF, CS

1 1 1

8 11 15

10 13 17

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 - Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/02._resursele_ocrotirii_sanatatii.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/2._resursele_ocrotirii_sntyuii.pdf]

1.6.1.2.1.

Activitatea de staţionar

Din punct de vedere teritorial în raion activează un spital de nivel raional IMSP Spitalul raional Orhei. În anul 2014, numărul total de paturi în spital a fost 410 sau 32,8 paturi la 10 105

mii locuitori. Număr mediu zile-pat utilizat în an a fost 263. Nivelul de spitalizare a bolnavilor 11,7 la 100 locuitori. Ponderea de utilizare a patului pe an 82,3%. Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat – 7 zile. Rotaţia unui pat constituie 36. Letalitatea de staţionar constituie 1,8 pers. Existenţa unui număr atît de însemnat de paturi de spital a determinat nivelul ridicat de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital. Gradul de asigurare a populaţiei raionului cu paturi în anul 2014 a constituit 32,8 paturi de spital la 10 mii locuitori, ceea ce este mai mare decît mediu pe raioanele ţării (28,8 paturi la 100 mii locuitori). Acesta nu este cel mai înalt nivel de asigurare cu paturi de spital printre toate raioanele ţării. Totodată, asigurarea cu paturi de spital în raionul Orhei este mai mare, decît în raioanele vecine - Ungheni (la 10 mii locuitori revin 29,0 paturi de spital), Teleneşti (la 10 mii locuitori revin 25,4 paturi de spital), Şoldăneşti (la 10 mii locuitori revin 32,0 paturi de spital), Rezina (la 10 mii locuitori revin 29,4 paturi de spital), Nisporeni (la 10 mii locuitori revin 27,3 paturi de spital) şi Străşeni (la 10 mii locuitori revin 20,8 paturi de spital). Nivelul ridicat de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital a creat premise favorabile pentru spitalizarea persoanelor bolnave. Nivelul de spitalizare a bolnavilor în anul 2014 la 100 locuitori a constituit 11,7 pers., cea ce este puţin mai mare decît nivelul mediu pe raioanele ţării (11,2 pers. la 100 locuitori). În acelaşi timp acest nivel este mai mic decît în raioanele vecine: Şoldăneşti – 11,8 pers., Hînceşti – 12,8 pers.; şi mai mare decît în Străşeni – 8,3 pers., Ialoveni – 5,0 pers., Criuleni – 9,6 pers., Anenii Noi – 8,9 pers. În anii 2012-2014 numărul mediu de zile-paturi utilizat întru-n an s-a redus de la 277 în anul 2012 pînă la 263 în anul 2014. Tabelul 46. Activitatea de staţionar Indicatori

Anii

Numărul paturi la 10 mii locuitori, un. Nivelul de spitalizare a bolnavilor la 100 locuitori, pers. Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat, zi Letalitatea de staţionar Număr mediu zile-pat utilizat în an Ponderea de utilizare a patului pe an, % Rotaţie pat

2012

2013

2014

34,3 12,1

34,3 12,0

32,8 11,7

Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014 28,8 11,2

8 1,8 277 86,5 35

8 1,4 269 84,0 35

7 1,8 263 82,3 36

7 1,5 291 90,9 39

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Activitatea de staţionar. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/04._activitatea_de_stationar.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Activitatea de staţionar. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/4._activitatea_de_stayuionar.pdf]

1.6.1.2.2.

Asistenţa medicală primară (AMP)

AMP este cea mai eficientă, din punctul de vedere a costurilor, formă de îngrijire medicală, care a avut cea mai mare influenţă asupra indicatorilor de sănătate. Pe parcursul anului 2014 în instituţiile de asistenţă medicală de ambulatoriu au fost efectuate 621049 vizite, ceea ce este mai puţin decît în anul 2012 – 602474 vizite. În rezultat numărul mediu de vizite 106

într-un an la un locuitor, care locuieşte în sectorul deservit a constituit 5,0 unităţi (faţă de 4,8 un. în anul 2012). În anul 2014 acest indicator a fost mai mare, decît nivelul mediu pe raioanele ţării (4,8 unităţi). În anul 2014 numărul mediu de vizite la medicul de familie a constituit 314128, ceea ce este mai mare, decît în anul 2012. În rezultat numărul de vizite la medicul de familie într-un an la un locuitor, care locuieşte în raionul deservit în anul 2014 a constituit 2,5 un., dar în anul 2012 - 2,4 un. Conform acestui indicator raionul Orhei nu depăşeşte nivelul mediu pe raioanele ţării (2,6 un. în anul 2014). În total, ponderea vizitelor cu scop profilactic în anul 2014 a constituit 21,6% (în anul 2012 – 24,2%), inclusiv a adulţilor 12,2% (în anul 2012 – 15,9%) şi a copiilor pînă la 18 ani – 48,7% (în anul 2012 – 49,5%). Ponderea vizitelor la domiciliu cu scop profilactic – 18,9% (în anul 2012 – 15,3%). Tabelul 47. Asistenţa medicală primară Anii Indicatori Vizite în instituţiile de asistenţă medicală de ambulatoriu – total, abs. Număr mediu vizite în an la 1 locuitor, care locuieşte în raionul deservit, unităţi Vizite la medic de familie, abs. Număr mediu vizite la medic de familie în an la 1 locuitor, care locuieşte în raionul deservit, unităţi Ponderea vizitelor cu scop profilactic, % - inclusiv a adulţilor, % - inclusiv a copiilor 0-8 ani, % Ponderea vizitelor la domiciliu cu scop profilactic, %

2012

2013

2014

602474

579353

621049

Informativ: total\mediu pe raioanele ţării în anul 2014 12444215

4,8

4,6

5,0

4,8

300589 2,4

287971 2,3

314128 2,5

6827151 2,6

24,2 15,9 49,5 15,3

25,3 18,9 43,4 18,7

21,6 12,2 48,7 18,9

32,2 24,6 50,3 33,8

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Asistenţă medicală de ambulatoriu şi asistenţă medicală de urgenţă. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/06._amp_si_de_urgenta.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Asistenţă medicală de ambulatoriu şi asistenţă medicală de urgenţă. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/6._asistenyua_medical_de_ambulator_ni_asisrenyua_medic al_de_urgenyu.pdf]

1.6.1.2.3.

Asistenţa medicală de urgenţă (AMU)

Populaţiei raionului Orhei i se acordă asistenţa medicală de urgenţă în regim non-stop. În total, în raion există: 1 substaţie de AMU şi 4 puncte de AMU. Numărul apeluri prin telefon în dispeceratul central «903» al staţiei de AMU în anul 2014 a constituit 38428 apeluri, din care solicitări efectuate – 37994, inutile – 434. În total numărul solicitări a constituit 303,3 solicitări la 1000 locuitori. Numărul solicitări la 1000 locuitori urbani a constituit 383,4. Numărul solicitări la 1000 locuitori rurali a constituit 273,9. Ponderea solicitărilor efectuate de medici – 45,4%. În anul 2014 asistenţa medicală de urgenţă a fost acordată 39475 pers., de către echipa generală (de medici) – 14280 pers. (12861 pers. în anul 2012), de echipe specializate – 3059 pers. (4081 pers. în anul 2012), de echipa de felceri – 20801 pers. (25162 pers. în anul 107

2012). Numărul deceselor în prezenţa echipelor de asistenţă medicală de urgenţă în anul 2014 a constituit 13 pers. (în anul 2012 – 11 pers.). Numărul bolnavilor ambulatoriu deserviţi (adresaţi de sine stătător) în anul 2014 – 1335 pers. (în anul 2012 – 369 pers.). Numărul mediu de solicitări la o echipă de AMU într-o tură în anul 2014 – 14,87 (în anul 2012 – 16,5). 1.6.1.2.4.

Cadrele medicale

Completarea instituţiilor medico-sanitare cu medici are o tendinţă de reducere constituind în anul 2012 – 81,1% faţă de 74,8% – în anul 2014. În sectorul spitalicesc acest indicator a scăzut de la 94,6% în anul 2012 pînă la 76,3% în anul 2014, adică cu 18,3 p.p.; în sectorul de asistenţă medicală primară – de la 74,3% pînă la 73,2%, adică cu 1,1 p.p.; în secţia consultativă – de la 89,7% pînă la 83,9%, adică cu 5,8 p.p. Tabelul 48. Completarea instituţiilor medico-sanitare cu medici, % Anii 2012

2013

2014

81,1

78,3

74,8

Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014 82,2

Sectorul spitalicesc

94,6

85,6

76,3

91,0

Sectorul de asistenţă medicală primară

74,3

72,5

73,2

84,2

Secţia consultativă

89,7

94,9

83,9

86,6

Indicatori Total inclusiv

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 - Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/02._resursele_ocrotirii_sanatatii.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/2._resursele_ocrotirii_sntyuii.pdf]

Numărul total de medici în raion s-a redus puţin de la 217 pers. în anul 2012 pînă la 202 pers. în anul 2014. Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu medici a constituit 16,1 pers. în anul 2014 (în anul 2011 – 17,3 pers.). Conform acestui indicator raionul Orhei depăşeşte nu numai nivelul mediu pe raionalele ţării (15,8 pers. la 10 mii locuitori), dar şi raioanele vecine – Ialoveni (17,5 pers. la 10 mii locuitori), Criuleni (16,8 pers. la 10 mii locuitori), Anenii Noi (16,5 pers. la 10 mii locuitori). Tabelul 49. Cadrele medicale Anii Indicatori Numărul total de medici, pers. inclusiv – numărul medicilor de familie, pers. Gradul de asigurare a populaţiei cu medici - total, pers. la 10 mii locuitori Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie, pers. la 10 mii locuitori Numărul total al asistentelor medicale, pers. Gradul de asigurare a populaţiei cu asistente medicale, pers. la 10 mii locuitori

108

2012

2013

2014

217 46

207 45

202 44

Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014 4110 1069

17,3

16,3

16,1

15,8

3,7

3,4

3,5

4,1

438

436

442

9333

34,9

34,8

35,3

36,0

Ponderea medicilor cu categorii de calificare superioară, % Ponderea personalului medical mediu cu categorii de calificare superioară, %

57,4

57,5

60,4

56,1

55,2

54,2

42,2

63,0

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 - Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/02._resursele_ocrotirii_sanatatii.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/2._resursele_ocroirii_sntyuii.pdf]

Numărul medicilor de familie s-a micşorat de la 46 pers., în anul 2012 pînă la 44 pers. în anul 2014. Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie a constituit 3,5 pers. în anul 2014 (în anul 2012 – 3,7 pers.). Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie nu depăşeşte nivelul mediu pe raioane, care constituie 4,1 pers. în anul 2014. Numărul asistentelor medicale s-a majorat de la 438 pers. în anul 2012 pînă la 442 pers. în anul 2014. Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu asistente medicale a constituit 35,3 pers. în anul 2014 (în anul 2012 – 34,9 pers.). Dar, trebuie menţionat că acest nivel este mai mic decît nivelul mediu pe raioanele ţării (36,0 pers.), precum şi decît nivelul mediu pe raioanele vecine: Rezina (36,6 pers.), Ungheni (37,8 pers.), Şoldăneşti (38,2 pers.). Totodată, este mai mare decît în raioanele vecine: Nisporeni (33,1 pers.), Ialoveni (23,8 pers.), Hînceşti (28,7 pers.), Dubăsari (16,7 pers.), Criuleni (28,8 pers.), Străşeni (26,5 pers.). Aspectul pozitiv este creşterea ponderii medicilor cu categorii de calificare superioară. În anul 2014 ponderea medicilor cu categorii de calificare superioară a fost 60,4%, în timp ce în anul 2012 – 57,4%, creştere cu 3,0 p.p. În acelaşi timp, în anul 2014 ponderea personalului medical mediu cu categorii de calificare superioară a fost 42,2%, în timp ce în anul 2012 – 55,2%, adică în scădere cu 13,0 p.p. Asistenţa stomatologică. Pe parcursul anilor 2012-2014 în raionul Orhei au funcţionat 2 instituţii stomatologice, dintre care 1 – policlinica stomatologică, 1 - instituţie medicosanitară, care au secţii (cabinete) stomatologice. Numărul vizite la stomatologi şi dentişti în perioada anilor 2012-2014 s-a majorat, deci în anul 2014 numărul vizite la stomatologi au fost 39084 în timp ce în anul 2012 – 37729. Numărul vizitelor la stomatologi şi dentişti la 10 mii locuitori în anul 2014 a fost 31,2, iar în anul 2012 – 30,0. Tabelul 50. Asistenţa stomatologică Anii Indicatori Instituţii stomatologice - total din ele: - policlinici stomatologice - instituţii medico-sanitare, care au secţii (cabinete) stomatologice Numărul vizite la stomatologi şi dentişti - total inclusiv de către copii 0-18 ani, pers. Numărul vizite la stomatologi şi dentişti la 10 mii locuitori inclusiv la 100 copii 0-18 ani, pers.

109

2012

2013

2014

2

2

2

Informativ: total pe raioanele ţării în anul 2014 169

1 1

1 1

1 1

26 143

37729 23546 30,0

40128 24228 32,0

39084 24021 31,2

623230 321505 24,0

88,4

92,5

92,4

59,4

Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Activitatea secţiilor (cabinetelor) curativ-auxiliare. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/13._activitatea_serviciilor_auxiliare.pdf]; Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Activitatea secţiilor (cabinetelor) curativauxiliare. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/aunturi/13._activitatea_secyuiilor_cabinetelor_curativauxiliare.pdf]

Principalele probleme CAUZE

EFECTE

• Un grad mai scăzut, decît în mediu pe raioanele ţării, de asigurare a populaţiei cu medici de familie şi asistente medicale. • O repartizare inegală a personalului medical în profil „oraş-sat”

O asigurare limitată a populaţiei, îndeosebi rurale, cu cadre medicale.

PROBLEMA PRINCIPALĂ

• Îmbunătățirea asigurării cu cadre medicale • Majorarea acoperirii populaţiei rurale cu servicii medicale de calitate

• O pondere mai redusă decît media pe raioanele ţării a medicilor de calificare înaltă.

Nivelul scăzut de cultură sanitaromedicală a populaţiei, îndeosebi rurale.

Nivelul scăzut al remunerării munci, mai ales al asistentelor medicale.

• Cea mai frecventă boală în rândurile populaţiei este tuberculoza, iar cauza este condiţiile dificile de viaţă ale unei categorii de persoane (sărăcia);

• O atitudine inadecvată a oamenilor faţă de propria sănătate. • O adresare întîrziată a bolnavilor după asistenţă medicală

Ridicarea nivelului de cultură sanitaro-medicală a populaţiei, în special, a familiilor.

Nivelul scăzut şi calitatea inadecvată a serviciilor medicale prestate populaţiei.

Majorarea salariului personalului medical.

Informarea populaţiei privind consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă.

Promovarea unui mod sănătos de viaţă.

• Cazurile de unele boli infecţioase s-a majorat esenţial;

110

• Informarea populaţiei privind consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă se poate face, inclusiv prin intermediul unei reviste locale.

Analiza SWOT PUNCTE FORTE

-

Creşterea natalităţii populaţiei în raion, care constituie 12,5 pers. calculată la 1000 locuitori în anul 2014 fiind mai mare, decît în anul 2012 (12,0 pers.).

-

Nivelul redus al mortalității populației în raion și mortalității infantile comparativ cu anii precedenți. În ultimii ani nu a avut loc nici un caz de mortalitate maternă, direct legat de motive obstetriciene.

-

Tendinţă de scădere atît a incidenţei globale cît şi a prevalenţei. Indicii fiind la nivel net inferior, comparativ cu indicatorii medii pe ţară

-

Diminuarea morbidităţii prin maladii imunodirijabile

-

În total instituții medicale în raion sunt 17, ceea ce este cu 5 mai mult decît în anul 2013 și cu 7 mai mare decît în anul 2013.

-

Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate prin implementarea sistemului de asigurări medicale obligatorii. Tratament adecvat conform standardelor medicale, Protocoalelor Naţionale, protocoalelor instituţionale.

-

Nivelul înalt de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital. Gradul de asigurare a populaţiei raionului cu paturi în anul 2014 a constituit 32,8 paturi de spital la 10 mii locuitori, ceea ce este mai mare decît media pe raioanele ţării (28,8 paturi la 100 mii locuitori). Acesta nu este cel mai înalt nivel de asigurare cu paturi de spital printre toate raioanele ţării.

PUNCTE SLABE

-

Repartizare inegală a personalului medical în profil teritorial “oraş-sat”.

-

Prevalenţa prin alcoolism a populaţiei raionului Orhei este cu 1,6 ori mai mare decît nivelul mediu pe ţară şi, semnificativ mai mare, decît în unele raioane vecine: Străşeni, Ungheni, Dubăsari şi Criuleni. Ponderea femeilor aflate la evidenţă din numărul total de bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice s-a majorat în ultimii ani.

-

Morbiditate sporită prin unele maladii transmisibile, precum tuberculoza, boli diareice acute, etc.

-

Reducerea completării instituţiilor medicosanitare publice cu medici de la 81,1% în anul 2012 pînă la 74,8% în anul 2014. Reducerea numărului total de medici în raion de la 217 pers. în anul 2012 pînă la 202 pers. în anul 2014. Reducerea numărului medicilor de familie de la 46 pers., în anul 2012 pînă la 44 pers. în anul 2014. Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie nu depăşeşte nivelul mediu pe raioane şi constituie 4,1 pers. în anul 2014.

-

Un nivel scăzut de remunerare a muncii, în special a asistentelor medicale.

-

Un nivel redus a culturii sanitare a populaţiei, îndeosebi din localităţile rurale

111

OPORTUNITĂŢI

-

-

AMENINŢĂRI

Atenţia crescîndă a organelor administraţiei publice centrale şi locale ale raionului faţă de problemele sănătăţii populaţiei. Efectuarea politicii de descentralizare a administraţiei publice, transferarea la nivel local (raional) rezolvarea problemelor de sănătate a populaţiei şi a resurselor financiare şi materiale corespunzătoare.

-

Majorarea acoperirii cu asigurare medicală obligatorie a populaţiei raionului.

-

Utilizarea proiectelor investiţionale pentru modernizarea infrastructurii medicale a raionului.

1.6.1.2.5.

-

Păstrarea decalajului semnificativ între calitatea serviciilor medicale prestate populaţiei urbane şi rurale.

-

Vîrsta înaintată a lucrătorilor medicali, lipsa specialiştilor tineri, în special în localităţile rurale.

-

Raza mare de deservire medicală a populaţiei rurale.

-

Sistemul ineficient de remunerare şi stimulare a muncii împreună cu condiţiile nesatisfăcătoare de muncă, determină plecarea personalului medical din sistemul de ocrotire a sănătăţii.

-

Instabilitatea economică şi limitările legate de aceasta a finanţării sistemului ocrotirii sănătăţii din mijloacele bugetului de stat.

Recomandări

Recomandarea

• Asigurarea acoperirii cu cadre medicale a instituţiilor medicale, în special în localităţile rurale. • Asigurarea creşterii ponderii medicilor şi a personalului mediu medical de categorie înaltă, îndeosebi în localităţile rurale.

• Excluderea treptată din sectorul spitalicesc a prestării serviciilor non-medicale.

Puncte slabe şi/sau ameninţările care necesită a fi soluţionate prin intermediul recomandării • Un grad scăzut de asigurare, decît pe raioanele ţării, a populaţiei cu medici şi cu asistente medicale. • O repartizare inegală a personalului medical în profil “oraş-sat”. • Un raport mai scăzut, decît pe raioanele ţării, a ponderii medicii și personalului medical de calificare înaltă.

Utilizarea ineficientă a infrastructurii spitaliceşti.

Resurse şi puncte forte utilizate pentru generarea recomandărilor în vederea soluţionării problemelor

• Atingerea nivelului mediu pe raioane de asigurare a populaţiei cu cadre medicale, inclusiv de calificare înaltă. • Îmbunătăţirea repartizării teritoriale a personalului medical în profil „oraşsat”.

• Externalizarea serviciilor spitaliceşti non-medicale • Reprofilarea fondului

112

• Efectuarea reprofilării paturilor de profil în paturi pentru îngrijire de lungă durată a bolnavilor cu boli cronice.

Crearea în instituţiile medicale a condiţiilor de muncă decente pentru personalul medical şi a condiţiilor normale pentru tratarea oamenilor bolnavi.

Elaborarea la nivel naţional a proiectului de modificare a legislaţiei cu privire la remunerarea muncii în sectorul bugetar.

spitalicesc de paturi

Baza tehnico-materială a instituţiilor medicale este perimată.

Consolidarea bazei tehnicomateriale ale sănătăţii.

Nivelul redus de remunerare a muncii, îndeosebi a asistentelor medicale.

Majorarea remunerării muncii lucrătorilor medicali.

Consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă.

Promovarea unui mod sănătos de viaţă.

• Informarea populaţiei privind consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă. • Intensificarea activităţilor de promovare a modului sănătos de viaţă, precum şi intensificarea aspectelor de conlucrare cu sursele mass-media în domeniul promovării sănătăţii şi informării populaţiei despre comportamentele cu risc pentru sănătate.

Aprobarea şi susţinerea financiară a Programelor teritoriale orientate atît spre profilaxia şi combaterea maladiilor cît şi spre menţinerea şi fortificarea sănătăţii populaţiei. Reieşind din faptul că în mediul rural se determină o asigurare insuficientă cu cadre medicale, este necesară intervenţia APL în recrutarea tinerilor specialişti asigurându-le condiţii optime de muncă şi de trai. Dezvoltarea unor domenii specifice ce ţin de sănătatea populaţiei în vîrstă, inclusiv crearea şi dezvoltarea Centrelor de plasament pentru vârstnici, dezvoltarea pe lîngă Spitalul raional Orhei a secţiei de geriatrie, etc.

113

1.6.2. Sistemul educaţional

Sistemul de învățămînt din raionul Orhei, stă la baza activităţii desfăşurate şi acţiunilor întreprinse prin realizarea obiectivelor cuprinse în priorităţile de dezvoltare a raionului în anul 2014, programul de dezvoltare social – economică a raionului Orhei2 şi altor programe şi strategii, aprobate prin deciziile Consiliului Raional. În anul 2014 DÎTS şi–a exercitat în mod corespunzător prerogativele stabilite prin Legea privind administrația publică locală în calitatea sa de subdiviziune a CR. Respectiv, anul 2014 a fost marcat de două mari evenimente ce semnifică o reformă profundă a educaţiei de toate nivelurile, şi care facilitează integrarea sistemului de învățămînt din Republica Moldova în aria europeană a educaţiei: Aprobarea Codului Educaţiei şi Aprobarea Strategiei “Educaţia 2020”. În acest context, procesul educaţional este susţinut de o serie de documente de politici implementate şi monitorizate: • • • • • • • • •

Strategia Naţională de Dezvoltare ” Moldova 2020”; Strategia Naţională ”Educaţia pentru toţi”, pe anii 2004-2015 şi Planul naţional de acţiuni ”Educaţia pentru toţi”; Proiecte de legi, proiecte de hotărâri ale Guvernului R. Moldova; Ordine privind activitatea de bază a Ministerului Educaţiei; Legea privind administrația publică locală; Hotărâri de Guvern; Decizii ale Consiliului Raional; Programul de dezvoltare a educației in raion; Planul anual de activitate.

Implementarea reformei structurale în educaţie urmăreşte realizarea obiectivului, asigurarea accesului pentru toţi copiii la educaţia de calitate. Educaţia de calitate poate fi asigurată în instituţiile ce-şi desfăşoară procesul educaţional în clădiri – tip, ce întrunesc regulile şi 2

Detalii pe: http://or.md/Doc/RAPOR%20Direc%C5%A3ia%20%C3%8Env%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%AEnt%202014.pdf

114

normativele sanitaro – epidemiologice unice privind amenajarea, întreţinerea şi organizarea regimului în şcoli. Reorganizarea instituţiilor de învățămînt se efectuează prin modificarea statutului acestora sau prin lichidare. Reforma structurală în educaţie a început să fie implementată în raionul Orhei din anul de studii 2011-2012, în această perioadă au fost optimizate 5 instituţii de învățămînt. Respectiv, cinci şcoli medii au fost reorganizate la decizia Consiliului raional. În ultimii trei ani de studii au fost reorganizate/închise 24 instituţii de învățămînt iar în 26 de localităţi nu sunt instituţii de învățămînt preuniversitar. Tabelul 51. Optimizarea instituţiilor de învățămînt în raionul Orhei, în perioada 2010-2014

Nr. d/o

Instituţia

Anul Tipul reorganizării, optimizării lichidării

Localitatea unde sunt transportaţi elevii după optimizare

Destinaţia clădirii instituţiei de învățămînt optimizat

1

Gimn. Mana

01.09.2011

lichidat

Gimn. Neculăieuca

Primăria Selişte

2

Gimn. Butuceni

01.09.2011

lichidat

Gimn. Trebujeni

Primăria Trebujeni

3

Gimn. Hîjdieni

01.09.2012

lichidat

Gimn. Berezlogi

Primăria Berezlogi

4

Gimn. Susleni

01.09.2012

lichidat

L. T. Susleni

Primăria Susleni

5

Gimnaziu-grădiniţă Izvoare

01.09.2012

reorganizat

Gimn. Pohrebeni

Grădiniţa s. Izvoare

6

Gimn. Şercani

01.09.2014

lichidat

L. T. Bieşti

7

Gimn. Pohorniceni

01.09.2014

lichidat

Gimn. „I. şi D. Aldea Teodorovici”

8

9

Şcoala primarăgrădiniţă Feodoreuca Şcoala primară Tîrzieni

Primăria Pohrebeni Primăria Pohorniceni

01.09.2012

reorganizat

Gimn. Ciocîlteni

Grădiniţa s. Feodoreuca

01.09.2012

lichidat

Gimn. Mălăieşti

Primăria

10

Gimn. Sirota

01.09.2013

reorganizat

L. T. „O. Ghibu”

Mălăieşti Şcoala primară-grădiniţă Sirota

11

Gimn. Hulboaca

01.09.2014

lichidat

Gimn. Ghetlova

Primăria

12

13

Şcoala primară Cucuruzenii de Sus Gimn. Donici

01.09.2012

lichidat

Gimn. Zorile

Ghetlova Primăria

01.09.2014

lichidat

Gimn. Camencea

Cucuruzeni Primăria

115

Şcoala primarăgrădiniţă Lopatna

14

01.09.2012

reorganizat

Gimn. Jora de Sus

Donici Grădiniţa s. Lopatna

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

Sistemul de învățămînt din raionul Orhei este structurat pe următoarele trepte de şcolaritate: educaţia preşcolară, învățămîntul primar, gimnazial şi liceal. Astfel, infrastructura şcolară a raionului în anul 2014 include: 121 instituţii de învățămînt: 63 instituţii preşcolare, 44 gimnazii, 7 licee, o şcoală primară-grădiniţă şi 6 de învăţămînt complementar. În anul de studiu 2014 au activat 1472 cadre didactice, dintre care 529 în instituţiile preşcolare, 252 cadre didactice în învățămîntul primar şi 691 cadre didactice în învățămîntul gimnazial şi liceal. Prin urmare, în anul 2012, se constată o tendinţă de creştere a cadrelor didactice cu 18% faţă de anul 2011. Tabelul 52. Principalii indicatori ai instituţiilor de învățămînt din raionul Orhei, în anul 2014 Nr

Ponderea Instituţii de învățămînt

Numărul total

d/o 1 1.2 1.3 1.4 2 2.1. 2.2. 2.3. 3

din total, % Instituţii de învățămînt preşcolar, din ele:

61

51,3

* grădiniţe * grădiniţe-creşe * centre comunitare pentru educaţie preşcolară Instituţii de învățămînt primar şi secundar Instituţii de învățămînt primar Instituţii de învățămînt secundar gimnazial Instituţii de învățămînt secundar liceal

38 23 0

62,3 37,7% 0

52

43,7

1 44 7

1,9 84,6 13,5

Instituţii extraşcolare

5

4,2

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

Actualmente în instituţiile de învățămînt activează 101 tineri specialişti, dintre care 23 tineri specialişti au fost angajaţi în anul de învățămînt 2013-2014. În anul de studii 2014 –2015 au fost angajaţi –18 cadre didactice. În ultimii 3 ani nici un tînăr specialist n-a abandonat locul de muncă. Un rezultat benefic pentru raionul Orhei este implementarea Proiectului „Educaţia incluzivă a copiilor preşcolari din Republica Moldova”, care a fost realizat pe baza instituţiei preşcolare nr.12 din Orhei, prin sprijinul financiar: ADRA Cehia şi ADRA Moldova. 1.6.2.1.

Învățămîntul preşcolar din raion

Oferta educaţională din învățămîntul preşcolar este asigurată doar de sectorul public. Conform datelor oferite de BNS, în anul 2014, în localităţile raionului Orhei au activat 63 de instituţii preşcolare cu 82 de copii la 100 de locuri, acest trend fiind în creştere. Numărul instituţiilor preşcolare este în creştere, or în 2008 s-au înregistrat 59 de instituţii, iar în 2014 – 63 de instituţii preşcolare. În 59 de instituţii preşcolare limba de instruire este limba română, iar în 4 instituţii limba de instruire este rusa. Respectiv, în anul 2014 în grădiniţele 116

din raion au fost deschise 3 grupe de copii: 1 grupă – grădiniţa Ciocîlteni şi 2 grupe – Chiperceni. Tabelul 53. Principalii indicatori ai instituţiile preşcolar din raionul Orhei, în perioada 2010-2014 Anul

2010

2011

2012

2013

2014

Grădiniţă

61

63

63

63

63

Şcoală-grădiniţă Forma de proprietate Limba de educaţie: Româna Rusa Personal didactic Studiile: Superioare Medii de specialitate Medii Pensionari

1

1

1

1

2

de stat

de stat

de stat

de stat

de stat

54 4 401

59 4 406

59 4 408

59 4 410

59 4 417

Tipul:

125 268 8 21

123 273 10 25

121 277 10 18

129 271 10 21

131 275 11 22

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

În anul 2014, în raionul Orhei, la 100 de locuri în instituţiile preşcolare se atribuie 82 copii, mai puţin decît nivelul înregistrat pe ţară – 86 de copii, ceea ce denotă faptul că instituţiile preşcolare au potenţial nevalorificat. Numărul copiilor înscrişi în cadrul instituţiilor preşcolare a crescut în perioada 2008-2014, de la 4296 de copii la 5135 de copii sau cu o creştere de 20%. Respectiv, în anul 2014 din total copii 91,3% sunt copii cu vîrsta de 3 şi peste, iar 8,7% reprezintă copii pînă la 3 ani, această pondere este în scădere cu 0,9 p.p. faţă de anul 2013. Tabelul 54. Evoluţia copiilor în cadrul instituţiilor preşcolare din raionul Orhei, în perioada 2008-2014 Anii

Nr. de copii

%, din copii cu vîrsta pînă la 3 ani

%, din copii cu vîrsta de 3 ani şi peste

2008

4296

0,0

90,0

2009 2010 2011 2012 2013 2014

4047 4477 4638 4803 5057 5135

9,2 9,0 7,5 6,5 9,6 8,7

90,8 91,8 92,5 93,5 90,4 91,3

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS

În anul 2014 numărul cadrelor didactice antrenate în procesul de educaţie preşcolară era în număr de 417 (cu 4% mai mult decît în perioada 2010), ponderea cadrelor cu studii superioare reprezintă 31,4% mai mult cu 0,3 p.p. sau cu 16 cadre didactice faţă de 2010, ce a influenţat pozitiv asupra serviciilor educaţionale oferite copiilor. Problema personalului calificat persistă în instituţiile preşcolare, unde 66% din personal au studii medii de 117

specialitate, dar pe parcursul anilor se remarcă o descreştere de 2 p.p. în anul 2014 faţă de 2012. Respectiv, în anul 2014 la un cadru didactic în cadrul instituţiilor preşcolare îi revin 12 copii, acest număr fiind în creştere cu 9% faţă de anul 2009. Figura 31. Evoluţia cadrelor didactice după vîrstă - învățămîntul preşcolar din raionul Orhei, în perioada 2010-2015

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

În anul 2014 în raion se atestă o mare pondere a cadrelor didactice cu vîrsta cuprinsă între 40-50 de ani – 42%, iar cadrele didactice după vîrsta de 60 de ani constituie o cotă de 5,3%, creştere de la 18 cadre didactice în anul 2012 la 22 de cadre în 2014. Acest fenomen se explică prin îmbătrînirea cadrelor didactice din raion. Cadrele didactice participă la stagii de formare profesională în problematica reformei referitor la abilitatea curriculară. 1.6.2.2.

Învățămîntul preuniversitar în raion

În anul 2015, învățămîntul preuniversitar în raionul Orhei include 52 instituţii de învățămînt dintre care: 44 gimnazii şi 7 licee. În ultimii ani (2009-2015), s-a redus populaţia şcolară din învățămîntul preuniversitar din raionul Orhei, scăderea înregistrată în anul 2015 faţă de 2009 fiind de 18,4%. În 51 de instituţii şcolare din raion procesul educaţional este organizat într-un schimb, cu un număr de 11531 de elevi (cu o pondere de 99,7%), astfel în anul 2015, doar într-un gimnaziu activează în 2 schimburi cu un număr de 39 de elevi (0,3%). Tabelul 55. Principalii indicatori ai instituţiilor preuniversitare din raionul Orhei, în perioada 2009-2015 Dintre care

Anii

20082009 20092010

Nr.total de şcoli

Activează într-un schimb Nr. total elevi

Elevi

%, ponderea elevilor faţă Şcoli de nr. total elevi

Licee

Şcoli medii

Gimnazii

Şcoli primare

63

10

2

50

1

14412

14066

60

99,3

63

9

2

51

1

13704

13347

60

99,1

118

20102011 20112012 20122013 20132014

63

8

1

53

1

13041

12807

61

99,6

61

8

-

52

1

12629

12438

60

99,8

56

8

-

46

2

12163

11998

55

99,7

56

7

-

47

2

11770

11635

55

99,6

20142015

52

7

-

44

1

11570

11531

51

99,7

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

Conform datelor prestate de BNS, în anul de învățămînt 2014/2015 în 52 de şcoli ale raionului Orhei erau înregistraţi 11558 de elevi, reprezentînd o micşorare de 8% de elevi faţă de anul 2011/2012. În medie pe ţară în anul 2012/2013, la 10 mii locuitori au revenit 969 elevi faţă de 1036 elevi în anul de studii 2010/2011. Figura 32. Evoluţia populaţia şcolară şi instituţiile din învățămîntul preuniversitar în raionul Orhei, în perioada 2008-2015

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS

În anul 2015, din totalul elevilor cuprinşi în învățămîntul primar, 43% reprezentau elevii din învățămîntul primar, 50,1% – elevii din învățămîntul gimnazial şi 7% – elevii din învățămîntul liceal. Comparativ cu anul de studii 2012 numărul elevilor din învățămîntul primar în anul 2015 a crescut cu 3 p.p. cel gimnazial a crescut cu 0,1 p.p., cel liceal a crescut cu 3 p.p. Dacă în ultimii ani observăm că ponderea numărului de elevi este în creştere atunci numărul scriptic de elevi este în scădere de la an la an, în anul 2015 numărul de elevi a scăzut cu 7% faţă de anul 2012. Diminuarea numărului de elevi s-a produs în ambele medii de rezidenţă şi în toate cele trei niveluri de învățămînt preuniversitar (primar, gimnazial, liceal) şi este în strânsă legătură cu evoluţia demografică şi cu alegerea făcută de elevi în favoarea şcolilor din oraşele vecine, îndeosebi în cazul liceenilor. În strânsă legătură cu diminuarea numărului de elevi se remarcă şi diminuarea numărului de cadre didactice.

119

Tabelul 56. Structura cadrelor didactice în instituţiile preuniversitare din raionul Orhei, în perioada 2011-2014 Anul

2011

2012

2013

2014

Personal: Licee Gimnazii Şcoli Forma de proprietate Studiile: Superioare

8 51 3 de stat 1009

8 50 1 de stat 1019

7 44 1 de stat 975

7 44 1 de stat 947

Medii de specialitate

489

479

650

649

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Figura 33. Structura cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt primar şi secundar general din raionul Orhei, în perioada 2011-2013

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS

Conform datelor prezentate de către BNS, în anul şcolar 2012/2013, învățămîntul preuniversitar Orhei îşi desfăşurau activitatea 725 de cadre didactice (învăţători şi profesori). Astfel, în raion cadrele didactice cu o vechime în muncă în domeniul pedagogic pînă la 3 ani au constituit 9% de persoane sau cu 0,5 p.p. mai puţin faţă de anul de studii 2010/2011. Respectiv, şi numărul cadrelor didactice cu o vechime în muncă mai mult de 18 ani constituie 65% cu 3 p.p. mai puţin faţă de anul de studii 2010/2011. Tabelul 57.Structura cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt primar şi secundar general din raionul Orhei, în perioada 2014-2015 Ani

Cadre didactice - total

pînă la 2 ani

de la 2 pînă la 5 ani

de la 5 pînă la 10 ani

de la 10 pînă la 15 ani

de la 15 pînă la 20 ani

de 20 ani si peste

2013/14

32149

1729

2174

3230

3076

3282

18658

2014/15

30834

1572

1999

3064

3124

3007

17951

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS

În anul 2015 numărul cadrelor didactice antrenate în procesul de educaţie preuniversitar, conform datelor prezentate de către Direcţia Generală Învățămînt Orhei, este de 943 (cu 4% mai mult decît în perioada 2009-2010), dintre care 252 de cadre constituie învățămîntul 120

primar şi 691 de cadre învățămîntul gimnazial şi liceal. Ponderea cadrelor cu studii superioare reprezintă 86%, iar 14,4% din personal au studii medii de specialitate. Raportul elevi/cadre didactice s-a menţinut constant în ultimii 2 ani la valoare de 12 şi se datorează scăderii numărului de cadre didactice şi de elevi. Acest fapt ar putea fi valorificat, în special în mediul rural, fiind posibilă creşterea nivelului calitativ al actului didactic, situaţie ce va permite ca profesorii, respectiv, învăţătorii să dedice mai mult timp pentru instruirea fiecărui elev în parte. În ultimii ani se resimte în raion slaba participare a cadrelor didactice la cursurile de formare şi perfecţionare, o cauză fiind achitarea cursurilor cu o taxa de 48%. Respectiv, şi numărul mic de cadre didactice încadrat, cu studii postuniversitare, doar 3 cadre didactice fac studii de doctorat; 55 sunt masteranzi în domeniul diferitor discipline şcolare şi managementul şcolar. O altă problemă ar fi existenţa cadrelor pensionate şi necalificate la nivelul unor discipline şcolare cum ar fi: limba rusă – 16, informatica – 18, istorie – 12, geografia – 20, educaţia fizică – 39, educaţia plastică – 46, etc. Tabelul 58. Evoluţia numărului de absolvenţi din învățămîntul preuniversitar din raionul Orhei, în perioada 2010-2012 Instituţia educaţională Şcoală medie de cultură generală Gimnaziu Liceu

2009

2010

2011

2012

2013

2014

0

15

7

0

0

0

1780 480

1680 467

1400 396

1320 460

1195 342

1189 205

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

Evoluţia numărului de absolvenţi în raion este în scădere de la an la an. În anul 2014 numărul total de absolvenţi a constituit 1394, mai puţin cu 866 de absolvenţi sau cu 38,3% mai puţin faţă de anul 2009 (2260 de absolvenţi). În anul 2014, numărul elevilor ce au studiat limba engleză este de 2461 în gimnazii şi licee, la limba franceză acest indicator a constituit 7617 de elevi. În perioada 2010-2014, ponderea elevilor ce au studiat limba franceză, în numărul total de elevi ce au studiat limbi străine, a crescut de la 63,5% la 66%, iar în cazul limbii engleze acest indicator este stabil 21,2%. Tendinţa de creştere a ponderii elevilor din raion ce au studiat limba franceză ca limba cea mai preferată de circulaţie şi comunicare internaţională este o premisă foarte importantă pentru elevii ce planifică să-şi continue studiile sau să se angajeze la muncă peste hotare. Tabelul 59. Repartizarea şcolilor, gimnaziilor, liceelor, după limba de studii Limba franceză

Limba engleză

Clasele bilingve

Limba spaniolă

Gimnaziu

Liceu

Gimnaziu

Liceu

Gimnaziu

Liceu

Gimnaziu

Lice u

2009-2010

8.043

519

2323

538

198

193

259

156

2010-2011

7.224

713

2424

360

201

102

178

184

2011-2012

7.569

649

1805

457

306

74

128

191

Anii

121

2012-2013

7.432

513

1907

649

162

45

131

127

2013-2014

7.225

392

2019

442

131

40

122

79

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

Cauzele principale ale abandonului şcolar sunt problemele economice, socio-culturale, psihologice şi culturale. Elevii care abandonează şcoala, s-au făcut remarcaţi prin absenteism şi alte dificultăţi de comportament, copiii provin din familii ce experimentează un stres existenţial cu probleme economice serioase, elevul nu este implicat în nici o activitate organizată de şcoală, formală sau nono formală. În anii de studii 2014-2015 s-au înregistrat 6 cazuri de abandon şcolar în rândurile copiilor cu vîrsta 7-16 ani, fiind bazate pe diferite probleme, ca: • • • •

•

situaţia materială precară din familiile social-vulnerabile, care duce la exploatarea copiilor prin muncă de către părinţii acestora; iresponsabilitatea părinţilor şi atitudinea negativă a familiei în raport cu şcoala; migraţia continuă a părinţilor, copiii fiind rămaşi sub supravegherea rudelor, vecinilor, care se ocupă superficial de situaţia şcolară a acestora; climatul din familie care are un rol primordial în cauzele abandonului şcolar,familiile acestor copii sunt dezorganizate din cauza divorţurilor care lezează autoritatea părinţilor; legătura sub nivel dintre familie-şcoală-elev, ce duce la încălcarea gravă a Regulamentului şcolar, astfel încălcînd Legislaţia cu privire la respectarea dreptului la studii.

Tabelul 60. Abandonul şcolar în raionul Orhei, 2009-2014 Anul şcolar

Elevi cu abandon şcolar la sfârşitul anului şcolar

2009

4

2010

5

2011

3

2012

5

2013

3

2014

4

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei

Pentru prevenirea abandonului şcolar în toate instituţiile preuniversitare se întreprind măsuri concrete şi realizabile: • Implementarea principiului învățămîntului incluziv; • Menţinerea eficientă a relaţiilor de colaborare dintre şcoală-familie-comunitate; • Cunoaşterea aptitudinilor şi nevoilor fiecărui copil integrat în sistemul de educaţie;

122

• • • •

• • •

Crearea în instituţiile educaţionale a unei atmosfere psihologice liniştite, în care elevii să se simtă confortabil şi în siguranţă; Organizarea alimentaţiei elevilor la treapta primară şi gimnazială pentru copiii din familii social vulnerabile; Organizarea diverselor concursuri în stabilirea şi consolidarea competitivităţii elevilor; Copiii din familiile social-vulnerabile, să beneficieze de ajutoare financiare în vedeea procurării rechizitelor şcolare şi altor bunuri din fondurile primăriilor şi din fondul social de susţinere a populaţiei; Organizarea odihnei de vară, ca continuare a procesului educaţional; Analiza stării moral-psihologice în fiecare clasă; Profilaxie în rândul minorilor.

În general, problema ce ţine de şcolarizare şi prevenirea abandonului şcolar a fost permanent în vizorul managerului şcolar, a colectivului profesoral şi sub controlul autorităţilor publice locale. În raionul Orhei, la finele anului de studiu 2014-2015, erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor responsabile, un număr total de 2109 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, dintre care: 563 elevi cu ambii părinţi plecaţi, iar 1546 de elevi proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. Acest fenomen este îngrijorător pentru întregul raion şi mai ales pentru o categorie de copii, care nu se află sub directa supraveghere a unui adult (părinte, rudă sau cunoştinţă). Astfel, aceşti copii nu beneficiază de un mediu familial adecvat pentru dezvoltarea lor psiho-emoţională normală. Avînd vîrsta peste 13-18 ani şi fiind consideraţi aproape maturi, sunt lăsaţi de părinţi singuri, fără bunici sau alte rude. Evidenţiem faptul că, pentru această categorie de copii, riscurile de abandon şcolar, infracţionalitate şi consum de droguri este mare. În anul 2014 a fost asigurată transportarea a 890 de elevi către 16 instituţii de învățămînt de circumscripţie din 20 localităţi arondate, dintre care: - 355 de elevi din clasele primare - 432 de elevi din treapta gimnazială - 30 de elevi – liceu. În anul 2015 o prioritate esenţială a DÎTS Orhei este de a dota autobuzele şcolare cu însoţitori şi ajustarea infrastructurii rutiere (drumurilor şi staţiilor de aşteptare îmbarcare la nivelul cerinţelor). 1.6.2.3.

Învățămîntul secundar profesional în raion

Învățămîntul secundar profesional în raionul Orhei este reprezentat de Şcoala Profesională din oraşul Orhei. Pe parcursul anilor 2014-2015, participarea la învățămîntul secundar profesional relevă o tendinţă de descreştere, astfel, au fost înmatriculaţi 227 elevi, din care au absolvit 185 de elevi. La începutul anului de studiu 2015, numărul de elevi înmatriculaţi a fost mai mic cu 31% faţă de anul 2010.

123

Tabelul 61. Dinamica indicatorilor principali a învățămîntului secundar profesional din raionul Orhei, 2010-2015 2009/10 Instituții

2010/11

2011/12

2012/13

2013/14

2014/15

2

2

2

1

1

1

Elevi

571

504

465

428

403

389

Înmatriculați Absolvenţi

328 298

341 330

330 302

254 184

256 207

227 185

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS.

Studiile în şcoala profesională se fac în limba română. Tabelul 62. Dinamica indicatorilor principali a colegiilor din raionul Orhei, 2010-2015 2009/10 Instituții Elevi Înmatriculați Absolvenţi

2010/11

2011/12

2012/13

2013/14

2014/15

2

2

2

2

2

2

424

358

326

340

260

325

1469 287

1444 307

1334 380

1283 302

1071 410

1116 226

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS.

1.6.2.4.

Baza tehnico-materială

În rezultatul evaluării nivelului de pregătire a instituţiilor de învățămînt pentru noul an de studii, cît şi pentru perioada rece a anului 2015-2016, au fost identificate unele din instituţii de învățămînt care necesită reabilitare parţială sau capitală: L. T. „I. L. Caragiale” – Sistemul de canalizare, cantina, WC necesită reparaţii capitale, geamurile, sălile de clasă, holurile – reparaţii capitale; L. T. „M. Lomonosov” - Geamuri - reparaţii capitale, amenajarea teritoriului, săli de clasă – renovări parţiale; L. T. „O. Ghibu” - Geamuri, acoperiş - renovări parţiale; Gimn. „M. Eminescu” - Geamuri, acoperiş sala de sport - reparaţii capitale, apeduct, canalizare - renovări parţiale; Gimn. „I. D. Aldea Teodorovici” - Geamuri reparaţii capitale, cazangerie, sistemul de încălzire; Gimn. „G. Vieru”- Geamuri, acoperiş - reparaţie capitală, cazangerie, sistemul de încălzire; L. T. Bieşti- Geamuri, săli de clasă - reparaţie capitală cazangerie, biomasă; L. T. „A. Donici” Peresecina - Geamuri,cazangerie - reparaţie capitală; L. T. „V. Lupu „ Susleni - acoperiş bl. A, geamuri - reparaţie parţială, sistemul de încălzire; Gimn. „D. Cantemir” Ciocîlteni – acoperiş, sală de sport, geamuri - renovarea sistemului de încălzire, cazangerie; Gimn. Ivancea - geamuri, săli de clasă, holuri; Gimn. Ghetlova - sala de clasă, sala de sport, geamuri, reutilarea cazangeriei, conectarea gaze naturale; Gimn. Jora de Jos - geamuri, uşi săli de clasă, holuri reutilarea cazangeriei, conectarea la gaze naturale; 124

Gimn. Jora de Sus – geamuri, reutilarea cazangeriei, conectarea la gaze naturale, etc. Toate instituţiile şcolare din raion dispun de cantine, capacitatea acestora este de 5285 locuri. Aproximativ 50 şcoli beneficiază de conectare la apă şi canalizare, însă nu toate cantinele dispun de utilaje tehnologice şi frigorifere. Asigurarea cu calculatoare a instituţiilor şcolare este una dintre priorităţile fiecărei şcoli/liceu din raionul Orhei. Numărul acestora este foarte mic raportat atît pe instituţii, cît şi pe numărul de copii din cadrul acestora. Tabelul 63. Asigurarea cu calculatoare în raionul Orhei

Anul

Nr. total de calculatoare

Calculatoare utilizate de către elevi, unităţi

Nr. de elevi la un calculator

2010/2011

772

698

19

2011/2012

812

720

18

2012/2013

760

619

20

2013/2014

824

625

19

2014/2015

802

583

20

Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS

Principala sursă de finanţare a instituţiilor o constituie mijloacele bugetare. La pregătirea instituţiilor de învățămînt către anul de studii 2013 – 2014 au fost alocate mijloace băneşti în sumă de 193193,0 lei, cu 15,5% mai mult faţă de anul 2012-2013. Respectiv, în anul de studii 2014 s-au cheltuit 161437,7 lei, cu 8% mai mult faţă de anul 2013. Respectiv, învățămîntul liceal a cheltuit 38021,0 lei iar învățămîntul gimnazial – 81788,7 lei, această tendinţă fiind în creştere.

Principalele probleme Sistemul educaţional din raionul Orhei se confruntă cu o serie de probleme majore. Astfel, din analiza de mai sus elucidăm cele mai principalele probleme referitoare la acest domeniu. Ele sunt: •

• • • •

Reţeaua şcolară (număr mic de copii în clase, imposibilitatea asigurării normei cadrelor didactice, predarea unor materii şcolare de pedagogi nespecialişti, cheltuieli nejustificate pentru întreţinerea spaţiilor şcolare, etc.), impun necesitatea optimizării şi restructurării reţelei instituţiilor educaţionale din raion; Lipsa mijloacelor financiare pentru a introduce orele de meditaţii în grupa cu regim semi intern; Dezechilibrul utilizării spaţiului şcolar în şapte instituţii şcolare, unde se atestă o utilizare a spaţiului doar de 40-45%; Asigurarea bazei materiale a şcolilor şi inclusiv dotarea cu tehnică de calcul; Migraţia părinţilor, fapt ce contribuie la neimplicare în educaţia copiilor.

125

•

•

• •

• • • • •

Actualmente nu există o metodologie de planificare a resurselor umane pentru sistemul educaţional raional, care să aibă la bază acte normative, care vor stabili criterii şi condiţii de planificare durabile, bazate pe: a) necesităţile de perspectivă ale sistemului educaţional în domeniul resurselor umane; b) numărul şi calitatea candidaţilor potenţiali la instruire în domeniul educaţiei; Criteriile în vigoare de selectare a candidaţilor pentru instruire în domeniul educaţiei nu sunt bazate pe un management modern al calităţii procesului educaţional, care să asigure accesul persoanelor cu performanţe deosebite, fapt ce ar contribui la creşterea prestigiului profesiei de cadru didactic şi, respectiv la majorarea atractivităţii acestei profesii; Alimentarea elevilor din instituţiile de învățămînt nu este suficient de calitativă; Mecanismele în vigoare de remunerare a muncii nu sunt bazate pe principii de salarizare diferenţiată, proporţional performanţelor ceea ce demotivează tinerii în alegerea profesiei de medic şi îi orientează spre alte domenii mai avantajoase; Lipsa programelor de formare continuă pentru specialiştii din cadrul Direcţiilor de Învățămînt; Curriculum opţional nu satisface nevoile tuturor elevilor, opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei sau în funcţie de încadrarea profesorilor; Număr mare de elevi cu rezultate sub media cinci la disciplinele din aria curriculară matematica şi ştiinţe; Asigurarea de şanse egale la învăţătură pentru copiii cu CES; Instruirea universitară şi postuniversitară a cadrelor didactice urmează a fi ajustată pe discipline din aceeaşi arie curriculară.

Analiza SWOT sistemul educaţional PUNCTE FORTE -

Poziţia activă şi deschisă a managerilor şcolari spre schimbare în realizarea politicilor educaţionale.

-

Centrul metodic oferă managerilor şcolari, cadrelor didactice, tinerilor specialişti suport în formarea continuă.

PUNCTE SLABE -

Reducerea numărului personalului didactic în şcolile, gimnaziile şi liceele din raion, atît în mediul rural (cu 4,1%), cît şi în cel urban (cu 2,5%),

-

Creşterea fenomenului de abandon şcolar;

-

Cadrul normativ de organizare şi desfăşurare a procesului educaţional adecvat.

-

Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe sociale etc.).

-

În raion este instituit un sistem de activităţi extracurriculare cu specific cultural, sportiv, artistic, ştiinţific etc.

-

Participarea insuficientă a comunităţii şi a familiei în soluţionarea problemelor şcolii.

-

-

Stabilirea parteneriatelor între AP, instituţii educaţionale din raion cu omologii din alte raioane, ţări, regiuni etc.

Competenţe insuficiente, lipsa motivaţiei, indiferenţă din partea managerilor în realizarea unui sistem de management şcolar modern;

-

Personal didactic calificat în proporţie de 78%.

-

Suprasarcină didactică a unor cadre manageriale şi didactice.

126

-

Ponderea cadrelor didactice cu gradul didactic superior I şi II este de 48%.

-

Elemente de planificare formală a activităţii unor instituţii educaţionale.

-

Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică este de 43%,

-

Interes neuniform din partea populaţiei şi a elevilor faţă de obţinerea studiilor de calitate.

-

Renovarea instituţiilor preşcolare cu ajutorul finanţelor din Proiectele FISM, USAID şi din România;

-

Strategiile didactice continuă să fie preponderent tradiţionale, bazate pe activitatea profesorului.

-

Rezultate înalte şi participări active la olimpiade republicane şi internaţionale;

-

-

Sistemul existent de formare continuă a cadrelor didactice deseori nu răspunde necesităţilor şi provocărilor.

Parteneriate eficiente între instituţiile educaţionale şi familie.

-

Număr mare de copii cu cerinţe educaţionale speciale proveniţi din medii sociale şi familii defavorizate sau lipsiţi de supravegherea şi interesul părinţilor.

-

Resursele financiare alocate nu satisfac cerinţele funcţionării eficiente a sistemului educaţional din raion.

-

Dotare insuficientă cu mijloace multimedia a instituţiilor, lipsa soft-urilor educaţionale licenţiate, număr insuficient de calculatoare comparativ cu numărul de elevi.

-

Bibliotecile şcolare nu sunt asigurate suficient cu literatură (didactică, beletristică, de referinţă).

-

În unele grădiniţe spaţiile educaţionale duc lipsă de dotările necesare pentru organizarea activităţilor.

-

Slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe.

-

Nr. mic de cadre didactice încadrat în instituţii cu studii postuniversitare.

-

Existenta cadrelor pensionate si necalificate la nivelul unor discipline şcolare.

-

Cresc atribuţiile cadrelor didactice, mai ales ale dirigintelui, care sunt obligate săşi ia asupra lor responsabilităţi ale părinţilor.

-

În unele instituţii preuniversitare activează

127

pedagogi cu o sarcină didactică majorată, în altele – sub normă sau există funcţii incomplete, ca rezultat al crizei demografice.

OPORTUNITĂŢI -

Lipsa de specialişti care să realizeze activităţi extra-curriculare.

-

În instituţiile de învățămînt din oraş, nivelul de calificare a cadrelor didactice este considerabil superior celui de la sate.

-

Insuficienta implicare a cadrelor didactice în proiecte interne/naţionale/internaţionale.

-

Aplicarea insuficientă a softurilor educaţionale.

-

Redimensionarea sistemului liceal (în anul 2016 se va trece de la 7 licee la 4 licee ).

-

Cadrul normativ imperfect face din ce în ce mai dificilă selectarea şi angajarea personalului de conducere calitativ. AMENINŢĂRI

Posibili parteneri pentru eficientizarea procesului educaţional, atragerea mijloacelor financiare care ar contribui la dezvoltarea în sistemul educaţional din raion.

-

APL, agenţi economici, părinţi, comunităţi locale şi sociale deschise în susţinerea dezvoltării învățămîntului din raion.

-

Instituţii abilitate în ţară în analiza şi elaborarea propunerilor pentru eficientizarea procesului educaţional.

-

-

Instituţii abilitate în ţară şi peste hotare pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor şi competenţelor pentru cadrele didactice şi managerii şcolari.

-

Tendinţele demografice negative în raion;

-

Politica de salarizare existentă în domeniul educaţional, cu influenţe negative asupra calităţii actului educaţional.

-

Instabilitatea şi incertitudinea politică atît la nivel central, cît şi la cel local;

-

Vîrsta înaintată a cadrului didactic în mediul rural;

-

Existenţa unui cadru legislativ stabil în domeniul învățămîntului.

-

Plecarea profesorilor calificaţi,

-

Lipsa standardelor educaţionale în învățămîntul preuniversitar general.

-

Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice.

-

Influenţa abuzivă a politicului asupra sistemului de învățămînt;

-

Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de diverse

-

Starea materială, condiţiile de lucru şi trai a

128

instituții, universităţi.

angajaţilor.

-

Posibilităţile financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice.

-

Întâlnirile frecvente de cîte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile).

-

Asigurarea cu şanse egale la învăţătura pentru copii cu CES;

-

Pregătirea cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt peste hotare;

-

Susţinerea tinerilor specialişti material şi financiar de către Guvernul RM, ME, CR, APL, administraţia şcolii;

-

Definirea şi promovarea unei politici de personal care va asigura creşterea calităţii şi eficienţei activităţii didactice.

1.6.2.5.

-

Motivaţie scăzută a unor primării, agenţi economici, ONG-uri, părinţi, comunitate în colaborare şi parteneriat cu instituţiile educaţionale.

-

Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.).

-

Criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Atare situaţie se reflectă atît în relaţia profesor-elev cît şi în performanţa şcolară a elevilor.

-

Reducerea numărului de elevi şi a numărului de ore pe discipline a determinat încadrarea unor cadre didactice care nu sunt specialişti la disciplina respectivă

-

Abandonul domeniului de învățămînt de către tinerii specialişti, cauzat de salariile mici şi nivelul de trai.

-

Scăderea motivaţiei şi a interesului pentru activitatea profesională.

-

Scăderea motivaţiei şi a interesului absolvenţilor faţă de profesia de pedagog;

-

Accesul redus la educaţia nonformală.

-

Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi neremunerate.

-

Sporirea numărului de copii rămaşi fără supravegherea părinţilor plecaţi peste hotare.

Recomandări

În urma analizei efectuate, se propun următoarele recomandări de ameliorare a problemelor şi de sporire a sistemului educaţional: • •

Promovare a parteneriatului prin încheierea noilor contracte de colaborare şi cooperare; Dotarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale (asigurarea cu materiale curriculare, didactice. etc.); 129

• • • • • • • • •

• • • • • • • • •

Optimizarea reţelei instituţiilor în scopul asigurării unui proces educaţional de calitate; Asigurarea cadrelor didactice care intenţionează să îşi îmbunătăţească capacitatea profesională, prin suportul şi/sau cofinanţarea cursurilor sau vizitelor de studii; Stabilirea unei culturi organizaţionale care ar crea o bună imagine instituţiilor; Dezvoltarea unor programe vizând combaterea şi prevenirea abandonului şcolar; Dezvoltarea practicilor educaţionale inclusive în învățămîntul general; Evaluarea perfecţionării continue a cadrelor didactice în baza unor criterii de performanţă şi proiectarea activităţilor; Crearea condiţiilor optime pentru atragerea cadrelor didactice tinere; Garantarea egalităţii şanselor de acces în învățămîntul preuniversitar asigurându-se un standard optim, la nivelul drepturilor fundamentale; Performanţele şcolare ale elevilor, avînd în vedere diferenţele de rezultate înregistrate la testele naţionale şi ratele mai scăzute de promovare la examenele terminale, în cazul elevilor din mediul rural; Aplicarea corectă a curriculum-ului modernizat axat pe formarea competenţelor, utilizând metode didactice centrate pe elev, valorificînd potenţialul creativ al copiilor; Eficientizarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a evaluărilor rezultatelor şcolare la toate treptele de şcolaritate; Ridicarea nivelului de promovabilitate în clasele de gimnaziu; Diversificarea modalităţilor de evaluare şi reglare/remediere; Asigurarea unui proces educaţional de calitate în treapta învățămînt liceal; Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin intermediul activităţilor extradidactice; Deschiderea unui Centru de excelenţă, care să activează pe lîngă DGE; Realizarea reperelor curriculare în 17 instituţii de învățămînt în condiţiile activităţii simultane defavorizează atît elevul cît şi cadrul didactic; Completarea anuală a fondurilor bibliotecilor şcolare.

130

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.7. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

131

1.7.1. Mediul de afaceri

1.7.1.1.

Cadrul național de politici pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

Cadrul regulator ce reglementează businessul mic şi mijlociul în Republica Moldova este structurat pe principalele documente de politici pe termen mediu şi lung. • Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova, ”Moldova 2020” îşi propune prioritatea 4. Ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare şi prin aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor. În continuare strategia prevede o serie de măsuri ce vor determina eliminarea barierelor regulatorii şi a celor administrative în calea dezvoltării mediului de business. • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” conţine în lista de priorităţi şi Creşterea economică durabilă şi incluzivă, cu măsuri concrete de realizare: (I) promovarea inovaţiilor şi dezvoltării tehnologice a întreprinderilor, (II) dezvoltarea infrastructurii de suport pentru activitatea întreprinderilor, (III) simplificarea condiţiilor de garantare a creditelor şi împrumuturilor. • Strategia Naţională de Dezvoltare regionala 2013-2015 are în vizor îmbunătăţirea mediului de afaceri prin Obiectivul 4. • Diminuarea disparităţilor semnificative locale, inter- şi intraregionale, obiectiv ce urmează a fi realizat printr-o serie de mecanisme, inclusiv clusterizare, creşterea competitivităţii la accesarea fondurilor de finanţare, promovarea parteneriatului public-privat. • Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 20122020.

132

1.7.1.2.

Evaluarea mediului de afaceri

Numărul şi structura întreprinderilor Conform informaţiei furnizate de Camera Înregistrării de Stat la 31.12.2014 pe teritoriul raionului Orhei sunt înregistraţi 4461 agenţi economici şi întreprinzători individuali, inclusiv: • • •

1508 - unităţi de societăţi cu răspundere limitată; 2332- întreprinderi individuale (gospodării ţărăneşti); 266- întreprinzători individuali.

Alte forme organizatorico-juridice cuprind întreprinderi de stat (29) şi municipale (27), societăţi în comandită, societăţi în nume colectiv, cooperative, etc. Figura 34. Structura agenţilor economici la 31 decembrie 2014 în raionul Orhei

Societăți comerciale (SRL, SA)

6%6% 35%

Întreprinderi individuale Întreprinzători individuali

52%

Alte forme de organizare juridică

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de CR Orhei

Activismul antreprenorial, măsurat prin raportarea numărului de agenţi, care au prezentat rapoarte financiare la numărul de agenţi înregistraţi, constituie 26% în 2014, urcînd de-a lungul anilor de la 21% în 2009. Spre comparaţie, rata de activitate este 31% la nivel naţional şi 27% la nivelul Regiunii Centru. Statistica mediului de afaceri în perioada 2008-2014 este prezentată în tabelul 66. În 2014 în raion activează 1168 companii, dintre care 21 sunt companii mari şi 1147 IMM-uri. De-a lungul timpului ÎMM le-a revenit cota predominantă, care în 2014 constituie 98% (Figura 34). Tabelul 64. Structura agenţilor economici activi în raionul Orhei după dimensiuni, unităţi 2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Total, inclusiv:

907

936

1018

1075

1103

1172

1168

Mari

14

15

14

20

18

17

21

IMM, din care

893

921

1004

1055

1085

1155

1147

Mijlocii

36

30

35

31

27

28

32

Mici

160

157

176

173

180

209

Micro

697

734

793

851

878

918

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

133

1115

Rata de creştere a companiilor în 2014 faţă de anul de referinţă 2008 este mai mare în r. Orhei (29%) faţă de rata naţională (24%). Astfel, putem vorbi despre tendinţele mai pronunţate de a deschide afaceri noi în r. Orhei faţă de alte regiuni. Aşa cum a fost menţionat mai sus, IMM-urile deţin ponderea predominantă în structura întreprinderilor active în r. Orhei (98,2%). Sintetizând la nivel de regiuni, se observă că aceeaşi panoramă este caracteristică pentru toate regiunile de dezvoltare, precum şi la nivel de ţară. Totuşi, RDC, în arealul căreia este inclus şi r. Orhei, se remarcă printr-o mai mare predominanţă a companiilor de dimensiuni reduse, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare. Figura 35. Dinamica agenţilor economici activi în 2009-2014 în raionul Orhei, % faţă de anul precedent 160

143

140 120

123 107 103

109

106

93

100

103 90

106 94

107 Total

80

Mari

60

IMM

40 20 0 2009

2010

2011

2012

2013

2014

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

Rata de creştere a numărului de întreprinderi în timp este un indicator ce relatează asupra tendinţelor stabile de dezvoltare a mediului de afaceri. Evaluarea situaţiei în dinamică indică că, numărul total de agenţi economici şi-a păstrat tendinţa de creştere în ultimii 5 ani, cu cel mai înalt ritm anual de creştere înregistrat în 2010 (+9%). Tendinţa generală a întreprinderilor este dată de evoluţia IMM-urilor, care înregistrează aceleaşi ritmuri anuale de dinamică, în timp ce dinamica companiilor mari indică în mare parte reduceri anuale şi doar un singur spor în 2011 (+43%). Importanţa acestei dinamici oscilatorii este una majoră, reieşind din faptul că întreprinderile mari deţin o pondere relativ mare în ocupare, valoarea adăugată şi exporturi. Densitatea întreprinderilor Pentru aprecierea calităţii mediului de afaceri este utilizat indicatorul privind numărul de întreprinderi active care revin la 1000 persoane, care exprimă densitatea întreprinderilor active sau intensitatea antreprenorială. Densitatea întreprinderilor în r. Orhei creşte de la 7 un./1000 loc în 2008 la 9,3 un./1000 loc. în 2014. Totuşi, valoarea este de 5 ori mai mică decît media pe Chişinău (41 un.) şi cu 40% mai mică decît media naţională (14 un.). Acest indicator depăşeşte nivelul pentru majoritatea raioanelor din Regiunea De Dezvoltare Centru –Ungheni (8,7), Străşeni (8,7), Anenii Noi (8,2), Rezina (6,2), Criuleni (5,9), Hînceşti (5,8), etc. Doar raionul Ialoveni înregistrează o densitate mai mare a întreprinderilor la mia de locuitori – 10,2. În perioada 2008-2013 densitatea indicatorului pentru r. Orhei a sporit cu 5,31% în mediu anual, depăşind ritmurile 134

mun. Chişinău şi pe total republică. Factorii determinanţii au fost sporul companiilor înregistrate, dar şi regresul numărului populaţiei. Tabelul 65. Evoluţia intensităţii antreprenoriale în perioada 2008-2013 în raionul Orhei, Mun. Chişinău şi pe ţară, unităţi Nr. IMM la 1000 loc, unităţi r. Orhei Total pe republica Mun. Chişinău

2008 7 12 35

2009 7 13 37

2010 8 13 39

2011 9 14 41

2012 9 14 42

2013 9 15 43

Ritm mediu anual 5,31% 4,48% 4,09%

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

În 2013 ritmul de creştere a densităţii IMM-urilor pe mia de locuitori a fost de 6,4%, la care a contribuit pozitiv extinderea în acest an a IMM-urilor cu 6,26%, dar şi reducerea numărului populaţiei cu 0,16%. Genurile de activitate În economia raionului Orhei în ultimii 7 ani comerţul a fost şi rămâne activitatea de bază pentru aproape fiecare al doilea agent economic. Figura 36. Structura agenților economici pe domenii de activitate, 2013, %

Agricultura 11 Industrie 13

Alte servicii 31 Comert 45

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

135

Figura 37.Structura companiilor pe genuri și dimensiuni, 2013, %

Agric

Ind

Comert

Alte

100% 80%

31

60% 40%

28

24 45

0%

33

25 44

34 20%

34

28

13

12

11

14

13

11

Total

Mari

Mijlocii

Mici, micro

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

În 2014 în comerţ activau 44%, în sectorul real (agricultură şi industrie) - 24%, alte servicii – 32% (tranzacțiile imobiliare, închirieri (9,1%), transporturi și comunicații (6,3%), construcții (5,7%), hoteluri și restaurante (3,1%) și alte servicii). Comparând aceste cote cu situaţia pe regiunile de dezvoltare se poate constata că ponderea companiilor ce activează în sectorul real depăşeşte cu mult aceeaşi cotă la nivel de republică (16%), iar cota comerţului depăşeşte atît nivelul republicii, cît şi nivelul pe celelalte regiuni de dezvoltare (anexa). În dinamică numărul de agenţi economici activi în agricultură şi industrie creşte, dar nu-şi modifică ponderea în structura totală, în timp ce în alte sectoare au loc extinderi de activitate. Astfel, în perioada 2008-2014 datele indică un spor de 6,2 ori al numărului de agenţi activi în activitatea de producere a energiei, gazului şi apei (de la 4 la 25), activităţii financiare (de 2,5 ori) şi tranzacţii imobiliare (de 2,1 ori). Dacă se efectuează analiza concomitentă pe tipuri de activitate şi mărimea agenţilor economici, atunci se observă că întreprinderile mari sunt orientate mai mult spre sectorul real al economiei, în timp ce, de dimensiuni mai mici se orientează mai mult spre prestarea serviciilor. În sectorul real activează circa jumătate din firmele mari, 41% din firmele mijlocii, în timp companiile micro şi mici se orientează în proporţie de 44% spre comerţ. Ocuparea forţei de muncă la întreprinderi Numărul de salariaţi raportaţi în 2014 în r. Orhei a constituit 9 832 persoane, dintre care două treimi (67%) reveneau sectorului IMM - 33% dintre salariaţi sunt angajaţi în întreprinderi mari, 18% muncesc în unităţi mijlocii, 48% în întreprinderile mici şi micro. Totuşi, comparând distribuirea salariaţilor cu cea a companiilor după dimensiuni, constatăm disproporţii semnificative între cele două. Bunăoară, la 1,8% din unităţi (care sunt întreprinderi mari) sunt angajaţi 33% salariaţi. Se poate conclude că la uşoare oscilări în numărul celor 1,8% întreprinderi mari ori la cele 2,7% întreprinderi mijlocii numărul salariaţilor se va modifica puternic. 136

Figura 38. Distribuția forței de muncă a raionului de genuri de activitate, 2013, %

Agricultura 16% Ind. prelucrătoare 20%

Sanatate și asistență 13% Alte servicii 8%

Comert 20%

Energie 7% Construcții Tranz. Imob 6% 4% Transport și com. 6%

Distribuirea salariaţilor în r. Orhei se apropie ca structură de regiunile sudice ale Republicii Top 4 companii cu cel mai mare VV în 2014 Moldova, care se remarcă printr-o concentrare 1. SRL OROM-IMEXPO (comerț) 439 mln. mai mare a angajaţilor în companiile de 2. SRL Orhei-Gaz (distribuire gaz) 158 mln. dimensiuni mici. În raionul Orhei această cotă 3. SRL TIRAMISA (comerț) 124 mln atinge 67% şi este mai mare decît nivelul 4. SRL FISAVRU (comerț) 96 mln. naţional (57%), RDN (58%), RDS (66%). 5 din 13 raioane din Regiunea Centru au peste 80% din forţa de muncă angajată în IMM-uri conform statisticii pe 2013, iar raionul Orhei tinde spre reducerea acestei cote. În 2013, în r. Orhei munceau în mediu 8 angajaţi per companie. Această valoare este mai mică decît IMSP Spitalul Raional Orhei (561) nivelul altor regiuni. Spre comparaţie, media SRL Orhei Gaz (398) naţională este de 10 unităţi, iar cea mai mare medie SC Brodetchii SRL (371) se atestă în RDN – 15 unităţi. În întreprinderile mari SRL Tehnoif-Agro (270) activau în mediu 166 ang./comp, în cele mijlocii – IS pentru SILVICULTURA (263) 78 ang/comp, în cele mici – 14 ang/comp şi în IM Chateau Vartely SRL (251) companiile micro – 2 ang/comp. Numărul mediu de angajaţi per companie înregistrează o tendinţă stabilă de reducere de-a lungul perioadei 2008-2014, atît pe total - de la 11 la 8 angajaţi, cît şi pe fiecare dimensiune de companie în parte, atît datorită ratei pozitive de creştere a întreprinderilor, dar şi din cauza reducerii numărului de angajaţi per total raion. Top 6 companii după numărul de angajați

Cele mai mari ponderi ale numărului mediu de angajaţi îl cumulează întreprinderile care activează în Industrie (29%), Comerţul cu ridicata şi amănuntul (20%), Agricultura, economia vânatului şi silvicultura (16%), situaţie similară cu imaginea generală pe Regiunea Centru. În domeniul serviciilor r. Orhei se poziţionează mai bine decît alte regiuni, aici fiind angajaţi o cotă mai mare de salariaţi (excepţie fiind Mun. Chişinău şi nivelul naţional). Angajaţii sunt

137

repartizaţi aproximativ uniform pe tipurile de activităţi economice practicate în raion, astfel că valoarea coeficientului Gini3 este aproape de zero – 0,10. Calculele arată că forţa de muncă este distribuită uniform pe genurile de activitate conform repartizării agenţilor economici. Din cauza ponderii mai mari a IMM-urilor în totalul întreprinderilor în r. Orhei faţă de alte regiuni, numărul mediu de angajaţi per companie este inferior celorlalte regiuni. Totodată, numărul mediu de angajaţi per companie scade dea lungul timpului din două motive: (1) datorită creşterii numărului de companii, în principal cele mici şi micro şi (2) din cauza reducerii numărului de angajaţi. Repartizarea salariaţilor pe genuri de activităţi se dovedeşte a fi una echilibrată. Totuşi, distribuirea pe dimensiuni de întreprinderi este mult prea concentrată, astfel că la 1,5% din companii din 2013 munceau o treime din angajaţi. Acest lucru creează riscuri de eventuale disponibilizări masive în situaţii de criză. Venitul din vînzări şi profitul întreprinderilor Indicatorii ce ţin cifra de afaceri şi Figura 39. Structura și dinamica venitului din vânzări al r. profitul vin să măsoare performanţa Orhei, mii lei antreprenorială a mediului de afaceri Mari Mijlocii Mici Micro Total în cadrul raionului. În 2013 Venitul din 100% 3 500 3 000 vînzări realizat de agenţii economici 80% 2 500 activi în r. Orhei a constituit 2 944 mil. 60% 2 000 lei. Cifra de afaceri a ÎMM pe raion a 1 500 40% constituit 49% şi a evoluat în scădere 1 000 de-a lungul timpului, ceea ce se 20% 500 apreciază ca şi o reducere a 0% 0 dependenţei raionului de nivelul de 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 dezvoltare a IMM. Constatăm o discrepanţă semnificativă a situaţiei la analiza teritorială. Bunăoară, există raioane total dependente de IMM-uri (Şoldăneşti 100%, Dubăsari 99%), dar şi raioane unde cota veniturilor din vînzări generată de IMM este mai mică (Rezina 30%). VV din 2014 constituie un spor de 3% faţă de anul precedent. În dinamică VV prezintă o tendinţă de majorare de la an la an, avînd diminuări de 7% în 2009 şi de 29% în 2012. Cel mai prolific an din acest punct de vedere a fost anul 2011 cînd cea mai mare cotă a VV generat în raion (62%) a revenit celor 20 companii mari active în acel an. După acest an numărul companiilor mari scade la 17 în 2012, atinge 18 în 2013 şi creşte la 21 în 2014. Deşi numărul acestora este mai mare decît cel din 2011, VV nu atinge decît 94% faţă de aceeaşi perioadă. În 2014 grupului IMM îi revin 50%, iar companiilor mari - alte 50%. VV distribuit pe activităţi provine preponderent din activitatea de comerţ (49%), urmat de industrie (35%). Comerţul şi industria generează cele mai mari vînzări pe toate dimensiunile de companii, mai cu seamă în companiile mari. Agriculturii îi revin doar 5% din vînzări, ceea ce denotă valoarea adăugată şi calitatea joasă a produsului agricol.

3

Coeficientul Gini este o măsură statistică folosită pentru a reprezenta disproporţia în distribuţia unei variabile, în cazul de faţă, a angajaţilor pe tipuri de activităţi. Coeficientul poate lua valori între 0 şi 1. Cu atât mai scăzut este coeficientul, cu cât deosebirile în distribuire sunt mai mici.

138

VV realizat în r. Orhei s-a poziţionat în ultimii 9 ani pe locul al treilea în topul celor mai bune raioane 1. SRL VITLA PETROL (tranz. imob.) 5,5 mln din Regiunea Centrală după cifra de afaceri. În 2. SRL ASPA (ind. prel.) 5,5 mln 2006-2007 raionul ocupa poziţia de vârf în lista 3. SRL FISAVRU (comerț) 29,9 mln 4. SRL NAVELINA (comerț) 2,1 mln raioanelor, cu 13,3% cotă din veniturile regionale. 5. SC BRODEȚCHII SRL (ind. prel.) 2,1 mln În 2013 r. Orhei contribuie cu 12% la veniturile Regiunii Centru, fiind devansat de r. Ialoveni (19%) şi r. Ungheni (13%). După ce în 2013 raionul se poziţiona pe locul 3 după cel mai mare venit din vînzări, în 2014 acesta coboară pe poziţia 7, în mare parte din cauza reducerii venitului per agent economic din categoria companiilor mari, creşterea cărora a dus la micşorarea acestui indicator. Totuşi, este salutabilă apariţia de noi companii mari. Top 5 companii cu profituri în 2014

Cifra de afaceri per agent economic în 2014 a constituit 2 520,7 mii lei ce constituie cu 49% mai puţin decît media naţională, care a constituit 4 899 mii lei. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri per întreprindere s-a înregistrat la nivelul agenţilor economici mari (83 329 mii lei), iar cea mai mică la nivelul unităţilor economice micro (258 mii lei). În toate cazurile valorile indicatorilor au fost mai mici decît media națională, ceea ce indică asupra unor rezerve de majorare a acestui indicator pe viitor, cel puțin până la nivelul mediu pe țară Figura 40. Matricea venitului din vînzări per agent şi a venitului din vînzări per angajat pe genuri de activitate în 2013 800 Energ. elec.și term., gaze si apa

Comerț

700

Ind. extractiva Sănătate și asistență socială

VV/angajat, mii lei

600

Ind. prel.

500

Comerț

400

Energ. elec.și term., Construcții gaze si apa Agricultură

300

Tranzacții imobiliare

Ind. prel.

200

Ind. extractiva

100

Transport și com. Învățământ Hoteluri și restaurante

0 0

2000

4000 6000 VV/agent, mii lei

8000

Alte activități

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

Ca şi la nivel naţional, în 2014 activitatea cu cel mai înalt VV per agent economic în r. Orhei este Energia electrică şi termică, gaze şi apă, care în r. Orhei cifrează 7477 mii lei/agent. Gradul înalt de concentrare a vînzărilor în acest gen de activitate este determinat de activitatea a două companii din 25 active, care generau 96% din cifra de afaceri pe sector. Este vorba despre companiile SRL Orhei Gaz şi SA Regia Apa Canal Orhei. Dacă facem abstracţie de atare activitate în virtutea considerentului că se referă la servicii strategice naţionale, atunci raionul se remarcă printr-o cifră înaltă a VV per agent în domeniul industriei extractive. La acest domeniu raionul are o cifră de 5739,0 mii lei per agent, şi deține locul trei în topul pe regiunea Centrală, fiind devansat de r. Străşeni (44800 lei/agent) şi r. Anenii 139

Noi (9567,3 mii lei/agent). Ca şi la nivel naţional, în r. Orhei printre activităţile cele mai puţin generatoare de venituri per agent în 2014 este activitatea Hoteluri şi restaurante. Activitatea cu cea mai mare cifră de afaceri per angajat în r. Orhei, la fel ca şi la nivel naţional, este Comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 732 mii lei/angajat. Cea mai impunătoare companie din acest domeniu este SRL OROM IMEXPO, care deţine o treime din cifra de afaceri din domeniul respectiv pe raion, principalul gen de activitate fiind comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor pentru animale. Companii cu volum de vînzări considerabile în comerţ sunt SRL Tiramisa (comerţ cu ridicată a produselor alimentare, băuturi şi tutun) şi SRL FISAVRU (comerţ cu amănuntul a produselor alimentare, băuturi şi tutun). Aceste trei companii generează cumulativ 45% din VV din activitatea de comerţ a raionului. Un domeniu forte al raionului sunt serviciile imobiliare, care înregistrează un VV per agent de 1340 mii lei – nivel ce este superior altor raioane în regiunea centrală. 51% venituri din vînzările raionului Orhei sunt generate de companiile mari (1,8%), ceea ce denotă o dependenţă moderată a veniturilor. Spre comparaţie, la nivel naţional acest indicator are valoare 68%, în RDN de 61%, RDC de 53% şi RDS de 37%. Profitul întreprinderilor Figura 41. Rata de incidență a profitului pe regiuni, % 70 60 50 40

51 40

43

47

49

52

Orhei

RDS

UTAG

36

30 20 10 0

Țară Mun.Chiș. RDN

RDC

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

În 2014 din totalul de 1168 întreprinderi active în r. Orhei, 51%au înregistrat profit. Cea mai înaltă incidenţă (rentabilitate, rată) a profitabilităţii se atestă în rândul companiilor mari, între care 59% au obţinut profit în 2014. Ratele pentru celelalte companiile sunt: mijlocii - 46%, mici – 58%, micro – 45%. Dacă echivalăm rata de incidenţă a profitului cu noţiunea de rezilienţă a afacerii, atunci din figura de mai sus evidențiem următoarea concluzie: companiile micro prezintă un nivel mai redus de rezilienţă la factorii mediului de afaceri. Acest lucru este lesne de explicat, ţinând cont de dimensiunea lor, şi implicit al volumului de resurse investite. Concomitent companiile mari demonstrează cele mai mari valori ale acestui indicator, avînd un maxim de 80% în 2011, cînd 16 întreprinderi din cele 20 active au înregistrat profit. Un punct forte din acest punct de vedere este că de-a lungul perioadei 2008-2013 rata de incidenţă a profitului în r. Orhei a depăşit nivelul naţional,al Regiunii de Dezvoltare Centru şi 140

chiar a Mun. Chişinău. Deşi indicatorul analizat a demonstrat rate mai joase în comparaţie cu RDN, RDS şi UTAG, acesta are o tendinţă de creştere, începînd cu 2013. Figura 43. Rezultatul financiar până la impozitare în raionul Orhei, mln. lei

Figura 42. Rezultatul financiar până la impozitare pentru r. Orhei, Regiunea Centrală, la nivel de țară, mln. lei Centru

120 100

1500

80

1300

60

1100

40

900

..Orhei

Total pe republica

7,7

15000 13000 11000

9,2 10,0

20

700

9,2

0

7000

500

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 -20

15,8

300

-40

11,6

-60

9000

5000

100

3000

-100

1000

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

Pe tipuri de activităţi cea mai înaltă rată a profitabilităţii se atestă în domeniul activităţilor financiare şi de asigurări (80%) şi în cea a construcţiilor (78%). Figura 44. Contribuția raioanelor Regiunii Centrale în profitul pînă la impozitare a RDC, mln. lei

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

141

Cele mai mici rate ale incidenţei profitului se înregistrează pentru activităţile de servicii cu destinaţie socială, colectivă şi personală (25%), hoteluri şi restaurante (28%), energie electrică, gaze şi apă (28%). Rezultatul financiar pînă la impozitare evoluează instabil în r. Orhei, cu profit în cei mai mulţi ani, dar cu pierderi în 2009, 2012 şi 2013. Așadar, în mare parte tendinţa indicatorului corelează pozitiv cu evoluţia aceluiaşi indicator la nivel de ţară sau de RDC, în anii 2012-2013 situaţia este inversă. Analiza comparativă teritorială arată că PPI generat de r. Orhei constituie, în cel mai prolific an – 2011 - 101,8 mil. lei sau 9,2% în structura profitului RDC. Anume acest an a fost luat ca an de referinţă la analiza teritorială a contribuţiei diverselor raioane la generarea profitului Regiunii de Dezvoltare Centru, întrucît au trecut doi ani de la criza din 2009 – termen în care economiile raionale au timp să se redreseze, dar şi pentru că în acest an economia a funcţionat în parametri normali, fără şocuri naturale, crize externe, etc. Astfel, constatăm că r. Orhei, după mărimea indicatorul PPI (calculat pentru anul 2011) se află pe locul 4 în lista raioanelor RDC. Rezultate mai bune constatăm în r. Ialoveni, Anenii Noi şi Străşeni. Următorii doi ani aduc pierderi financiare pentru Orhei, fiind unul din cele patru raioane ce înregistrează pierderi în aceşti doi ani. Dezagregarea pe dimensiuni de companii arată că, deşi de-a lungul anilor întreprinderile micro sunt majoritare (74%), principalii generatori de profituri sunt companiile mari şi mici. Figura 46. Structura agenților economici pe dimensiuni, %

Figura 45. Contribuția la profitul până la impozitare a companiilor după dimensiuni, mln. lei Mari

Mijlocii

Mici

Micro

120

100%

100

80%

80

60%

60

40%

40

20%

20

0%

0

05

06

07

08

09

10

11

12

13

-20

05

06

07

08

09

10

11

12

13

-40 -60

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

Companiile mari, într-o perioadă de 9 (2005-2013) ani raportează preponderent pierderi şi doar în trei ani au încheiat cu profit – 2005, 2010 şi 2011 – ceea ce denotă probleme grave în mediul de afaceri. Companiile mici manifestă o stabilitate mai înaltă decît alte categorii de companii, avînd profituri în general aproape toată perioada analizată. Între timp, companiile mijlocii obţin profit pînă în 2008, începînd cu 2009 afişând în general pierderi. Deşi, la nivel naţionalm mediul de afaceri a înregistrat profit pînă la impozitare în toată perioada 2005-2013, situaţia este diferită pentru raionul Orhei. În perioada respectivă 142

indicatorul analizat pentru r. Orhei a fost negativ în anii 2009, 2012 şi 2013. Principalele cauze ale pierderilor: •

•

•

Criza economică internaţională din 2009 cauzează o pierdere de 50 milioane lei şi afectează activitatea industrială şi cea a transporturilor, care generează cele mai mari pierderi în mediul de afaceri; Seceta din 2012 determină o pierdere generală pe raion în mărime de 22,7 milioane lei, cauzată de pierderi în agricultură (2,3 mil.lei) şi industrie (42,9 mil.lei); Pierderile de 21 milioane din 2013 au fost generate de rezultatele financiare negative provenite în principal din industrie (41 mil.), tranzacţii imobiliare (4,8 mil.), construcţii (4.2 mil).

Dacă la nivel naţional de-a lungul timpului profitul provine în principal din activitatea de comerţ şi transporturi, atunci în cazul r. Orhei generatorii de bază ai profitului sunt agricultura şi comerţul. Figura 47. Contribuția companiilor la formarea profitului până la impozitare pe dimensiuni de companii a) la nivelul r. Orhei b) la nivel național, % Ind I Transporturi si comunicatii N Sanatate si asistenta sociala

Agricultură H Hoteluri si restaurante M Invatamint

F Constructii J Activitati financiare O Alte activitati de servicii

100%

120 100%

80%

100 80%

60%

80

60%

40%

60

40%

20%

40

20%

0%

20

0%

2005

-20%

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

0

Comert K Tranzactii imobiliare Total

16000 12000 8000 4000

-20%

-40%

-20 -40%

-60%

-40 -60%

-80%

-60 -80%

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0 -4000 -8000

Constatăm următoarele tendinţe ale rezultatelor financiare: •

•

•

La nivelul raionului Orhei activitatea agricolă contribuie la generarea profitului raional semnificativ mai mult (55% în 2008), faţă de contribuţia acestui sector la nivel naţional (9% în 2011); În timp ce industria naţională contribuie în general pozitiv la realizarea profitului naţional (cu excepţia anilor 2009 şi 2013), avînd cote maxime de 33% în 2008, în Orhei însă situaţie este practic inversă, aici înregistrîndu-se pierderi constante, începînd cu 2008. Cu 35% din cifra de afaceri pe raion în industrie şi circa 30% din forţa de muncă angajată în acest sector, contribuţiile industriei în rezultatul financiar al raionului ating, în consecinţă, cote înalte. Bunăoară, în 2012-2013 pierderile din industrie deţin 87%, respectiv 77% din pierderile totale la nivel raional; În timp ce la nivel naţional activitatea de transport generează pînă la 60% (2009) din profitul naţional, la nivel de raion contribuţia atinge un maxim de 21% (2011). 143

• •

•

Construcţiile, atît la nivel naţional, cît şi la cel de raion evoluează descendent. Serviciile hoteliere şi activitatea restaurantelor generează profit la nivel naţional, dar la nivelul raionului Orhei atare servicii se remarcă prin pierderi constante, cu excepţia anului 2011. Activitatea financiară se extinde constant atît naţional, cît şi în raion. Contribuţia acesteia măsoară 6% în structura profitului raional, dar este mult mai mică decît cota de 20% generată la nivel naţional (2013).

Analiza scoate în evidenţă următoarea concluzie: între cele patru categorii de companii, cele mici şi micro reuşesc să-şi menţină cota în structura profitului, demonstrând progres atît ca număr, cît ca şi profit anual înregistrat, manifestând astfel cea mai bună stabilitate a profitului de-a lungul anilor. În comparaţie cu acestea, companiile de talie mijlocie şi mare înfruntă obstacole ce reduc rata de incidenţă a profitului, fiind principalii generatori de pierderi financiare. Activitatea raională în domeniul dezvoltării şi susţinerii mediului de afaceri Pentru coordonarea activităţilor raionale şi intermedierea dialogului între mediul privat şi autorităţile administraţiei publice, în cadrul Consiliului Raional Orhei activează Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor. Responsabil de sectorul IMM în cadrul secţiei este specialistul superior, în sarcina căruia sunt înaintate următoarele responsabilităţi: 1. Implementarea prevederilor Programelor, strategiilor de stat de susţinere a ÎMM; 2. Contribuirea internaţional;

la promovarea agenţilor economici din raion pe plan raional, republican şi

3. Acordarea asistenţei informative şi consultative agenţilor economici în domeniul ÎMM; 4. Analiza şi prognoza dezvoltării IMM în raion. 5.Monitorizarea implementării planului de acţiuni; 6.Raportarea către Consiliul raional a rezultatelor monitorizării. •

Pentru realizarea programului principal de stat în domeniul afacerilor – Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 – Comisia Economie şi Atragerea Investiţiilor îşi orientează activitatea după Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei. Secţia îşi elaborează anual un Plan de activitate al Secţiei, iar conform Planului secţiei pentru anul 2013 au fost realizate următoarele acţiuni de susţinere a dezvoltării mediului de afaceri: - În decursul anului s-a efectuat mediatizarea în rândul mediului de afaceri si a societăţii civile privind oportunităţile de instruire antreprenorială şi derularea proiectelor de asistenţă tehnică, prin intermediul presei locale, primăriilor, paginii WEB a Consiliului raional. - Cu suportul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi în colaborare cu alte organizaţii s-au organizat şi desfăşurat cursuri de instruire a agenţilor economici pe diverse teme cu relevanţă antreprenorială. - În cadrul Programului „Gestionarea Eficientă a Afacerii”, au fost organizate 2 seminare cu durata de 21 ore academice la care au participat peste 52 de beneficiari din diferite domenii de activitate. 144

-

-

-

-

-

-

-

-

Prin Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor au fost instruiţi 25 de tineri timp de 10 zile. In anul 2013, în cadrul celei de-a 2-a componentă a PNAET au beneficiat de finanţare 7 tineri antreprenori din raion, care au obţinut credite preferenţiale în sumă de 2092,0 mii lei, inclusiv suma grantului în mărime de 837,0 mii lei. Şase afaceri sunt din domeniul agriculturii si una din domeniul prestări servicii. In cadrul Programului de atragere a remitenţilor «PARE 1+1 », au beneficiat de granturi în anul 2013 - 7 persoane, care au investit în afaceri în total 3321,9 mii. lei, din care suma grantului fiind de 1030,0 mii lei. Investiţiile s-au efectuat in domeniile producere, agricultură şi prestări servicii. Cu susţinerea Proiectului „Abilitarea Economică a Femeilor”, finanţat de Guvernul Suediei a fost lansat la 28 februarie 2013 Biroul Comun de Informaţii şi Servicii (BCIS). Şedinţele săptămânale oferă populaţiei raionului posibilitatea de a beneficia de toate serviciile după principiul ghişeului unic – servicii în domeniul ocupării forţei de muncă, protecţiei sociale, dezvoltării IMM-urilor, cadastrului funciar, agriculturii şi servicii juridice. In perioada de raportare au fost organizate 46 de şedinţe a BCIS la nivel raional si 24 deplasări ale Echipei Mobile în localităţile rurale. Pînă în prezent la BCIS au apelat pe diverse probleme 734 persoane, inclusiv pe problemele dezvoltării afacerilor - 94 persoane. Din numărul total de persoane 603 sau 82 la suta sunt beneficiari din spaţiul rural, 57% femei. S-a organizat participarea mediului de afaceri din raion la Expoziţia universală „Fabricat in Moldova” la CIE „ MoldExpo”, la care au participat 7 agenţi economici din raionul Orhei. Pentru buna organizare și participare, Consiliul Raional a fost menţionat cu Diploma de Onoare şi Medalie. S-a organizat desfăşurarea concursului raional “Cel mai bun antreprenor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anul 2012. 24 agenţi economici din sectorul nominalizat au fost menţionaţi cu Diplome de Onoare. S-au înaintat pentru participare la Concursul republican 12 agenţi economici din teritoriu cu performanțe mai bune. In cadrul Conferinţei Internaţionale a IMM-lor „ Competenţe - Competitivitate – Creştere” 4 agenţi economici din teritoriu au fost menţionaţi cu Diplome de Merit a Guvernului R. Moldova şi premii băneşti De asemenea a fost menţionat cu Diplomă de Merit a Guvernului pentru participarea activă la desfăşurarea Concursului Republican şi specialistul pe problemele dezvoltării IMM-lor din cadrul Consiliului Raional În raion activează cinci ONG-uri, care prestează servicii în afaceri, oferă consultanţă, informare şi instruire antreprenorială a agenţilor economici şi persoanelor, care doresc să lanseze o afacere. Concomitent, specialiştii Secţiei Economie şi Atragerea Investiţiilor acordă permanent consultanţă persoanelor fizice şi agenţilor economici în domeniul iniţierii şi dezvoltării afacerilor. Pentru identificarea problemelor agenţilor economici, anual specialistul, responsabil de sectorul IMM participă la sondajul organizat de Ministerul Economiei cu tema „Identificarea principalelor probleme în dezvoltarea IMM”.

Infrastructura de suport a mediului de afaceri Mediul de afaceri din raionul Orhei dispune de o infrastructură de suport constituită din instituţii deopotrivă publice şi private, orientate spre furnizarea serviciilor de consultanţă, 145

mediere şi reprezentanţă a intereselor oamenilor de afaceri locali. Astfel, la dispoziţia antreprenorilor stau serviciile publice desconcentrate: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Oficiul Teritorial Orhei al Camerei Înregistrării de Stat Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Orhei: Postul Vamal Intern Orhei al Biroului Vamal Centru Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Serviciul Teritorial Orhei Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Orhei Direcţia pentru Statistică a raionului Orhei Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei Oficiul Cadastral Teritorial Orhei

Servicii de piaţă prestate populaţiei În structura vînzărilor, comerţului îi revin 49%, construcţiilor 4%, iar altor servicii le revin 7% în totalul veniturilor din vînzări realizate în 2014. În aceste 7% cele mai importante servicii sunt cele de transport terestru şi cele de alimentaţie publică. Pentru comparaţie, la nivel naţional serviciile de alimentaţie publică nu depăşesc 14%, iar cele de transport constituie 24%. Figura 48. Structura serviciilor de piață prestate populației în 2014 în r. Orhei, %

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de CR Orhei

În raion există o listă generoasă de asociaţii, de diverse profiluri, care prestează servicii de mediere şi consultanţă în domeniu. Infrastructura de suport pentru mediul de afaceri este susţinută de activitatea unor asemenea organizaţii şi centre informaţionale precum: 1. Biroul Comun de Informaţii şi Servicii 2. Organizaţia Regională Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova 3. Agroinfo-Service Orhei 4. Asociaţia producătorilor agricoli ”Asproagro” 5. Camera de Comerţ şi Industrie,filiala Orhei 6. Agenţia de Dezvoltare Rurală Centru 7. Centrul de Informare şi Consultanţă Orhei 8. Asociaţia antreprenorilor din Orhei 9. AO ”Orhoconsinfo” 10. Pro Business Orhei 11. Centrul de Mobilitate şi Dezvoltare Rurală 146

Totuşi în raion, lipsesc asemenea servicii importante pentru mediul de afaceri, precum servicii informaţionale, de publicitate sau cercetări de piaţă. Un aspect pozitiv îl constituie dezvoltarea accentuată a serviciilor financiare, tranzacţii imobiliare. Totodată, deşi comunitatea de afaceri se bucură de un număr mare de organizaţii de consultanţă, în raion lipseşte un business incubator inovaţional, care, conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Industriei 2007-2015 este prioritatea numărul unu în direcţia dezvoltării procesului inovaţional şi de transfer tehnologic. Raionul dispune de edificii adecvate creării unui astfel de incubator, iar cele care corespund criteriilor înaintate sunt următoarele: 1. Clădiri auxiliare ale IMSP Spitalul Raional Orhei, proprietate a Consiliului Raional. Edificiile sunt separate, amplasate într-o zonă cu posibilităţi de acces, cu spaţiu de producere de 1460 m2. Obiectul este conectat la reţeaua de apă şi canalizare, gaz, dispune de sistem de încălzire. Pentru crearea incubatorului în edificiile date s-a estimat un necesar de investiţii în sumă de 4,2 mil.lei. 2. Edificiu în centrul satului Step-Soci, care se află la o distanţa de 3 km de or. Orhei, reprezintă o clădire cu două nivele şi demisol, cu o suprafaţă de 1200 m2. Clădirea este conectată la reţeaua de gaz, dar nu este conectată la reţeaua de apeduct şi canalizare. Pentru crearea incubatorului în edificiul dat sunt necesare investiţii in sumă de 3,1 mil.lei. 3. Edificiul de studii al şcolii profesionale din satul Cucuruzenii de Sus, clădire separată, care dispune de acces de drum cu îmbrăcăminte de beton asfalt, amplasată la o distanţa de 20 km de oraşul Orhei, suprafaţa totală este de 2500 m2. Obiectul este conectat la reţeaua de apă, canalizare şi reţele centrale de încălzire, pe baza de energie electrică. Pentru crearea incubatorului în edificiul dat sunt necesare investiţii în sumă de 3,6 mil.lei.

Principalele probleme ale mediului de afacere Analiza stării actuale a sectorului micului business şi antreprenoriatului din raion precum şi a sistemului de susţinere a acestui sector denotă că dezvoltarea IMM şi antreprenoriatului este condiţionată de următoarele probleme: Constrîngerile existenţe în sistemul de funcţionare a mediului de afaceri în r. Orhei Constrîngeri

Cauze Măsuri legale nestimulatorii sau insuficiente pentru extinderea businessului

În cazul unor prevederi legale benefice, lipsesc mecanisme reale de procedură care asigure implementarea acestora în practică

Cadru regulator instabil şi impredictibil, nestimulator

La nivel local practice lipsesc acte regulatorii ce ar reglementa susţinerea micului business

147

Programele naţionale de susţinere a afacerilor nu ţintesc necesităţile şi posibilităţile antreprenorilor; domeniile de finanţare sunt înguste şi vizează pieţe suprasaturate, cu concurenţă înaltă

Autorităţile locale dispun de atribuţii şi pîrghii extrem de reduse pentru susţinerea financiară a micului business

Capacităţi minime ale autorităţilor locale privind dezvoltarea sectorului

Modificările frecvente în legislaţia economică cauzează instabilitatea condiţiilor de practicare a businessului

Implicarea excesivă a puterii de stat în activitatea agenţilor economici provoacă neîncrederea antreprenorilor în implementarea unor acţiuni reale în favoarea mediului de afaceri

Relaţii nesatisfăcătoare dintre autorităţi şi antreprenori

Înlăturarea prea lentă a barierelor administrative privind impozite şi taxe locale, existenţei multiplelor autorizaţii şi certificate, controlul frecvent al activităţii economice.

Pasivitatea şi lipsa suportului din partea patronatelor, sindicatelor

Lipsa incubatorului de afaceri, parcuri industriale, etc.

Transparenţa achiziţiilor publice efectuate de către APL, nu sunt accesibile publicului larg (publicarea pe site-ul oficial de achiziţii publice şi în buletinul de achiziţii publice, dar se evită publicarea şi difuzarea informaţiei în massmedia locală)

Infrastructură de afaceri subdezvoltată

Dobânzile mari percepute de băncile comerciale şi instituţiile de microfinanţare la eliberarea creditelor Accesibilitate limitată la surse de finanţare Condiţiile împovărătoare ale creditării

Neîncrederea antreprenorilor în serviciile

148

companiilor de asigurare

Insuficienţa mijloacelor băneşti în rândul populaţiei pentru iniţierea afacerilor

Insuficienţa structurilor de prestare a serviciilor de consultanţă la nivel local

Informarea insuficientă privind serviciile prestate Infrastructura de consultanţă diversificată dar concentrată preponderent în or. Orhei

Capacitatea joasă de plată a beneficiarilor şi nereglementarea preţurilor pentru serviciile acordate care pun în dificultate activitatea infrastructurii de consultanţă

Pasivitatea beneficiarilor de acces la serviciile de consultanţă

Neconformitatea produselor autohtone cu standardele europene şi internaţionale Accesul dificil la pieţele interne şi externe Implementarea limitată a practicilor şi tehnicilor de marketing, determinată inclusiv şi de oferta îngustă a serviciilor respective

Resurse financiare limitate pentru lansarea investiţiilor în alte domenii ale vieţii economice Orientarea activităţii populaţiei preponderent în domeniul agricol

Cea mai mare parte a serviciilor de suport indispensabile mediului de afaceri sunt localizate în or. Orhei

Programe de studii relativ puţin orientate spre dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale

Existenţa unei singure şcoli profesionale

Abilităţi reduse ale antreprenorilor

Interes scăzut faţă de activitatea antreprenorială, în particular faţă de atragerea investiţiilor;

149

Lipsa capacităţilor de întocmire a proiectelor pentru atragerea finanţării

Lipsa încrederii mediului de afaceri, dar şi al populaţiei în legislaţia şi cadrul regulator

Lipsa spiritului antreprenorial, inovator în rândul populaţiei

Lipsa asociaţiilor, atît pe domenii de producere,cît şi pe verigi ale lanţului valoric Competitivitate moderată a produselor Practică îngustă în utilizarea serviciilor de marketing, consultanţă de afaceri.

150

1.7.2. Industria 1.7.2.1.

Evaluarea generală a industriei

De-a lungul anilor volumul producţiei industrial fabricate a evoluat oscilatoriu, preponderent în creştere, ajungând la 587,8 milioane lei în 2013, constituind un spor de doar 36% faţă de anul 2006 ceea ce înseamnă că, în mediu, a sporit cu 4,5% pe an. Documentul de planificare strategică, care stabilește principiile de bază, obiectivele și prioritățile de dezvoltare a ramurii date pînă în anul este Strategia de dezvoltare a industriei pînă în 2015. Conform acesteia, unul dintre obiectivele de bază este creșterea ponderii industriei la formarea PIB-ului. Din 2006 pînă în 2013 cota venitului din vînzări provenit din industrie în totalul venitului din vînzări pe raion a urmat un trend descendent de la 47,8% la 23,0%, realitate ce contravine obiectivului strategic trasat de Strategie. Figura 49. Volumul producţiei industriale şi cota acesteia în venitul din vînzări total al raionului este

Volumul producției fabricate, mln. lei

% în VV al raionului

100%

1,0 Energie, gaze și apă

80% 800 60%

600 400

47,8

40%

37,8 28,0

200

24,3

25,3

26,7

16,4

23,0

0 2006

2007

87,6

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Ind. extractivă

20% 0%

Ind. prelucrătoare

11,4

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

Scăderi ale producţiei s-au consemnat în anul 2009 - anul crizei financiare internaţionale, şi în 2011, cînd volumul producţiei scade din cauza închiderii a 3 companii mari şi a 5 companii mijlocii. VPF în industrie în r. Orhei a constituit 1,5% din valoarea pe ţară, iar în structura acesteia cota aproape absolută revine industriei prelucrătoare, care deţine 88% în 2014. În structura industriei prelucrătoare cea mai intensă activitate de producţie se desfăşoară în ramura industriei alimentare şi a băuturilor, unde sunt concentrate 38% din agenţii economici din industrie, 55% din numărul de angajaţi ai raionului şi 54% din venitul din vînzări pe anul 2013. Cei mai mari operatori din domeniu sunt specializaţi în panificaţie - companiile SRL Brodeţchii, SC ARMICOM SRL şi SRL ”Fabrica de pâine din Orhei”, producerea cărnii (SRL Navelina), fabricarea produselor lactate (SRL VC Saturn), producerea vinului (IM Chateau Vartely şi ”Pivnițele Brănești” SRL). Raionul Orhei are cea mai mare producţie în Regiunea Centrală pentru majoritatea produselor lactate. De exemplu este unicul producător din regiune de caşcaval şi brânză grasă, de asemenea este cel mai mare producător de brânzeturi proaspete din regiune. În domeniul de prelucrare a laptelui activează doar o singură întreprindere - SRL ”Saturn-13” din s. Brăviceni.

151

Totodată raionul deţine locul întîi nu doar pe regiune,ci şi pe ţară, la recolta de tutun, cu 26% din recolta globală pe ţară. În industria tutunului în raion activează doi operatori – SRL Parse Tutun şi IM International Tobacco. Tabelul 66. Industria raionului Orhei pe număr de companii, număr mediu de salariaţi şi venitul din vînzări Tip industrie

Nr. agenţi

Nr. mediu de angajaţi

9

236

49 550 000

Industria prelucrătoare

117

1 965

390 276 142

Industria alimentară și a băuturilor

44

1 075

211 776 130

Fabricarea produselor de tutun

2

61

53 510 289

Fabricarea produselor textile

4

224

17 449 412

Fabricarea de articole de îmbrăcăminte; prepararea si vopsirea blănurilor Producția de piei, de articole din piele si fabricarea încălțămintei Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor din lemn Fabricarea hârtiei si cartonului

5

116

7 371 076

1

16

577 068

2

2

8 897

2

4

356 235

Edituri, poligrafie și reproducerea materialelor informative Industria chimică Producția de articole din cauciuc și din material plastic Producția altor produse din minerale nemetalifere

5

35

2 785 479

1 8

1 51

220 965 8 608 315

15

62

14 315 067

Industria metalurgică

1

1

0

Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producția de mașini și utilaje Fabricarea de mașini și echipamente

12

243

68 498 764

7

29

2 181 206

Producția de mobilier și alte activități industriale Recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile Energie electrică, gaze şi apă

7 1

44 1

2 617 239 0

25

661

214 000 000

Industria extractivă

Venit din vînzări, mii lei

Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei

O altă ramură industrială dezvoltată în raion este fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje în care activează 10% din agenţii economici, sunt angajaţi 12% din angajaţi şi generează o cifră a venitului din vînzări de 18% pe totalul industriei prelucrătoare. Principalii operatori industriali în acest domeniu sunt companiile SA ”ASPA”, IM "B.C.EAST EUROPEAN HINGES" S.R.L. şi IM "COFEALM" SRL, două dintre care sunt companii cu capital mixt.

152

Industria produselor textile în raion, deşi cifrează un venit de vînzări în mărime de doar 4,5% din totalul industriei prelucrătoare a raionului, angajează peste 11% din angajaţii acestei ramuri. Cele mai mari companii din industria respectivă produc în regim lohn. Raionul dispune de resurse bogate de piatră, nisip şi calcar, ceea ce permite dezvoltarea afacerilor în domeniul industriei extractive. Comparativ cu 2010 în 2014 industria extractivă şi-a mărit cota în totalul VPF a raionului de la 6% la 11,4%. La producerea/ prelucrarea/ extragerea/ obţinerea pietrelor calcaroase pentru cioplit sau construcţii, raionul Orhei deţine locul întîi pe ţară, cu un volum de 20% din total. Adiţional, la grupul de produse industriale ”Alte pietre pentru cioplit sau construcţii, alabastru”, raionului îi revin 67% din volumul total obţinut pe ţară, fiind poziţionat şi de această dată pe locul întîi. Principalii operatori industriali, care activează în acest domeniu în raion sunt întreprinderea de stat ”Braneşti” şi SRL ”Cariera IVANOS”. Concluzionăm că în raion sunt dezvoltate în principal industria alimentară şi a băuturilor (în particular panificaţia, vinificaţia şi lactatele), industria produselor metalice (exclusiv maşini şi echipamente) şi industria extractivă (piatră şi nisip). Atare genuri de activitate se clasifică în cadrul grupului de activităţi bazate preponderent pe materie primă locală sau de import (în regim de perfecţionare activă) şi sunt destinate în majoritatea cazurilor spre export. Producţia industrială a raionului este deopotrivă cu grad înalt de competitivitate (producţia textilă, maşini şi echipamente), dar şi cu grad redus de competitivitate (produse finite metalice, mobilier). Totuşi lipsesc ramurile industriale scientointensive, aşa ca construcţii de aparate şi instrumente, tehnologii informaţionale, etc. Forţa de muncă Un alt obiectiv strategic al Strategiei naționale de dezvoltare a industriei pînă în 2015 este creșterea numărului angajaților în domeniul industriei. În perioada 2006-2013 numărul mediu de angajați în ramură a urmat un trend descendent, coborând de la 4058 persoane în 2006 la 2883 persoane în 2013. Figura 50. Evoluţia productivităţii muncii în industria raionului Orhei, 2006-2013, mii lei/angajat Nr. mediu de personal, pers. Volumul producției fabricate, pretul anilor 2005 Productivitatea muncii, mii lei

600,0 500,0

5000 4000

400,0

3000

300,0 2000

200,0

1000

100,0

0

0,0 2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei

Un punct forte care caracterizează industria raionului Orhei în ultimii ani este creşterea productivităţii muncii. În perioada anilor 2006-2013, volumul producţiei fabricate (exprimat în 153

preţurile anului 2005) raportat la un angajat în industrie a sporit de la 94,3 mii lei /ang. la 197,6 mii lei/ang., adică de peste două ori. Calculele efectuate de autor indică că în perioada 2011-2014 în raionul Orhei indicele productivităţii muncii a depăşit indicele salarizării, ceea ce corespunde teoriei eficienţei muncii. Figura 51. Productivitatea muncii în raionul Orhei şi regiunea Centrală, 2008-2013, mii lei/angajat 330,6

350,0 300,0

274,2

261,7

250,0 200,0 150,0

177,1 164,4

189,1 164,9

159,5 148,5

168,9

154,3

197,6 r. Orhei Regiunea Centru

100,0 50,0 0,0 2008

2009

2010

2011

2012

2013

Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei

Deşi productivitatea raională în industrie sporeşte de circa două ori, aceasta nu ţine tempoul productivităţii regiunii centrale, care sporeşte în ritmuri mult mai mari, astfel că în 2013 productivitatea la nivelul regiunii centrale este 330,6 mii lei/ang., în timp ce pentru raion este de 197,6 mii lei/ang. Sporul de productivitate este determinat în ambele regiuni de creşterea volumului producţiei fabricate în industrie, dar şi de reducerea angajaţilor în această perioadă. Totuşi, sporul producţiei industriale pe regiunea centru în perioada 2008-2013 (60%) a depăşit sporul producţiei pentru r. Orhei (14%), în timp ce la nivelul raionului reducerea angajaţilor a fost mai temperată faţă de RDC.4 Acest fapt denotă rezerve mari de sporire a productivităţii pe raion, în condiţiile unei disponibilităţi forţei de muncă locală. Figura 52. Cotele angajaţilor în principalele sectoare de activitate, în totalul angajaţilor la nivel de raion şi ţară, 2013, % 35 30

29

29

25 20

18

16

15

20

12

Republică r. Orhei

10 5 0 Agricultură

Industrie

Comerț

Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei 4

Rata de activitate la nivelul regiunii centrale scade de la 41% în 2009 la 38,9% în 2014, îndeosebi la persoanele cu studii superioare. Rata de ocupare scade de asemenea de la 51% la 45,7% în această perioadă.

154

Angajaţii în industrie deţin 29% din totalul forţei de muncă din raion, mai mult decît 20% concentrate în comerţ sau 16% în agricultură. Comparativ cu distribuţia angajaţilor pe genuri de activitate la nivel naţional, situaţia este net mai bună în raion, la nivel naţional fiind angajaţi 12%, ceea ce denotă că în raion există o fundamentare/ancorare mai bună a economiei în sectorul real. Resursele naturale de care dispune, suprafeţele agricole şi roada medie la hectar superioară cu circa o treime faţă de media naţională, la un loc cu capitalul străin investit în creştere5 oferă industriei raionului posibilităţi reale de dezvoltare a industriei.

5

În 2014 investițiile în raion, finanțate de investitorii străini au sporit de 2,4 ori față de anul precedent.

155

1.7.3. Agrucultura

1.7.3.1.

Evaluarea situaţiei generale în agricultură

Conform situaţiei din anul 2014 sectorul agrar din raionul Orhei cuprinde 61845 ha de terenuri agricole, sau circa 50% din suprafaţa raionului de 122 831 ha. Terenurile arabile constituie circa 80% din total terenuri agricole. Plantaţiile de culturi fructifere, inclusiv culturi bacifere, ocupă 5142 ha sau cca. 8,3% din total terenuri agricole, inclusiv pe rod 4467 ha. Circa 3600 ha de terenuri sau cca 6% din totalul de terenuri agricole nu sunt lucrate. Cele mai mari suprafeţe de terenuri agricole sunt ocupate de astfel de culturi, precum porumbul, grâul, floarea soarelui şi orz. Suprafeţele de porumb, grâu şi floarea soarelui au crescut cu cca. 36%, 26% şi 12%, respectiv în perioada 2009-2014. În aceeaşi perioadă suprafeţele de orz s-au redus cu cca 9% (vezi figura 54). Suprafața totală a viilor în raion constituie 3605 hectare, 850 hectare nefiind prelucrate. În ultimii trei ani se atestă o scădere a roadei la hectar, iar realizarea acestora este una defectuasă și întîmpină empedimente. Totodată, s-au redus suprafețele legumelor cultivate în cîmp deschis, precum suprafețele de mazăre, soie, porumb la siloz, care sunt buni ppremergători în asolament. De asemenea există o tendință benefiică a suprafețelor plantate de fructe, deși încă mai rămîn suprafețe pîrlogite, în jur de 250 hectare.

156

Figura 53.Suprafeţele însămânţate la principalele culturi agricole, hectare, 2009-2014

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Cu toate că unele culturi agricole ocupă suprafeţe destul de mici, acestea înregistrează ritmuri de creştere semnificative. Astfel în perioada 2009-2014 au crescut cu 58% suprafeţele ocupate de soie, cu 24% suprafeţele de culturi furajere şi de aproape 3 ori suprafeţe ocupate de legume în teren protejat. Totodată, în aceeaşi perioadă, s-au redus suprafeţele de rapiţă cu 67%, de tutun cu 62%, de legume de cîmp cu 50%, de leguminoase boabe cu 45%, de culturi bostănoase cu 4%, şi de cartof cu 3%. De menţionat creşterea cu circa 6% a suprafeţelor ocupate de culturile fructifere în perioada 2009-2014. O creştere şi mai dinamică au înregistrat culturile nucifere de la 301 ha in 2009 la 518 ha în 2014 sau cu circa 72%. O caracteristică tipică a terenurilor agricole din raionul Orhei este gradul înalt de fragmentare a acestora. Atare situație este condiţionată de ponderea semnificativă a suprafeţelor de culturi pomicole şi viticole şi de gradul înalt de fragmentare a acestora. Producţia agricolă globală este determinată în primul rând de suprafeţele însămânţate. Astfel conform datelor din anul 2014 cel mai mare volume de producţie agricolă a fost obţinute la porumb, grâu, floarea soarelui şi fructe. Totodată se observă o reducere drastică a volumului de producţie a culturilor de cîmp în anul secetos 2012, în timp ce producţia globală de fructe, struguri, legume în cîmp deschis şi în sere a rămas.

157

Figura 54. Producţia agricola, tone, 2009-2014

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Aceasta denotă o dependenţă mare a producţiei culturilor de cîmp de influenţa factorilor climaterici pe de o parte şi necesitatea diversificării producţiei agricole spre extinderea suprafeţelor de culturi pomicole, viticole şi de legume, pe de altă parte. Doar o parte neînsemnată din terenurile agricole este irigată. Suprafaţa terenurilor irigate a fost de 1892 ha în anul 2014, ceea ce a constitui doar cca 0,03% din total terenuri agricole. Totodată trebuie de menţionat că există o tendinţă de creştere a acestor suprafeţe cu cca 48 la sută în perioada 2009-2014. Cea mai mare parte a suprafeţelor irigate este ocupată de livezi. Concomitent suprafeţe irigate cu culturi legumicole sunt în continuă scădere. Figura 55. Suprafeţele irigate pe culturi, mii ha, 2009-2014

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Nivelul de utilizare a îngrăşămintelor organice de asemenea înregistrează o tendinţă de scădere. Astfel, dacă în perioada 2006-2008 nivelul utilizării îngrăşămintelor organice în mediu pe raion era peste nivelul mediu din Republica Moldova, atunci în anul 2013 atare nivel a fost mai mic decît nivelul mediu din Republica Moldova, dar şi din Regiunea Centru.

158

Figura 56. Utilizarea îngrăşămintelor minerale în Republica Moldova, regiunile Nord, Centru, Sud şi raionul Orhei, kg/ha de semănături, 2006-2013

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Un factor important care influenţează competitivitatea producţiei agricole din raion este preţul mai înalt la materia primă, cum ar fi motorina, fertilizanţii, pesticidele, piesele de schimb etc., în comparaţie cu ţările vecine. Totodată, lipsa materialului semincer calitativ de adaptat la condiţiile locale sporeşte nivelul de riscuri la care este supusă producţia agricolă din raion. Volatilitatea înaltă a preţurilor la cereale de asemenea contribuie negativ la dezvoltarea producţiei agricole din raion. Sectorul zootehnic al raionului Orhei este specializat preponderent în creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi păsărilor. Şeptelul de ovine a înregistrat o scădere cu cca. 13% pe parcursul anilor 2009-2014, iar cel de bovine şi caprine cu cca 5%. În aceeași perioadă s-a redus numărul familiilor de albine de la 2014 în anul 2009 la 1920 în anul 2014 sau cu cca 5%. Şeptelul de porcine, iepuri şi păsări a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 20092014 cu cca, 7%, 26% şi 3% respectiv, iar cel de cabaline a rămas aproape neschimbat (vezi figura 58). Ponderea sectorului corporativ în zootehnie este neînsemnat. Astfel, cea mai mare parte din şeptelul animalier este crescută în sectorul individual. Totodată merită de menţionat că, în raionul Orhei activează cîteva întreprinderi mari specializate în producţia animalieră, cum ar fi: • Întreprinderea de Stat ”Moldsuinhibrid” din or. Orhei, specializată în creşterea porcinelor de prăsilă • SRL ”Orhcojdoi” din satul Pohorniceni, specializată în producerea cărnii de porcine • SRL ”Tehnoif Agro”din satul Pohrebeni cu specializarea în producerea laptelui şi a cărnii de bovină 159

• SRL ”Orhpui” din satul Bolohani specializată în producerea oului de găină şi incubarea puilor de o zi. Figura 57. Efectivul de animale în gospodăriile raionului Orhei, 2008-2014, capete, familii

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Volumul global al producţiei animaliere este în scădere continuă. Astfel volumul global al vitelor şi păsărilor vândute pentru sacrificare a scăzut în perioada 2009-2014 cu cca 5% de la 2490 la 2365 tone. Producţia de lapte este în continuă scădere de la 15375 tone în anul 2009 pînă la 14210 tone în 2014 sau cu cca 8%. De asemenea şi producţia de ouă a scăzut în aceeași perioadă cu 2% de la 1,75 mln. la 1,7 mln. bucăţi. Figura 58. Volumul global al producţiei animaliere în r-l Orhei, 2007-2012

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Comparînd productivitatea sectorului animalier din r-l Orhei cu valorile medii pe ţară constatăm că, în mediu pe anii 2009-2014, producţia medie anuală de ouă pe o găină ouătoare a fost mai mică decît media pe ţară cu cca. 39%, iar producţia medie anuală de lapte pe o vacă a fost mai mică decît media pe ţară cu cca. 37%. Totodată, sporul zilnic în greutate la bovine a fost cu cca 15% mai mare decît valoarea medie pe republică, iar sporul zilnic în greutate la porcine a depăşit valoarea medie pe republică cu cca. 4%. 160

Figura 59. Productivitatea sectorului animalier din raionul Orhei comparativ cu valorile medii pe ţară, 2009-2014

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Aceasta denotă un nivel redus de competitivitate la producţia de ouă şi lapte comparativ cu alte raioane ale ţării, dar şi anumite avantaje comparative la producţia de carne de bovină şi porcine. Situaţia din fitotehnie conform datelor pe anul 2013, arată că recoltele medii în raionul Orhei au fost mai mici decît rezultatele medii pe Republica Moldova la grâu cu cca. 6%, la porumb cu cca. 18%, la floarea soarelui cu cca. 14%, şi la struguri cu cca. 11%. Totodată recoltele medii la orz, tutun, legume de cîmp şi fructe a fost mai mare decît recolta pe ţară cu cca. 12%, 10%, 3% şi 35%, respectiv. Acest fapt demonstrează un nivel mai redus de competitivitate la culturile de cîmp, cu excepţia orzului, dar şi anumite avantaje la producţia de fructe, nucifere, bacifere, legume de cîmp şi tutun. Lanţul valoric al producţiei agricole din raionul Orhei include cinci frigidere pentru păstrarea fructelor şi legumelor cu o capacitate totală de peste 4400 tone. Aceste frigidere sunt amplasate în s. Jora de Mijloc - GŢ ”Maler Petru” şi SRL ”Rusmiliud”, în s. Susleni - GŢ ”Beiu Filip”, în s. Selişte - SRL ”Miacro” şi în s. Mălăeşti - SRL ”Vindex-Agro”. În procesul de procesare a soiurilor tehnice de struguri sunt implicate patru întreprinderi mari cum ar fi “AMG Kernel”, ”Chateau Vartely” şi ”Lius Cris” SRL din or. Orhei, ”Codru” ST din s. Peresecina şi ”Pivniţele Brăneşti” din s. Brăneşti cu o capacitate totală de prelucrare de cca 5150 tone de struguri anual.

161

Figura 60. Raportul între recoltele medii la 1 hectar în raionul Orhei şi Republica Moldova, 2013

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Întreprinderile de panificaţie din or. Orhei cum ar fi Fabrica de pâine din or. Orhei, Î.I. ”Prodan P.”, Î.I.”Daniela Bradeţchi” şi SRL ”Armicom” asigură prelucrarea materiei prime şi aprovizionarea locuitorilor cu produse de panificaţie, avînd o capacitate totală de cca 50 tone de produse pe zi. Întreprinderea „Orhei-Vit” este unul dintre liderii industriei de prelucrare a fructelor şi legumelor din Republica Moldova şi asigură procesarea materiei prime pomicole şi legumicole atît din gospodăriile agricole din raion cît şi din alte raioane ale ţării. Producţia agricolă animalieră este prelucrată la două abatoare şi anume SRL ”Navelina”din or. Orhei şi „Moldprodcoop” din s. Selişte, care sunt specializate în sacrificarea bovinelor, porcinelor, cabalinelor, ovinelor, caprinelor şi au o capacitate totală de cca 12 tone de carne pe zi. În domeniul de prelucrare a laptelui activează doar o singură întreprindere - SRL ”Saturn13” din s. Brăviceni. În afară de aceste întreprinderi în raion mai activează şi un număr semnificativ de mori şi oloiniţe care prelucrează materia primă agricolă la nivel de localitate. Totodată în raion se simte lipsa unui sistem de colectare a fructelor şi legumelor care ar permite concentrarea un volum mari de producţie agricolă şi ar asigura marketingul acesteia. Gradul înalt de incertitudine în agricultură nu permite elaborarea unor planuri realiste de dezvoltare a sectorului. Astfel, agricultura devine un sector neatractiv pentru business, iar tinerii specialişti nu sunt suficient de motivaţi pentru a lucra în agricultură. Pentru revitalizarea acestui sector este absout necesar de acordat suportul financiar necesar, în special tinerilor.

162

Principalele probleme Problemele cu care se confruntă agricultorii din raionul Orhei, pot fi grupate pe următoarele categorii: •

Probleme ce ţin de performanţa exploataţiilor agricole

•

Problemele ce ţin de accesul la piaţa forţei de muncă, infrastructura de educaţie şi suport informaţional

•

Probleme privind accesul la piaţa de capital

•

Probleme ce ţin de marketingul producţiei agricole

•

Probleme ce ţin de dezvoltarea agriculturii ecologice

Mai jos aceste probleme sunt descrise conform structurii expuse anterior: • Probleme ce ţin de performanţa exploataţiilor agricole - Fragmentarea terenurilor agricole şi dificultatea aplicării tehnicii şi tehnologiilor avansate - Lipsa echităţi la semnarea contractelor de arendă a terenurilor agricole - Lipsa structurilor asociative (cooperatiste) în agricultura raionului Orhei - Lipsa (insuficienţa acută) a bazinelor de acumulare a apei pentru irigare - Aplicarea tehnologiilor vechi şi ineficiente în agricultură - Aplicarea insuficientă a tehnologiilor de prelucrare a producţiei agricole - Productivitatea si calitatea scăzută a producţiei agricole - Caracterul confuz al impozitării producţiei agricole • Problemele ce ţin de accesul la piaţa forţei de muncă, infrastructura de educaţie şi suport informaţional - Lipsa sau insuficienţa forţei de muncă, care ar putea activa în agricultură - Lipsa unei instituţii regionale de educaţie vocaţională pentru pregătirea fermierilor în conformitate cu cerinţele moderne - Redeschiderea școlii agricole Cucuruzenii de Sus pentru pregătirea mecanizatorilor și organizarea cursurilor de perfecționare a producătorilor agricoli în direcția implementării tehnologiilor avansate la creșterea culturilor agricole

163

- Lipsa cunoştinţelor în ceea ce priveşte cerinţele sanitare, fitosanitare, precum şi a standardelor pentru producţia agricolă destinată atît exportului, cît şi pieţei locale - Lipsa cunoştinţelor în ceea ce priveşte utilizarea corectă a fertilizanţilor, pesticidelor, erbicidelor şi altor substanţe chimice • Probleme privind accesul la piaţa de capital - Accesul limitat a producătorilor agricoli şi în special a tinerilor fermieri la surse de finanţare cu element de grant - Acces neechitabil la subvenţii - Producătorii agricoli nu îşi pot primi subvenţiile. Structurile de stat nu mai sunt un partener de încredere pentru agricultori, deoarece nu achită obligaţiile • Probleme ce ţin de marketingul producţiei agricole - Lipsa accesului (accesul insuficient) la pieţele agricole locale şi regionale - Lipsa unei pieţe agroalimentare angro la nivel de raion şi regiune. - Lipsa unui sistem de colectare şi comercializare a surplusurilor de producţie agricolă de la populaţie şi de la micii producători agricoli - Gradul înalt de evaziune fiscală în agricultură şi comerţul cu produse agricole în ceea ce se refera la volumul recoltelor şi vînzărilor - Lipsa unei politici reale de stabilire a preţului la produsele agricole • Probleme ce ţin de dezvoltarea agriculturii ecologice - Caracterul limitat al pieţei locale de produse BIO - Acces limitat la pieţele externe de produse BIO

Analiza SWOT PUNCTE TARI -

Condiţii pedo-climatice favorabile pentru un spectru larg de activităţi agricole

-

Ponderea înaltă a terenurilor arabile (cca. 80%)

-

Acces bun la infrastructura de transport

-

Avantaje comparative la producția cărnii de bovine și porcine comparativ cu nivelul

PUNCTE SLABE

-

Parcelarea excesivă a terenurilor agricole

-

Conexiunile slabe între agricultură şi sectorul de prelucrare a produselor agricole

-

Insuficiența infrastructurii post-recoltare de colectare, procesare și păstrare a materiei prime agricole

164

mediu pe Republica Moldova

-

Depopularea şi migrarea populației rurale

-

Infrastructura subdezvoltată a drumurilor în spațiul rural

-

Cultura antreprenorială în spațiul rural slab dezvoltată

OPORTUNITĂŢI -

Dezvoltarea irigării prin reabilitarea sistemelor de irigare și practicarea irigației mici

-

Susţinerea programelor de parteneriat public-privat cu utilizarea intensivă a forţei de muncă în spaţiile rurale

-

Elaborarea planului de consolidare a terenurilor agricole

-

Dezvoltarea agriculturii specializate în microzone

-

Valorificarea potenţialului comercial a zonelor turistice specifice raionului

-

Dezvoltarea structurilor asociative în agricultură

1.7.3.2.

AMENINŢĂRI

-

Intensificarea hazardurilor naturale, extinderea proceselor de eroziune

-

Calamităţile naturale în zonele limitrofe, care se pot extinde şi pe teritoriul Republicii Moldova

-

Tendinţele demografice nefavorabile ca îmbătrînirea, depopularea şi migrarea în masă a populaţiei din zonele rurale

-

Schimbările climaterice

-

Rata creditelor în agricultură la nivel național este ridicată

-

Lipsa unui cadru normativ care ar permite consolidarea terenurilor agricole

Recomandări

În acest scop propunem următoarele recomandări de remediere a problemelor din sectorul agricol al raionului Orhei: •

Simplificarea procedurilor și stimularea economică a proceselor de consolidare a terenurilor agricole;

•

Crearea la nivel raional sau regional a unei pieţe agroalimentare angro, care ar permite colectarea şi comercializarea surplusurilor de producţie agricolă de la micii producători;

•

Atragerea investițiilor în dezvoltarea durabila sectorului agricol și a infrastructurii rurale;

•

Stimularea creșterii productivității şi a calităţii în sectorul agricol;

•

Creșterea veniturilor producătorilor agricoli;

•

Susținerea producției agricole autohtone; 165

•

Subvenții indirecte pentru irigație;

•

Protecția solului împotriva eroziunii

•

Introducerea impozitului unic în agricultură.

166

1.7.4. Investiţiile şi procesul investiţional 1.7.4.1.

Evaluarea procesului investiţional

Cadrul de politici în domeniul investițiilor la nivel național este definit de SND ”Moldova 2020” și Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru anii 2006-2015. În proces adoptare este noua Strategie de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor 2016-2020, care se află la etapa de consultări publice. Conform Strategiei pentru 20162020, investițiile străine directe în Republica Moldova au atins maximul în 2008, care n-a fost depășit pînă în prezent. Analizînd dinamica indicatorului din ultimii ani constatăm că maximul indicatorului analizat a r. Orhei a fost atins în 2008 în mărime de 411,3 milioane lei, volum ce a poziţionat r. Orhei în topul raioanelor din RDC la acea vreme. După reducerea 65% un an mai târziu (2009), volumul investiţiilor, deşi a evoluat ascendent în anii următori, nu a reuşit să atingă decît 57% (2013) din maximul înregistrat în 2008. În baza datelor disponibile furnizate de BNS constatăm că r. Orhei ocupă locul 4 în cadrul RDC după valoarea nominală a investiţiilor în 2013, cu un volum de 233,3 milioane lei investiţii totale. Raioane cu investiţii mai mari sunt Ialoveni, Hînceşti şi Anenii Noi. Figura 62. Dinamica investițiilor nominale în r. Orhei, mln. lei

Figura 62. Topul raioanelor din Regiunea Centrală după volumul nominal al investițiilor în 2013, mln. lei

411,3

350 300

295,7

250

233,3 144

153,7

175,3

200

190,7

150 100 50

Dubasari

Calarasi

Nisporeni

Criuleni

Telenesti

Rezina

Straseni

Ungheni

Orhei

Soldanesti

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Anenii Noi

Hincesti

Ialoveni

0

Sursa: elaborat de autor în baza datelor statisticii teritoriale Orhei

Conform datelor mai recente, în ianuarie-decembrie 2014 întreprinderile şi organizaţiile, din contul tuturor surselor de finanţare, au realizat investiţii în capital fix în valoare de 300,8 milioane lei (în preţuri curente). Comparativ cu ianuarie-decembrie anul 2013, acest volum sa mărit cu 35,0% (în preţuri comparabile). Tabelul 67. Evoluţia indicatorilor principali ai activităţii investiţionale în ianuarie-decembrie anul 2014 pe elemente de structură tehnologică Ianuarie-decembrie a.2014 în % faţă de:

Investiţii în active materiale pe termen lung - total

Realizări, mii. lei

Ianuarie – decembrie 2013

total

300832, 3

135,0

100

167

Ponderea în ianuariedecembrie 2013

100

din care: lucrări de construcţii-montaj utilaje şi maşini,mijloace de transport alte lucrări şi cheltuieli capitale

195377, 7

113,2

64,9

64,8

89005,5

226,4

29,6

27,6

16449,1

139,2

5,5

7,6

Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei

Cea mai mare parte a investiţiilor realizate de-a lungul timpului revin lucrărilor de construcţiemontaj, care deţin în 2014 o cotă de 64,9% din total. În evoluţie se constată creşterea investiţiilor în utilaje, maşini şi mijloace de transport de la 12,7% (2010) la 29,6% (2014). Totuşi, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare această cotă e mult mai mică. Reieşind din ritmurile de dinamică înalte înregistrate în ultimii 5 ani (cu excepţia anului 2013), pe termen lung structura investiţiilor se poate apropia de cea naţională, în care investiţiile în utilaje, maşini, mijloace de transport va căpăta proporţii mai notabile. Tabelul 68. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe forme de proprietate în ianuarie-decembrie 2014 din care, lucrări de construcţiimontaj

Investiţii Realizări, mii. lei

în % faţă de ianuariedecembrie total 2013 135 100

în % faţă de ianuariedecembrie total 2013 100 195377,7 113,2

Realizăr i, mii. lei

Investiţii în capital fix total din care: proprietatea publică proprietatea privată proprietatea mixtă

300832,2

176875,4 108071,6 -

120,8 149,7

58,8 35,9

160961,9 33883,2

117,4 95,4

82,4 17,3

întreprinderile mixte din care: proprietatea străină

15885,2

3,8 ori

5,3

532,6

7,5 ori

0,3

0,7

0,1

-

-

-

59,3

Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei Figura 63. Structura investițiilor pe forme de proprietate în raion și pe țară, %

168

Analiza structurii investiţionale pe forme de proprietate a arătat că întreprinderile publice au valorificat 176875,4 mii. lei investiţii, sau 58,8% din total investiţii realizate în 2014. Agenţilor economici şi persoanelor fizice ai sectorului privat le-au revenit 35,9% din volumul total de investiţii. Întreprinderilor mixte şi celor cu proprietate străină le revin 5,4% din investiţiile utilizate în total raion. În 2014 cresc cotele investiţiilor în proprietatea privată (+3,5 p.p.) şi în întreprinderile mixte (+3,4 p.p.). În lista celor 15 întreprinderi cu capital străin, care activează în raion în 2014, şapte au principalul gen de activitate în sectorul industrie şi agricultură, 4 activează în sectorul comerţ, 4 prestează alte servicii. Întreprinderile din prima categorie asigură locuri de muncă pentru 543 angajaţi sau 84% din totalul angajaţilor în companiile cu capital străin. În cadrul acestui bloc de companii active în domeniul agro-industrial, primele 3 cele mai importante companii sunt IM Chateau Vartely - companie mare (251 angajaţi, volumul producţiei fabricate în 2014 fiind de peste 61 mil.lei), SRL ICS Northside Textile (178 angajaţi, volumul producţiei fabricate în 2014 fiind de peste 13 mil.lei) şi IM International Tobacco SRL (41 angajaţi, VPF în 2014 fiind de peste 9,5 mil lei). În domeniul comerţului, principalul agent economic este întreprinderea mixtă SRL MIACRO (comerţ cu ridicata a legumelor, 28 angajaţi). În sectorul altor servicii cel mai mare agent cu capital străin (după numărul de angajaţi) este SRL FROGGY HEART (30 angajaţi, activitate de producţie a filmelor cinematografice). Tabelul 69. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe surse de finanţare ianuarie-decembrie 2014 Realizări, mii. lei Investiţii în active materiale pe termen lung – total din care finanţate din contul: bugetului de stat bugetelor unităţilor administrativ teritoriale mijloacelor proprii ale agenţilor economici mijloacelor investitorilor străini

în % faţă de: ianuariedecembrie total 2013

Ponderea în ianuariedecembrie 2012 în % faţă de :

300832,3

135,0

100

100

65674,6

3,4 ori

21,8

13,6

31614,1

162,4

10,5

13,9

100517,9

2,0 ori

33,4

34,7

41427,1

2,4 ori

13,7

11,9

Credite şi împrumuturi interne

21894,1

79,8

7,3

19,6

Credite şi împrumuturi externe

20411,9

100,0

6,8

-

altor surse

19292,6

2,2 ori

6,5

6,3

Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei

169

În 2014, sursele principale de finanţare ale activităţii investiţionale rămân a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici (circa 33,4% din totalul de investiţii). Cota investiţiilor străine constituie 13,7% din volumul total de investiţii utilizate. Finanţele publice au contribuit la realizarea investiţiilor în 2014 în mărime de 32,3% din volumul total de investiţii în capital fix sau cu 4,8 puncte procentuale mai mult decît în anul 2013. Tabelul 70. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe tipuri de mijloace fixe ianuarie-decembrie 2014 Realizări, mii. lei Investiţii în active materiale pe termen lung – total clădiri de locuit clădiri(exclusiv de locuit) şi edificii utilaje şi maşini, mijloace de transport Altele

în % faţă de: ianuarietotal decembrie 2013

Ponderea în ianuariedecembrie 2013

300832,3

135,0

100

100

2277,0 99899,0

79,0 78,9

0,8 33,2

1,9 35,7

89005,5

2,2 ori

29.6

27,6

109650,8

2,0 ori

36,4

34,8

Figura 64. Structura investițiilor pe mijloace fixe pe regiuni 2013, %

În structura investiţiilor pe tipuri de mijloace fixe o parte importantă a fost orientată spre 100% investiţiile de procurare a 22 23 Altele 25 26 27 33 36 80% 4 clădirilor (exclusiv de locuit) şi 1 4 13 6 1 1 Cladiri de locuit 25 edificiilor ce constituie 33,2% din 60% 24 26 22 52 volumul total de investiţii. De 2,2 39 33 40% Cladiri (exceptind de ori s-au mărit investiţiile pentru locuit) si edificii 49 46 43 20% 42 maşini şi utilaje, mijloace de 30 27 Utilaje, masini si 23 transport, fiind în creştere cu 2,0 mijloace de transport 0% 2012 2013 2014 puncte procentuale faţă de anul Tara Nord Centru Sud Orhei 2013. Comparativ cu alte regiuni de dezvoltare r. Orhei deţine cote mai mari ale investiţiilor în clădiri şi edificii şi, respectiv, mai puţin în utilaje şi maşini. Ultimele constituie mijloace fixe active în procesele de producţie, implicate direct în crearea valorii adăugate brute. În consecinţă, creşterea cotei investiţiilor în aceste active ar spori capacităţile productive ale raionului.

170

Lucrări de construcție-montaj Figura 65. Valoarea lucrărilor de construcțiemontaj și ponderea în total investiții în r. Orhei 328,3

300,0 250,0 166,4

158 105,4

107,3

53,4

79,8

59,7

76,1

60,1

56,3

71,3

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

0,0

Valoarea nominală, mln. lei

200 150 100 50

Dubasari

Soldanesti

Rezina

Nisporeni

Calarasi

Valoarea lucrărilor în antrepriză

Telenesti

0

Ialoveni

Analiza comparativă teritorială a lucrărilor de construcţie-montaj indică o poziţionare avantajoasă a r. Orhei faţă de multe alte raioane din Regiunea de Dezvoltare Centru. Astfel, în 2013 r. Orhei înregistrează un volum de 166,4 mil.lei investiţii în acest segment, ocupând locul doi la nivelul regiunii, fiind devansat doar de Ialoveni.

Figura 66. Topul regional după volumul lucrărilor de construcție montaj în 2013, mln. lei

Criuleni

2008.

Straseni

Ponderea în totalul investițiilor, %

Ungheni

86

100,0 50,0

117

Hincesti

150,0

Anenii Noi

200,0

Orhei

350,0

După cum s-a menţionat şi anterior, lucrările de construcţie şi montaj constituie grosul investiţiilor în raionul Orhei, cu o pondere de peste 70% în total. Similar evoluţiei investiţiilor totale în ultimii 7 ani de analiză, investiţiile în acest element tehnologic scad puternic cu 74% în 2009, şi, deşi se relansează ulterior şi evoluează ascendent, cifra investiţiilor în 2013 nu atinge decît 50% din nivelul anului pre criză

În 2013 volumul lucrărilor de construcţii realizate în antrepriză în r. Orhei a cifrat 99,7 milioane lei, cifră ce a poziţionat raionul pe locul doi în Regiunea de Dezvoltare Centru după valoarea nominală a acestui indicator. Ca şi în cazul volumului total de investiţii, dar şi a volumului de construcţii montaj, după volumul lucrărilor realizate în antrepriză r. Orhei este devansat de către r. Ialoveni, unde s-au realizat cu 71,4% mai multe lucrări de construcţii în antrepriză în 2013. Evoluţia indicatorului analizat în ultimii 3 ani arată că r. Orhei a atins performanţe în dinamică, întrucît de pe poziţia 4 pe care o ocupa în 2011 (depăşit de raioanele Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni şi Călăraşi) a ajuns în 2013 să ocupe poziţia secundă în cadrul RDC.

Analiza SWOT PUNCTE TARI -

-

PUNCTE SLABE

Cel mai mare număr de agenţi economici activi în regiune în ultimul deceniu (1168 în 2014), ceea ce situează raionul pe locul doi după densitatea întreprinderilor în regiune

-

Reducerea numărului de angajaţi în dinamică

-

Lipsa unui incubator de afaceri, a unui parc industrial

Rata de creştere a companiilor în ultimii şase ani (+5,8%) depăşeşte acelaşi indicator la nivel naţional (+4,0%)

-

Existenţa unei singure şcoli profesionale în raion, ceea ce nu asigură necesarul de forţă de muncă calificată pentru necesităţile mediului de afaceri, în special a

171

-

Activism antreprenorial în creştere (de la 21% în 2009 la 26% în 2014)

-

Tendinţă constantă de diversificare a activităţilor economice practicate în raion (în ultimii 5 ani se dezvoltă activităţile de financiare (2,5 ori), tranzacţii imobiliare (2,1 ori)

-

Sector real dezvoltat (cu 24% entităţi în Orhei faţă de 16% naţional şi 45% angajaţi, faţă de 31% naţional)

-

Al doilea raion din RDC cu cel mai mare număr de companii mari (21 companii faţă de 28 în Ialoveni)

-

Rata de incidenţă a profitului e mai mare (51%) ca nivelul naţional (40%)

-

Raionul deţine cel mai mare număr de deţinători de suprafeţe protejate (sere, solarii, tuneluri) pe ţară, fiind pe locul patru după suprafaţa protejată.

-

Prezenţa investitorilor străini în domeniile forte ale industriei (IM Chateau Vartely SRL în vinificaţie, IM International Tobacco SRL în fabricarea produselor de tutun, ICS Northside Textile SRL în industria textilă, IM Cofeal SRL, IM B.C. East European Hinges SRL în fabricarea produselor de metal)

mecanizatorilor -

Nivelul productivităţii muncii în industrie (198 mii lei/ang.) sub nivelul indicatorului similar la nivel naţional (331 mii lei/ang.)

-

Profil agrar al industriei, cu ponderi înalte a industriilor bazate pe materii prime agricole (industria alimentară şi de tutun dețin 68% din VV total pe industrie)

-

Ponderea mare a produselor agricole de valoare adăugată joasă (agriculturii îi revin 5% din VV pe raion) – problemă caracteristică întregului sistem economic naţional (la nivel de ţară cota e de 3,7%)

-

Acces redus la puncte de realizare a produselor industriale (de exemplu, există o piaţă limitată pentru produsele de extracţie) Disponibilitate limitată a forţei de muncă, cauzată de lipsa tinerilor, precum şi de indisponibilitatea altor locuitori de a se angaja în calitate de zilieri, motivul invocat fiind frica de a nu rata ajutorul social oferit de stat

-

-

Lipsa unui lanţ valoric consolidat, în particular în agricultură, unde lipsesc centrele de colectare, sortare,asamblare, etc. a producţiei agricole.

-

Capacităţi antreprenoriale şi iniţiativă de iniţiere a afacerii reduse în rândul populaţiei

-

Experienţa antreprenorilor în activităţile cu regim lohn

-

Lipsa încrederii în proiectele de finanţare/investiţionale naţionale

-

Fabricarea produselor industriale cu valori adăugate, orientate spre export (produse textile, maşini şi echipamente)

-

Lipsa colaborării şi transferului inovaţional între mediul ştiinţific, mediul de afaceri şi sistemul de învățămînt.

-

Raionul deţine locuri de frunte (naţional şi/sau regional) la producerea mai multor categorii principale de mărfuri agroindustriale (unicul producător din regiune de caşcaval şi brânză grasă; cel mai mare producător de brânzeturi proaspete din regiune; locul întîi pe ţară la recolta de tutun; locul întîi pe ţară la obţinerea pietrelor calcaroase şi pietrelor pentru cioplit, alabastru)

-

Mijloace extrem de reduse ale APL-ului în a consilia şi susţine mediul de afaceri

-

Proceduri birocratice migăloase în obţinerea autorizaţiilor de funcţionare

-

Neimplicarea sindicatelor şi patronatelor în rezolvarea problemelor ce apar în interiorul mediului de afaceri

-

Costurile de producţie înalte, mai ales în agricultură. Lipsa factorilor de producţie locali de calitate, majoritatea covîrşitoare a acestora sunt de import (seminţe,

-

Companii cu capital străin cu activitate de durată în raion

-

Ritmuri constant pozitive de creştere a

172

investiţiilor în ultimii ani -

Promovare activă a mediului de afaceri la evenimente, concursuri, expoziţii

-

Infrastructură de suport diversă

-

Poziţie fizico-geografică atractivă (48 km pînă la Mun. Chişinău)

îngrăşăminte, utilaj, etc.) -

Lipsa asociaţiilor profesionale

-

Acces extrem de limitat la finanţare, determinat de dobânzi înalte, condiţii aspre impuse de instituţiile bancare.

-

Lipsa în cadrul administraţiei publice raionale a unui serviciul de atragere a investiţiilor

-

Lipsa unui ghid, profil investiţional al raionului ce ar servi în calitate de ofertă investiţională pentru potenţialii investitori

-

Lipsa planului urbanistic al raionului Orhei

-

Lipsa iniţiativei de atragere a investiţiilor din cauza lipsei aptitudinilor necesare

-

Comportament de consum conservatist, indisponibilitatea consumatorului din raion de a testa şi diversifica gama de produse procurate

-

Insuficienţa şi calitatea proastă a comunicării cu ADR, APP şi alte instituţii publice cu atribuţii aferente mediului investiţional

OPORTUNITĂŢI -

Crearea unui incubator de afaceri în spaţiile gestionate de consiliul raional

-

Valorificarea resurselor naturale disponibile, în special a zăcămintelor si resurselor acvatice. Raionul Orhei dispune de cea mai densă reţea de râuri în regiune, Parcul Național Orhei, etc.

-

Posibilitatea organizării de festivaluri pe domenii industriale/produse de nişă(ex: Festivalul Sucului,Strugurelui, Mărului, etc.);

-

Investiţii străine în creştere

-

Dezvoltarea parteneriatului public-privat

-

Potenţial de dezvoltare a industriei bazate pe utilizarea tehnologiilor moderne -

Dezvoltarea infrastructurii drumurilor

-

Armonizarea standardelor naţionale la cele europene prin implementarea oportunităţilor oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană

-

Accesarea fondurilor naţionale şi

AMENINȚĂRI

-

Reducerea numărului populaţiei, ce determină reducerea numărului de angajaţi

-

Venit disponibil al populaţiei locale limitat

-

Atitudinea descurajantă a statului în calitatea sa de partener al mediului de afaceri

-

Cadru regulator instabil şi impredictibil, legislaţie nestimulatoare, lipsa procedurilor concrete de implementare a legislaţiei

-

Prelungirea în timp a crizei macroeconomice determinată de criza în sistemul bancar, dar şi a rezolvării litigiilor comerciale cu Federaţia Rusă

-

Imparţialitatea instituţiilor publice în procesul acordării subvenţiilor

173

internaţionale de finanţare (ex. COSME, ENPARD, etc.) -

Implementarea Strategiei actuale.

174

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.8. MEDIUL

175

1.8.1. Mediul

1.8.1.1.

Cadrul legislativ-normativ în domeniul mediului

Dezvoltarea cadrului legislativ/normativ a început odată cu adoptarea Legii nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind la protecţia mediului înconjurător. În prezent, domeniul protecţiei mediului este reglementat de circa 30 de acte legislative şi un set de acte normative, elaborate în baza legii-cadru menţionate. 1.8.1.2.

Cadrul instituţional în domeniul mediului

Sistemul instituţional de mediu include autoritatea centrală pentru protecţia mediului, agenţiile de implementare în unele domenii, inspectoratele, serviciile, întreprinderile de stat, instituţiile ştiinţifice. Ministerul Mediului are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, managementului deşeurilor, folosirii şi protecţiei subsolului, hidroamelioraţiei, gospodăririi resurselor de apă, alimentării cu apă şi canalizare, reglementării activităţilor nucleare şi radiologice, controlului ecologic de stat, hidrometeorologiei şi monitoringului calităţii mediului. Actualmente, procesul de monitorizare a calităţii mediului înconjurător este fragmentat, cu multe instituţii implicate şi cu un schimb de informaţii limitat între acestea. Astfel, monitoringul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, a aerului, a solului, a biodiversităţii şi a radioactivităţii este asigurat de o serie de instituţii din subordinea Ministerului Mediului: Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, Agenţia „Apele Moldovei”, Inspectoratul Ecologic de Stat ş.a. Ministerul Sănătăţii are, de asemenea, unele responsabilităţi, stabilite în conformitate cu legislaţia sanitară, privind monitorizarea calităţii factorilor de mediu, în special ai celor ce ţin de sănătatea umană: calitatea apei potabile, a apelor de suprafaţă, a aerului în zonele urbane

176

Totodată, în raion sunt amplasate 153 izvoare, dintre care 5 cu o capacitate mai mare de 1040 l/sec (izvoarele Jeloboc, Cogîlnic, Izvoare, Şercani, Tabăra), dintre care 3 sunt utilizate prin captare ca prize de apă potabilă de înaltă calitate pentru alimentarea centralizată a localităţilor (izvorul Jeloboc - pentru or. Orhei, satele Pohorniceni, Piatra, cu extindere în perspectivă spre s. Seliște, Lucaşeuca, Step-Soci şi Budăi). Izvorul “Izvoare” - pentru satele Izvoare şi Pohrebeni, Vatici - pentru s. Vatici, urmând a fi racordate şi alte izvoare din satele Puţintei, Selişte, Tabăra, Şercani, Cucuruzeni etc. 1.8.1.3.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a raionului cuprinde 8 râuri cu o lungime totală de 310 km, inclusiv râurile: Nistru - 28 km, Răut - 55 km, Cogîlnic - 18 km; Cula – 20 km; Vatici – 15 km; Drăghinici – 22 km; Ivanos – 13 km şi alt, cît şi 154 lacuri cu o suprafaţă totală de 959,97 ha. În teritoriul raionului e amplasată o parte din bazinul de acumulare Dubăsari pe segmentul comunelor Vîşcăuţi şi Jora de Mijloc. 1.8.1.4.

Zăcămintele naturale

Pe teritoriul raionului Orhei sunt înregistrate 5 cariere industriale (piatră şi nisip) şi 4 mine pentru extragerea blocurilor de calcar, dintre care activează 5 cariere şi 3 mine. Toate carierele şi minele activează în baza licenţelor de extragere a zăcămintelor minerale valabile pînă în anii 2017-2019. Suprafaţa totală a terenurilor repartizate pentru exploatarea mineralelor şi executarea lucrărilor de recultivare a carierelor utilizate, constitute 205,2 hectare. Pe teritoriul raionului sunt înregistrate 11 întreprinderi miniere, dintre care una nu funcţionează (conform raportului Inspectoratului ecologic raional). Dintre întreprinderile rămase, cea mai mare suprafaţă de 44 hectare o deţine SRL "Cariera Ivanos". 1.8.1.5.

Starea fondului ariilor protejate de stat

Pe teritoriul raionului Orhei sunt 14 arii naturale de stat: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Recif malul r Răut / monument geologic şi paleontologic; Vâşcăuţi /rezervaţie natural silvică; Izvor din s Jeloboc / monument hidrologic; Defileu din Orhei / monument geologic şi paleontologic; Reciful Mâgla / monument geologic şi paleontologic; Izvor din s. Izvoare / monument hidrologic; Cobâleni / Rezervaţie naturală silvică s. Vîşcăuţi; Izvorul din Cucuruzeni / monument hidrologic ; Trebujeni / Sector de rezervaţie de Stat ale configuraţiilor geografice naturale; Stejar pedunculat; Stejar pedunculat; Stejar pedunculat; Pohrebeni / Rezervaţie peisagistică ; Trebujeni / Rezervaţie peisagistică.

177

Analiza SWOT PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-

Existenţa minelor şi carierelor de extragere a zăcămintelor minerale

-

Toate carierele dispun de proiecte de extragere a zăcămintelor minerale şi proiecte recultivare a carierelor, autorizaţii de emisii a substanţelor noxe în atmosferă

-

Existenţa Parcului naţional Orhei pe teritoriul raionului

Procesul de monitorizare a calității mediului ambiant este fragmentat

-

Lipsa pașapoartelor monumentelor naturii

-

Nivel redus de cunoștință în rîndul populației privind problemele de mediu

-

-

Existenţa programelor şi planurilor de acţiuni complexe raionale şi locale în domeniul protecţia mediului

-

Existenţa în raion a 17 cariere locale cu rezerve de resurse minerale utile larg răspândite, posibile de a fi folosite pentru necesităţile locale OPORTUNITĂŢI

-

Colaborarea în cadrul diverselor acorduri bilaterale

-

Existența surselor de finanțare pentru implementarea proiectelor de mediu

1.8.1.6. •

• • • •

AMENINŢĂRI -

Lipsa resurselor financiare pentru adoptarea politicilor naționale în domeniul mediului

-

Eficiență managerială redusă la nivel național privind eradicarea problemelor de mediu ambiant

-

Utilizarea irațională a resurselor naturale;

Recomandări

Dotarea Inspecţiilor Ecologice cu laboratoare expres, performante pentru investigaţiile de emisii ale principalilor poluanţi în aerul atmosferic: CO, SO2, NO2, s/solide, hidrocarburi ş.a. Elaborarea paşapoartelor monumentelor naturii; Reînnoirea inscripţiilor ariilor naturale, inclusiv a arborilor seculari; De marcat şi de instalat bornele de hotar la Ariile natural protejate şi la Monumentele naturii; De finalizat delimitările în natură a ariilor naturale protejate

178

1.8.2. Salubrizarea publică

1.8.2.1.

Cadrul legal şi instituţional de reglementare a managementului deşeurilor

Cadrul legislativ a sectorului este susţinut de următoarele legi: • • • • • •

Legea Republicii Moldova nr. 438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională; Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002; Legea nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă; Legea nr. 1347 din 09.10.1997 privind deşeurile menajere şi de producţie; Legea nr. 851 din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător; Strategia de Gestionare a Deşeurilor, aprobată prin HG nr. 248 din 10.04 2013;

Cadrul instituțional în domeniu este compus din mai multe instituţii responsabile de sector, printre care: •

•

•

Ministerul Mediului este autoritatea competentă, abilitată cu responsabilităţi în elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de stat în domeniul gestionării deşeurilor; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este responsabil de elaborarea politicii de dezvoltare regională, coordonează şi monitorizează, în cooperare cu consiliile regionale pentru dezvoltare, procesul de elaborare a strategiilor şi programelor regionale de dezvoltare; Ministerul Sănătăţii asigură supravegherea sanitaro-epidemiologică a formării, transportării, depozitării, prelucrării, neutralizării, utilizării, înhumării şi distrugerii deşeurilor, coordonează deciziile privind afectarea terenurilor pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor periculoase, coordonează, sub aspectul respectării cerinţelor sanitaro-epidemiologice, documentaţia de proiect pentru construcţia sau reconstrucţia întreprinderilor şi altor obiective generatoare de deşeuri; 179

•

•

ADR este responsabilă de implementarea SDR şi POR, care conţin priorităţi şi măsuri (SDR), programe şi proiecte (POR) în domeniul ce ţine de managementul deşeurilor; APL-urile sunt responsabile de organizarea, conducerea, administrarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, coordonarea activităţii acestora. Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală poate fi asigurată direct de către APL-uri sau prin intermediul parteneriatelor publice-private.

1.8.2.2.

Serviciile de salubrizare

Întreprinderile municipale de salubrizare sunt responsabile de asigurarea tehnologiei de compactare şi depozitare a deşeurilor, de asigurarea stării ecologice a depozitelor conform prevederilor privind exploatarea acestor obiecte, însă atare situație nu este realizată din lipsa de resurse financiare şi echipament. Conform datelor Programului Regional Sectorial de Management al Deşeurilor Solide pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, au fost identificate circa 23 de servicii de salubrizare, dintre care 12 – în mediul urban şi 11 – în mediul rural, ceea ce constituie o acoperire cu servicii de salubrizare a mediului urban de 100%, iar a mediului rural – cu circa 2,3%. Aceste întreprinderi de prestare a serviciilor au funcţii de colectare, transportare şi eliminare a deşeurilor la un depozit local, într-un mod organizat. Întreprinderile date activează în bază de contract cu generatorii individuali de deşeuri. Actualmente serviciile de salubrizare există în or. Orhei şi s. Peresecina. În raionul Orhei, activează întreprinderea municipală ÎM SCL Orhei, creată în 2009 în baza deciziei Consiliului municipal Orhei. Întreprinderea prestează servicii publice prin intermediul următoarelor secţii: •

• • •

Secţia Amenajarea oraşului (Deservirea drumurilor, Deservirea sistemului de iluminare stradală şi semafoare, Deservirea zonelor verzi, Măturarea căilor publice, Deservirea cimitirelor). Secţia Salubrizare şi parcul auto. Secţia Deservirea fondului de locuinţe. Secţia Deservirea ascensoarelor.

Activităţile serviciului public de salubrizare sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 71. Activităţile ÎM SCL Orhei Activităţile serviciului public de salubrizare măturatul,spălatul,stropirea şi întreţinerea căilor publice curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în stare de funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea; se face o dată în an precolectarea, colectarea, şi transportul deşeurilor raionale cu excepţia celor toxice, periculoase sau cu regim special;

180

DA

NU

sortarea deşeurilor

Parţial

depozitarea controlată a deşeurilor raionale organizarea, prelucrarea, neutralizarea şi valorificarea materială şi energetică a deşeurilor vechi, inclusiv producerea de compozit colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici inclusiv a deşeurilor electrice şi electrocasnice preselectarea, organizarea reciclării deşeurilor şi valorificarea lor colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei; Deşeurile animaliere sunt colectate în gropi speciale, sau bunchere, platforme închise.

Se atestă faptul că activităţile de valorificare a deşeurilor, precum şi reciclarea acestora lipsesc, în special din cauza echipamentului vechi de care dispune întreprinderea. Referitor la gradul de acoperire a serviciului de salubrizare, situaţia din raionul Orhei nu diferă cu nimic faţă de cea a regiunii Centru precum şi media pe ţară. În RDC, acoperire cu servicii de salubrizare a mediului urban este de 100%, iar a mediului rural – cu circa 2,3%. Spre deosebire de regiunea Centru, situaţia din raionul Orhei este următoarea: 95% din mediul urban are acoperire cu serviciu de salubrizare, iar în mediul rural doar 3 sate vecine are acoperire, şi acelea parțial (Pelivan – 100%, Mitoc – 52%, Bolohani – 61%). 1.8.2.3.

Infrastructura de gestionare a deşeurilor

Actualmente, în raionul Orhei există 45 depozite de deşeuri, 44 în mediul rural şi unul în oraş. Anual, sunt depozitate 16674 tone de deşeuri. Cu toate acestea, infrastructura de gestionare a deşeurilor este slab dezvoltată, avînd o capacitate redusă de sortare, tratare şi reciclare a deşeurilor. Sortarea deşeurilor are loc doar pentru PET-uri. Potrivit informaţiei prezentate în Programul Regional Sectorial de Management al Deşeurilor Solide pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, o mare parte dintre depozitele existente nu corespund cerinţelor, fiind amenajate şi amplasate cu încălcări ale normativelor în vigoare. Circa 90% dintre depozite necesită activităţi de compactare a deşeurilor. Cu suportul FEN, dar şi a FNDR, raionul a beneficiat de susţinere financiară pentru consolidarea capacităţii de salubrizare a deşeurilor şi extinderea infrastructurii de colectare şi depozitare a deşeurilor. Analiza SWOT PUNCTE TARI

-

PUNCTE SLABE

Existenţa unei practici de colectare selectivă a deşeurilor, sistemul selectiv fiind organizat în or. Orhei, se organizează în com Vatici, StepSoci, Bolohani, Mitoc, Pelivan;

181

-

Gunoiştea oraşului Orhei este supra încărcată şi necesită reamplasare;

-

Existenţa deşeurilor toxice de la industria vinicolă, de 362,7 tone;

-

Existenţa pe teritoriul raionului întreprinderi de prelucrare a PET-urilor.

unei

-

Lipsa unei gunoiști autorizate în raion;

-

Educarea insuficientă a cetățenilor privind gestionarea deșeurilor;

-

Existenţa gunoiştilor neautorizate teritoriul raionului Orhei.

OPORTUNITĂŢI

pe

AMENINŢĂRI

-

Existența strategiei naționale de gestionare a deșeurilor;

-

-

Suportul financiar şi asistenţa tehnică acordată Republicii prin intermediul donatorilor internaţionali.

Dificultăţi de natură organizatorică, politică şi financiară, determinate de procesul de regionalizare;

-

Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii pentru gestionarea deşeurilor

-

Capacitatea limitată de absorbţie a fondurilor europene cauzate de procesul complex de pregătire şi gestionare a proiectelor, precum şi a co-finanţării costisitoare.

-

Existenţa Fondului Ecologic Naţional.

-

Existenţa unui sistem funcţional capabil să asigure implementarea unui număr suficient de programe/proiecte.

-

Existența strategiilor sectoriale în domeniul managementului deșeurilor

1.8.2.4.

Recomandări

•

Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în raion;

•

Asocierea Autorităţilor administraţiei publice locale în scopul gestionării deşeurilor pe întreaga zonă de management al deşeurilor conform noilor abordări ale dezvoltării sectorului la nivel de regiune. Crearea centrului intercomunitar de management al deşeurilor solide, care include o unitate de recuperare a materialelor reciclabile, o staţie de producere a compostului şi un depozit de deşeuri modern. Acesta din urmă va reprezenta un depozit de tranziţie pentru deşeurile colectate în zona de deservire, fiind stabilit în concordanţă cu planul regional de management al deşeurilor. După perioada de tranziţie, depozitul în cauză va fi înlocuit de depozitul regional de deşeuri, care urmează să deservească patru raioane: Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti şi Orhei. Locul de amplasare a depozitului regional de deşeuri încă nu a fost determinat;6

6

Studiu de fezabilitate privind crearea Centrului Intercomunitar de Management al Deșeurilor Solide în r. Șoldănești

182

•

Construcţia unui depozit unic şi crearea infrastructurii ce ţine de zona de management al deşeurilor;7

•

îmbunătăţirea calităţii serviciilor de salubrizare în raionul Orhei;

•

Acoperirea populaţiei cu servicii de colectare a deşeurilor atît în mediul urban cît şi mediul rural;

•

Crearea şi dotarea staţiilor de transfer şi sortare a deşeurilor în funcţie de standardele tehnice necesare;

•

Dotarea cu echipament de sortare, presare şi balotare a deşeurilor reciclabile selectate de la rampele de gunoi;

•

Dotarea cu echipament a serviciului public de salubrizare, precum urmează: Utilaj pentru depozitarea şi colectarea deşeurilor; Utilaj şi instalaţii de tratare şi procesare a deşeurilor; Instalaţii de eliminare a deşeurilor;

•

Efectuarea investiţiilor necesare în sistemul de colectare, sistemul de transfer şi transportare, sortare şi procesare;

•

Construirea unei platforme de compostare pentru tratarea deşeurilor animaliere şi agricole;

•

Identificarea şi lichidarea gunoiştilor neautorizate prin înlocuirea acestora cu spaţii verzi;

•

Elaborarea şi implementarea mecanismelor economice financiare (stabilirea taxelor de colectare şi eliminare a deşeurilor);

•

Educarea populaţiei (inclusiv elevilor) privind sortarea deşeurilor şi protecţia mediului ambiant;

•

Elaborarea programelor de sensibilizare a publicului privind „obligaţia de asumare a responsabilităţii extinse a producătorului” şi principiul „poluatorul plăteşte”;

•

Consolidarea capacităţilor instituţionale ale fiecărei primării în domeniul gestionării deşeurilor;

7

La sfârşitul anului 2013 a fost finalizat „Programul regional de management al deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Centru”, care stabilește o zonă comună de gestionare a deşeurilor pentru raioanele Rezina, Şoldăneşti, Orhei şi Teleneşti. Pentru cele 4 raioane urmează să se construiască un depozit regional de deşeuri. Locul acestuia nu a fost selectat încă, în prezent purtându-se discuţii asupra a 2 locuri (s. Parcani, r. Şoldăneşti şi s. Mitoc, r. Orhei).

183

•

Crearea sistemului de colectare, prelucrare şi analiză a datelor privind gestionarea deşeurilor la nivelul regiunii

184

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.9. TURISMUL

185

1.9.1. Potenţialul turistic al raionului Orhei

1.9.1.1.

Situaţia existentă

Raionul Orhei dispune de un potenţial turistic important, care este destul de valorificat comparativ cu alte raioane ale Republicii Moldova, cea ce nu înseamnă că nu există potenţial de dezvoltare. În raion activează treisprezece unităţi economice cu profil hotelier. Cu o capacitate totală de 496 de camere şi 2015 locuri pat, conform situaţiei din anul 2013. La acest capitol raionul Orhei este cel mai dotat dintre raioanele Republicii Moldova. Hotelurile şi pensiunile turistice sunt amplasate preponderent în or. Orhei cum ar fi hotelul „Codru”, Wine Culture and Leisure Resort "CHATEAU VARTELY" şi hotelul „Rokas”, sau în jurul punctului de atracţie turistică Orheiul Vechi cum ar fi hotelul „Hanul Orheiului Vechi" şi pensiunile turistice „Casa de sub Stâncă”, „Vila Verde”,„Drumeţia",„Casa din Luncă” şi „Vila Roz” din satul s. Trebujeni, precum şi pensiunile turistice „Butuceni”, „La Popas", „La Nuci” şi „Popas La Stamati" din satul Butuceni. În afară de aceşti agenţi economici mai sunt disponibile un şir de case private din satele Trebujeni şi Butuceni, care, în timpul festivalurilor ce se organizează la Orheiul Vechi, pot oferi cazare, iar la necesitate, şi mâncare, contra unei plăţi destul de rezonabile. Turiştii pot gusta din bucate tradiţionale la toate pensiunile turistice de pe teritoriul „Orheiului Vechi”, precum şi numeroasele restaurante cum ar fi „Doi Haiduci”, „Chateau Vartely”, „Codru”, „Iarna”, „Primăvara„, „Safari„ şi altele.

186

Raionul Orhei, comparativ cu alte raioane ale Republicii Moldova, dispune de multiple obiecte de atracţie turistică. În raionul Orhei au născut, au activat s-au pur si simplu au fost în vizită numeroase personalităţi notorii din istoria atît a Republicii Moldova, cît şi altor state. Astfel, în satul Bezin (în prezent Donici) s-a născut şi a trăit cunoscutul fabulist Alexandru Donici. În satul Piatra s-a născut faimosul erou al războiului civil din Rusia – Serghei Lazo. La fosta şcoala agricolă din satul Cucuruzeni a studiat un alt erou al războiului civil din Rusia – Grigorie Cotovschi. În raionul Orhei sunt amplasate şi activează mai multe biserici, mănăstiri şi complexe monastice de o valoare istorică şi culturală deosebită. Unele dintre acestea au activat şi în perioada sovietică. Biserica „Sf. Dumitru”, or. Orhei este una dintre ctitoriile domnitorului Vasile Lupu, monumentul căruia este înălţat în centrul oraşului. Complexul monastic de la Curchi a fost vizitat pe timpuri de familia imperială a ţarului rus Nicolae II. Printre cititorii bisericii Naşterea Maicii Domnului de la Curchi se numără şi Regele Mihai I al României Un punct special de atracţie turistică îl constituie mănăstirea rupestră din satul Butuceni care face parte din complexul „Orheiul Vechi”. Alte mănăstiri cu tradiţii, cum ar fi mănăstirea „Sf. Nicolaie” din s. Neculăieuca şi mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din s. Tabora, precum şi cea de la Curchi constituie, împreună cu alte mânăstiri din zona de Codru un întreg lanţ cultural şi spiritual care merită să fie vizitaţi atît de locuitorii Republicii Moldova cît şi de oaspeţii de peste hotare. Orheiul de pe timpuri putea servi drept un exemplu de toleranţă religioasă, în oraş activând concomitent cu biserica ortodoxa oficială şi bisericile altor confesii, cum erau biserica catolică, biserica lipovenească de rit vechi, biserica armenească şi sinagoga. Sub o formă sau alta clădirile acestor biserici sau păstrat şi în prezent, constituind o valoare culturală şi spirituală a oraşului şi raionului Orhei. De asemenea şi obiectivele naturale din raion prezintă o valoare deosebită şi pot fi exploatate ca puncte de atracţie turistică pentru potenţialii vizitatori ai raionului Orhei. Printre acestea pot fi menţionate Parcul Naţional „Orhei”, valea rîului Răut, şi altele. 1.9.1.2.

Patrimoniul naţional de valoare turistică

A. Potenţialul natural Potenţialul turistic natural al raionului Orhei este format din resursele naturale ale raionului şi anume: zona de Codru, râul Răut cu afluenţii săi, ieşirile calcaroase de malurile abrupte ale Răutului etc. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă cca 25000 ha, sau cca. 1/5 din suprafaţa raionului. Râurile cum ar fi Răut cu afluenţii săi Cogâlnic, Cula, Drăghinici, Ivancea, Vatici, Ivanos, lacurile şi alte bazine acvatice acoperă o suprafaţă de 970 ha sau cca 0,8% din suprafaţa raionului. Lîngă satul Jeloboc, la talpa versantului stâng al văii, se află un puternic izvor de apă cu debitul de cca 45 187

l/s. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmaţiene, fiind captată şi pompată prin ţevi pentru alimentarea oraşului Orhei cu apă potabilă. Parcul Naţional Orhei a fost constituit pe o suprafaţă de 33792 hectare incluzând 18 comune din 4 raioane - Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni. În anul 2012 a fost inaugurat primul traseu ecoturistic, care uneşte Casa-Muzeu „Alexandru Donici” şi Mănăstirea Curchi. Parcul Naţional Orhei beneficiază de un regim special de protejare şi conservare a speciilor de plante şi animale sălbatice, elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică, recreaţională şi culturală deosebită, amplasate în această zonă. Nucleele principale ale parcului sunt Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi”, Rezervaţia peisagistică Trebujeni, segmentul de pădure Curchi cu mănăstirea omonimă şi Rezervaţia peisagistică Ţigăneşti cu Mănăstirea Ţigăneşti. La marginea de vest a satului Pocşeşti, raionul Orhei se afișă un monument geologic şi paleontologic „Amplasament de vertebrate fosile”, care se întinde pe o suprafaţă de 2 ha şi este o arie naturală protejată de stat. Lîngă oraşul Orhei, pe o suprafaţă de 100 ha, se întinde un alt monument geologic şi paleontologic - „Defileul Orhei”. Monumentul geologic şi paleontologic „Recif pe malul Răutului” este o arie naturală protejată de stat, car se întinde pe o suprafaţă de 3 ha lîngă satul Piatra raionul Orhei, pe malul drept al rîului Răut. La 0,5 km nord-vest de satul Piatra raionul Orhei, pe o suprafaţă de 3 ha, se întinde monumentul geologic şi paleontologic „Stânca Mâgla”. Monumentul hidrologic „Izvorul Cucuruzeni” este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, lîngă satul Cucuruzeni raionul Orhei, pe malul drept al rîului Cogâlnic. Monumentul hidrologic „Izvoare” se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, în satul Izvoare raionul Orhei în curtea gospodarului Caraman V. Monumentul hidrologic „Izvorul Jeloboc” este o arie naturală protejată de stat şi se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, la 1 km sud-est de satul Jeloboc raionul Orhei. Rezervaţia silvică „Cobâleni” se întinde pe o suprafaţă de 33,5 ha, pe malul drept al rîului Nistru mai la nord de s. Lopatna, r-nul Orhei, ocolul silvic Susleni, Cobâleni raionul Orhei. În rezervaţie sunt prezente izvoare, stânci calcaroase şi peşteri. Rezervaţia silvică „Vâşcăuţi” este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 24 ha, în ocolul silvic Susleni, Vâşcăuţi, raionul Orhei. Rezervaţia peisajeră „Pohrebeni” se întinde pe o suprafaţă de 1049 ha între satele Pohrebeni şi Voroteţ. Rezervaţia Peisajeră „Trebujeni” este o arie naturală protejată de stat şi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha, raionul Orhei între satele Furceni şi Trebujeni, ocolul silvic Susleni, Jeloboc-Furceni. Peisajul cuprinde versanţii stîncoşi ai rîului Răut şi afluenţii lui Drăghinici şi

188

Ivancea, parţial împăduriţi, precum şi multiple peşteri, grote, diverse monumente de cultură şi locuri pitoreşti. Teritoriul raionului este străbătut de cel mai mare afluent al Nistrului şi, totodată, cel mai mare râu care izvorăşte şi curge integral pe teritoriul Basarabiei – râul Răut. Izvoarele rîului se află lîngă satul Rediul Mare din raionul Donduşeni, lungimea sa fiind de 286 km. B. Potenţialul antropic Potenţialul antropic al raionului Orhei este constituit din mai multe edificii istorice, religioase şi culturale şi anume: • 2 complexe edilitare: al mănăstirii „Sf. Nicolae” din satul Neculăieuca şi mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din satul Tabăra • 3 mănăstiri istorice şi 2 mănăstiri rupestre • 53 biserici istorice şi catedrala „Sf. Dumitru” • 5 muzee • 5 conace • 104 situri arheologice de importanţă naţională • 49 vetre medievale • 35 situri arhitecturale Casa-muzeu „A. Donici” a fost inaugurată în anul 1976, în vechiul conac al familiei Donici. În preajma conacului se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită de tatăl scriitorului, morminte de familie precum şi izvorul Stânca, amenajat de familia Dimitrie şi Elena Donici. Biserica reprezintă o copie, la scară mai mică, a unei catedrale din Sankt Petersburg. Conacul familiei Lazo din satul Piatra este construit în a doua jumătate a sec. XIX de Ion şi Matilda Lazo. Sălile de expoziţie casei-muzeu cuprind obiecte casnice, mobilier, fotografii, cărţi din sec. XIX care au aparţinut şi familiei Lazo. Nu departe de conac este o biserică care a fost construită de Enache Lazo şi soţia sa Victoria Donici la sfârşitul sec. XVIII începutul sec. XIX. Conacul este amplasat în mijlocul unei grădini, cu orientare spre valea rîului Răut. În satul Piatra, se mai află şi conacul familiei Bagdasarov ce a aparţinut unei familii de nobili armeni despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia. Pe timpuri complexul era destul de extins, fiind ocupat de acareturi, o cramă şi un lac în faţă. Muzeul Cucuruzeni, ce se află în satul Ocniţa-Răzeşi, al comunei Cucuruzeni cuprinde peste 6.000 de obiecte vechi, de la unelte de grădinărit din vremurile de odinioară şi pînă la arme, uniforme militare, icoane, tacâmuri, stindarde, aparate de radio din anii ’50, obiecte de mobilier şi instrumente muzicale. Complexul muzeal „Conacul Balioz” din satul Ivancea a fost construit în a doua jum. a sec. al XIX189

lea, la comanda boierului armean Carabet Balioz. Conacul include un parc cu suprafaţa de cca. 7 ha, cu specii rare de copaci. În incinta conacului este amplasat Muzeul Meşteşugurilor Populare cu mostre autentice din sec. XIX – XX ce ţin de: olărit, prelucrarea lemnului, metalului, pietrei şi a pielii, ţesutul covoarelor şi a pânzelor, portul popular, broderia şi croşetatul, împletiturile din fibre vegetale şi confecţionarea instrumentelor populare. Muzeul de Istorie şi Etnografie din oraşul Orhei este amplasat în casa lui Mircea Bengulescu, fostul arhitect al oraşului. Colecţia muzeului conţine mai mult de 20 mii de exponate, cele mai valoroase fiind colecţiile de monede şi carte veche. Sediul Upravei Zemstvei Orhei este un monument de istorie şi arhitectură din sec. XIX. A fost construită la îndemnul fostului preşedinte al Zemstvei Orhei, Alexandru Cotruţă. În acest edificiu la 25 martie 1918 deputaţii Orheiului au votat Moţiunea de Unire a Basarabiei cu România. După 1 ianuarie 1919 în acest sediu a fost Prefectura şi Tribunalul judeţului Orhei. În prezent clădirea este utilizată de Liceul Teoretic „Ioan Luca Caragiale”. Sediul fostului Liceul de băieţi „Vasile Lupu” din Orhei este un monument de arhitectură al sec. XX. Actualmente este sediul Colegiului pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei. În această instituţie și-au făcut studiile: viitorii generali ai Armatei române Valerian Sârbu, Valeriu Dumitrescu, Sergiu Ceachir. Leon Lupşa, căpitanul Armatei române, ofiţerul statului major al Diviziei “Tudor Vladimirescu” Vasile Pascal, scriitorii academicieni Ion C. Ciobanu, Dumitru Matcovschi, Leo Botnaru, artistul poporului, academicianul Mihail Volontir ş.a. Sediul actual al Judecătoriei Orhei este un monument de istorie şi arhitectură din sec. XX. Este fosta casă a doctorului şi avocatului Mihai Coteanu, directorul săptămânalului „Frăţia Românească” din Orhei, care a fost o publicaţie periodică din anii 19191940. După cel de-al doilea război mondial edificiul a fost ocupat de Comitetul executiv orăşenesc Orhei de deputaţi ai poporului. În anii 90 aici a fost transferată Judecătoria raionului Orhei. Monumentul istoric şi arheologic ”Orheiul Vechi” este amplasat în aer liber, între satele Butuceni şi Trebujeni, raionul Orhei pe o suprafaţă de 220 ha. Monumentul are o importanţă deosebită deoarece aici s-au păstrat urme de viaţă umană din cele mai vechi timpuri şi pînă în evul mediu târziu. Edificiile religioase din raionul Orhei cuprind o serie 190

întreagă de biserici şi mănăstiri precum:

Catedrala „Sfântul Dumitru" care este cel mai vechi locaş religios din Orhei, fiind construit între anii 1632 şi 1636. Ctitorul Catedralei a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653). Biserica are o semnificaţie patrimonială istorică şi artistică naţională, fiind una dintre cele mai importante construcţii ecleziastice păstrate pînă în prezent. Imaginea catedralei este reprezentată pe bancnota de 5 lei.

Catedrala „Sfântul Nicolae" este construită la începutul secolului XX şi reprezintă o construcţie semnificativă şi impozantă. În timpul celui de al doilea război mondial Catedrala Sf. Nicolae a fost parţial distrusă. După război locaşul sfânt a fost transformat în depozit, apoi în de sală de box şi sport, ulterior în Şcoala sportivă Orhei. După 1990 Catedrala Sf. Nicolae este redeschisă.

Biserica romano-catolică din oraşul Orhei a fost zidită în anul 1914 cu suportul Dnei Cezarina Dobrovolskaya pentru comunitatea catolică din oraş, compusă în mare parte din polonezi, lituanieni şi nemţi. În perioada sovietică, biserica romano-catolică a fost pângărită şi parţial distrusă, fiind transformată în sală de sport ca să ajungă, în cele din urmă, un depozit ordinar. Datorită voinţei părintelui Klaus Kniffki, biserica a fost retrocedată în 2005 micii comunităţi catolice rămase în Orhei, iar în 2008 a fost redeschisă după renovare.

Biserica „Sfântul Vasile de la Poiana Mărului” din oraşul Orhei se situează la intersecţia străzilor Dorobanţi, Tricolorului şi M. Gorki, la aproximativ 1 km depărtare de centrul oraşului. Aflată în apropierea unui lac şi a unui cadru natural deosebit, biserica prin supleţea şi originalitatea sa înfrumuseţează această parte veche a oraşului. Construcţia bisericii a început în anul 2009. Schitul Butuceni (de călugări) cu hramul - Adormirea Maicii Domnului. Se află în satul Butuceni, la 15 km de or. Orhei sau la 60 km de capitala Chişinău. Este amplasat pe un promontoriu de pe malul drept, stâncos 191

şi abrupt al rîului Răut. Se pare că schitul a fost construit în sec. XV. În biserică s-au păstrat cîteva icoane cu inscripţii din secolul al XVIII. În perioada sovietică acest complex istoric a fost transformat în muzeu sub cerul liber destinat turiştilor. În anul 1996 schitul a fost reînfiinţat. Mănăstirea Curchi (de călugări) cu hramul - Naşterea Maicii Domnului. Se află în satul Curchi raionul Orhei, la 12 km de or. Orhei sau la 55 km de capitala Chişinău. Unii cercetători spun că mănăstirea porneşte din vremea domniei lui Ştefan cel Mare. Documentele o datează din vremea domnitorului Alexandru Ghica, cînd ţăranul Iordache Curchiu întemeiază pe moşia să răzeşească un schit de lemn cu hramul Sfântul Dumitru. În 1809 schitul devine mănăstire. Între anii 1937-1938 se zideşte o frumoasă biserica, cu hramul Sfântul Mare Ierarh Nicolae. În perioada sovietică bisericile sunt transformate în cluburi şi depozite, iar mănăstirea devine spital de psihiatrie. Cimitirul este nivelat, iar crucile distruse. În 1992 mănăstirea se redeschide. În 1995 aici se înfiinţează un seminar teologic monahal şi începe repararea bisericilor. Printre ctitorii bisericii Naşterea Maicii Domnului se numără şi Regele Mihai I al României. Mănăstirea este inclusă pe listele monumentelor de arhitectura UNESCO. Mănăstirea Tabăra (de călugăriţe) cu hramul - Adormirea Maicii Domnului. Se află în mijlocul satului Tabăra raionul Orhei, la 35 km de mun. Chişinău şi la 25 km de oraşul Orhei. Unii cercetători în domeniu spun că a fost întemeiată în anul 1784 de boierul Gheorghe Russo, alţii spun că de vătaful Darie Carp. Iniţial a fost mănăstire de călugări, iar în anul 1815 este transformată în mănăstire de maici. În anul 1828 se construieşte biserica de vară cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în anul 1857, a doua biserică din piatră, cu hramul Sfânta Treime. În perioada sovietică, Biserica Adormirea Maicii Domnului devine club, apoi depozit, iar biserica Sfânta Treime - şcoală sătească. În 1959 maicile sunt date afară, iar multe din casele mănăstirii sunt ocupate de săteni. Mănăstirea se reînfiinţează în 1990. În mănăstire se află două icoane vechi ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus, datând din anul 1821 şi respectiv anul 1863. Mănăstirea Hirova (de călugăriţe) cu hramul - Sfântul Simeon Stâlpnicul. Se află în satul Neculăieuca, raionul Orhei, la 60 km de capitala Chişinău sau la 15 km de oraşul Orhei. A fost întemeiată ca mănăstire de călugăriţe în anul 1805 de Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi. În perioada dintre cele douș războaie mondiale, mănăstirea numără peste 190 de călugăriţe. Mănăstirea este închisă în anul 1959, iar în anul 1990 redeschisă. Monumentul lui Vasile Lupu este amplasat în centrul oraşului Orhei. Statuia din bronz îl reprezintă pe Vasile Lupu, în odăjdii voievodale, în mâna dreaptă ţinând o gramotă domnească. Monumentul domnitorului Vasile Lupu a fost ridicat în centrul oraşului Orhei în anul 1938. Este creaţia unuia dintre iluştrii sculptori români - Oscar Han (1891-1976).

192

Monumentul are o lungă şi sinuoasă istorie. Astfel, pînă a fi amplasat în locul actual el a fost strămutat de 8 ori. C. Patrimoniul etno-cultural Orheiul este un raion cu o creaţie populară deosebită. Din generaţie în generaţie s-a transmis meşteşugul sculpturii în piatră şi a împletitului din lozie. Prin creaţia populară au fost înfrumuseţate casele, obiectele de muncă, hainele, folosind pentru aceasta un nesfârșit izvor de motive ornamentale. Meşterii cioplitori sunt cunoscători ai întregii game de tehnici tradiţionale de prelucrare artistică a lemnului, mai importante fiind: cioplirea, crestarea, sculptura, incizarea, încrustarea cu metal, pirogravarea. Străvechile motive legate de cultul soarelui: cercul, roata, rozeta, vârtejul sau motivul şarpelui şi al dintelui de lup, transmise din cultura dacică, sunt prezente şi astăzi în compoziţiile decorative de pe diferite obiecte de lemn. În raionul Orhei îşi desfăşoară activitatea 82 de meşteri populari. După domeniul de activitate, aceştia pot fi împărţiţi în: meşteri în prelucrarea lemnului - 3 persoane, ouă încondeiate – 3 persoane, arta culinară – 3 persoane, arta dantelei – 14 persoane, broderie artistică – 11 persoane, confecţionarea măştilor – 3 persoane, ţesuturi artistice – 20 persoane, împletitul din fibre vegetale – 8 persoane, confecţionarea instrumentelor muzicale – 3 persoane, prelucrarea artistică a pietrei – 2 persoane, şi origami - 2 persoane. Din tot numărul de meşteri populari înregistraţi 20 sunt membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova. • • • •

Este important de menționat meșterii specialiştii în confecţionarea instrumentelor muzicale si anume: Tihon Andrei din satul Neculăieuca, specializat în confecţionarea buciumelor, Sînchetru Grigore din satul Trebujeni, specializat în confecţionarea naiurilor, Vladimir Poiată din oraşul Orhei, specializat în confecţionarea fluierelor.

Un meşteşug de mare prestigiu este ţesutul covoarelor. În fiecare sat există cîte 4 – 8 femei care ştiu a ţese covoare. În satele Clişova Nouă şi Tabora, unde pe vremuri au existat centre de ţesut covoare, meşteşugul este mult mai dezvoltat. Ecaterina Popescu a fost cea care a revitalizat în s. Clişova Nouă Centrul de meşteșuguri „Arta rustică”, care în prezent, pe lîngă ţesutul covoarelor, confecţionează costume naţionale, instruind tînăra generaţie. Croşetare şi broderia sunt de asemenea nişte meşteşuguri răspândite în raion. În fiecare sat sunt meşteriţe care confecţionează obiecte de interior şi piese vestimentare. Plaiul orheian se mândrește cu oameni talentaţi, colective artistice de talie mondială care au dus faima culturii departe de hotarele ţării. Aproape în fiecare localitate există rapsozi populari. În raion activează mai multe colective artistice, dintre care 38 deţin titlul „model”. 193

Un colectiv de mare valoare este Ansamblul de Muzică şi Dans „Codru” al Centrului raional de cultură „A. Suruceanu”, care în anul 2014 a împlinit 55 ani de activitate artistică. Ansamblul de dans (copii) „Codruleţ” este la fel un model de mîndrie pentru raionul nostru. Corul „Semănătorii” din s. Bieşti, şi „Petru Stroiu” din s. Ciocîlteni sunt promotorii artei corale autentice. Activităţile culturale reprezintă cea mai elocventă metodă de atragere a turiştilor. A devenit deja o tradiţie ca în luna august, la Rezervaţia cultural – naturală „Orheiul Vechi” de a organiza şi desfășura Festivalul „Gustar” care aduna mii de turişti din raion, republică şi de peste hotare. În raion sunt organizate mai multe festivaluri şi concursuri precum: • • • • • • • •

Tîrgul meşterilor populari, care întruneşte în jur de 100 meşteri din raion şi republică Festivalul Vinului Festivalul folcloric „Nistrule, pe malul tău” Festivalul „Frumos nunţile se leagă” Festivalul „Toiagul păstoriei” Festivalul covorului, etc.; Festivalul etniilor „Sub acelaşi cer”, Festivalul „Cireşar”, etc.

Hramurile localităţilor şi multe alte evenimente de asemenea constituie puncte de atracție pentru turişti. 1.9.1.3.

Infrastructura turistică

Infrastructura turistică a raionului Orhei este destul de dezvoltată şi cuprinde trei unităţi hoteliere, 7 pensiuni turistice şi agro-turistice, un club de odihnă, patru tabere de odihnă pentru copii şi 5 restaurante. Tabelul 72. Unitățile turistice cu profil hotelier şi de alimentaţie publică din raionul Orhei Localitatea

Tipul de unitate

Denumirea unității

Nr. de locuri

1

or. Orhei

Hotel

„Codru”

66

2

or. Orhei

Hotel

„Rokas”

16

3

or. Orhei

Hotel, Restaurant

„Chateau Vartely”

32

4

or. Orhei

Restaurant

„Primăvara”

60

5

or. Orhei

Restaurant

„Codru”

150

6

or. Orhei

Restaurant

„Orhei”

100

7

or. Orhei

Restaurant

„Casa Vinului”

80

8

or. Orhei

Restaurant

„Safari”

144

9

or. Orhei

Club de odihnă

„Doi Haiduci”

28

10

s. Trebujeni

Pensiune turistică

„Casa din luncă”

14

11

s. Trebujeni

Pensiune turistică

„Vila Verde”

4

12

s. Trebujeni

Pensiune turistică

„Casa de sub stâncă”

3

13

s. Trebujeni

Pensiune turistică

„Popas la Stamati”

6

194

14

s. Trebujeni

Pensiune turistică

„La Nuci”

15

s. Butuceni

„Butuceni”

16

s. Butuceni

Pensiune agroturistică Pensiune turistică

17

s. Ivancea

Tabără de odihnă

„Mioriţa”

520

18

s. Ivancea

Tabără de odihnă

„Andrieş”

520

19

s. Peresecina

Tabără de odihnă

„Dumbrava COOP”

350

20

s. Vatici

Tabără de odihnă

„Speranţa”

„La Popas”

4

250-300

În raionul Orhei sunt dezvoltate preponderent reţelele de transport auto. Transportului auto îi revine cea mai mare parte a traficului de mărfuri şi persoane. Serviciile de transport auto sunt prestate de Gara Auto Orhei şi alţi agenţi economici privaţi. Gara auto a oraşului Orhei prestează servicii de transport la nivel: • local, care asigură legătura între satele şi comunele raionului; • naţional, care leagă Orhei de oraşele Chişinău, Bălţi, şi • internațional, care face legătura cu oraşele Iaşi, Piatra Neamţ şi Bucureşti. 1.9.1.4.

Capacitatea instituţională în domeniul turismului

Capacitatea instituţională se referă la cadrul instituţional descentralizat care se ocupă nemijlocit de dezvoltarea sectorului turistic al raionului. Actualmente, în cadrul CR Orhei nu există funcţie separată de domeniul turismului, care să se ocupe nemijlocit de promovarea şi dezvoltarea acestui sector strategic al raionului. Personalul existent care activează în cadrul CR nu are drept domeniu de activitate şi nu este specializat în domeniul turismului, ceea ce nu permite o dezvoltare mai dinamică a acestui sector. În contextul necesităţii aplicării unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare pe plan local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, nu există un oficiu de turism, care să se ocupe nemijlocit cu aceasta. Totodată, nu există locale special amenajate pentru comercializarea produselor ale meşterilor populari din raion. Mai mult ca atît, nu se duce o evidenţă statistică a acestui domeniu, ceea ce nu permite evaluarea potenţialului real al turismului din raion. Marketingul turistic al raionului În prezent raionul Orhei nu dispune de un cadru de planificare şi promovare a turismului. În acest context menţionăm lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului raional actualizată. Unele politici de dezvoltare a activităţilor de turism din raion sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare a turismului „Turism – 2020” la care se lucrează si in prezent Dacă să ne referim la modalităţile de promovare a unui brand turistic, nu există un responsabil în acest sens, iar agenţii economici care activează în domeniu o fac de sine 195

stătător. Insuficienţa campaniilor promovare şi diseminare a informaţiei în domeniul turismului nu permit dezvoltarea accentuată a acestui sector.

Principalele probleme • • • • • • • • •

Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al raionului Orhei; Lipsa unor structuri la nivel de APL raională şi locală specializate în promovarea şi dezvoltarea turismului; Instituţionalizarea la nivel de APL raională şi locală a poziţiilor de specialişti în promovarea şi dezvoltarea turismului; Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului local şi cu rol integrator al tuturor actorilor interesaţi; Lipsa cadrelor specializate în domeniul promovării şi dezvoltării turismului; Lipsa unei structuri de şcolarizare şi instruire continuă în domeniul turismului; Investiţiile reduse în domeniul turismului; Valorificarea insuficientă a potenţialului turistic local; Diversificarea redusă a ofertelor turistice.

Analiza SWOT PUNCTE TARI

-

Existenţa unui număr variat de obiecte de destinaţie turistică

-

Existenţa unui potenţial şi tradiţii etno folclorice care poate fi valorificat în cadrul diferitor trasee turistice

-

Diversitatea florei şi faunei

-

Existența Parcului Național Orhei

PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂŢI

-

Lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului în raion, inclusiva a marketingului turistic

-

Lipsa unui oficiu şi a unui centru de informare turistică

-

Diversificarea insuficientă a ofertei meşteşugăreşti şi a oportunităţilor de comercializare a acestora

-

Personalul responsabil de sectorul turismului din cadrul CR, nu este suficient de instruit în acest domeniu; AMENINŢĂRI

-

Existenţa resurselor naturale pentru dezvoltarea meşteşugăritului popular

- Bugetul raional pentru dezvoltarea turismului foarte limitat

-

Posibilitatea includerii obiectivelor turistice şi a unităţilor de deservire turistică în programul traseelor turistice regionale, naţionale şi internaţionale

- Nu există personal instruit în domeniul acordării serviciilor turistice

-

Repararea drumurilor şi porţiunilor de drum

196

- Accesul limitat al localităţilor la infrastructura tehnico edilitară

naţionale conexe cu raionul Orhei -

Susţinerea de către donatorii externi a proiectelor de conservare a patrimoniului turistic

-

Aplicarea la programele transfrontaliere în domeniul turismului

-

Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare a turismului

-

Diversificarea instrumentelor de informare şi promovare turistică

1.9.1.5. • • • • • • • • • • •

•

•

Recomandări

Implicarea agenţilor economici în dezvoltarea serviciilor de turism, reclama şi promovarea acestora; Identificarea patrimoniului cultural din raion şi promovarea acestuia prin intermediul pliantelor, CD-urilor, hărţilor turistice şi altor materiale publicitare; Restaurarea şi amenajarea obiectelor istorice cu potenţial turistic; Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare a turismului în raionul Orhei; Dezvoltarea sectorului cultural al raionului Orhei; Organizarea şi desfăşurarea concursurilor, festivalurilor şi altor manifestări socialculturale locale, regionale, naţionale şi internaţionale; Deschiderea centrelor de meşteşugărit în spaţiul rural; Identificarea oportunităţilor unor investiţii publice directe pentru restaurarea şi ameliorarea punctelor de atracție turistică cu grad ridicat de importanţă; Diversificarea ofertelor turistice cu noi posibilităţi de agrement şi refacere; Elaborarea şi diseminarea hărţilor turistice şi a ghidurilor turistice raionale; Extinderea cooperării în domeniul turismului cu alte raioane ale Republicii şi înfrăţirea acestora în ramura de turism;Organizarea şcolilor de vară, iarnă, precum şi a seminarelor de instruire în domeniul promovării şi dezvoltării turismului; Organizarea în cadrul şi cu suportul întreprinderilor specializate în turism a unei conferinţe ştiinţifico-practice naţionale sau internaţionale în domeniul promovării şi dezvoltării turismului; Crearea unei reţele de gospodării ţărăneşti, ce ar fi încadrate în itinerarele turismului rural, pentru a crea elementele necesare de infrastructură turistică în spaţiul rural al raionului.

197

Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, 2016-2020

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.10.CULTURĂ, TINERET ŞI SPORT

198

1.10.1. Domeniul cultural 1.10.1.1.

Evaluarea mediului cultural

Infrastructura culturii din Raionul Orhei este promovată de următoarele tipuri de instituţii: 62 biblioteci, 6 muzee,dintre care 2 sub conducerea APL (Muzeul de istorie și etnografie din or. Orhei şi Casa-muzeu „Alexandru Donici„ din satul Donici), 2 ale Ministerul Culturii (Ivancea, Butuceni), 2 particulare (Cucuruzeni,Vatici), 2 şcoli de învățămînt artistic, 61 case şi cămine de cultură. Toate instituţiile culturale sunt în subordinea Secţiei Cultură - serviciu de stat descentralizat, care se supune metodologic Ministerului Culturii al Republicii Moldova, iar administrativ - Consiliului Raional Orhei (APL de nivelul I şi II). Politicile de dezvoltare a activităţilor de cultură din raion sunt prevăzute în Planul de activitate al secţiei cultura pe anul 2015. Tabelul 73. Instituţii culturale ale raionului Orhei Nr.

Denumirea

Numărul

1. 2.

Case şi cămine de cultură Biblioteci, dintre care:

61 62

2.1.

Biblioteci pentru copii

1

3.

Muzee

6

4.

Şcoli de învățămînt artistic

2

5.

Formaţii cu titlu model

34

6.

Formaţii fără titlu model

98

7.

Monumente, dintre care:

318

199

7.1.

arheologice

142

Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

Programele de dezvoltare culturală în teritoriu includ organizarea de manifestări culturale şi participarea formaţiilor artistice din diverse localităţi la concursurile şi festivalurile raionale şi naţionale. Din aceste puncte de vedere, un aport considerabil îl aduc Serviciul Asistenţă de specialitate şi primăriile din raion. Prin urmare, sunt încheiate parteneriate între instituţiile culturale locale „Internetul – prietenul familiei tale”—PBR „A. Donici”, „Arta mijloc de educaţie şi perfecţiune a lumii” – PBR „A. Donici”, „Spre viitor cu IT”—s. Fedoreuca. 1.10.1.2.

Case de cultură

În raion activează 61 de case şi cămine de cultură dintre care 31 cămine de cultură şi 30 case de cultură. Starea căminelor de cultură în general, necesită reparaţii, astfel 27 case/cămine de cultura sunt în stare satisfăcătoare, 26 case/cămine de cultura au nevoie de reparaţie iar una este în stare avariată. Casele şi căminele de cultură îşi organizează activitatea în baza Regulamentului propriu de activitate, elaborat şi aprobat în corespundere cu prevederile Regulamentului-tip, precum şi de actele legislative şi normative în vigoare, aflată în gestiunea APL-I şi II. Astfel, constatăm creşterea ponderii cheltuielilor pentru domeniul cultură, artă şi sport cu 50% în anul 2014 faţă de anul 2013 (s-au cheltuit 27739,1 lei în anul 2014), prezenţa fondurilor face posibilă desfăşurarea unor evenimente de amploare şi motivează personalul instituţiilor de cultură. Tabelul 74. Starea tehnică a instituţiilor de cultură ale raionului Orhei în anul 2014 Mediu

Starea tehnică a clădirilor

Numărul de angajaţi

Nr.

Satisfăcătoare

Avariate

Necesită reparaţii

Cămine de cultură

31

13

-

12

73

Şcoli de învățămînt artistic

2

-

-

2

31

Case de cultură

30

14

1

14

112

Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei şi BNS

În perioada 2008-2010 numărul total de locuri în sălile de spectacol în raion este în scădere(din cauza reamplasării a două cămine de cultură). Pentru anul 2013, capacitatea caselor culturale conform datelor BNS este de 14,8 mii de spectatori, ceea ce reprezintă 4,41% din numărul total pe republică şi 11,6% din zona Centru. În medie, la 1000 revin 118 de locuri, medie mai mare decît pe ţară (94 locuri) în anul 2013.

200

Figura 67. Evoluţia numărului de locuri în sălile de spectacole în raionul Orhei, mii

Sursa: elaborat în baza datelor preluate de la BNS

Prin urmare, din punctul de vedere al genului de activitate al formaţiilor de creaţie artistică, peste 46% dintre ele sunt formaţii folclorice, peste 16,2% sunt ansambluri vocale şi 9% sunt coruri. Procentele cele mai mici sunt înregistrate în cazul ansamblurilor de muzică şi dans, formaţii de dansuri folclorice, etc. Tabelul 75. Formaţii de creaţie artistică în funcţie de genul de activitate, 2014 Originea etnică preponderentă Formaţii folclorice: Ansambluri vocale Formaţii de dans popular Orchestre de muzică populară Teatre dramatice Formaţii de dansuri folclorice Fanfare Ansamblu de muzică şi dans Cor Ansamblu de instrumentişti-fluierişti Ansambluri vocal-instrumentale Centru de meșteșuguri artă rustică TOTAL

Nr. total

Nr. membri

71 29 8 3 6 4 6 2 6 5 4 1 145

912 319 143 42 81 38 109 60 177 44 29 15 1969

Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

În anul 2014, s-au efectuat reparaţii capitale în casele şi căminele de cultură în valoare totală de 11959,6 mii lei, cu contribuţia APL nivel I şi II şi cu suportul financiar al Bugetului de Stat, în următoarele localităţi: Step-Soci - 879,0 mii. lei, Bulăieşti –160 mii lei, Chiperceni– 800 mii lei, Ciocîlteni–624 mii lei, Cucuruzeni de Sus –120 mii lei, Dîşcova –125 mii lei, Furceni –511, mii lei, Hîjdieni –319 mii lei, Hulboaca –550 mii lei, Jora de Mijloc –400 mii lei, Susleni –1450 mii lei. Cu toate acestea starea tehnică a edificiilor de cultură rămâne dificilă 201

şi la un nivel scăzut, 6 instituţii necesită reparaţie curentă şi 27 de instituţii - reparaţie capitală. Totuşi în anul 2014 s-au realizat reparaţii curente în instituţiile culturale din raion în sumă de 508,41 mii lei, în următoarele localităţi: Berezlogi, Bolohani, Ciocîlteni, Isacova, Lucaşeuca, Mana, Selişte, etc. Respectiv în anul 2014, au fost prestate servicii cu plată prin realizarea diverselor acţiuni culturale (discoteci, nunţi) în următoarele localităţi: Piatra-4 mii lei, Cucuruzeni – 5,5 mii lei, Ivancea – 1,5 mii lei, Zahoreni – 1,5 mii lei, etc. În raion nu au fost încălzite în perioada rece a anului 2014 - 29 case şi cămine de cultură din localităţile: Bieşti, Bolohani,Brăviceni, Voroteţ, Crihana, Sirota, Cucuruzenii de Sus, Hulboaca, Isacova, Furceni, Jora de Mijloc, Tîrzieni, Mîrzaci, Morozeni, Breanova, Pelivan, Piatra, Şercani, Podgoreni, Puţintei, Vîprova, Step-Soci, Teleşeu, Vatici, Zahoreni,Zorile, Inculeţ, dintre care 2 cămine de cultură nu au edificiu: Vîşcăuţi, Curchi. Se încălzesc parţial 32 de instituţii culturale. 1.10.1.3.

Personalul antrenat în domeniul culturii

Una din problemele importante ce creează impedimente în dezvoltarea domeniului culturii este lipsa specialiştilor calificaţi şi remunerarea scăzută acestora (1350 lei, salariul mediu). Astfel, în domeniul culturii activează 132 de specialişti dintre care: 40 bărbaţi şi 72 femei. În domeniul cultural sunt 40 de angajaţi cu studii superioare, 45 cu medii de specialitate, 43 de specialişti cu studii generale şi cu vechime în muncă pînă la 3 ani 24 de persoane. Respectiv, o mare parte din specialişti au emigrat din domeniul artelor interpretative spre alte domenii de activitate mai bine plătite sau în alte ţări. Specialiştii formaţiunilor artistice de amatori participă activ la cursurile de instruire în cadrul programelor, seminarelor şi laboratoarelor de creaţie organizate de Centru Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial. În anul 2014, au fost organizate seminare republicane la care au participat regizorii teatrelor de amatori, formaţii folclorice. În conformitate cu programul de instruire şi formare a cadrelor Secţia Cultură organizează sistematic seminare raionale practice în baza caselor şi căminelor de cultură cu experienţă bogată de activitate (s. Zahoreni, Peresecina, Isacova, Cucuruzeni, Şercani, CRC „A. Suruceanu”). Personalităţii notorii în domeniul culturii din Orhei si care au dus sau duc faima raionului sunt: Alexandru Donici-fabulist,Tudose Roman-poet, Paul Goma-prozator, Vasile Harea filolog, Mihail Garaz - scriitor, Tamara Ciobanu - interpretă de operă şi muzică populară, Veronica Garştea - dirijor, Iurie Sadovnic - interpret de muzica uşoară, Lilia Amarfi - artistă de operetă, Vladimir Curbet – maestru de balet, Silvia Grigore - interpretă de muzică uşoară, Valentina Izbeşciuc - actriţă, Andrei Mudrea - pictor, Dorel Ţărnă - regizor, Liviu Ştirbu compozitor,Veronica Mihai - interpretă de muzică populară. 1.10.1.4.

Activităţi culturale

Pe parcursul întregului an de activitate, Secţia Cultură organizează şi desfăşoară pentru populaţia raionului Orhei o gamă largă de manifestări culturale, artistice, festivaluri şi concursuri, expoziţii de artă plastică. Pe parcursul anului 2014 de activitate s-au efectuat peste 1400 manifestări culturale, cu o frecvenţă de 244,2 mii spectatori. Pe parcursul anilor se organizează o serie de acţiunii artistice culturale, organizate de către instituţiile de cultură din raionul Orhei, concursurile raionale: •

Duminica la noi în sat (sate jubiliare); 202

• • • • • •

La izvoarele veşniciei; La poale de codru des; Toiagul păstoriei; Frumos nunţile se leagă; Nistrule pe malul tău; Flori dalbe la fereastră,etc.

Cele mai importante evenimente culturale – artistice organizate în raionul Orhei, sunt: • „Tîrgul meșterilor populari” – care întrunește în jur de 100 meșteri din raion și republică; • „Festivalul Vinului” – cu expoziții tradiționale; • Festivalul folcloric „Nistrule, pe malul tău” – tradiții și obiceiuri de vară, de muncă; • Festivalul „Frumos nunțile se leagă” – obiceiuri și tradiții de nuntă; • „Toiagul păstoriei” – datini păstorești; • Festivalul covorului „Frumos covor Basarabean”, etc. Cel mai importante formaţiuni artistice de amatori participante în cadrul Festivalurilor, concursurilor raionale şi republicane, sunt: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Ansamblul de Dans „Codruleţ”, CRC „A. Suruceanu”; Festivalul Internaţional consacrat copiilor, or. Bergama, Turcia (aprilie); Ansamblul vocal „Tinereţe”, s. Hîjdieni; Festivalul republican (ediţia I-a”) „Parada florilor”, or. Cimişlia (luna mai); Ansamblul folcloric „Comorile plaiului”, s. Bieşti; Festivalul – concurs Naţional „La Nistru, la mărgioară”, s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi (luna iunie); Ansamblul folcloric “Susleni”, s. Susleni; Festivalul – concurs regional de folclor „Satul meu, floare de dor”, com Grătieşti (iunie); Fanfara populară, s. Selişte; Festivalul republican de Muzică şi Dans popular „La umbra stejarului”, s. Cobîlea, rnul Şoldăneşti (iulie); Ansamblul folcloric, s. Bolohani; Festivalul Internaţional de folclor „Vetre strămoşeşti”,s. Lalova, r-nul Rezina (iulie); Ansamblul de Dans „Codru”; Festivalul Internaţional de folclor „Plaiurile mioriţei”, Focşani, România; (iulie); Orchestra de Muzică Populară, or. Orhei; Festivalul de Muzică şi Dans „Hora mare”, or. Rezina (iulie); Ansamblul folcloric „Comorile plaiului”, s. Bieşti; Festivalul „Etno balcanica”, „La vatra”, r-nul Străşeni (august); Ansamblul de Dans „Codru”; Parada Portului Popular, mun. Chişinău (august); Ansamblul de bărbaţi, s. Chiperceni; Festivalul cîntecului şi dansului „De la lume adunate” – s. Climăuţii de Jos, r-nul Şoldăneşti (septembrie); 203

• • • • • • • •

Ansamblul folcloric „Comorile plaiului”, s. Bieşti; Festivalul gastronomic „Bostaniada”, s. Lozova, r-nul Străşeni (septembrie); Ansamblul folcloric „Comorile plaiului”, s. Bieşti; Festivalul Internaţional „Diboloecanto”, or. Sirmione, Italia (septembrie); Ansamblul de dans popular „Codruleţ”; Festivalul poamei, or. Ancara, Turcia (septembrie); Ansamblul folcloric „Răzeşii”, s. Isacova; Festivalul republican de tradiţii şi obiceiuri populare „La cişmele pe-nserat”, s. Grozeşti, r-nul Nisporeni (octombrie).

Prezentări despre activitatea Caselor şi Căminelor de Cultură, a formaţiilor artistice de amatori au fost desfăşurate prin intermediul proiectului “Practică şi experienţă”. Un alt proiect organizat de Colaboratorii Secţiei şi cadrele din raion a fost “Să învăţăm un cântec” – desfăşurat în cadrul seminarelor şi întrunirilor de lucru. În pofida tuturor greutăţilor şi neajunsurilor (edificii neîncălzite, salarii mici, fluctuaţia cadrelor, lipsa inventarului, datorită entuziasmului angajaţilor din domeniu a fost posibilă desfăşurarea în localităţile raionului frumoase manifestări culturale, serate tematice: • • • • • •

Sărbătoarea Agricultorului „Imn pâinii şi plugarului” desfăşurată în satele Brăviceni, Mălăieşti, Cucuruzeni; „La Moldova toamnele” – s. Şercani; „A ruginit frunza din vii” – s. Berezlogi; „Femeia – trandafirul vieţii” – s. Susleni; „Doi într-un fotoliu” – s. Voroteţ; „Dragostea uneşte inimi” – s. Lucaşeuca etc.

În cadrul raionului se organizează acţiuni artistice publice de către secţia cultură şi APL, pentru participarea meşterilor populari (croşetă, ţesuturi tradiţionale, lucrări artistice din lemn etc). Astfel, în raion îşi desfăşoară activitatea 82 de meşteri populari. După domeniul de activitate, aceştia se împart în: • • • • • • •

18 – prelucrarea lemnului; 8 – ţesături de interior; 6 – broderie artistică; 16 – ţesutul covoarelor; 6 – împletituri din fibre vegetale; 13 – arta dantelei; 15 – alte meşteşuguri.

În anul 2014, meşterii din raionul Orhei au participat la diverse evenimente culturale de nivel raional şi republican: • • • •

Festivalul artelor născute din tradiţii „Ia Mania”, s. Holercani, r-nul Criuleni (iunie); Expoziţia – concurs Naţional a meşterilor cioplitori în lemn, or. Bălţi (mai); Festivalul iei, mun. Chişinău (iunie); Festivalul Naţional de folclor „Nicolaie Glib”, ediţia I-a, s. Pepeni, r-nul Sîngerei;

204

• • • • • •

Festivalul Republican de Muzică şi Dans Popular „La umbra stejarului”, s. Cobîlea, rnul Şoldăneşti (iulie); Festivalul – concurs de folclor „La Nistrul la mărgioară”, s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi; Tîrgul olarilor, s. Hogineşti, r-nul Călăraşi (iunie); Tîrgul Naţional „Tezaur”, mun. Chişinău (octombrie); Expoziţie de artizanat de Hramul or. Chişinău; Expoziţie de artizanat organizată cu ocazia aniversării a 80 de ani de la fondarea CNCPPCI, mun. Chişinău (noiembrie).

În scopul studierii, valorificării şi promovării artei meşteşugăreşti, în raion continuă să se desfăşoare activităţile proiectului „Meşteri Populari de Prestigiu”. Mai multe politici de dezvoltare şi acţiunile concrete sunt axate în Plan de activitate al secţiei cultura pe anul 2015 şi Raportul Secţiei Cultură pe anul 20148. Cetățenii raionului Orhei se implică activ în viața culturală prin manifestarea liberei creații, participarea la concursuri, festivaluri pentru artiștii amatori, expunerea lucrărilor artistice în cadrul expozițiilor de artă, meșteșuguri populare, prin manifestări de agrement, la fel și prin implicarea în procesul creării și renovării sectorului turistic. În acest context, un potențial investitor ar putea fi cointeresat să-și plaseze banii în domeniul extinderii pe piață a produselor meșteșugărești, în susținerea creării zonelor turistice și de agrement în spațiul raionului, în promovarea tinerelor talente,în dezvoltarea industriilor culturale-concerte, expoziții, Festivaluri. 1.10.1.5.

Biblioteci publice

Cultura raionului Orhei este promovată, de asemenea, prin intermediul reţelei de biblioteci publice ce cuprinde în structura sa 61 de biblioteci (55 biblioteci în mediul rural), dintre care 36 sunt dotate cu calculatoare, ce pun la dispoziţia utilizatorilor sute de mii de volume şi antrenează publicul cititor în diverse activităţi culturale. În anul 2014 reţeaua de biblioteci din raionul Orhei a avut un număr de 28.3 mii de utilizatori, cu o frecvenţă de 2,7. Tabelul 76. Starea tehnică a bibliotecilor din raionului Orhei în anul 2014 Mediu

Starea tehnică a clădirilor

Numărul de cititori

Nr.

Satisfăcătoare

Avariate

Necesită reparaţii

Biblioteci publice

61

60

-

2

28,3

Biblioteca pentru Copii

1

-

-

-

2,7

Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

Din numărul total pe ţară, 4,5% din biblioteci publice sunt în raionul Orhei, cu un număr de 28,3 mii cititori. Fondul de carte este de 531,5 mii exemplare în anul 2013, în descreştere cu 0,4% faţă de anul 2010. Respectiv, analizând evoluţia fondului de carte, constatăm o descreştere a numărului de cărţi şi reviste în perioada anilor 2007-2013 (acesta a scăzut cu 8

Detalii pe: http://or.md/file/sc.html

205

4%), ceea ce denotă că completarea fondului de carte a bibliotecilor raionului este în descreştere. Figura 68. Evoluţia fondului de carte în raionul Orhei

Sursa: elaborat în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică * 2014- 528,3----165,7 (BPR +5 filiale)

Numărul cărţilor şi revistelor în medie la 100 locuitori este de 424 în dinamică acest indicator este în descreştere, la fel ca şi la nivelul ţării (475), în anul 2013, ceea ce înseamnă o degradare a situaţiei şi învechirea fondului de carte. Atare scădere se datorează casărilor publicaţiilor în grafie chirilică şi a celor deteriorate. Numărul utilizatorilor activi în medie la 10000 locuitori este de 2280,70 în dinamică acest indicator este constant, la fel ca şi la nivelul ţării (2324,88). Rata de înnoire a fondului de carte în perioada anului în curs a constituit în anul 2013 – 0,3%. Tabelul 77. Evoluţia vizitelor în bibliotecile din raionului Orhei

Ani

Numărul de vizite, mii

Documente consultate

Numărul de utilizatori activi la 10000 locuitori

2009 2010 2011 2012 2013 2014

306,50 300,50 314,70 389,30 311,60 354,0

502,80 507,10 504,40 627,60 477,70 533,3

1755,00 1898,00 2122,00 2078,00 2280,70 2378,1

Sursa: în baza datelor preluate de la BNS

În 2014, completarea colecţiilor s-a efectuat prin achiziţii şi donaţii. Suma achiziţiilor constituie 4056 de ex. în sumă de 217,8 lei în anul 2013, iar în anul 2014 s-a efectuat achiziţie de carte în sumă de 1712 lei – 2271 de exemplare. În anul 2013 bibliotecile din raion au beneficiat de donaţia de carte în sumă de 95,4 lei – 8806 ex., iar în anul 2014 bibliotecile au primit donaţii în sumă de 191,9 lei – 3481 de ex.

206

Tabelul 78. Dotările reţelei de biblioteci din raionul Orhei, în anul 2014 Dotări

Nr. biblioteci

Calculatoare 150

36

Calculatoare conectate la internet Imprimante Scannere

130

30

37

31

34

Reţea electrică

29 62

Încălzire cu gaz natural

62 5

Încălzire cu reşouri electrice Încălzire cu sobe

5 53

53

4

4

Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

Cît priveşte dotarea bibliotecilor din raion conform Programului Novateca sunt incluse 25 biblioteci, inclusiv CRF, organizat la BPR ”A. Donici”. Bibliotecile publice din 19 localităţi au fost dotate în total cu 61 calculatoare, imprimante, camere WEB în valoare totală de 778,6 mii lei, iar primăriile au asigurat conexiunea Internet, reparaţii curente, mobilier, securitatea echipamentului conform cerinţelor Memorandum-ului cu Novateca. BPR „A.Donici” este una dintre cele mai dotate biblioteci publice din Republica Moldova, fiind dotată cu 35 calculatoare noi, inclusiv 2 servere, toate conectate la cea mai operativă reţea internet (Star Net, Orhei), din Europa, din care utilizatorii bibliotecii au acces la 22 de calculatoare, inclusiv 2 OPAC-uri, 10 calculatoare pentru personal. Cele 5 filiale orăşeneşti sunt dotate cu 12 calculatoare, dintre care 12 sunt conectate la internet, dispun de imprimante. În anul 2015 au fost dotate 15 biblioteci din raion, iar în anul 2016, urmează a fi dotate 20 de biblioteci conform Programului Novateca. Personalul antrenat în biblioteci La biblioteci lucrează 80 de bibliotecari dintre care 45% au studii în domeniu). Structura pe vîrstă este următoarea: intervalul 25 - 35 ani-11; 36 - 45 ani –12, 46 - 55 ani – 30, 56 – 66 ani –19. În raionul Orhei nivelul salariilor pentru un tînăr specialist este de 1400 de lei, acest fapt este o problemă în atragerea tinerilor specialişti. Specialiştii din domeniul bibliotecii, participă continuu la cursuri de instruire profesională organizate în raion şi republică. Activităţile bibliotecilor Reţeaua de biblioteci din raionul Orhei manifestă o serie de activităţi prin mai multe acţiuni culturale. Tradiţional se organizează „Zilele bibliotecii”, „Lecturile verii” cu genericul „Cartea nu are vacanţă”, Festivalul Republican al Cărţii şi Lecturii etc. Prin urmare, de Ziua Independenţei şi Limba Noastră cea Română, BPR „A. Donici”, în anul 2014, al şaptelea an, organizează în colaborare cu Secţia Cultură – Salonul Concurs de creaţie literară a tinerilor condeieri. În colaborare cu bibliotecarii bibliotecilor publice din reţea - concursul raional ”La izvoarele înţelepciunii” precum și cu Direcţia de Învățămînt şi Educaţie, Orhei. În colaborare cu Consiliul Raional, organele de drept din localitate şi Asociaţia „Acces-info” din Republica Moldova, tradiţional organizează „Zilele dreptului de a şti” sub genericul ”Cunoaşte-ţi drepturile”, „Şi tu ai drepturi”, „Ai dreptul să ştii”. Respectiv, în cadrul Zilei Mondiale a Poeziei B.P.R. "A. Donici" s-a organizat Concursul Raional al declamatorilor cu 207

genericul „Aprinde-ţi flacăra poeziei”.În parteneriat cu gimnaziile, liceele din raion BPR”A. Donici” a organizat Concursul raional „Gala cititorilor - 2014”, ediţia a 6-a pentru utilizatorii cl. 5-8, în ajunul sărbătorii de Crăciun. Bibliotecile care acordă servicii pentru copii au organizat concursul de desene din „Opera lui Ion Creangă", „Sărbătorile de Paşti". B.P.R. „A. Donici” a găzduit Conferinţa Zonală cu genericul „Probleme şi tendinţe actuale în activitatea bibliotecilor publice”. Tabelul 79. Modul de activitate a bibliotecilor din raionul Orhei, în anul 2014 Activități

Nr.

Seminarii informative

7

Recitaluri de poezii

120

Serate literare

124

Mese rotunde

80

Victorine literare

41

Matinee literare

93

Prezentări şi lansări de carte

38

Ziua uşilor deschise

64

Buletine informative

2

Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei

Respectiv, sunt organizate activităţi culturale de genul: întâlniri cu personalităţi, scriitori, precum și lansări de carte, matinee, mese rotunde, serate literare, conferinţe şi concursuri. În bibliotecile din raion se acordă servicii de utilizare a resurselor informaţionale prin: ore de cultură informaţională, imprimarea informaţiei selectate, accesarea Internetului, ş.a. Principalele probleme În urma analizei efectuate au fost evidenţiate următoarele probleme ce creează impedimente în dezvoltarea domeniului cultural. Aici pot fi menţionate cele mai importante: • • • • • • •

Lipsa specialiştilor calificaţi din domeniul culturii, biblioteconomiei; Remunerarea muncii la un nivel scăzut cît şi lipsa condiţiilor de muncă decente, generează fluctuația de cadre cît şi a angajaţilor din domeniu; Lipsa conlucrării dintre agenţii economici şi APL în promovarea produsului autohton cultural; Oamenii de creaţie nu beneficiază de scutiri fiscale cît şi de un sistem de asistenţă socială. Marea majoritate a edificiilor culturale în raion necesită reparaţii curente; Lipsa unui fond național, necesar pentru întreținerea obiectelor din patrimoniul cultural; Instituţiile bibliotecare şi muzeele nu dispun de mijloace financiare pentru dotarea cu sisteme de încălzire şi echipament necesar.

208

Analiza SWOT PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

-

Existenţa unui patrimoniu cultural bogat (62 biblioteci, 6 muzee, 2 şcoli de învățămînt artistic, 61 case şi cămine de cultură)

-

Organizarea a peste 1400 de manifestări culturale cu o frecvenţă de 244,2 mii spectatori în anul 2014

-

Existenţa formaţii de creaţie artistice în raionul Orhei (în anul 2014 s-au înregistrat în total 145 de formaţii)

-

Existenţa tradiţiilor populare (curăţitul fântânelor şi izvoarelor, etc.)

-

Anual se organizează evenimente culturale importante ca: Tîrgul Meşterilor populari, Festivalul Naţional al Vinului, Festivalul „Toiagul păstoriei”, Festivalul covorului „Frumos covor Basarabean”, Festivalul ”Drag mi-e cântecele şi neamul”

-

Insuficienta resurselor umane (132 de specialiști activează în anul 2014), materiale şi financiare în domeniu (1350 de lei salariu mediu)

-

Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea sectorului cultural (starea avansată de degradare a unei mari părţi din casele şi căminele culturale)

-

28 de instituţii culturale din 63 necesită reparaţii (26 cămine şi case de cultură, 2 şcoli de învățămînt artistic)

-

Evoluţia pozitivă a fondului de carte (în anul 2013 s-a înregistrat 531,5 mii exemplare, în creştere cu 1,3% faţă de anul 2011)

-

În anul 2014 nu au fost încălzite 29 de case şi cămine de cultură şi 32 de instituţii culturale au fost încălzite parţial

-

Reparaţii capitale în casele şi căminele culturale în valoare de 11959,6 mii lei în anul 2014

-

Lipsa proiectelor culturale iniţiate

-

Insuficiența mecanismelor şi a managementului de promovare a potenţialului uman şi a articolelor produse de meşterii populari

-

Activitatea asociaților culturale neexistente în raion

-

Lipsa unor magazine/ puncte de valorificare a produselor meşteşugăreşti şi de artizanat.

-

Reparaţii curente în instituţiile culturale din raion - 508,41 mii lei în anul 2014

-

Existenţa potenţialului uman în domeniul culturii – factor esenţial de dezvoltare a sectorului cultural şi de producere a brandului regional (82 de meşteri populari, 71 de formaţii folclorice cu 912 de membrii, etc.)

-

Prezenţa a 20 de meşteri populari din raionul Orhei - membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova

-

Existenţa BPR„A.Donici” din Orhei, una dintre cele mai dotate Biblioteci Publice din Republica Moldova

-

Existența Centrului Cultural – A. Suruceanu,

209

din Orhei.

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

-

Acces la fonduri externe şi granturi

-

Stimularea creaţiei populare şi revigorarea meşteşugurilor tradiţionale

-

atragerea tinerilor în domeniul cultural

-

programe de susţinere (alocări din bugetul de stat)

-

Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de acestea

-

Organizarea unor seminare de instruire a specialiştilor din domeniul cultural pentru promovarea şi păstrarea culturii naţionale

-

Demararea Programului Național Novateca 25 de biblioteci dotate.

-

Vîrsta înaintată a cadrelor instituţiilor culturale, în mediul rural al raionului

-

Înrăutăţirea situaţiei sociale a populaţiei

-

Interes scăzut din partea autorităților publice locale pentru dezvoltarea instituțiilor de cultură

-

Lipsa tinerilor specialiști -

Migrarea persoanelor talentate (artişti, meşteri, etc.)spre alte raioane sau peste hotarele ţării.

9

1.10.1.6.

Recomandări

Pentru redresarea situaţiei în domeniul culturii, recomandăm următoarele: • • • • • •

• •

•

9

Atragerea şi menţinerea tinerilor specialişti în cîmpul muncii; Intensificarea schimbului intercultural între raionul Orhei şi localităţi similare din Republica Moldova şi alte ţări; Crearea unui fond de arhivă şi scoaterea în anonimat a patrimoniului cultural (cântec, dans, obicei, tradiţie); Perfecţionarea şi instruirea continuă a cadrelor; Îmbunătăţirea fondului de carte al bibliotecilor, în special a celor din mediul rural; Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea populaţiei, în special a tinerilor, privind importanţa manifestărilor culturale pentru îmbogăţirea potenţialului individual şi ridicarea nivelului cultural; Crearea unor spaţii pentru expoziţii, prezentări de cărţi şi alte evenimente culturale în localităţile rurale din raion; Refacerea unor centre de practicare a meşteşugurilor artistice printr-un program de identificare a micilor meseriaşi şi îndrumarea acestora spre a înfiinţa micro firme şi asociaţii familiale; Educarea cititorului, promovarea interesului faţă de carte prin organizarea de lecturi cu public în şcoli, biblioteci şi muzee;

Detalii pe: http://www.novateca.md/ro/about-novateca/program-overview

210

• •

Asigurarea transparenţei deciziilor luate de APL, discuţii publice ale proiectelor culturale; Susţinerea tinerilor specialişti de la instituţiile de cultură din sectorul rural prin acordarea indemnizaţiilor pentru spaţii locative şi servicii comunale.

211

1.10.2. Domeniul tineret 1.10.2.1.

Necesitățile tinerilor din raionul Orhei.

Printre principalele instituţii din raion responsabile de viaţa socială a tinerilor este Centrul de Tineret Orhei. Parteneriatele comunitare sunt o politică promovată de centru, astfel s-a reușit să activeze în parteneriat cu: liceele şi colegiile din raion, CSPT, ADR-Centru, Consiliile Americane, AO Adolescentul, SAP, Biroul de probațiune, Filantropia Creștină, Primăria Orhei, Euroclub Chişinău, CNTM, Centrul Media Chişinău, JEF Moldova, ş.a. Baza analizei necesităţilor tinerilor din raionul Orhei o constituie raportul ”Nevoile, aspiraţiile şi dificultăţile cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova”. Printre principalele probleme şi necesităţi ale tinerilor sunt: •

Precedent al unui dialog limitat dintre tinerii raionului şi administraţia publică locală.

•

Implicarea modestă a tinerilor în diverse activităţi culturale, cauzat de insuficienţa unor asemenea activităţi. Frecvenţa de participare a tinerilor la activităţi, precum expoziţii şcolare, excursii, competiţii sportive, festivaluri este una redusă, o dată la jumătate de an sau o dată la un an.

•

Încadrarea tinerilor în cîmpul muncii. Percepţia relativ înaltă despre lipsa condiţiilor şi oportunităţilor de angajare a tinerilor în cîmpul muncii vorbeşte despre existenţa unui cadru limitat de angajare a tinerilor şi de atragerea acestora în raion. Totodată, problema menţionată este corelată cu un nivel relativ jos al competenţelor şi capacităţilor profesionale a tinerilor din raionul Orhei. Printre principalele probleme pe piaţa muncii, în percepţia tinerilor, sunt: salariile insuficiente, condiţiile de muncă nefavorabile, lipsa locurilor de muncă, discriminarea pe criterii de vulnerabilitate, lipsa de informare privind locurile de muncă. La fel, lipsa condiţiilor şi facilităţilor de atragere a tinerelor familii de a munci în raionul Orhei, practic lipsesc.

212

În raionul Orhei se atestă o incluziune și implicare relativ joasă a tinerilor la viața socială. Pe de o parte această stare este cauzată de existența limitată a mecanismelor instituționale care să faciliteze acest proces, inclusiv interesul redus al agenților economici de a implica personalul tînăr, iar pe de altă parte, motivația scăzută a tinerilor de a participa la viața socială și economică în raionul Orhei. Relația de cauzalitate între problema incluziunii tinerilor și cauzele acesteia este prezentată în diagrama de mai jos:

angajare a tinerilor

Actualmente, instituția responsabilă de implementarea anumitor politici de tineret din raion, este Centrul de Tineret Orhei. Centrul este creat din 2013, iar funcționalitatea corectă a acestuia ar contribui la ameliorarea situației tinerilor din raion. Cu toate acestea, nu pot fi neglijate rezultatele atinse pînă la moment de Centru. Centrul este axat pe trei servicii prioritare, care urmăresc să contribuie la remedierea problemelor ce vizează tineretul: • •

•

Participarea tinerilor în procesul decizional; Serviciu de formare şi informare - Educație nonformală: discuţii asupra diverselor tematice, conlucrări cu ONG locale ca: ADR Centru, Felometria, Adolescentul, SPCE), Club de femei, care discută diverse teme despre familie; Serviciu media pentru tineret.

Deși, Centrul activează pe axele menționate, nu există nici o viziune instituțională de dezvoltare a acestuia și nici o direcție clară spre care segment tinerii din raion ar trebui ghidați. O necesitate stringentă, care ar pune bazele și ar înviora sectorul este, întîi de toate, elaborarea unei strategii de dezvoltare a Centrului și, respectiv elaborarea unei Strategii raionale de Tineret. Mai mult ca atît, crearea platformelor de comunicare și implicare a 213

tinerilor în viața social-economică a raionului ar contribui la eradicarea diverselor probleme existente. O altă problemă majoră care necesită abordată cu maximă responsabilitate este cea a mobilității/ transportarea tinerilor din mediul rural în cel urban sau/și asigurarea deplasărilor specialiștilor din domeniu (traineri, specialiști, voluntari) spre comunitățile rurale. Totodată, deși Centrul și cîteva ONG-uri care activează în raion, participă prin programe la ameliorarea situației tineretului, totuși se resimte o insuficiență a programelor de dezvoltare a acestora, care de fapt trebuie să devină o axă prioritară pentru instituțiile responsabile și abilitate în domeniu. Lipsa unui centru de excelență pentru tinerii dotați, lipsa unui program de mentorship, insuficiența instrumentelor de socializare între tineri și/sau cu diverși factori atît din raion cît și din afara acestuia, influențează direct viața socială și profesională a tinerilor din raion.

Analiza SWOT PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

-

Existența Centrului de Tineret Orhei;

-

Existența parteneriatelor în domeniul tineretului cu diferite instituții și organizații de resort;

-

Exitența programelor raionale de incluziune și dezvoltare a tinerilor, prestate de Centrul de Tineret;

-

Existența unui potențial calificat de tineret;

-

Existența centrelor de calificare a tineretului.

OPORTUNITĂŢI

-

-

-

-

Insuficiența programelor de implicare și dezvoltare a tineretului;

-

Lipsa unei strategii raionale de dezvoltare a sectorului de tineret;

-

Lipsa unui centru de excelență pentru tinerii dotați;

-

Lipsa unor programe de mentorship;

-

Insuficiența pîrghiilor de stimulare a agenților economici privind atragerea, angajarea în cîmpul muncii și motivarea tinerilor. AMENINŢĂRI

Existența ONG-urilor locale, care implică și activități de remediere a problemelor tineretului;

Interes insuficient din partea tinerilor de a participa la viața socială și economică a raionului;

-

Oportunități naționale de suport financiar a sectorului tineretului insuficiente;

Existența agenților economici care necesită forță de muncă calificată;

-

Situația economică precară;

-

Migrația sporită a tinerilor din raion;

-

Politici de stat ineficiente;

-

Capacitatea instituțională și financiară insuficientă în domeniul tineretului;

Existența programelor de atragere a diasporei în țară și stimularea acesteia de a dezvolta activități economice sau de a se angaja în cîmpul muncii

214

1.10.2.2. • • • •

-

Nivelul scăzut de informare a tinerilor;

-

Insuficiența programelor socio-culturale pentru implicarea tineretului;

Recomandări:

Incluziunea tinerilor din raionul Orhe în viața socială prin organizarea diverselor programe raionale de incluziune; Sporirea competențelor profesionale ale tinerilor din raion; Facilitarea dialogului între agenții economici din raion și tineret; Elaborarea strategiei raionale de dezvoltare a tineretului;

215

1.10.3. Domeniul sportiv 1.10.3.1.

Evaluarea sectorului sportiv al raionului Orhei

În anul 2013 în raionul Orhei conform datelor oferite de BNS, atestăm 142 de edificii sportive, inclusiv 50 de săli sportive (9x18 şi mai mari), 91 de construcţii sportive de plan (terenuri şi cîmpuri) şi un stadion cu capacitate de peste 500 de locuri pentru spectatori. Atare edificii reprezintă 3,2% din totalul pe republică. Starea acestora se califică ca satisfăcătoare. Evoluţia în dinamică a edificiilor sportive indică faptul că în perioada anilor 2005-2013 numărul de săli sportive este constant. Excepţie fac terenurile sportive, în această perioadă se observă o creştere de la 98 de unităţi în 2005 la 91 unităţi în 2013. Pe parcursul anilor 2009-2013 au fost deschise filiale în satele Ivancea – volei, Susleni – volei, Ciocîlteni – volei, Vîşcăuţi – tenis de masă, Mitoc – baschet, Pelivan – box, Peresecina – atletism, respectiv au fost majorate şi numărul de ore în aceste localităţi.

216

Figura 69. Evoluţia numărului de terenuri sportive şi săli sportive în raionul Orhei, în perioada 20052013

Sursa:elaborat cu suportul experţilor INCE în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică

În raionul Orhei activează Şcoala de Sport Raională Orhei cu 24 antrenori, director şi director adjunct şi cu o capacitatea de 756 elevi, practică 12 genuri de sport care sunt: fotbal, volei, handbal, şah, tenis de masă, lupte libere şi lupte greco-romane, atletism, baschet, box, orientare sportivă, etc. În perioada 2014-2015 au fost încadraţi în cîmpul muncii 4 persoane tinere, una plecînd din activitatea sportului. 1.10.3.2.

Baza tehnico-materială

În ceea ce priveşte baza tehnico-materială, în majoritatea instituţiilor s-au efectuat reparaţii. Sălile sportive sunt într-o stare bună. Problema asigurării cu inventar sportiv este importantă şi se consolidează cu anii foarte greu pentru toate gimnaziile din raion. Astfel, multe gimnazii nu dispun de echipament şi utilaj sportiv, respectiv în raion este necesar de: panouri pentru baschet - 5, capră şi podeţ de gimnastică - 10, scară suedeză - 15, funie - 10, saltele - 60, mingi de baschet - 120, mingi de fotbal - 120, mingi de volei -120, mingi de hanbal - 90, coarde - 300, cercuri - 300, baston - 300, cronometre - 30. 1.10.3.3.

Personalul antrenat în domeniul Sport

Conform datelor Consiliului raional, în anul 2013-2014, numărul total de lucrători angajaţi în domeniul dat este de 71 persoane, dintre care 18 femei şi 53 bărbaţi, cu studii speciale în domeniul sportului, dintre care: 29 cu studii superioare, 4 cu studii medii de specialitate şi 39 nespecialişti. În acest context, necesarul de specialişti calificaţi în raion este de 40 persoane. Specialiştii sportivi participă la instruire profesională anual şi deţin grad de calificare ca: grad didactic superior – 1, grad didactic I – 4 şi grad didactic II – 20. 1.10.3.4.

Activităţi sportive

În ultimii ani în raionul Orhei sunt desfăşurate peste 150 de competiţii. În acest context, se dezvoltă sportul de performanţă, în deosebi sunt participări în Campionatul Naţional de fotbal Divizia „B” şi la Campionatele Mondiale, Europene şi Balcanice la kaiac-canoe şi box. 217

În fiecare an se organizează şi se desfăşoară în raion Turneele-open la diferite probe de sport cu invitaţia sportivilor din Republica Moldova şi alte ţări. Pe lîngă sportul de performanţă se dezvoltă, de asemenea, şi cel de masă. Sunt populare aşa probe ca: fotbalul, minifotbalul, lupte libere, atletism, tenis de masă, volei, baschet, şah, joc de dame, etc. Cele mai importante activităţi sportive organizate în raionul Orhei sunt: • • • • • • • • • • • • • • • • •

Campionatul Raionului la Fotbal (seniori); Campionatul Raionului la Volei (seniori); „Cupa Guvernului” – fotbal, copii; Campionatul Raionului la cros, „Toamna de Aur”; Jocurile Sportive ale Tineretului – tenis de masă; Jocurile Sportive ale Tineretului – baschet (băieţi, fete); Cupa Primăriei Orhei la tenis de masă; Jocurile Sportive ale Tineretului – volei (băieţi, fete); Campionatul open al Raionului la tenis de masă (trei categorii de vîrstă); Jocurile Sportive ale Elevilor – tenis de masă; şah; Jocurile Sportive ale Elevilor – volei (băieţi, fete); Jocurile Sportive ale Elevilor – baschet (băieţi, fete); Jocurile Sportive ale Elevilor – minifotbal; Jocurile Sportive ale Elevilor – teste motrice; Cupa Guguţă – fotbal, copii; Ziua sportivului; Cupa open a Preşedintelui Raionului la lupta greco-romană.

În domeniul sportului, pe plan internaţional, echipele sportive din raionul Orhei duc faima la diverse competiţii. În afară de organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi în fiecare an au loc diverse întruniri, seminare, şedinţe, serate, vizite de lucru cu specialiştii în domeniu.

Analiza SWOT PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

-

Existenţa tradiţiilor şi sărbătorilor sportive;

-

Lipsa specialiștilor în domeniu;

-

Aşezarea geografică favorabilă a raionului;

-

Lipsa bazei tehnico-materiale asupra dezvoltării sportului din raion;

-

Rezultate remarcabile în sport;

-

Lipsa strategiilor de dezvoltare în domeniul sportului;

-

Existenţa unei şcoli sportive; -

Lipsa unui parteneriat de colaborare publicprivat în domeniul sportului;

-

Infrastructură slab dezvoltată ce ţine de domeniul sportului profesionist şi de agrement;

-

Lipsa de iniţiativă /motivare din partea

-

Existenţa unui stadion sportiv;

-

Existenţa unei baze sportive;

-

Existenţa potenţialului uman în domeniul sportului;

218

-

Competiţii regulate între gimnazii şi primării.

populaţiei.

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

-

Posibilitatea de a aplica cereri de proiecte sociale (acces la fonduri externe si granturi);

-

Posibilităţi de creare a parteneriatelor naţionale şi internaţionale (publiceprivate);

-

Migrarea tinerilor şi sportivilor profesionişti spre alte raioane sau peste hotarele ţării;

-

Interesul limitat al populaţiei faţă de sport;

-

Existenţa specialiştilor calificaţi;

-

Degradarea situaţiei sociale a populaţiei.

-

Atragerea tinerilor în domeniu;

-

Programe naţionale de susţinere.

1.10.3.5.

Recomandări

În rezultatul analizei efectuate privind reabilitarea situaţiei în domeniul sportului în raionul Orhei, se recomandă următoarele: • • • •

• •

Crearea condiţiilor optime pentru atragerea cadrelor didactice tinere în domeniul sportului; Asigurarea instituţiilor de învățămînt cu inventar şi utilaj sportiv necesar; Perfecţionarea şi instruirea continuă a cadrelor didactice; Consolidarea bazei tehnico – materiale a infrastructurii existente şi crearea unei infrastructuri noi de agrement prin: atragerea fondurilor extrabugetare şi prin crearea de parteneriat publice-private; Promovarea şi motivarea tinerilor, care au succese sportive; Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea populaţiei, în special al tinerilor, privind importanţa manifestărilor sportive şi asigurarea unui mod sănătos de viaţă.

219

PLANUL DE OBIECTIVE STRATEGICE

220

VIZIUNEA RAIONULUI ORHEI Viziunea de dezvoltare a raionului Orhei este de a deveni un centru raional atractiv turistic și industrial, care valorifică resursele sale interne și promovează dezvoltare sustenabilă, incluzivă și inovativă.

OBIECTIVELE GENERALE DE DEZVOLTARE Scopul obiectivelor generale de dezvoltare urmărește o dezvoltare coerentă și sustenabilă a raionului Orhei, prin filtrul, pe de o parte a viziunii și pe de altă parte a problemelor existente în raionul Orhei, care necesită a fi remediate. Blocul obiectivelor generale de dezvoltare este constituit din următoarele:

1. REDRESAREA

INFRASTRUCTURII FIZICE ACCESIBILITĂȚII LA SERVICIILE CONEXE

ȘI

TEHNICO-EDILITARE

ȘI

2. SPORIREA CALITĂȚII VIEȚII POPULAȚIEI RAIONULUI PRIN DEZVOLTAREA UNUI CADRU PROPICE DE PRESTARE A SERVICIILOR PUBLICE

3. VALORIFICAREA

RESURSELOR ENDOGENE COMPETITIVITĂȚII PRODUSELOR RAIONALE

ÎN

VEDEREA

SPORIRII

4. SPORIREA CAPACITĂȚII ȘI AUTONOMIEI FINANCIARE ȘI DE MANAGEMENT A AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE

221

Capacitatea administrativă/ administrație publică Conform articolului 12 al Legii privind descentralizarea administrativă, pentru ca o unitate administrativ-teritorială să fie considerată capabilă din punct de vedere administrativ este necesar ca aceasta să corespundă cîtorva criterii minime de descentralizare, definite prin: existenţa unor resurse materiale, instituţionale şi financiare necesare pentru administrarea domeniului public local al colectivităţii respective

Obiectiv 1. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Cadru naţional

Strategia Națională de Descentralizare [Capacitatea administrativă a APL/ Dezvoltare locală ] PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

Dezvoltarea registrelor electronice de deținere a evidenței raionale/locale

2016

USAID, Cancelaria de Stat, surse externe

Estimată la o etapă ulterioară

APL II

Valorificarea parteneriatului public asociativ în vederea inițierii de programe și proiecte

2016-2020

-

-

APL II, ONGuri locale

2016

-

Elaborarea planurilor socio-economice de dezvoltare la nivel de APL I

2016-2017

USAID, CIAL, surse externe

Elaborarea hărților de cooperare intra-raională, pe diverse sectoare de activitate

2016-2017

APL II, HORIZON 2020, GIZ, USAID,

PROGRAME

Consolidarea capacității organizatorice și de planificare strategică a APL

PROIECTE

Elaborarea programului de dezvoltare socialeconomică a localităților raionului Orhei

222

Estimată la o etapă ulterioară Estimată la o etapă ulterioară 150000

APL II APL I APL II

Proiectarea sistemului informațional

Estimată la o etapă ulterioară

2016

-

-

2016-2020

APL II, fonduri externe

115440

2018-2019

Constituirea comisiei de monitorizare a implementării planului strategic Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de studiu cu APL-urile de peste hotarele țării

Instruirea funcționarilor publici în scrierea, execuția Atragerea, și gestionarea proiectelor dezvoltarea și retenția cadrelor calificate Instruirea funcționarilor publici în domeniul achizițiilor publice

ONG-uri locale, APL II APL II, ONGuri locale APL II APL II, AAP, CIAL, USAID, ASM, ONG-uri locale APL II, Cancelaria de Stat, ONG-uri

2016

USAID, UNDP, fonduri externe

15000

2016

USAID, UNDP, fonduri externe

Estimată la o etapă ulterioară

2016

USAID, UNDP, fonduri externe

Estimată la o etapă ulterioară

APL II, ONGuri

Instruirea agenților economici, societății civile și APL în domeniul guvernării participative locale

2016-2020

APL II, CIAL, LGSP

300000

APL II

Organizarea întâlnirilor publice ale primarilor, ale funcționarilor publici și ale consilierilor cu populația

2016

-

-

APL I

2018-2019

Fonduri europene

-

APL II, ONGuri

2016

APL I, APL II

4875

APL I

Instruirea funcționarilor publici și aleșilor locali în domeniul PR-ului public și actului decizional

Îmbunătățirea transparenței actului de guvernare locală

UNDP, Programul Dunărea APL II, ONG-uri locale, fonduri externe

Crearea grupurilor de inițiative locale Plasarea cutiilor ”Vocea ta auzită de către APL” la toate primăriile, la instituțiile publice

223

Elaborarea ghidului bunelor practici locale și rezultatele APL nivel I și II

2016-2020

224

APL II

700000

APL II

Finanţe publice Cadrul naţional -

LEGE Nr. 397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale Publicat: 19.12.2003 în Monitorul Oficial Nr. 248-253, art. Nr. 996,

- LEGEA Nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Publicat: 08.08.2014 în Monitorul -

Oficial Nr. 223-230 art. Nr. 519, Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DESCENTRALIZARE, Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020, Strategia de comunicare a Ministerului Finanţelor pe anii 2010 – 2012, Raport privind evaluarea finală a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 pe anii 2013-2014, Raport despre progresele înregistrate pe marginea acţiunilor stabilite în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 pe anii 2013-2014, Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Finanţelor pe anii 2012 – 2014, Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 939 din 13.11.2014, publicată in Monitorul Oficial nr. 345-351 din 21.11.2014, art. nr. 1013, Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020, Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 pentru perioada anii 2013-2014, Planul de Acțiuni RM- UE, Acordul de Parteneriat si Cooperare între RM si UE, Acordul de finanțare privind Programul de suport pentru reformele politicii finanțelor publice din Republica Moldova.

225

Obiectiv 1. Sporirea eficacităţii și transparenţei autonomiei financiare a APL Orhei prin implementarea bugetării bazate pe performanţă PROGRAME

Îmbunătățirea procesului de executare a bugetului

Stimularea colectării veniturilor proprii de către autoritățile publice locale

Transparenţa achiziţiilor publice efectuate de către APL

PROIECTE

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

Organizarea ședințelor/consultări publice în faza de elaborare a proiectului bugetului raional cu implicarea persoanelor din comunitate (societatea civilă, mediul de afaceri etc.)

2016-2020

APL II, APL I

Aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne de management în procesul bugetar

2016-2020

APL II, APL I Ministerul Finanţelor, PNUD

Dezvoltarea paginilor webiii şi actualizarea periodică cu informaţie calitativă şi oportună privind elaborarea şi executarea bugetului

2016-2020

APL II, APL I

Divizarea contribuabililor mari pe domenii de activitate (în baza listei marilor contribuabili aprobate la finele fiecărui an)

2016-2020

APL II, APL I

Organizarea Concursului ”Contribuabilul anului”

2016-2020

APL II, APL I

Consolidarea mecanismelor de conlucrare transparentă între APL și inspectoratul fiscal teritorial de stat prin evidența numărului de angajați şi a volumului veniturilor încasate anual

2016-2020

APL II, APL I

Implementării instrumentelor de raportare statistică a rezultatelor procedurilor de achiziții la nivel local

2016-2020

APL II, APL I

Pregătirea profesională a specialiştilor principali sub aspectul managementului financiar

2016-2020

APL II, APL I, Ministerul

226

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

Se va estima în funcție de oportunitate și necesitate

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

Direcţia Generală Finanţe a Consiliului Raional

Sporirea capacităților de instruire pentru funcționarii autorităților bugetare

Instruirea specialiştilor pe modulul „Clasificația bugetară și noua metodologie de planificare bugetară”

2016-2020

Instruirea managerilor/angajaţilor din cadrul entităţilor publice locale privind managementul performanţelor şi al riscurilor

2016-2020

Dezvoltarea capacităţilor angajaţilor cu funcții de inspectare prin organizarea inspectărilor în echipe comune din diferite direcţii, instruirii profesionale, consultări ai experţilor străini şi a seminarelor și participarea la training-uri la nivel naţional şi internaţional.

2016-2020

227

Finanţelor APL II, APL I, Ministerul Finanţelor APL II, APL I, Ministerul Finanţelor

APL II, APL I, Ministerul Finanţelor

Mediul de afaceri/Industrie/Investiţii Cadrul naţional 1. Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020 2. Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 3. Planul de acțiuni pentru perioada 2015-2017 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii 2012-2020 4. Strategia de dezvoltare a comerțului interior in RM pentru anii 2014-2020 5. Strategia de dezvoltare a industriei pînă în anul 2015 6. Concepţia dezvoltării clusteriale a sectorului industrial al Republicii Moldova

Obiectiv 1. Creșterea competitivității produselor raionale PROGRAM

Facilitarea dezvoltării asocierilor în afaceri

Dezvoltarea producţiei locale

PROIECT

Organizarea activităţilor de informare a antreprenorilor locali privind posibilitățile și formele parteneriat, asocierea pe diverse segmente de activitate economică, în special în domeniul agroalimentar. Dezvoltarea activaților non-agricole și atragerea investițiilor în activități tradiționale cu specific local: (prelucrarea artistica a lemnului, lânii, țesături si cusături tradiționale, olărit, obiecte de metal, confecționare de instrumente muzicale tradiționale) 228

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

VALOAREA ESTIMATIVĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

2016-2020

APL II, ODIMM, Banca Mondială (MAC-P), COSME, HORIZON-2020, STEP, Startsouth and Starteast Programmeiii

Estimat la o etapă ulterioară

APL II, Camera de Comerț, BCIS

2016-2020

PAC II, Programul COSME al UE, APL II, surse private, surse externe

Estimat la o etapă ulterioară

APL II, Camera de Comerț

Dezvoltarea agroturismului rural

Implementarea tehnologiilor moderne și inovațiilor în scopul conformării la standardele UE la capitolul siguranţa alimentelor şi cerinţele de calitate Sporirea calităţii produselor prin ajustarea acesteia la standardele internaţionale

Participarea angajaţilor companiilor locale la trainingurile tematice aferente sistemului de management al calităţii

2016-2020

IFAD, Fondul Provocările Mileniului Moldova

Estimat la o etapă ulterioară

APL II, Camera de Comerț

2016-2020

Creditul de asistenţă a guvernului polonez, Banca Mondialaiv, PNUDv

Estimat la o etapă ulterioară

APL II, mediul privat

2016-2020

Camera de Comerţ şi Industrie a RM, ODIMM

Estimat la o etapă ulterioară

APL II, Camera de Comerţ, asociaţii obşteşti de profil, centre de consultanţă

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

VALOAREA ESTIMATIVĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

2016-2017

APL II, surse externe

320000 lei

APL II, APL I

Obiectiv 2. Stimularea mediului investițional PROGRAM

PROIECT

Elaborarea profilului investițional al raionului

Extinderea accesului la pieţe de desfacere

Dezvoltarea brandului de raion

2016-2018

Ministerul Economiei, APL II

Estimat la o etapă ulterioară

APL II, Camera de Comerţ, companii de consultanţă, mediul de afaceri

Organizarea şi desfăşurarea Forumurilor investiţionale

2016-2020

Ministerul Economiei, APL II,

150000 lei

APL II, Camera de

229

Comerţ, companii de consultanţă, mediul de afaceri

Crearea posibilităţilor de extindere a pieţelor de desfacere

Crearea şi consolidarea infrastructurii de suport în afaceri

Organizarea expoziţiilor locale şi regionale de promovare a consumului produselor locale în rândul populației raionului

2016-2020

Ministerul Economiei, APL II

80000 lei

APL II, Camera de Comerţ, mediul de afaceri

Facilitarea participării antreprenorilor locali la expozițiile internaționale

2016-2020

APL II

După caz

APL II

Crearea unui incubator de afaceri raional

2017

APL II, surse private, surse externe

5 mil.lei

Crearea unui parc industrial și atragerea întreprinderilor rezidente

2016-2017

Investitori străini, APL I

17 mil euro

Continuu pe toată perioada de implementare

Fondurile instituțiilor în cauză

16 mii lei

Diseminarea informației privind serviciile oferite de instituțiile de suport în afaceri (ACSA, Camera de Comerț, BCIS, Secția de resort din cadrul CR, etc.)

230

APL II, Agenții economici APL II, Agenții economici, centre de consultanţă Instituțiile vizate

Agricultura Cadrul naţional Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a Complexului Agroindustrial al Republicii Moldova pentru anii 2008-2015

Obiectiv 1. Creșterea competitivității sectorului agroindustrial din raion PROGRAME

Consolidarea terenurilor agricole

Îmbunătăţirea infrastructurii de irigare

Revitalizarea sectorului zootehnic

PERIOADA ORIENTATIVĂ DE EXECUȚIE

PROIECTE

VALOAREA SURSA POTENȚIALĂ DE POTENȚIALĂ A FINANȚARE PROIECTULUI

RESPONSABIL

Campanie de informare a producătorilor agricoli privind consolidarea terenurilor

2016-2020

APL

APL

Armonizarea relaţiilor contractuale dintre arendatorii şi arendaşii terenurilor agricole

2016-2020

APC, APL

APL

Dezvoltarea structurilor asociative în sectorul agroalimentar din raionul Orhei

2016-2020

APC, APL

APC

Reabilitarea sistemelor de irigare din raionul Orhei

2016-2020

Donatori externi, APC

APL, Agenţi economici

Crearea şi reabilitarea bazinelor de acumulare a apei pentru irigare

2016-2020

Donatori externi, APC, APL

APL, Agenţi economici

Sporirea competitivităţii producţiei animaliere prin aplicarea tehnologiilor avansate Crearea fermelor de prăsilă de bovine, ovine, caprine și păsări susținute de stat. Crearea unui laborator performant pentru testarea producției animaliere corespunzătoare standardelor UE Crearea oficiilor complexe pentru prestarea serviciilor zoo-veterinare în toate primăriile

2016-2020

Donatori externi, Agenţi economici

APL, Agenţi economici

231

raionului.

Programe de instruire şi suport pentru organizarea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole

Promovarea antreprenoriatului Programe de instruire pentru tinerii agricultori în rural domeniul lansării şi gestionării afacerilor în agricultură

2016-2020

Donatori externi, APC, APL

APL

2015-2020

Donatori externi, APC, APL

APL

Obiectiv 2. Dezvoltarea continuă a lanțurilor valorice pentru a atinge valoare adăugată

Promovarea investiţiilor în valoarea adăugată a materiei prime agricole

Dezvoltarea infrastructurii post-recoltare prin crearea întreprinderilor de colectare, ambalare, procesare și păstrare a producție agricole

2015-2020

Donatori externi, APC, APL, Agenţii economici

APL, Agenţii economici

Stimularea asocierii producătorilor agricoli pentru procurarea tehnicii, inputurilor şi comercializarea produselor agroalimentare

2015-2020

APC, APL

APL, Agenţii economici

Informarea antreprenorilor rurali privind diversele oportunităţi de finanţare externă şi acordarea asistenţei pentru atragerea granturilor

2015-2020

APL

APL

Elaborarea unui studiu de specializare a profilului agricol pe localitățile raionului Orhei

2015-2016

APL

APL

232

Obiectiv 3. Crearea și dezvoltarea infrastructurii agricole

Program de stimulare a activităţilor de colectare şi comercializare a producției agricole locale

Program de conservare a calității solului și păstrare a zonelor naturale

Promovarea practicării agriculturii conservative

Dezvoltarea structurii raionale de colectare şi comercializarea a producţiei agroalimentare

2015-2019

APL, Agenţii economici

Facilitarea accesului pe pieţele externe

2015-2020

APC, APL

2015-2020

APL

APL

2015-2020

APC, APL

APL

2015-2020

APL

APL

2015-2020

APL, Donatori externi

APL

Informarea producătorilor agricoli privind procedurile de export Informarea antreprenorilor rurali despre oportunitățile noi de comercializare Susţinerea producătorilor agricoli în efectuarea cercetărilor de marketing și promovarea ideilor noi de afaceri Informarea agricultorilor despre consecinţele nerespectării asolamentului şi prelucrarea incorectă a solului Crearea spaţiilor verzi prin împădurirea zonelor erodate

2015-2020

Crearea spaţiilor umede în valea rîului Răut

2015-2020

APL, agenţi economici, Donatori externi APL, agenţi economici, Donatori externi

Crearea școlilor de cîmp pentru fermieri cu loturi demonstrative privind instruirea în domeniul agriculturii conservative

2016-2020

IFAD VI

Reabilitarea și înființarea fâșiilor forestiere;

2016-2020

IFAD VI, Banca Mondialăvi

Instruiri și asistență tehnică în domeniul agriculturii conservative și dezvoltarea lanțului

2016-2020

IFAD VI, ACED

233

APL, Agenţii economici

APL

APL Estimat la o etapă ulterioară Estimat la o etapă ulterioară Estimat la o etapă

APL II, mediul privat APL II, mediul privat APL II, mediul

valoric.

ulterioară

Procurarea echipamentului de sortare, procesare și ambalare a produselor agricole Implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor postrecoltare şi procesare

Extinderea reţelei caselor de ambalare şi frigidere de păstrare a fructelor, strugurilor şi legumelor Procurarea tehnicii de procesare, uscare şi congelare a fructelor, strugurilor, legumelor şi cartofilor

234

2016-2020

MAC-P, Creditul de asistenţă a guvernului polonez, IFAD, Fondul Provocările Mileniului Moldova, Fondul Naţional de subvenţionare a fermierilor, JNPGA, BERD

Estimat la o etapă ulterioară

privat, asociaţii obşteşti de profil

Mediul de afaceri

Asistență Medicală Cadrul legal: • • • • • • • • • • •

Programul raional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic Programul raional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D Programul raional de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat Programul raional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală Programul raional de Imunizări Programul raional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod Programul teritorial privind controlul tutunului Programul teritorial privind controlul alcoolului Programul raional de control al tuberculozei Programul raional de securitate transfuzională şi autoasigurarea cu produse sanguin Programul raional în domeniul alimentației și nutriției pentru anii 2015-2020

235

Obiectiv 1. Consolidarea capacităților inter-sectoriale PROGRAME

PROIECTE

Elaborarea Planului local intersectorial de acțiuni Sănătate 2020 orientate spre susținerea eforturilor individuale și celor de comunitate pentru fortificarea sănătății Mobilizarea partenerilor sociali pentru a identifica și soluționa problemele de sănătate publică

Elaborarea și aprobarea programelor teritoriale specifice orientate spre menținerea și fortificarea sănătății populației

Elaborarea și aprobarea programelor teritoriale orientate spre controlul factorilor de risc ce pot periclita sănătatea

Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de studiu cu personalul din străinătate. Atragerea, motivarea și dezvoltarea resurselor umane

Instruirea medicilor și asistentelor medicale

Oferirea facilităților sociale cadrelor medicale

236

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

2016 – 2017

Bugetul de stat, Donații, Fonduri externe

2016 – 2018

Bugetul de stat, Donații, Granturi

-

2016 – 2020

Bugetul de stat, Donații, Granturi. APL

-

2016 – 2020

Bugetul de stat, Donații, Fonduri externe

650000

Bugetul de stat, Donații, Granturi, APL

2016 – 2020

Bugetul de stat, Donații, Fonduri externe

-

Administraţia IMSP şi priv CSP

2016 – 2020

Bugetul de stat, Donații, Granturi. APL

În curs de estimare

Administraţia IMSP şi private, CSP APL

112000

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

Grupul intersectorial de lucru Consiliul raional, Conducătorii IMSP Consiliul raional, Conducătorii instituțiilor descentraliza te și desconcentra te în teritoriu

Obiectiv 2. Garantarea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile medicale * ROGRAME

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

PROIECTE

Asigurarea asistenţei medicale primare prin servicii programate şi flexibile *

Diagnosticarea precoce a maladiilor ce determină dizabilitate *

Asigurarea accesibilităţii persoanelor cu Oferirea serviciilor de reabilitare şi incluziune dizabilități la serviciile medicale socială psiho-neuro-motorie *

2016-2018

2016-2018

2016-2018

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

MSP Orhei CMF APL DASPF

-

-

-

Conform Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 20132018 -

Informarea, consilierea şi asistenta medicală de profil pentru tineri cu dizabilități*

237

2016-2018

-

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

IMSP Orhei CMF Centrul Perinatal din cadrul IMSP DASPF, CTDDCM, CMF, Centrele de reabilitare locale (Susleni, Zorile, Peresecina) Parteneri: CREPOR, Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor MSP Orhei, CTDDCM Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor

Obiectiv 3. Promovarea modului sănătos de viață PROGRAME

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

PROIECTE

Elaborarea Programului raional de promovare a modului sănătos de viaţă

Modificarea comportamentului Desfășurarea campaniilor de comunicare și de schimbare a comportamentului, adaptate vârstei şi și adoptarea unui nevoilor beneficiarilor stil de viață sănătos Susținerea derulării periodice a emisiunilor în aspecte de promovare a modului sănătos de viață la posturile locale de TV și radio

238

2016

2016-2020

2016-2020

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

APL, Bugetul de stat Surse externe

APL, Bugetul de stat Granturi

APL, Bugetul de stat Granturi

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

75000

CSP IMSP

75000

CSP IMSP ONG IMSP CS nr.1 DÎTS, Centrul de Sănătate prietenos al tinerilor

-

APL IMSP CSP

Protecție și viață socială Obiectiv 1. Dezvoltarea şi îmbunătățirea prestării serviciilor sociale

PROGRAME

PROIECTE

Elaborarea unei baze de date sociale pentru persoanele și familiile aflate în stare de risc social Elaborarea cercetării privind modului de viață și situației social-economică a persoanelor vârstnice

Elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor integrate de asistență socială

Elaborarea mecanismelor pentru îmbunătățirea calității serviciilor Adaptarea infrastructurii sociale pentru asigurarea sociale accesului persoanelor cu dizabilități la servicii comunitare și spații publice

Organizarea campaniilor de promovare a voluntariatului în şcoli, biserici, instituţii publice: flash mob-uri, teatru social, în cadrul sărbătorilor, evenimentelor publice*

239

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

2016

DASPF, APL II

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

3000

2016-2017

Buget local,

5000

2016

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

După necesități

2016-2018

Buget de stat, Surse locale, Donații, Granturi

103750

2016-2020

APL II, Fonduri publice

15000

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

DASPF, ONG APL, DASPF, ONGuri Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, DASPF APL, DASPF APL I, II Parteneri: Keystone Moldova DÎTS, SAPP, DASPF Centrul de Sănătate Prietenos

Organizarea seminarelor pentru copiii cu dizabilități privind educaţia, recuperarea, integrarea lor în societate

2016-2020

Elaborarea programelor de incluziune social – economică a copiilor cu dizabilități

2016-2020

Extinderea serviciului social „Casa comunitară”

Extinderea și mediatizarea serviciului social în raion

Atragerea, motivarea și dezvoltarea resurselor umane în domeniul serviciilor sociale

APL, Finanțatori, Buget de stat APL, Ministerul MPSF, Buget de stat

2016-2018

-

După necesitate, cca 733,8 mii După necesitate, cca 200 mii

Tinerilor ONG-uri locale, APL DASPF, ONG, APL APL DASPF CR, Keystone Moldova

Crearea unor ateliere protejate avînd drept scop desfășurarea de activități de formare, dezvoltare și perfecționare a abilităților

2016

Buget local, Buget de stat, Finanțări

Realizarea campaniilor de informare în comunitate despre activitatea asistenței sociale și rolul acesteia

2016-2020

APL, Surse externe

5000

2016

Buget de stat, Donatori

După necesitate

Ministerul MPSF

2016

Bugetul local

4500

APL, DASPF

240000

Ministerul MPSF

25000

ONG, DASPF

Asigurarea mobilității asistenților sociali (de ex.: dotarea cu automobile sau cu biciclete punctele comunitare ale asistenților sociali) Evaluarea competențelor resurselor umane existente și nevoilor de formare profesională Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de studiu în domeniul incluziunii sociale

2016–2020

Instruirea personalului în domeniul serviciilor sociale

2016 – 2020

240

Buget de stat, Donații, Granturi Buget de stat, Donații, Granturi

DASPF, Keystone Moldova Managerii serviciilor sociale

Obiectiv 2. Eficientizarea incluziunii persoanelor vulnerabile în viața social-economică

PROGRAME

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

PROIECTE

Susținerea creării unor întreprinderi sociale

Participarea persoanelor cu dizabilități în viața socialeconomică

2016-2018

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

Buget de stat, Surse locale, Fundația Est Europeană, Donații, Granturi

Orientarea şi formarea profesională a persoanelor cu dizabilități*

2016-2019

Buget de stat, Surse locale, Donații, Granturi

Sensibilizarea opiniei publice privind participarea comunitară prin metoda „Teatrului social” la nivel local

2015-2018

Bugetul local

Organizarea iarmaroacelor vocaţionale (or. Orhei, Ziua oraşului, Ziua familiei, alte sărbători)

2016-2020

Bugetul local

Organizarea îngrijirilor la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități grave (serviciu încadrat în Echipa Mobilă pentru adulţi)

2016-2018

Bugetul local Bugetul de stat

241

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

400000

APL, ONG

19000

Conform Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 20132018

SAP, ATOFM, APL Parteneri: DASPF, Şcoli profesionale SAPP, APL Secţia Cultură a CR, Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor Parteneri: KHSIMA, DÎTS Secţia Cultură a CR, DÎTS, Parteneri: DASPF, Instituţii de formare profesională, ONG-uri locale DASPF, CMF Parteneri: IMSP Orhei, Instituţiile

- Asigurarea cu utilaje speciale a persoanelor nevăzătoare sau slab-văzătoare - Asigurarea persoanelor cu dizabilități de auz cu aparate auditive - Asigurarea cu utilaje ortopedice (bastoane, premergătoare, cărucioare) Crearea centrului de reabilitare pentru persoane în etate şi persoanele cu dizabilități în s. Ghetlova.

2016-2018

Bugetul de stat Bugetul local Donatori Granturi

2016-2018

Bugetul local Bugetul de stat Granturi

medicale locale, „Asociaţia de Nursing din Moldova”, CTDDCM, AO Agapedia DASPF CR, ONG locale, naţionale CMF, CREPOR Keystone Moldova Societatea Orbilor, CR, DASPF

Obiectiv 3. Integrarea copiilor din familii vulnerabile în societate PROGRAME

Elaborarea mecanismelor pentru redresarea modului de viață a copiilor din familii vulnerabile

PROIECTE

Dezvoltarea programelor educaţional-ocupaţionale în centre de zi în vederea încurajării integrării sociale a copiilor din familii vulnerabile. Organizarea seminarelor de grup pentru copiii din familii vulnerabile privind integrarea lor în societatea.

242

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

2016-2020

APL, Buget de stat, Finanțatori

După necesitate

APL, DASPF

2016-2020

APL, ONG

20000

APL, DASPF, ONG

Obiectiv 4. Creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesul de consolidare a democrației participative

PROGRAME

Creșterea nivelului de activism civic al tinerilor

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

PROIECTE

Dezvoltarea serviciului de voluntariat

2016-2017

APL II

Dezvoltarea serviciului de outreach

2016-2018

APL II

Dezvoltare programelor raionale de dezvoltare a tineretului

Elaborarea strategiei raionale de tineret Eficientizarea activității serviciilor de tineret din raion

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

Elaborarea Strategiei Instituționale de Dezvoltare a Centrului de Tineret Calificarea personalului responsabil de activități de tineret

243

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

APL II 50000

2016 (cel puțin 2 programe

-

-

2016-2017

APL II, finanțatori externi

80000

2016

-

-

2016-2018

APL II

Centrul de Tineret Centrul de Tineret, ONGuri locale, voluntari locali și voluntari ai Corpului Păcii Consiliul Raional al Tineretului APL II APL II

Sectorul tineret Obiectiv 1. Creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesul de consolidare a democrației participative PROGRAME

Creșterea nivelului de activism civic al tinerilor

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

Dezvoltarea serviciului de voluntariat

2016-2017

APL II

Dezvoltarea serviciului de outreach

2016-2018

APL II

PROIECTE

Dezvoltare programelor raionale de dezvoltare a tineretului

Elaborarea strategiei raionale de tineret Eficientizarea activității serviciilor de tineret din raion

Elaborarea Strategiei Instituționale de Dezvoltare a Centrului de Tineret Calificarea personalului responsabil de activități de tineret

244

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

APL II 50000

2016 (cel puțin 2 programe

-

-

2016-2017

APL II, finanțatori externi

80000

2016

-

-

2016-2018

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

Centrul de Tineret Centrul de Tineret, ONGuri locale, voluntari locali și voluntari ai Corpului Păcii Consiliul Raional al Tineretului APL II APL II

Educaţia Cadrul naţional -

Codul Educaţiei al R. Moldova nr.152 din 17.07.2014, Legea Învățămîntului Nr. 547 din 21.07.1995 (cu modificările ulterioare), Hotărîrea Guvernului nr. 484 din 05.07.2011 cu privire la Planul naţional de acţiuni pentru implementarea reformei structurale în educaţie, Programul de activitate a Guvernului RM „Integrarea europeană: libertate, democraţie bunăstare” 2013-2014 Educaţie şi cercetare, Strategia de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova digitală 2020” – Programul „Educaţie digitală în învățămîntul general”, Strategia Naţională de Dezvoltare ” Moldova 2020”, Strategia naţională ”Educaţia pentru toţi”, pe anii 2004-2015 şi Planul naţional de acţiuni ”Educaţia pentru toţi”, Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în RM pentru anii 2011-2020 (HG nr.523 din 11.07.2011), Decizii ale Consiliului Raional, Programul de dezvoltare a învățămîntului in raion, Planul anual de activitatea Direcției.

245

Obiectiv 1. Sporirea accesului şi a gradului de participare la educaţie în raionul Orhei PROGRAME

Motivarea şi retenţia specialiştilor de profil în raion

Îmbunătăţirea planificării şi managementului reţelei instituţiilor de învățămînt prin modernizarea bazei tehnico materiale din raion.

PROIECTE

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

Formarea continuă a cadrelor didactice (recalificarea cadrelor didactice)

2016-2020

Instituţiile de învățămînt

Direcţia de învățămînt

Facilităţi pentru cadrele didactice tinere angajate în mediul rural - acordarea spaţiilor pentru construcţia caselor şi susținerea cu suport unic financiar.

2016-2020

APL

APL

Motivarea şi susţinerea cadrelor didactice privind creşterea profesională la nivel raional prin acordarea premiilor bănești, diplomelor de merit pentru rezultatele deosebite în cadrul concursului pedagogul anului și rezultatele elevilor în cadrul olimpiadelor raionale.

2016-2020

APL II, APL I

APLII

Crearea serviciilor de mentorat în raion

2016-2020

APL II, APL I

APLII

2016-2020

APL I, Finanţatori externi, Erasmus

Direcţia de învățămînt

2016-2020

APL I, Finanţatori externi, Ministerul Educaţiei,

Direcţia de învățămînt

Modernizarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor educaționale (procurare/renovare) (mobilier, materiale didactice şi curriculare, jucării, table, table interactive, terenuri de joc, jucării, etc.) Asigurarea instituţiilor de învățămînt cu calculatoare, acces la internet şi infrastructura necesară implementării cu succes a tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor în procesul educaţional.

246

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

Aprovizionarea cu softuri educaționale a instituţiilor de învățămînt din raion

Asigurarea

Banca Mondială în Moldova, UNICEF, Fundația Lumos, USAID

Dezvoltarea reţelei de instituţii de învățămînt şi grădinițe cu baza tehnico-materiale (mobilier, materiale didactice, jucării, table, table interactive, terenuri de joc, tehnică de calcul, jucării, etc.)

2016-2020

Crearea şi dotarea Centrelor de Resurse

2016-2020

APL I, UNICEF

Creşterea eficienţei sectorului educaţional în raion prin eliminarea excesului de capacităţi şi crearea sistemului de educaţie flexibil axat pe necesităţile elevului, dotat astfel încît să asigure învățămînt adaptat la cerinţele economiei moderne

2016-2018

Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, Fondul administrat de Banca Mondială

Inventarierea tuturor spaţiilor instituționale din raion.

2016-2020

APL

Implementarea demersului educațional în format electronic

2016-2020

APL

2016-2017

APL, ATIC, Fundaţia ADA (KulturKontakt)

Procurarea echipamentelor şi softurilor educaţionale

Elaborarea curriculei electronice pentru şcoli şi accesul elevilor la materialele electronice

2016-2017

APL, ATIC

Majorarea și diversificarea numărului de cercuri,

2016-2020

Ministerul

247

Direcţia de învățămînt

Direcţia de învățămînt

Direcţia de învățămînt Direcţia de învățămînt, instituţiile de învățămînt APL II Direcţia de învățămînt, instituţiile de învățămînt APL

accesului elevilor la activităţi extraşcolare şi extracurriculare

secții sportive, filialelor din cadrul instituțiilor complementare Dezvoltarea şi diversificarea programelor extraşcolare Participarea în cadrul Concursului Republican al tinerilor agenţi de circulație "Securitatea la trafic înseamnă viață" Participarea în cadrul Concursului Național "Cel mai bun elev inovator" Participarea în cadrul Concursului de robotică FIRST LEGO League Moldova (FLL)

Educaţiei, APL 2016-2018

Ministerul Educaţiei,

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

2016-2020 2016-2020

APL

Ministerul Educaţiei, APL Ministerul Educaţiei

Obiectiv 2. Promovarea educaţiei incluzive drept prioritate educațională în vederea evitării excluderii şi /sau marginalizării copiilor, tinerilor şi adulților în raion PROGRAME

Reducerea abandonului școlar

Crearea unui mediu educaţional prietenos,

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

Realizarea activităților de prevenire a abandonului școlar

2016-2020

UNICEF, Ministerul Educaţiei

Prevenirea desegregării a copiilor romii din raion

2016-2017

UNICEF

2016-2020

Banca Mondiala, UNICEF

APL

2016-2020

Finanţatorii externi

APL I, APL II, ONG-uri.

2016-2020

APLII,

APLII,DÎ

PROIECTE

Organizarea campaniilor de informare pentru părinţi despre necesitatea şcolarizării şi încadrării copiilor în învățămîntul obligatoriu şi despre necesitatea continuării studiilor. Organizarea odihnei de vară, a activităților extrașcolare pentru copii proveniți din grupurile dezavantajoase Implementarea de programe de responsabilizare a 248

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

APL

accesibil, capabil să răspundă aşteptărilor şi cerinţelor speciale ale beneficiarilor

familiei, administraţiei publice locale, comunităţii, instituţiilor de învățămînt privind asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor la educaţie de calitate

Ministerul Educaţiei, UNICEFvii, BANCA Mondială 2016-2020

Ministerul Educaţiei,

Direcţia de învățămînt, instituţiile de învățămînt

Încurajarea proceselor de creare a asociaţiilor de părinţi şi grupuri de sprijin pentru promovarea și respectarea drepturilor copiilor

2016-2020

Ministerul Educaţiei,

ONG-uri, Direcţia de învățămînt

Diversificarea formelor şi metodelor de formare profesională continuă: stagii, seminare, treninguri,etc., la nivel raional.

2016-2020

APL II, Ministerul Educaţiei,

APLII

APLI, APLII

Direcţia de învățămînt, APLI.APLII

Conlucrarea ONG-urilor cu instituţiile de învățămînt prin organizarea diverselor evenimente, pentru implicarea şi motivarea elevului.

Majorarea numărului de transport şcolar elevilor din alte localităţi ca condiţie absolut necesară în cazul creării şcolilor de circumscripţie şi a centrelor educaţionale şcoală-grădiniţă

2016-2020

Susţinerea mediului educaţional prin conlucrarea intensă cu mediul de afaceri prin impulsionarea elevilor şi cadrele didactice

2016-2020

APLI, APLII

Direcţia de învățămînt, Agenţi economici

Crearea şi dezvoltarea serviciilor psihopedagogie şi de consiliere în grădiniţe şi şcoli.

2016-2020

Ministerul Educaţiei,

Direcţia de învățămînt

2016-2020

Parteneriat Global pentru Educaţie

Direcţia de învățămînt

Asigurarea cu manuale, alte materiale didactice și echipamente școlare adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități , necesare pentru procesul de educație în toate instituțiile de învățămînt din raion. Deschiderea pe lîngă Centrul de resurse pentru tineri a unui serviciu de consultanţă în domeniul juridic 249

2018

Direcţia de învățămînt

Dezvoltarea și promovarea educației incluzive în raion

2016-2017

Ministerul Educaţiei, Lumos Foundation, Marea Britanie, Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, FISM, Banca Mondială (Japonia)

Obiectiv 3. Îmbunătăţirea calităţii procesului de predare - învățare – evaluare, precum şi a serviciilor educaţionale. PROGRAME

Stimularea performanţei educaţionale prin creşterea calităţii procesului de învățămînt din raion

PROIECTE

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

Evaluarea internă anuală a programelor de studii de la toate formele de învățămînt, bazată pe standardele la nivel naţional (aplicarea programelor şcolare în vigoare)

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

Monitorizarea indicatorilor de calitate (Metodele de predare-învățare, instrumentele de evaluare şi rezultatele elevilor la evaluarea curentă)

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

Promovarea cu ajutorul mass-media, a ofertei educaţionale a instituţiilor de învățămînt din raion, în vederea asigurării calităţii personalului didactic, a calităţii instruirii

2016-2020

APL

Direcţia de învățămînt

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt, Agenţi

Creşterea vizibilităţii rezultatelor elevilor prin intensificarea eforturilor de diseminare a acestora în cadrul unor conferinţe, manifestări şi publicaţii în 250

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

reviste locale.

economici

Creşterea gradului de implicare a cadrelor didactice în diverse acţiuni menite să promoveze imaginea instituţiilor de învățămînt din raion în cadrul mediului economic şi social

2016-2020

APL

Direcţia de învățămînt

Extinderea gradului de cooperare cu alte instituţii de învățămînt din RM şi de peste hotare.

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

Elaborarea strategiei de evaluare internă a calităţii pentru fiecare instituţie educaţională.

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

Continuarea proiectului de activitate a claselor francofone în L/T „I.L. Caragiale” Orhei

2016

Deschiderea unui Centru de excelenţă în cadrul L/T I.L.Caragiale Orhei

2017

Obiectiv 4. Realizarea de parteneriate eficiente între instituţiile educaţionale şi familie. Eficientizarea nivelului de cultură şi instruire al părinţilor pentru o mai bună înţelegere a demersului educaţional PROGRAME

Optimizarea comunicării dintre elevi, părinte şi cadre didactice.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

PROIECTE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

Elaborarea Chestionarelor pentru părinţi şi copii despre realităţile relaţiilor dintre ei

2016-2020

Direcţia de învățămînt

Angajamentul părinţilor de a se implica în problemele şcolii (de ex: propuneri făcute de părinţi pentru eliminarea cazurilor de violenţă)

2016-2020

Direcţia de învățămînt

251

Direcţia de învățămînt

Propuneri de îmbunătăţirea a regulamentului cu ajutorul părinţilor

2016-2020

Implicarea părinţilor în organizarea şi desfăşurarea serbării de Crăciun, 8 Martie, Toamna de AUR, 1 iunie - Ziua Copilului şi alte activităţi.

2016-2020

Direcţia de învățămînt

Organizarea unor excursii împreună cu părinţii.

2016-2020

Direcţia de învățămînt

Deschiderea unui Centru de Resurse pentru părinţi şi dotarea lui

2019

Instituirea Universităţii pentru părinți

2017

Fondarea Consiliului raional al părinților și a unei rețele de socializare ce ar fortifica parteneriatul școală-familie

2016

APL

Direcţia de învățămînt

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt Direcţia de învățămînt

APL

Obiectiv 5. Extinderea accesului la educaţia timpurie de calitate prin asigurarea sporirii ratei de includere în educaţia preşcolară a copiilor din raion. PROGRAME

Crearea condiţiilor optime de dezvoltare timpurie a copilului

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

Asigurarea calităţii procesului educaţional timpuriu prin standardele educaţionale de stat şi a Curriculumului Naţional

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

Crearea grupelor de creşă

2016-2017

APL

Direcţia de învățămînt

Dezvoltarea profesională a cadrului didactic din educaţia timpurie prin cursuri de perfecţionare,

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

PROIECTE

252

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

reuniuni metodico-ştiinţifice, conferințe, simpozioane, mese rotunde, workshop-uri, seminare practice, schimburi de experienţă, autoinstruire şi activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice. Atestarea Cadrelor didactice Asigurarea cu materiale didactice şi tehnicomateriale a instituţiilor de educaţie şi dezvoltare timpurie a copiilor din raion Deschiderea a 10 grupe de copii în grădiniţele existente din raion Aderarea la programe sociale complexe de ajutoare a copiilor defavorizaţi pentru a le asigura accesul la o educaţie de calitate

253

2016-2020

APL

Direcţia de învățămînt

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

2017

APL

Direcţia de învățămînt

2016-2020

Ministerul Educaţiei, APL

Direcţia de învățămînt

Cultura Cadrul naţional -

Strategiei dezvoltării durabile a culturii pentru perioada anilor 2013-2020 „Cultura XXI/20” – Proiect. Planul de activitate a Secţiei Cultură pe anul 2015.

Obiectiv 1. Dezvoltarea industriei culturale prin promovarea creativităţii artistice şi punere în valoare a patrimoniului cultural în interesul societăţii. PROGRAME

Salvgardarea şi valorificarea patrimoniului cultural raional

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

Inventarierea şi documentarea patrimoniului cultural raional (imaterial, mobil, război şi a complexelor comemorative).

2016-2018

Ministerul Culturii, APL II

Formarea/actualizarea registrelor patrimoniului cultural raional

2016-2018

Ministerul Culturii, APL II

Elaborarea şi promovarea programului raional de conservare, restaurare a patrimoniului cultural

2016-2020

Ministerul Culturii, APL II

2016-2020

APL II

2016-2020

Ministerul Culturii, APL II, Agenția de

PROIECTE

Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural raional prin încadrarea resursele umane necesare. Consolidarea parteneriatului cu agențiile și asociațiile de promovare și protejare culturală din RM (ex: Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor) 254

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

Autorităţile administraţie i publice locale Autorităţile administraţie i publice locale

Autorităţile administraţie i publice

inspectare și restaurare a monumentelor Dezvoltarea şi promovarea producţiei cinematografice în raion

Promovarea şi încurajarea parteneriatelor şi cooperării actorilor din sector

2016-2020

Elaborarea: „Atlasul etno-cultural” în raion

2016-2017

Organizarea Tîrgului meșterilor populari în parteneriat cu alţi operatori culturali din alte regiuni sau ţări, în scopul dezvoltării capacităţilor meşterilor populari şi orientarea profesională a tinerei generaţii.

2016-2020

APL II Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, APL II APL II, APL I, Fundaţia “Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED)viii

Dezvoltarea programelor interculturale comune cu raioanele/regiunile ”înfrățite”.

2016-2020

APL II, Partenerii străini

Dezvoltarea parteneriatelor public-privat pentru asigurarea funcţionalităţii edificiilor culturale din raion.

2016-2020

APL I, Ministerul Culturii

Crearea parteneriatelor dintre meşterii populari locali şi diaspora moldovenească pentru promovarea produsului în ţările europeneix

2016-2020

Aderarea şi participarea la programele UE, ”Creative Europex”, ”Horizon 2020xi”, Proiectul COMUS

2016-2020

255

locale

APL I, ONG Ministerul Culturii; Uniunea Meşterilor Populari; Biroul pentru Relaţii cu Diaspora APL I, Ministerul Culturii;

Autorităţile administraţie i publice locale

APL II, APL I

APL II, Partenerii străini Autorităţile administraţie i publice locale

Autorităţile administraţie i publice locale

Autorităţile administraţie

Academia de Ştiinţe a Moldovei

i publice locale, ONG

Obiectiv 2. Accesul populaţiei la serviciile şi produsul cultural în raionul Orhei PROGRAME

PROIECTE

Revitalizarea monumentelor istorico-culturale cu înalt potenţial de atracţie turistică. Majorarea numărului de utilizatori de internet pentru dezvoltarea serviciilor culturale on-line. Repararea şi ajustarea infrastructurii culturale la condiţiile moderne de funcţionare

Perfecționarea managementului cultural din raion

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

2016-2020

APL I, Ministerul Culturii; APL II

APL II, APL I

2016-2017

Reabilitarea şi refuncţionarea edificiilor culturale în mediul rural

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

Evaluarea stării tehnice a edificiilor culturale prioritare

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

Promovarea unei campanii de colectare a fondurilor pentru reabilitarea edificiilor culturale

2016-2020

APL I

APL II, APL I

2016-2020

Ministerul Culturii, APL II, APL I

APL II, APL I

APL II, APL I

Dotarea cu echipament necesar (instrumente muzicale, aparataj sonor şi cinematografic) a caseleorde cultură din raion Promovarea portului popular şi a tradiţiilor din raion (costume).

2016-2020

Instruirea personalului din domeniul managementului cultural prin organizarea seminarelor de instruire

2016-2020

APL II, APL I

Crearea unor planuri de management/marketing al produsului în instituţiile culturale

2016-2020

Ministerul Culturii, APL II

256

Popularizarea şi promovarea patrimoniului cultural raional

Crearea centrelor de formare continuă pentru manageri şi pentru angajaţii instituţiilor culturale.

2016-2020

Organizarea Ziua Culturii pentru aprecierea şi premierea oamenii de cultură

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

Atragerea populaţiei şi turiştilor în procesul de protejare a patrimoniului cultural prin editarea unei publicaţii „Orheiul-ambasadorul cultural al RM ”

2016-2018

APL II

APL II, APL I

Simpozioanele şi forumurile privind patrimoniul cultural raional

2016-2020

Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, APL II

Elaborarea, publicarea materialelor promoţionale, a filmelor documentare privind patrimoniul cultural raional

2016-2020

Ministerul Culturii, APL II

Informarea publicului cu privire la valorile patrimoniului cultural imaterial prin demararea unor campanii de informare şi promovare.

2016-2020

Ministerul Culturii, APL II

APL II, APL I

Elaborarea Strategiei de promovare a culturii în raion.

2016-2016

APL II, ONG

APL II, APL I

Realizarea unor filme documentare şi scurt metraj, despre cultura tradiţională din raion.

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

Promovarea tradiţiilor populare prin educarea şi familiarizării tinerei generaţii prin organizarea activităţilor cultural-artistice (sărbătorilor populare, spectacolelor folclorice, expoziţiilor de meşteşuguri tradiţionale)

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

257

Obiectiv 3. Promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor bibliotecilor în raionul Orhei PROGRAME

PROIECTE

Evaluarea stării tehnice a bibliotecilor Valorificarea infrastructurii bibliotecilor din raion

Dezvoltarea serviciilor interactive de bibliotecă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor

Sporirea potenţialului de cadre în domeniul bibliotecarilor din raion

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii bibliotecilor din raion Dotarea bibliotecilor cu mobilier specific adecvat serviciilor prestate, activităţilor desfăşurate şi categoriilor de utilizatori Realizarea unei strategii proprii de dezvoltare a colecţiilor în fiecare bibliotecă, care să vizeze atingerea unui echilibru optim între achiziţia de documente, eliminarea documentelor şi mărirea colecţiei Orientarea achiziţiei spre toate categoriile de documente purtătoare de informaţii (documente electronice (CD-Rom-uri, cărţi electronice, periodice electronice, baze de date, DVD-uri)

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

2016-2020

APL II, APL I

2016-2018 2016-2020

APL I, APC, FNDR, GIZ APL II, APL I, agenţi economici, NOVATECA

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

APL II, APL I APL II APL II, APL I

2016-2016

APLI

APL I

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

Dotarea bibliotecilor cu calculatoare

2016-2020

APL II, APL I, agenţi economici, NOVATECA

APL II, APL I

Instruirea specialiștilor din domeniu

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I,APC

2016-2020

APL II,

APL II

2016-2020

APL II, APL I, Agenţi economici, NOVATECA

APL II, APL I

Crearea programelor de instruire online pentru formarea continuă a personalului bibliotecii Asigurarea accesului gratuit la calculatoare, Internet şi instruire prin participarea în continuu în cadrul Programului Biblioteci Globale Moldova (Novateca) Crearea unui mecanism viabil de alocare a fondurilor pentru achiziţie de carte. 258

2016-2020

Turismul Cadrul naţional: -

-

Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020” Legea nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova

Obiectiv 1. Îmbunătățirea serviciilor turistice din raionul Orhei PROGRAME

Diversificarea portofoliului de produse turistice

PROIECTE

Integrarea turismului vitivinicol, de afaceri, rural, balnear, religios si de excursii în traseele turistice existente Dezvoltarea traseelor de biciclete, hipism și drumeție ca mijloc de descoperire a zonelor turistice Organizarea concursurilor, festivalurilor şi altor manifestări social-culturale locale, regionale, naţionale şi internaţionale Deschiderea centrelor de meşteşugărit tradițional în spaţiul rural. Dezvoltarea turismului piscicol şi a zonelor piscicole în scop de agrement Dezvoltarea infrastructurii de comercializare a produselor ce ţin de promovarea turismului local Elaborarea programelor cultural artistice ale 259

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

2016-2020

APL

După caz

APL

2016-2018

APL, Agenții economici

125000

APL

2016-2020

APL, Agenții economici

150000

Agenții economici

2016-2019

APL, Agenții economici

-

2016-2020

Agenții economici

După caz

2018-2019

Agenții economici, fonduri externe, APL

După caz

2016

-

-

Agenții economici Agenții economici APL, agenți economici, ONG-uri locale APL II

Dezvoltarea capacității instituționale în domeniul turismului

Ameliorarea stării fizice a obiectelor de destinație turistică

Promovarea turismului

raionului Elaborarea „Hărţii Hramurilor” Elaborarea planului strategic de dezvoltare a turismului raional Crearea la nivelul de APL I și II a structurilor specializate în dezvoltarea şi promovarea turismului Calificarea și instruirea agenților economici specializați în domeniul managementului turistic Organizarea schimbului de practici și a vizitelor de studiu în localitățile înfrățite de peste hotare Inventarierea principalelor resurse turistice, expertiza / evaluarea tehnică a obiectelor turistice existente Promovarea parteneriatelor publice private cu scopul reabilitării obiectelor turistice

2016 2016-2017

APL II, fonduri externe, APC

45000

APL I, APL II APL II, ONGuri locale

2016-2017

APL

-

APL

2016-2017

Fonduri externe, APL II

25000

APL II, ONGuri

2016-2020

APL II, Fonduri externe

170000

APL II

2016-2018

APL II

După caz

APL II, AȘM

2016-2020

APL, Agenții economici

-

Reabilitarea obiectelor de destinație turistică în stare nesatisfăcătoarea

2016-2020

APL, Agenții economici, fonduri externe

Dezvoltarea elementelor brandului turistic raional

2016-2017

APL II Fonduri externe

45000

2016-2018

-

-

APL

2016-2018

APL II

25000

APL II

2016-2020

APL II

22000

APL, Agenții economici

Organizarea excursiilor de familiarizare pentru presa turistică Crearea spoturilor publicitare privind potențialul turistic al raionului Elaborarea și actualizarea continuă a paginii web specializate în sectorului turistic al raionului

260

APL, Agenții economici APL II, Agenția de Inspectare a Monumentelo r Istorice APL, Agenții economici

Obiectiv 2. Sporirea numărului de turiști în raionul Orhei PROGRAME

PROIECTE

Amplasarea indicatorilor de circulație cu indicarea locațiilor și obiectelor turistice Dezvoltarea infrastructurii de suport turistic

Crearea unor zone de agrement turistic în apropierea obiectelor de destinație turistică Amplasarea panourilor informatice turistice Crearea unui Centru Raional de Informare şi Dezvoltare Turistică

261

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

2016 – 2020

APL II, APL I, agenți economici

După caz

APL

2016-2020

APL, Agenții economici

După caz

APL, Agenții economici

2016 – 2020

APL II

70000

APL II

2016-2020

APL, Agenții economici, fonduri externe

După caz

APL, Agenții economici

Sportul Cadrul naţional Strategia de dezvoltare a culturii fizice şi sportului din Republica Moldova pentru anii 2013-2020 şi Planul operaţional de implementare a Strategiei, PLANUL ANUAL DE ACȚIUNI al Ministerul Tineretului și Sportului pentru anul 2015, Legea Nr.330 "Cultura fizică și sport", Monitorul Oficial Nr.83-86 art.399, 05.08.1999, Legea Nr.298 "Pentru ratificarea Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport a UNESCO" Monitorul Oficial Nr.5-7 art.25, 11.01.2008.

Obiectiv 1. Promovarea şi dezvoltarea performanţei sportului ca motor al sănătăţii cetăţenilor PROGRAME

Sporirea gradului de participare activă a populaţiei din raion cu un complex de măsuri de popularizare a modului sănătos de viaţă.

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

Realizarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SPORTULUI în raion, care asigură pregătirea rezervelor sportive pe termen lung din raion.

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor culturalsportive dedicate Zilei Sporului în raion

2016-2020

APL II

APL II

2016-2020

APL I, Parteneriate publice private, Finanţare externăxii

APL I

PROIECTE

Elaborarea programelor desfășurării evenimentelor sportive la nivel de APL I.

262

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

Accesul larg al populaţiei la spaţiile sportive pe teritoriul raional.

Susţinerea sportul adaptiv, ca factor de integrare socială a persoanelor cu dizabilități şi a invalizilor.

2016-2020

APL II, APL I, Ministerului Tineretului și Sportului

Informarea publicului larg cu privire la evenimentele sportive prin demararea unor campanii de informare şi promovare.

2016-2020

APL II, APL I

Participarea la Festivalul Național al Sportului Școlar

2016-2020

Organizarea şi desfăşurarea „Jocurilor sportive ale Juniorilor”, prin impulsionarea tinerilor sportivi.

2016-2020

Dotarea şi procurarea echipamentului necesar pentru instituţiile din domeniul culturii fizice şi sportului

2016-2020

APL II, APL I, agenţi economici Ministerului Tineretului și Sportului APL II, APL I, agenţi economici

APL II, APL I

APL II, APL I APL II, APL I

Reabilitarea şi extinderea numărului de secţii sportive în raion

2016-2020

Realizarea şi marcarea pistelor de bicicletă

2016-2018

Asigurarea cu bază tehnico-materială a sălilor de sport.

2016-2020

APL II, APL I, ERASMUSxiii

APL II, APL I

2016

Consiliul Raional DITS, ŞSR

APL II, APL I

Reconstrucţia terenului de fotbal a fostului gimnaziu internat

2016-2020

Consiliul Raional DITS, ŞSR

APL II, APL I

Asigurarea metodico-ştiinţifică a instituțiilor sportive din raion.

2016-2020

APL II, APL I

APL II, APL I

Amenajarea terenului de fotbal din cartierul „Lupoaica”

Asigurarea cu cadre în

APL II, APL I, Ministerul Educaţiei APL II, APL I, agenţi economici

APL II, APL I

263

APL II, APL I APL II, APL I

domeniul culturii fizice şi sportului.

Crearea seminarelor de instruire pentru formarea continuă a sportivilor din raion. Selecţionarea tinerilor sportivi pentru sportul de performanţă

Ridicarea standardului de performanţă în raion.

Susţinerea sportivilor de performanţă prin acordarea burselor pentru rezultate deosebite cît şi de comunitatea oamenilor de afaceri.

2016-2020

2016-2018

APL II, APL I, Ministerului Tineretului și Sportului Ministerului Tineretului și Sportului

APL II, APL I

APL II

2016-2020

APL II, Agenţi economici

APL II, APL I

Stimularea tinerilor talente la acţiunile de formare şi perfecţionare a instructorilor sportivi din raion

2016-2020

APL II, APL I, Ministerului Tineretului și Sportului

APL II, APL I

Elaborarea calendarului raional competiţional de performanţă

2016-2020

Direcţia Sport

APL II, APL I

2016-2020

Ministerului Tineretului și Sportului

APL II, APL I

Colaborarea între unităţile sportive din raion cu cele de înaltă performanţă

264

Sectorul energetic şi eficienţa energetică *Planul strategic al sectorului energetic și eficiență energetică a fost realizat cu suportul consultanților GIZ. Structura acestuia a rămas neschimbată

Obiectiv 1. Cadrul instituțional adaptat legislației naționale ACTIVITĂŢI/PROIECTE

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL

PARTENERI

Program 1.1. Elaborarea cadrului de reglementare local pe domeniul EE a clădirilor publice. Elaborarea indicatorilor de performanţă energetică pentru fiecare serviciu public, evaluarea nivelului actual al indicatorilor de performanţă energetică

-

Vice-președinte CR Orhei; Managerul energetic raional

2015-2020

-

Vice-președinte CR Orhei; Managerul energetic raional

2018

-

Vice-președinte CR Orhei

Aprobarea raportului anual privind implementarea programelor locale, prezentarea la AEE

Anual, septembrie

-

Vice-președinte CR Orhei

Elaborarea Planului de acţiuni privind eficienţa energetică pentru fiecare an cu identificarea măsurilor prioritare, surselor de finanţare; (Managerii energetici vor efectua cel puţin o dată pe an analiza consumului de energie în teritoriu în vederea determinării eventualelor intervenţii

Anual, octombrie 2015-2020

-

Vice-președinte CR Orhei

Elaborarea sistemului/planului de motivare în cazul depăşirii sau neîndeplinirii nivelului stabilit precum Actualizarea Programului de eficienţă energetică la fiecare trei ani.

2015-2020

265

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru AEE ADR Centru AEE ADR Centru AEE

pentru eficientizarea consumurilor de energie respective, în conformitate cu formularele standard elaborate de către autoritatea publică abilitată.) Elaborarea şi aprobarea planurilor de acţiuni pentru o energie durabilă pentru localitățile care au aderat la Convenţia primarilor

2015-2020

-

Primarii Managerul energetic rațional

Elaborarea şi aprobarea programele locale (primării) de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

2015-2020

-

Primarii Managerul energetic rațional

Elaborarea şi actualizarea bazei de date a surselor existente de energie din localitățile raionului Orhei, a furnizorilor şi a consumurilor de energie în sectorul public;

2015-2020

-

Managerul energetic rațional Directorii instituțiilor

Elaborarea şi actualizarea bazei de date a companiilor furnizoare de servicii energetice (ESCO)

2015-2020

-

Managerul energetic rațional

Desemnarea de către instituțiile publice a coordonatorului / managerul energetic, responsabil pentru aspectele legate de energie ale clădirilor publice.

2015-2020

-

Primarii Directorii instituțiilor

Stabilirea tematicilor, modulelor de instruire a persoanelor responsabile de administrarea clădirilor publice (coordonator / manager energetic al instituțiilor)

2015-2020

-

Managerul energetic raional

Organizarea instruirilor de utilizare a softului de monitorizare a consumurilor de energie pentru autorităţile publice locale (consiliile raionale, municipale).

2015-2020

7 mii

Managerul energetic raional

266

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC

Organizarea instruirilor cu referire la metodologia de elaborare a portofoliului de proiecte investiționale pentru clădirile publice. Promovarea Ghidului privind implementarea sistemelor de gestionare a energiei la nivel de APL Promovarea Reglementărilor tehnice pentru clădirile publice (NCM A.09.02.05 Servicii de întreținere, reparație și reconstrucție a clădirilor rezidențiale, comunale și socioculturale)

2015-2020

2015-2020

2015-2020

7 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

-

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

-

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

Organizarea schimbului de experiență a managerului energetic și coordonatorilor energetici în țară și peste hotare pe tematica EE

2015-2020

25 mii

Crearea parteneriatelor cu ONG din domeniul EE pentru organizarea instruirilor și schimbului de experiență în țară și peste hotare

2015-2020

-

2019

300 mii

2015-2020

14 mii

2015-2020

2 mii

Instituirea Centrului de Excelență în domeniul EE Organizarea concursului bunelor practice (oferirea premiilor); informarea despre bunele practici, costurile şi beneficiile echipamentelor şi utilajelor eficiente, surselor de energie regenerabilă; etc. Organizarea instruirilor în domeniul EE pentru consilierii

267

Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic raional Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic raional Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic raional Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic raional Managerul energetic

AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR

CR Orhei

Anual

raional Vice-președinte CR Orhei

Centru MDRC AEE

RESPONSABIL

PARTENERI

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC

Obiectiv 2. Infrastructură de management energetic dezvoltată ACTIVITĂŢI/PROIECTE

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

Program 2.1: Implementarea sistemului de monitorizare a consumului de energie în instituțiile publice Evaluarea sistemelor de monitorizare, a volumului consumurilor pe instituții

2015-2020 Anual

-

2015-2020 Anual

-

Monitorizarea implementării sistemelor inteligente (software) de monitorizarea a consumului în clădirile publice

2015-2020

-

Monitorizare introducerii sistemelor inteligente de contoare în clădirile publice nou-construite sau supuse renovărilor majore.

2015-2020

-

Implementarea registrului de evidență a combustibilului solid pentru centralele termice la instituțiile publice.

2015-2020

2 mii

Monitorizarea instalării echipamentelor de măsurare a energiei termice pentru 100% de clădiri din raionul Orhei

Program 2.2: Reducerea consumului de energie electrică în clădirile și serviciile publice (cu 20%). Revederea, la nivel de CR Orhei, a procedurilor achiziţiilor publice (pregătirea caietelor de sarcini etc.) reieşind din criteriile de eficienţă energetică; condiționarea procurărilor de echipamente noi de clasa de consum A Ierarhizarea investițiilor conform criteriilor: - Gradul de urgenţă - uzură mare a clădirii,etc.). - Măsurile cu potenţial maxim de utilizare EE, care

2015

-

Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic raional

2015-2020

-

Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic

268

să asigure confortul necesar. - Măsuri care să fie atractive datorită unor durate reduse de recuperare a investiţiilor. Organizarea instruirilor pentru utilizarea de APL a ghidului privind evaluarea contractelor de furnizare şi/sau de prestare a serviciilor publice la organizarea licitaţiilor publice şi acordarea contractelor de executare a lucrărilor publice etc., reieşind din criteriile de eficienţă energetică;

raional

2015-2020 Anual

Studierea de către funcționarii implicați în achiziția de echipamente electrice pentru clădirile publice a sistemului de etichete şi fişe referitoare la consumul energetic;

2015-2020

Evaluarea cazurilor de utilizare a utilajelor electrice pentru încălzirea instituțiilor educative și modificarea actelor administrative locale de reglementare a domeniului de asigurare cu agent termic.

2015-2020 Anual

Evaluarea sistemelor de tratare şi alimentare cu apă potabilă, reieşind din criteriile de eficienţă energetică; dimensionarea motoarelor electrice şi utilizarea unor dispozitive eficace de pornire, control al motoarelor electrice;

2015-2020 Anual

7 mii

Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic raional

-

ADR Centru MDRC AEE

-

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE

20 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE

2015-2020

3 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

Evaluarea instalaţiilor de iluminat în clădirile publice; asigurarea unui iluminat de calitate la locurile de muncă în funcţie de cerinţele specifice ale proceselor tehnologice;

2015-2020

3mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

-

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

2015-2020

269

ADR Centru MDRC AEE

Vice-președinte CR Orhei Managerul energetic raional

Evaluarea instalațiilor electrice a clădirilor publice, reieşind din criteriile de eficienţă energetică;

Includerea în planul de dezvoltare, a instituțiilor care administrează clădiri publice, a activităților de replanificare a sistemelor de iluminat a încăperilor mari, reieşind din criteriile de eficienţă energetică

AEE

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE

Includerea activităților de înlocuire a lămpilor cu incandescență pe tip LED în planul de reparații a clădirilor instituțiilor publice

2015-2020

-

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

Introducerea sistemelor de management energetic la instituțiile publice (evidența zilnică a consumului, raportare lunară)

2015-2020

10 mii

Directorii instituțiilor Managerul energetic raional

Aplicarea metodei de monitorizare / măsurare a economiilor rezultate „Top-Down” combinată cu „BottomUp”, odată cu instalarea sistemului de monitorizare a consumurilor

2015-2020

-

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE

Obiectiv 3. Procesul de elaborare și implementare a proiectelor investiționale perfecționat, adaptat criteriilor de eficiență energetică. ACTIVITĂŢI/PROIECTE

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL

PARTENERI

2 mii

Managerul energetic raional

4 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE MDRC

Program 3.1: Creșterea performanţei energetice a clădirilor publice Evaluarea caietelor de sarcini sub aspectul de performanţă energetică pentru clădiri publice. Evaluarea propunerilor de proiecte pentru finanțări (fonduri, credite) sub aspectul de performanţă energetică pentru clădiri publice.

2015-2020

2015-2020

Evaluarea cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădiri sau o parte a acestora supuse renovărilor majore.

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

Monitorizarea indicatorului mediu de cheltuieli pe m2,

2015-2020

-

Managerul energetic

270

consumului real, stabilirea liniei de bază de consum.

Anual

raional

Evaluarea investițiilor la clădirile publice sub aspectul respectării criteriului de edificii pasive sau cu un consum energetic redus sau aproape de zero;

2015-2020

Monitorizarea lucrărilor de construcție la clădirile publice, sub aspectul respectării criteriului de eficiență energetică

2015-2020

3 mii

Managerul energetic raional

MDRC AEE

2015-2020

3 mii

Managerul energetic raional

MDRC AEE

3 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE

10 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE

400 mii

Directorii instituțiilor Managerul energetic raional

100 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

Monitorizarea aplicării cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a noilor unităţi ale acestora; Monitorizarea aplicării cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a clădirilor existente, unităţilor şi elementelor de clădire, care sunt supuse unor lucrări importante de renovare Obținerea certificatelor energetic ale obiectelor publice, clasificarea energetică a clădirii. Pentru clădirile autorităţilor publice cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 m2, vizitată frecvent de public, certificatul de performanţă energetică va fi afişat într-un loc vizibil şi lizibil. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va fi redus la 250 m2. HG 833 din 10.11.2011 Achiziția (închirierea) echipamentelor de măsurare și control a pierderilor de căldură pentru clădiri ( Cooperarea cu Agenția de Eficiență Energetică la monitorizarea PEC Performanța Energetică a Clădirilor) Monitorizarea/stimularea creşterii numărului de clădiri cu consumul de energie “aproape egal cu zero”;

2015-2020

2015-2020

2015-2020

2015-2020

271

2 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

AEE ADR Centru MDRC AEE

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC

AEE Program 3.2: Creșterea numărului de clădiri publice care utilizează instalații de energie regenerabilă (SER) Monitorizarea consumului de energie şi a parametrilor tehnologici a instalațiilor termice în clădirile publice

2015-2020

3 mii

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

Evaluarea fezabilității instalării bateriilor solare la grădinițele din raionul Orhei

2015-2020

10 mii

Managerul energetic raional

Evaluarea fezabilității instalării instalațiilor fotovoltaice la diverse categorii de clădiri publice din raionul Orhei

2015-2020

10 mii

Managerul energetic raional

Evaluarea fezabilității instalării cazanelor pe biomasă (așchii de lemn, peleţi) la diverse categorii de clădiri publice

2015-2020

10 mii

Managerul energetic raional

Evaluarea fezabilității instalării echipamentului de recuperare a căldurii în sistemele de ventilare la diferite categorii de clădiri publice din raionul Orhei;

2015-2020

10 mii

Directorii instituțiilor Managerul energetic raional

10 mii

Directorii instituțiilor Managerul energetic raional

Evaluarea fezabilității instalării sistemelor de absorbţie sau de răcire prin evaporare la diverse categorii de clădiri publice din raionul Orhei

2015-2020

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru AEE ADR Centru AEE ADR Centru AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE

Program 3.3: Creșterea randamentului instalațiilor electrice și de energie termică Evaluarea, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, a cerinţelor minime de randament pentru cazanele sistemelor descentralizate de alimentare cu energie termică.

2015

272

-

Managerul energetic raional

ADR Centru MDRC AEE

Evaluarea, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, a cerinţelor minime de randament pentru cazanele de apă caldă; Evaluarea cazanelor cu randamente scăzute; Evaluarea randamentului instalațiilor pentru producerea energiei termice prin prisma valorilor de referinţă, admise spre utilizare pe teritoriul Republicii Moldova; Evaluarea randamentului instalațiilor de gaz prin prisma valorii de referinţă pentru randamentul utilajului şi aparatelor de utilizare a gazelor, admise spre utilizare pe teritoriul RM Organizarea instruirilor operatorilor centralelor termice pentru aplicarea metodelor de monitorizare a consumului (registrul consumului) Evaluarea echipamentelor de măsurare a consumului de energie termică la liniile de delimitare a proprietăţii clădirilor publice etc. Evaluarea rețelelor interne a sistemului de încălzire a clădirilor publice (sistem cu 2 țevi, robinete de balansare, termostatice) Evaluarea sistemelor automatizate de control a temperaturii interioare a clădirilor publice Elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a planurilor proprii de alimentare cu energie termică

2015

-

2015-2020 Anual

-

2015-2020 Anual

-

2015-2020 Anual

-

2015-2020

3 mii

2015-2020

3 mii

2015-2020

3 mii

2015-2020

3 mii

2015-2020 Anual

-

Managerul energetic raional Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic Primarii localităților Vice-președinte CR Orhei

ADR Centru MDRC AEE MDRC AEE MDRC AEE MDRC AEE ADR Centru AEE MDRC AEE MDRC AEE MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE

Program 3.4: Dezvoltarea afacerilor de producere a surselor alternative de energie Crearea centralelor termoelectrice pe biomasă

2016-2020

273

100 mil.

Managerul energetic

ADR Centru

raional

Atragerea agenților economici pentru plantarea salciei energetice Dezvoltarea afacerilor de producere a bricheților și peleţilor Organizarea instruirilor pentru sensibilizarea cetățenilor în vederea utilizării surselor alternative de energie

2016-2018

-

APL II

2016-2020

-

APL II

2016-2020

MDRC AEE, agenți economici

Agenți economici

APL II, APL I

Obiectiv 4. Iluminat stradal eficient din punct de vedere energetic ACTIVITĂȚI/PROIECTE

Perioada de implementare

VALOAREA POTENȚIALĂ A PROIECTULUI

Responsabil

Parteneri

Program 4.1: Modernizarea sistemului de management a serviciului iluminatului stradal. Implementarea sistemului de management a serviciului iluminatului stradal

2015-2020

100 mii

Managerul energetic raional Primarii

ADR Centru AEE

Promovarea Parteneriatului PP în domeniul iluminatului stradal

2015-2020

-

Managerul energetic Primarii

ADR Centru AEE

Programarea mijloacelor financiare privind realizarea planului de investiții pentru înlocuirea corpurilor de iluminare existente cu altele eficiente;

2015-2020

-

Monitorizarea consumului de energie după realizarea proiectelor în domeniul iluminatului stradal

2015-2020

-

274

Vice-președinte CR Orhei

Primarii Managerul energetic

ADR Centru AEE ADR Centru AEE

Acordarea suportului tehnic primăriilor (pregătirea și expertizarea propunerilor de proiecte) pentru participarea la programe privind îmbunătăţirea iluminatului stradal;

2015-2020

80 mii

Auditarea energetică a sistemelor de iluminat existente; Metoda de calcul al economiilor de energie – „Bottom-Up”: economiile sunt calculate reieşind din necesarul de investiţii per corp de iluminat şi investiţiile alocate.

2015-2020

10 mii

Evaluarea fezabilității noilor tehnologii și echipamente de iluminat public.

2015-2020

10 mii

Includerea măsurilor de restricţionare a lămpilor incandescente în programele şi planurile locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice

2015-2020

-

Extinderea rețelelor de iluminat stradal în localitățile raionului Orhei. Implementarea tehnologiilor LED.

2015-2020

100 mii

Implementarea sistemului automatizat de iluminat public stradal (intensitate variabilă, implementarea tehnologiilor fotovoltaice, timer)

2015-2020

-

Managerul energetic raional

ADR Centru MDRC AEE

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE

Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Managerul energetic raional Directorii instituțiilor Managerul energetic raional Directorii instituțiilor

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE

Program 4.2: Extinderea și eficientizarea iluminatului stradal.

275

Obiectiv 5. Conceptul de eficiență energetică și securitate energetică cunoscut de către funcționarii APL și administratorii clădirilor publice. ACTIVITĂŢI/PROIECTE

Perioada de implementare

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

Responsabil

Parteneri

ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru MDRC AEE ADR Centru AEE

Program 5.1: Promovarea informației despre activitățile de eficiență energetică a clădirilor publice. Organizarea emisiunilor TV, care vor include: - rapoarte privind realizările de istorii de succes; - spoturi privind măsurile de eficienţă energetică în clădiri; - reportaje privind utilizarea energiei regenerabile;

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional

Difuzarea emisiunilor radio şi mesajelor privind eficienţa energetică şi sursele regenerabile.

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional

Organizarea evenimentelor publice – ziua verde, săptămâna eficientă, ora verde, ziua energiei.

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional

2015-2020

2 mii

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional

2015-2020

2 mii

Organizarea campaniilor privind utilizarea conştientă şi responsabilă a energiei de către utilizatorii finali; Elaborarea componentei EE pe pagina de internet existentă, care va conţine informaţii privitor la strategia de EE, posibilităţile de finanţare, legislaţie, tehnologii etc. Editarea comunicatelor informative a modificărilor operate în legi, regulamente, standarde etc.; Furnizorii de produse şi servicii vor fi încurajaţi să participe în elaborarea unor astfel de produse; Editarea posterelor cu recomandări privind economisirea energiei, care pot fi distribuite de autorităţile publice

276

Managerul energetic raional

Managerul energetic raional

ADR Centru AEE

ADR Centru AEE ADR Centru AEE

locale, organizaţiile nonguvernamentale; Editarea ghidului consumatorului cu abordarea următoarelor subiecte–evidenţa consumului, costuri, proceduri, cadrul legal, cadru instituţional.; Publicarea de articole cu tematica EE în ziarele şi revistele naţionale şi locale. Instalarea panoului informativ de EE în CR, Primării, clădiri şi locuri publice;

Managerul energetic raional

ADR Centru AEE

2015-2020

2 mii

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional

ADR Centru AEE

2015-2020

2 mii

Managerul energetic raional

ADR Centru AEE

277

Sectorul alimentare cu apă şi canalizare Obiectiv 1. Aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din raionul Orhei pentru anii 2015-2020 Sursa de finanţare (mii lei) Denumirea UAT

Denumirea Activităţilor

„Proiectul de alimentare cu apă şi canalizare destinat oraşelor mici din Republica Moldova” or. Orhei, satele Step-Soci, Budăi, Selişte, Lucaşeuca Construcția sistemelor de canalizare și Orhei evacuare a apelor pluviale în cartierul Slobozia Doamnei Reabilitarea surselor alternative de aprovizionare cu apă potabilă a orașului Orhei și construcția unei stații de pre-tratare a apei Elaborarea proiectelor tehnice pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiilor Berezlogi de epurare în s. Berezlogi şi s. Hîjdieni (Hîjdieni) Reparaţia sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a s. Hîjdieni Construcţia apeductului în s. Bieşti, Cihoreni, Slobozia Hodorogea Bieşti Elaborarea proiectelor tehnice pentru (Cihoreni, Sl. construcţia sistemelor de canalizare şi Horodişte) staţiilor de epurare în s. Bieşti, Cihoreni, Slobozia Hodorogea

costul, estimat (mii lei)

2015

32872.3

32872.3

22795.9

7598.6

37993.2

150.0

2016

2017

2018

2019

2020

bugetul de bugetul stat şi raional fonduri

1025.4

4946.9

3799.2

11398

22795.9 FEN

11398

11398

34193.9 FEN

3799.3

150.0

800.0

11500,0

1000.0

200,0

200,0

278

surse externe

32872.3 BERD

150,0

800.0

bugetul local şi contrib populaţ

1000.0

800.0 2000.0

2500.0

2500.0 2500.0

11500,0 FEN

200,0

Construcţia sistemului de canalizare şi staţiei de epurare s. Bolohani Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemului de canalizare şi staţiei de epurare din s. Bulăieşti Bulăieşti Construcţia sistemului de canalizare şi staţiei de epurare s. Bulăieşti Construcţia apeductului a s. Brăviceni Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemului de canalizare şi staţiei de epurare s. Brăviceni Brăviceni Construcţia sistemului de canalizare şi staţiei de epurare s. Brăviceni Chiperceni Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă (Voroteţ, potabilă,sistemelor de canalizare şi staţie de Andreevca) epurare în s. Chiperceni Ciocîlteni (Feodoreuc Proiectarea şi renovarea a 5 turnuri de apă în a, Clişova s. Ciocîlteni Nouă) Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă Clişova potabilă, sistemelor de canalizare şi staţie de epurare în s. Clişova Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei Crihana (Cucuruzeni de epurare s. Sirota de Sus, Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei Sirota) de epurare Cucuruzenii de Sus Elaborarea proiectului pentru renovarea Cucuruzeni reţelelor de aprovizionare cu apă (Ocniţa potabilă,construcţia sistemelor de canalizare Răzeşi) şi staţiei de epurare satele: Cucuruzeni şi Bolohan

14000,0

500.0

100,0

100.0

2000 7740

740,0

300

3000

8000

8900,4

1752

23000

900.4

252.0

2000.0

2000 1500

300

500.0

2000.0

3000.0

3000.0 5000.0

100,0

500

500

500

500

1000

1000

1000

2000

279

2000 2000

7740 300

1000.0

1000.0

2000.0

2000.0 2000.0

1000.0

1000.0

2000.0

2000.0 2000.0

500.0

500.0

500.0

3000.0

4500.0

4500.0

4500.0 4500.0

500.0

500.0

500.0

500.0

8000.0 7076.6 FEN

1823.8

112,0

500.0

300,0

14000,0 FEN

23000,0 2000,0 FEN

1000.0

1640,0

1500,0 FEN

300,0

Ocniţa – Răzeşi Renovarea sistemului de aprovizionare cu apă potabilă (15km),construcţia sistemelor de canalizare (20km) şi staţiei de epurare satele: Cucuruzeni şi Ocniţa - Răzeşi Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi construcţia staţiei de epurare s. Donici Construcţia reţelelor de apeduct (1 km) şi a sistemelor de canalizare (7km) cu conectarea obiectelor sociale s. Donici Donici Elaborarea proiectului pentru construcţia (Camencea, sistemelor de canalizare şi construcţia staţiei Pocşeşti) de epurare s. Camencea Construcţia reţelei de apeduct şi sistemelor de canalizare cu conectarea obiectelor sociale s. Camencea Proiectarea şi construcţia reţelei de apeduct, sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Pocşeşti - 1,8km Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi construcţia staţiei de epurare s. Ghetlova Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei Ghetlova de epurare în s. Ghetlova (Noroceni, Elaborarea proiectului pentru construcţia Hulboaca) sistemelor de canalizare şi construcţia staţiei de epurare s. Hulboaca Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Hulboaca Isacova

Elaborarea proiectului pentru construcţia

22350

120

2350.0

500.0

22350,0

500.0

500.0

500.0

1000.0

3000,0

120,0

1400

100.0

100

100,0

1500

120,0

2000.0

2000.0

2000.0 4800.0

10800,0

300.0

300.0

300.0

1400,0

400.0

100,0

500.0

500.0

500.0

1500,0 FEN

70,0

1000 240

5000.0 5000.0

120,0

10800

70

5000.0

120,0

3000

120

5000.0

70,0

500.0 240,0

280

500.0

1000,0 FEN 240,0

sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Isacova Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Isacova Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Ivancea Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare în satele: Furceni şi Brăneşti Ivancea (Furceni, Brăneşti)

1000.0

1000.0

1500.0

1500.0 3000.0

8000,0 FEN

32844,3

844.3

2000.0 10000.0

10000. 10000. 0 0

32844,3 FEN

300

300,0

300.0

Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Furceni

9000

1000.0

1000.0

2000.0

2500.0 2500.0

9000.0 FEN

Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Brăneşti

9000

1000.0

1000.0

2000.0

2500.0 2500.0

9000.0 FEN

Construcţia reţelelor de alimentare cu apă a s. Ivancea - Etapa – IV Proiectarea şi construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare şi pompare în Jora de satele Jora de Jos şi Lopatna comuna Jora Mijloc (Jora Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de Sus, de de epurare şi pompare a satului Jora de Mijloc Jos, Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei Lopatna) de epurare a satului Jora de Jos Mălăieşti (Tîrzieni)

8000

Elaborarea proiectului de reabilitare a reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă,construcţia sistemelor de canalizare

1722,7

1722.7

80

80,0

1498.0 FEN

67.4

157.3

80,0

25000

5000,0

5000,0

5000.0

5000.0 5000.0

25000,0

25000

5000.0

5000.0

5000.0

5000.0 5000.0

25000,0

120

120,0

281

120,0

şi staţiei de tratare a apelor uzate s. Tîrzieni Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă, canalizare şi staţiei de tratare a apelor uzate s. Mălăieşti

Mitoc

Mîrzeşti (Mîrzaci)

Morozeni (Breanova)

Construcţia apeductului într-un sector din satul Mitoc Construcţia sistemelor de canalizare a s. Mitoc Elaborarea proiectului pentru construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă, construcţia sistemelor de canalizare si staţiei de epurare s. Mîrzeşti şi Mîrzaci Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă, sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Mîrzeşti Construcţia sistemului de aprovizionare cu apă potabilă şi sistemelor de canalizare s. Mîrzaci Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de tratarea apelor uzate s. Breanova Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de tratarea apelor uzate s. Morozeni

Reparaţia reţelelor de aprovizionare cu apă Neculăieuc potabilă s. Neculăieuca. a Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Neculăieuca. Pelivan Extinderea sistemelor de canalizare şi (Cişmea) reutilarea staţiei de pompare s. Pelivan

50800

10000.0

4500

500.0

22000

200

500.0

100,0

17000

1000.0

1000.0 1000.0

4500,0 FEN

5000.0

5000.0

5000.0 7000,0

22000,0 FEN

750,0

1150.0

282

700.0

1000 .0

1500.0 1500.0

5200,0 FEN

1000.0

1000.0

1000.0 1000.0

4000,0 FEN

100,0

2750,0

9000 7150

1000.0

11000,0 Polonia 14000,0 România

200,0

4000

1500

10000. 10800. 25800 FEN 0

200,0

5200

200

10000. 10000.0 0

200,0

3000,0

3000,0

4000,0 4250,0

17000,0 1500,0 FEN

750,0 1000,0

2000,0

2000,0

2000,0 2000,0

9000,0 FEN

1000.0

1000.0

1000.0

1500.0 1500.0

7150,0 FEN

Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Cişmea Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Cişmea Proiectarea şi construcţia sistemului de aprovizionare cu apă potabilă şi forarea fântânei în regiunea centru(adiacent primăriei) s. Peresecina Peresecina Construcţia sistemelor de canalizare în sectorul Butoi - Etapa III Construcţia sistemelor de canalizare, 2 staţii de pompare şi o staţie de epurare pe întreg satul Peresecina Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Piatra Piatra Renovarea apeductului prin schimbarea (Jeloboc) traseului central s. Piatra(3km). Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Piatra. Proiectarea şi construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă(2km) a unei părţi de sat cu construcţia fântânei arteziene în s. Podgoreni. Podgoreni Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Podgoreni Construcţia sistemelor de canalizare (2,5km) şi staţiei de epurare s. Podgoreni. Pohornicen Elaborarea proiectului pentru construcţia

150

150,0

150,0

7000

3000

500,0

1410,6

1410.6

25178,8

1000.0

150

150.0

1290

290,0

1000,0

2000,0 4000,0

500,0

1000,0 1000,0

1000,0

4500,0

4500.0

4600

600,0

1000,0

1000,0

1600

500.0

500.0

600.0

150

7000,0 7178.8

25178,8 FEN

1000,0 1000,0

4600,0

1600,0 FEN

120,0

700,0

283

128,8

1290,0

120,0

150,0

55,2

150.0

500.0

2700

3000,0

1226.6 FEN

500.0

120

7000,0 FEN

1000,0 1000,0

2700,0 150,0

i

Pohrebeni (Şercani, Izvoare)

Puţintei (Dîşcova, Vîprova)

Sămănanca

Selişte (Lucaşeuca,

sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Pohorniceni Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Pohorniceni Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă, evacuarea şi epurarea apelor uzate - Etapa III, s. Şarcani Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Pohrebeni Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Pohrebeni Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în satele: Puţintei, Dîşcova şi Vîprova Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Puţintei Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Dîşcova Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Vîprova Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi a staţiei de epurare s. Sămănanca

6400

575

575,0

250

250.0

200

1000,0

1000,0 3400,0

6400.0 FEN 22,5

5000,0

5000,0

5000,0 5000,0

200.0

200,0

1000,0

1000,0

1000,0

1000,0

4000,0 FEN

3000

1000.0

500.0

500.0

1000.0

3000,0 FEN

500.0

500.0

1000.0 1000.0

3000,0 FEN

3000

5600

Forarea fântânei arteziene s. Sămănanca

480

150,0

150,0

1000,0 280,0

1000,0

1000.0 2600.0

5600,0

200.0

480,0

15000 5000,0

284

500,0

20000,0

4000

150

52,5

250,0

20000

Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei epurare s. Sămănanca Construcţia sistemelor de canalizare a localităţilor Selişte şi Lucaşeuca

1000,0

5000,0 5000,0

15000,0 FEN

Mana)

Step -Soci (Budăi)

Susleni

Teleşeu

Trebujeni (Butuceni, Morovaia)

Vatici (Tabără, Curchi)

Vîşcăuţi

Construcţia sistemelor de canalizare în s. Burcuta, Implementarea proiectului „Aprovizionarea locuitorilor, obiectelor de menire socială cu apă potabilă, canalizare, staţie de epurare” în s. Step – Soci, Budăi Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare(35 Km) şi staţiei de epurare s. Susleni Construcţia sistemelor de canalizare(35 Km) şi staţiei de epurare s. Susleni. Proiectarea şi construcţia reţelelor de aprovizionarea cu apă potabilă(15km) a s. Teleşeu. Elaborarea proiectului tehnic pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Teleşeu. Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare (15km) şi staţiei de epurare s. Trebujeni Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Trebujeni Elaborarea proiectului pentru reabilitarea reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă, construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Tabăra Reabilitarea reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă, construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Tabăra. Elaborarea proiectului pentru reparaţia

5600

500.0

3500

3500.0

300

300,0

28000

6550

200

12700

200

300

500.0

1000.0 2000.0

5600,0 FEN

300,0

8000,0 8000,0

28000,0 FEN

1000,0

5000,0

6000,0

550

800

1000

2000

2000

6350 FEN

200

1500

1500

4500

5000

12600 FEN

100

300

300

1800

2000

3000

3000

9800 FEN

200

8900

200

1000.0

3500,0 BERD

9800

200

600.0

200

1600

200

285

1600

1600

1600

2500

8900 FEN

200

Zahoreni

Zorile (Ocniţa Ţărani, Inculeţ)

reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă, construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Vîşcăuţi. Reparaţia reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă, construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. Vîşcăuţi. Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare din s. Zahoreni Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare din s. Zahoreni Elaborarea proiectului pentru construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare în s. Zorile şi s. Inculeţ Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare din s. Zorile şi s. Inculeţ TOTAL

10070

570

120

120

500

5000

4000

4000

10070 FEN

5000

7000

7000

24000 FEN

250

250

18160 683875,2

500

120

24000

250

500

62871.6

286

66673.9

4000

4160

5000

5000

11384 4.9

131258

152298

15692 8.8

18160 406784.1

145,1

10903,7

266042. 3

Obiectiv 2. Construcția stației de purificare zonală Pentru construcția stațiilor zonale de purificare, raionul Orhei poate fi împărțit în 9 zone (estimările specialiștilor CR Orhei). Fiecare zonă cuprinde de la 3 la 6 localități (fie comune sau/și sate). Zona cea mai vulnerabilă este acea care cuprinde localitatea Trebujeni, dat fiind amplasamentul geografic a acesteia. Totuși, pentru perioada de implementare a strategiei, nu poate fi construită nici o stație de purificare, dat fiind costul investiției acesteia. PROGRAME

Argumentarea tehnicoeconomică a construcției stațiilor de epurare

PROIECTE

Elaborarea studiului de fezabilitate privind crearea clusterelor raionale de epurare

287

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

2017-2018

APL II

200000

APL II

Transportul Cadrul naţional • Strategia infrastructurii transportului terestru 2008-2017 • Program Regional Sectorial în domeniul infrastructurii Drumurilor Regionale și Locale pentru Regiunea de Dezvoltare Centru PROGRAM

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

PROIECT

2016-2020

Reabilitarea rețelei de drumuri locale

Proiectarea drumului L-307 OrheiSusleni-Jora de Sus-Lopatna, sector Orhei-Berezlogi-Hîjdieni (20,8 km) (faza a 2-a de proiect) Reabilitarea și modernizarea drumurilor locale

SURSA POTENȚIALĂ DE FINANȚARE

Bugetul de stat, Fondul rutier, FNDR, bugetul local, IFAD, surse private

2016

Reabilitarea drumului regional L307 Orhei-Susleni-Jora de sus-Lopatna, inclusiv accesele către localităţile: L307 Drum de acces S. Bolohani, Drum de acces s. Pohorniceni, L308, L307 Piatra-Jeloboc; L327, l307 Berezlogi-Hîjdieni, L310 Susleni-Bulăieşti-Mîrzeşti, drum de acces spre s.Vîşcăuţi;

2016-2019

2017

Proiectarea şi reabilitarea drumului

288

Bugetul de stat, FNDR, bugetul local, surse private

VALOAREA ESTIMATIVĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUȚIE

500 mil. lei

1,5 mil.lei

APL II

20 mil. dolari

APL II

450 mii dolari

APL II

Butuceni-Morovaia-Maşcăuţi Proiectarea şi reabilitarea drumului L305 R20 Chiperceni-Pohrebeni-Izvoare

2017-2018

289

15 mil dolari

APL II

Managementul deşeurilor Obiectiv 1. Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor PROGRAME

Dezvoltarea unui sistem instituţionalizat de management a deşeurilor

Îmbunătăţirea infrastructurii de management al deşeurilor

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

PROIECTE

Crearea unor mecanisme de evidenţă a gestionării deşeurilor de către autorităţile publice locale şi agenţii economici Elaborarea strategiei raionale de management integrat al deșeurilor Consolidarea capacităților instituționale ale fiecărei primării în domeniul gestionării deșeurilor

Creșterea gradului de acoperire a serviciului de colectare a deșeurilor

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

2016 - 2017

APL II, APL I

-

APL II, APL I, Ministerul Mediului, inspecţia Ecologică

2017 – 2018

GIZ

Sursele finanțatorilor

APL II

2016-2020

ADR, APL I, APL II, ARGD

-

APL I, APL II

140000

APL I, APL II

-

APL I

Din sursele finanțatorilor externi

ADR, APL

Lichidarea gunoiştilor neautorizate

2016 – 2018

Extinderea platformelor de colectare a deșeurilor zonale

2016 – 2018

Construcția stațiilor de transfer și a facilităților de tratare a deșeurilor (2 stații)

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

2016-2018

Ministerul Mediului, APL I, APL II APL I, Fondul ecologic, GIZ, Fondul Global de Mediu GIZ, FNDR, FGM

Extinderea serviciului de colectare a deșeurilor

2016

-

-

Îmbunătățirea și dotarea tehnică a ÎM

2017-2019

FNDR, GIZ, UNDP,

Valoarea

290

ÎM SCL Orhei, APL II APL II

SCL Orhei

USAID, alți finanțatori

finanțatorilor

Obiectiv 2. Educarea ecologică a populaţiei PROGRAME

Organizarea campaniilor de educare a populaţiei

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

SURSA POTENŢIALĂ DE FINANŢARE

VALOAREA POTENŢIALĂ A PROIECTULUI

RESPONSABIL DE EXECUŢIE

Educarea şi informarea populaţiei asupra efectului negativ al deşeurilor asupra mediului

2016 – 2020

APL II, APL I, finanțatori externi

50000

APL I, APL II, ONG-uri

Organizarea programelor de educare ecologică în şcoli

2016 - 2020

APL II, APL I, şcoli

-

APL I, APL II

PROIECTE

291

PLANUL INDICATORILOR DE MONITORIZARE

292

Monitorizarea este o analiză continuă a progresului obţinut pe parcursul implementării Strategiei, menit să urmărească respectarea programului implementării, să identifice cauzele necorespunderii şi să ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea performanţei operaţionale Pentru ca implementarea strategiei să se desfășoare conform planului și a indicatorilor prestabiliți, o comisie responsabilă de implementare a strategiei necesită a fi creată la nivel de Consiliu Raional. Urmează a fi elaborat un plan de monitorizare periodică a progresului înregistrat, iar responsabilii de implementare trebuie să raporteze rezultatele obținute. Atare exercițiu este necesar pentru a monitoriza progresul obținut, nerealizările și cauzele acestora precum și aducerea ajustărilor necesare planului strategic. Planul de monitorizare, include în mare parte, sectoarele care vor fi supuse unei monitorizări continue, reieșind din pîrghiile de care dispune Consiliul Raional Orhei. Alte sectoare, precum ar fi Aprovizionarea cu Apă și canalizare nu necesită un plan de monitorizare, dat fiind planul de acțiuni detaliat, ca proiecte, pentru fiecare localitate din raionul Orhei. Totodată, țintele și unii indicatori ai planului de monitorizare necesită o revizuire continuă, care urmează a fi făcută de către persoanele cheie responsabile de implementarea strategiei.

293

CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

PROGRAME

Consolidarea capacității organizatorice și de planificare strategică a APL

PROIECTE Dezvoltarea registrelor electronice de deținere a evidenței raionale/locale

Centrul de Informare și Deservire a Cetățenilor (CISC) creat în cadrul CR

Valorificarea parteneriatului public asociativ în vederea inițierii de programe și proiecte

Decizia cu privire la facilitarea creării Fondului Raional de Dezvoltare pentru asigurarea finanțării și co-finanțării proiectelor Mecanisme de parteneriat public privat asociativ create Numărul proiectelor atrase

Elaborarea programului de dezvoltare socialeconomică a localităților raionului Orhei

Elaborarea planurilor socio-economice de dezvoltare la nivel de APL I

Elaborarea hărților de cooperare intraraională, pe diverse sectoare de activitate Proiectarea sistemului informațional Constituirea comisiei de monitorizare a implementării planului strategic

ŢINTA INDICATORULUI

INDICATORI DE MONITORIZARE

Numărul de ședințe cu activul comunelor și satelor Programul de dezvoltare social-economică a localităților raionului creat în perioada 20162020 Numărul primăriilor instruite privind elaborarea planului de dezvoltare socioeconomic a localității Numărul APL-urilor nivel I, care au elaborat planuri de dezvoltare Numărul ședințelor zonale desfășurate pe domeniu Studiu elaborat privind opțiunile de cooperare intra-raională Sistem informațional proiectat și module înregistrate Decizie aprobată privind constituirea Comisiei de monitorizare a implementării planului strategic

294

2016

2017

2018

2019

2020

1

1

1

1

1

38

38

10

10

287

Atragerea, dezvoltarea și retenția cadrelor calificate

Ameliorarea transparenței actului de guvernare locală

Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de studiu cu APL-urile de peste hotarele țării Instruirea funcționarilor publici în scrierea, execuția și gestionarea proiectelor Instruirea funcționarilor publici în domeniul achizițiilor publice Instruirea funcționarilor publici și aleșilor locali în domeniul PR-ului public și actului decizional Instruirea agenților economici, societății civile și APL în domeniul guvernării participative locale Organizarea întâlnirilor publice ale primarilor, ale funcționarilor publici și ale consilierilor cu populația Crearea grupurilor de inițiative locale

Numărul vizitelor de studiu

10

12

15

17

20

Numărul funcționarilor publici de nivel I și II instruiți

50

Numărul funcționarilor publici de nivel I și II instruiți

50

Numărul funcționarilor publici și aleșilor locali instruiți

600

Numărul seminarelor de instruire desfășurate

5

5

5

5

5

400

400

400

400

400

Grafic de desfășurare a întâlnirilor publice elaborat și aprobat Numărul întâlnirilor organizate Cercetare efectuată privind fezabilitatea creării GIL-urilor Numărul GIL-urilor create

Plasarea cutiilor ”Vocea ta auzită de către APL” la toate primăriile, la instituțiile publice

Numărul cutiilor de transparență amplasate

Elaborarea ghidului bunelor practici locale și rezultatele APL nivel I și II

Ghiduri ale bunelor practici elaborate semestrial Numărul ghidurilor diseminate (semestrial)

295

2

65

20000

20000

20000

20000

20000

TINERET

PROGRAME

PROIECTE

Dezvoltarea serviciului de voluntariat

Creșterea nivelului de activism civic al tinerilor

Eficientizarea activității serviciilor de tineret din raion

Dezvoltarea serviciului de outreach Dezvoltare programelor raionale de dezvoltare a tineretului Elaborarea strategiei raionale de tineret Elaborarea Strategiei Instituționale de Dezvoltare a Centrului de Tineret Calificarea personalului responsabil de activități de tineret

ȚINTA INDICATORULUI

INDICATORI DE MONITORIZARE 2016

201 7

2018

2019

2020

6

8

8

10

12

Certificat de acreditare obținut privind statutul de organizație gazdă pentru voluntari Mijloc de transport achiziționat Programul și curriculumul creat Programe raionale create și aprobate Strategie elaborată și aprobată Strategie elaborată

Numărul personalului instruit

296

MEDIUL DE AFACERI/INDUSTRIE/INVESTIŢII

PROGRAME

Facilitarea dezvoltării asocierilor în afaceri

Dezvoltarea producţiei locale

PROIECTE Organizarea activităţilor de informare a antreprenorilor locali privind posibilitățile și formele parteneriat, asociere pe diferite segmente de activitate economică, în special în domeniul agro-alimentar. Dezvoltarea activaților non-agricole și atragerea investițiilor în activități tradiționale cu specific local: (prelucrarea artistică a lemnului, lânii, țesături si cusături tradiționale, olărit, obiecte de metal, confecționare de instrumente muzicale tradiționale) Dezvoltarea agroturismului rural

Sporirea calităţii produselor prin ajustarea acesteia la standardele internaţionale

Stimularea investiţiilor în raion

Implementarea tehnologiilor moderne și inovațiilor în scopul conformării la standardele UE la capitolul siguranţa alimentelor şi cerinţele de calitate Participarea angajaţilor companiilor locale la trainingurile tematice aferente sistemului de management al calităţii

Elaborarea profilului investițional al raionului

ŢINTA INDICATORULUI

INDICATORI DE MONITORIZARE 2016

2017

2018

2019

2020

Nr. de activităţi organizate

1

1

1

1

1

Nr. de afaceri create

2

2

2

2

2

Nr. de afaceri noi create

1

1

1

1

1

Nr. de companii care şiau extins genul de activitate

1

1

1

1

1

Nr. de traininguri

1

1

1

1

1

Platformă informaţională electronică a raionului ce va include date privind producătorii locali, resursele, activele investiţionale existente în profil teritorial creat

297

Broșuri raionale semestriale editate cu istorii de succes ale producătorilor locali Patrimoniu public al APL inventariat și obiectele pasibile unor proiecte de tip PPP identificate

Crearea posibilităţilor de extindere a pieţelor de desfacere

Crearea şi consolidarea infrastructurii de suport în afaceri

Dezvoltarea brandului de raion

Elemente de brand create

Organizarea şi desfăşurarea bianuală a Forumurilor investiţionale

Forum investiţional organizat

Organizarea expoziţiilor locale şi regionale de promovare a consumului produselor locale în rândul populației raionului

Expoziţii organizate

Facilitarea participării antreprenorilor locali la expoziții internaționale

Numărul de agenți economici susținuți financiar

Crearea unui incubator de afaceri raional

Incubator de afaceri creat

Crearea unui parc industrial

Parc industrial creat

Diseminarea informației privind serviciile oferite de instituțiile de suport în afaceri (ACSA, Camera de Comerț, BCIS, Secția de resort din cadrul CR, etc.)

2

2

2

2

2

1

1

1

1

1

Broşuri editate Plasare pe site Nr. de seminare efectuate

298

TRANSPORT

PROGRAME

PROIECTE

ŢINTA INDICATORULUI

INDICATORI DE MONITORIZARE 2016

Reabilitarea și modernizarea drumurilor locale

Reabilitarea rețelei de drumuri locale

L307 Orhei - Susleni Jora de Sus – Lopatna L34l L339 - Vîşcăuţi L305 Chiperceni Pohrebeni – Izvoare L307 Orhei - Susleni Jora de Sus - Lopatna L315 Peresecina Donici L305 Chiperceni Pohrebeni - Izvoare L325 M2 - Crihana Cucuruzenii de Sus L327 L307 - Berezlogi Hîjdieni L306 Chiperceni Voroteț - Andreevca L303 R20 - Podgoreni – Zahoreni L307 Orhei- Susleni Jora de Sus - Lopatna L325.3 Drum de acces spre s. Inculeţ L309 M2 - drum de acces spre s. Pohorniceni L301 Butuceni Morovaia -L 340 0 L326 M2 - C gova Suhuluceni - Verejeni L321 L30l - Berezlogi Hîjdieni L437 MI4 - Lupa Recea – Vatici L305 Chiperceni Pohrebeni - Izvoare L309 M2 - drum de acces spre s. Pohorniceni L32I M2 - drum de acces spre s. Pelivan L320 R20 - Isacovo Nicolaevca - R20 L310 Susleni - Boldeşti Mîrzeşti L305 Chiperceni -

299

2017

2018

2019

2020

Pohrebeni – Izvoare L3ll Brăneşti-Furceni L 306 Chiperceni Voroteţ - Andreevca L316 Camencea Teleşeuca L315.2 Drum de acces spre s. Pocşeşti L308 L307 - Piatra Jeloboc L3l2 P.43 - drum de acces spre s. Trebujeni L324M2 - Drum de acces spre s. Mitoc L325 M2 - Crihana Cucuruzenii de Sus L305 Chiperceni Pohrebeni - Izvoare L322 M2 - Mălăieşti Morozeni L437.1 Drum de acces spre s. Tabăra L313 M2 - drum de acces spre s. Miclești L326 M2 - Clișova Suhuluceni – Verejeni L303 R20 - Podgoreni Zahoreni L319 R20 - drum de acces spre s. Puțintei L325.2 Drum de acces spre s. Ocnita-Rezesi L315.3 Drum de acces spre s. Teleşeu L325.1Drum de acces spre s. Ocnita - Tărani L315.1 Drum de acces spre s. Sămănanca L323 M2 - Drum de acces spre s. Brăviceni L310 Susleni - Budesti Mîrzesti L325.3 Drum de acces spre s. Inculet L306 Chiperceni Voroteț - Andreevca L314 Peresecina Hirtopul Mare Ohrincea L307.1 Drum de acces

300

spre s. Bolohan L304 R20 - drum de acces spre s. Sirota L315.3 Drum de acces spre s. Teleşeu L325.1Drum de acces spre s. Ocnița - Țărani L315.1 Drum de acces spre s. Sămănanca L323 M2 - Drum de acces spre s. Brăviceni L310 Susleni - Budești Mîrzeşti L325.3 Drum de acces spre s. Inculet L306 Chiperceni Voroteț - Andreevca L314 Peresecina Hîrtopul Mare Ohrincea L307.1 Drum de acces spre s. Bolohan L304 R20 - drum de acces spre s. Sirota Proiectarea drumului L307 Orhei-Susleni-Jora de Sus-Lopatna, sector Orhei-Berezlogi-Hîjdieni (20,8 km) (faza a 2-a de proiect)

Proiect elaborat

Reabilitarea drumului regional L307 OrheiSusleni-Jora de susLopatna, inclusiv accesele către localităţile:

L307 Drum de acces s. Bolohan L308 Drum de acces s. Pohorniceni, L307 Piatra-Jeloboc L307 Berezlogi-Hîjdieni L310 Susleni-BulăieştiMîrzeşti Drum de acces spre s.Vîşcăuţi

Proiectarea şi reabilitarea drumului ButuceniMorovaia-Maşcăuţi Proiectarea şi reabilitarea drumului L305 R20 Chiperceni-PohrebeniIzvoare

Drum proiectat şi reabilitat

Drum proiectat şi reabilitat

301

FINANŢE PUBLICE

PROGRAME

Îmbunătățirea procesului de executare a bugetului

Stimularea colectării veniturilor proprii de către autoritățile publice locale

PROIECTE Organizarea ședințelor/ consultări publice în faza de elaborare a proiectului bugetului raional cu implicarea persoanelor din comunitate (societatea civilă, mediul de afaceri, etc.)

Nr. de şedinţe publice organizate

Aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne de management în procesul bugetar (SIF)

Tehnologii informaţionale moderne aplicate

Actualizarea periodică a paginii web şi cu informaţie calitativă şi oportună privind elaborarea şi executarea bugetului/semestrial Divizarea contribuabililor mari pe domenii de activitate (în baza listei marilor contribuabili aprobate la finele fiecărui an) Organizarea Concursul ” Cel mai bun antreprenor al anului” Consolidarea mecanismelor de conlucrare transparentă între APL și inspectoratul fiscal teritoriale de stat prin evidența numărului de angajați şi a volumul veniturilor încasate anual Raportarea dărilor de seamă prin executarea cheltuielilor de Nivel I,II Pregătirea profesională a specialiştilor principali sub aspectul managementul financiar

ȚINTA INDICATORULUI

INDICATORI DE MONITORIZARE

Nr. de consultări publice organizate

2016

2017

2018

2019

2020

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

2

2

2

2

Raport elaborat

Concurs organizat

Raport elaborat

Dări de seamă raportate / trimestrial Nr. de cursuri frecventate Nr. de participanţi la cursurile de pregătire

302

2

Sporirea capacităților de instruire pentru funcționarii autorităților bugetare

Instruirea specialiştilor pe modulul „Clasificația bugetară și noua metodologie de planificare bugetară”

Nr. de cursuri frecventate

Instruirea managerilor/angajaţilor din cadrul entităţilor publice locale privind managementul performanţelor şi al riscurilor

Nr. de cursuri frecventate

Dezvoltarea capacităţilor angajaţilor cu funcții de inspectare prin organizarea inspectărilor în echipe comune din diferite direcţii, instruirii profesionale, consultări ai experţilor străini şi a seminarelor și participarea la traininguri la nivel naţional şi internaţional.

Nr. de treninguri/seminare/schimb de experienţă

Nr. de participanţi instruiți

Nr. de participanţi la instruire

Nr. de participanţi

303

2

2

3

3

3

2

2

2

2

2

EDUCAȚIA PROGRAME

PROIECTE

INDICATORI DE MONITORIZARE

ȚINTA INDICATORULUI 2016

Motivarea şi retenţia specialiştilor de profil în raion

Formarea continuă a cadrelor didactice (recalificarea cadrelor didactice) Facilităţi pentru cadrele didactice tinere angajate în mediul rural acordarea spaţiilor pentru construcţia caselor şi susținerea cu suport unic financiar Motivarea şi susţinerea cadrelor didactice privind creşterea profesională la nivel raional prin acordarea premiilor bănești, diplomelor de merit pentru rezultatele deosebite în cadrul concursului pedagogul anului și rezultatele elevilor în cadrul olimpiadelor raionale Crearea serviciilor de mentorat în raion

Îmbunătăţirea planificării şi a managementului reţelei instituţiilor de învățămînt prin modernizarea bazei tehnico materiale din raion

Modernizarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor educaționale (procurare/renovare) (mobilier, materiale didactice şi curriculare, jucării, table, table interactive, terenuri de joc, jucării, etc.) Asigurarea instituţiilor de învățămînt cu calculatoare, acces la internet şi infrastructura necesară implementării cu succes a tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor în procesul educaţional Dezvoltarea reţelei de

Cadre formate

Nr. de case de locuit şi terenuri oferite

Nr. de cadre didactice susţinute; Nr. de premii băneşti;

Nr. de diplome de merit oferite

Serviciu de mentorat creat

Lista necesarului de echipament aprobat

Nr. de calculatoare

Nr. de instituţii conectate la internet

Baza tehnico-materială

304

2017

2018

2019

2020

Aprovizionarea cu softuri educaționale a instituţiilor Asigurarea accesului elevilor la activităţi extraşcolare şi extracurriculare de învățămînt din raion

Asigurarea accesului elevilor la activităţi extraşcolare şi extracurriculare

instituţii de învățămînt şi grădinițe cu baza tehnicomaterială (mobilier, materiale didactice, jucării, table, table interactive, terenuri de joc, tehnică de calcul, jucării, etc.)

asigurată

Crearea şi dotarea Centrelor de Resurse

Centru de Resurse creat

Creşterea eficienţei sectorului educaţional în raion prin eliminarea excesului de capacităţi şi crearea sistemului de educaţie flexibil axat pe necesităţile elevului, dotat astfel încît să asigure învățămînt adaptat la cerinţele economiei moderne Inventarierea tuturor spaţiilor instituționale din raion Implementarea demersului educațional în format electronic Procurarea echipamentelor şi softurilor educaţionale Elaborarea curriculei electronice pentru şcoli şi accesul elevilor la materialele electronice Majorarea și diversificarea numărului de cercuri, secții sportive, filialelor din cadrul instituțiilor complementare

Nr. de instituţii educaţionale/ reparate şi mobilate

Nr. de inventariere Demers educaţional electronic Nr. de softuri şi procurate

Curricule elaborate

Nr. de cercuri; Nr. de secţii sportive şi filiale

Dezvoltarea şi diversificarea programelor extraşcolare

Nr. de programe extraşcolare suplimentar elaborate

Participarea în cadrul Concursului Republican al tinerilor agenţi de circulație "Securitatea la trafic înseamnă viața"

Concurs organizat Nr. de tineri participanţi

305

Participarea în cadrul Concursului Național "Cel mai bun elev inovator" Participarea în cadrul Concursului de robotică FIRST LEGO League Moldova (FLL) Realizarea activităților de prevenire a abandonului școlar

Reducerea abandonului școlar

Crearea unui mediu educaţional prietenos, accesibil, capabil să răspundă aşteptărilor şi cerinţelor speciale ale beneficiarilor

Nr. de participanţi

Nr. de participanţi.

Nr. de ghiduri informative distribuite

Prevenirea desegregării a copiilor romi din raion

Nr. de vizite efectuate

Organizarea campaniilor de informare pentru părinţi despre necesitatea şcolarizării şi încadrării copiilor în învățămîntul obligatoriu şi despre necesitatea continuării studiilor.

Nr. de companii de sensibilizare

Organizarea odihnei de vară, a activităților extrașcolare pentru copiii proveniți din grupurile dezavantajate Implementarea de programe de responsabilizare a familiei, administraţiei publice locale, comunităţii, instituţiilor de învățămînt privind asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor la educaţie de calitate Conlucrarea ONG-urilor cu instituţiile de învățămînt prin organizarea diverselor evenimente pentru implicarea şi motivarea elevului Încurajarea proceselor de creare a asociaţiilor de părinţi şi grupuri de sprijin pentru promovarea si respectarea drepturilor copiilor

Nr. de vizite efectuate în familiile vulnerabile.

Şcoli de vară organizate

Programe implementate

Concursuri, jocuri intelectuale realizate

Crearea asociaţiilor

306

Stimularea performanţei educaţionale prin asigurarea calităţii procesului de învățămînt din

Diversificarea formelor şi metodelor de formare profesională continuă: stagii, seminare, treninguri,etc., la nivel raional

Nr. de stagii;

Majorarea numărului de transport şcolar elevilor din alte localităţi ca condiţie absolut necesară în cazul creării şcolilor de circumscripţie şi a centrelor educaţionale şcoală-grădiniţă Susţinerea mediului educaţional prin conlucrarea intensă cu mediul de afaceri prin impulsionarea elevilor şi cadrele didactice Crearea şi dezvoltarea serviciilor psihopedagogie şi de consiliere în grădiniţe şi şcoli Asigurarea cu manuale, alte materiale didactice și echipamente școlare adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități , necesare pentru procesul de educație în toate instituțiile de învățămînt din raion Deschiderea pe lîngă Centrul de resurse pentru tineri a unui serviciu de consultanţă în domeniul juridic Dezvoltarea și promovarea educației incluzive în raion Evaluarea internă anuală a programelor de studii de la toate formele de învățămînt, bazată pe standardele la nivel naţional

Nr de transport şcolar;

Monitorizarea

Indicatori de calitate (la

Nr. de seminare/ trening-uri/ mese rotunde organizate.

Instituţii de învățămînt optimizate.

Lecţii de informare organizate cu mediul de afaceri

Nr. de unităţi

Materiale didactice și echipamente școlare asigurat

Serviciu de consultanţă creat

Programele şcolare aplicate

307

raion

indicatorilor de calitate prin evaluarea externă (Metodele de predare învăţare, instrumentele de evaluare şi rezultatele elevilor la evaluarea curentă)

examene);

Promovarea cu ajutorul mass-media, a ofertei educaţionale a instituţiilor de învățămînt din raion, în vederea asigurării calităţii personalului didactic, a calităţii instruirii

Anunţuri în revistele locale

Creşterea vizibilităţii rezultatelor elevilor prin intensificarea eforturilor de diseminare a acestora în cadrul unor conferinţe, manifestări şi publicaţii în reviste locale Creşterea gradului de implicare a cadrelor didactice în diverse acţiuni menite să promoveze imaginea instituţiilor de învățămînt din raion în cadrul mediului economic şi social Extinderea gradului de cooperare cu alte instituţii de învățămînt din RM şi de peste hotare Elaborarea strategiei de evaluare internă a calităţii pentru fiecare instituţie educaţională. Continuarea proiectului de activitatea a claselor francofone în L/T „I.L. Caragiale” Orhei Deschiderea unui Centru de excelenţă în cadrul L/T I.L. Caragiale” Orhei

Nr. de participări la olimpiade naţionale/internaţionale Nr. de participări la concursuri

Publicitate la TV local

Nr. de conferinţe organizate Nr. de manifestări interne Nr. de participanţi Nr. de publicaţii în reviste locale Nr de acţiuni organizate

Nr. de participanţi

Nr. de Acorduri de colaborare

Strategie elaborată

Proiect realizat

Centru de excelenţă deschis

308

Optimizarea comunicării dintre elevi, părinte şi cadre didactice.

Elaborarea Chestionarelor pentru părinţi şi copii despre realităţile relaţiilor dintre ei Angajamentul părinţilor de a se implica în problemele şcolii (de ex: propuneri făcute de părinţi pentru eliminarea cazurilor de violenţă) Propuneri de îmbunătăţirea a regulamentului cu ajutorul părinţilor Implicarea părinţilor în organizarea şi desfăşurarea serbării de Crăciun, 8 Martie, Toamna de AUR, 1 iunie Ziua Copilului şi alte activităţi. Organizarea unor excursii împreună cu părinţii. Deschiderea unui Centru de Resurse pentru părinţi şi dotarea lui Instituirea Universităţii pentru părinți Fondarea Consiliului raional al părinților și a unei rețele de socializare ce ar fortifica parteneriatul școalăfamilie

Crearea condiţiilor optime de dezvoltare timpurie a copilului

Asigurarea calităţii procesului educaţional timpuriu prin standardele educaţionale de stat şi a Curriculumului Naţional Crearea grupelor de creşă Dezvoltarea profesională a cadrului didactic din educaţia timpurie prin cursuri de perfecţionare,

Chestionar elaborat

Propuneri elaborate

Propuneri elaborate

Organizarea evenimentelor/ anual; Nr. de părinţi participanţi. Nr. de excursii/sezonier; Nr de părinţi implicaţi. Centru de Resurse pentru părinţi creat Universitate pentru părinți creat Consiliului raional al părinților creat; Reţea de socializare creat/ pagină pe facebook.

Curricule elaborate

Nr. de Grupe de creşă creat Nr. de cursuri de perfecţionare; Nr. de participanţi;

309

reuniuni metodicoştiinţifice, conferințe, simpozioane, mese rotunde, workshop-uri, seminare practice, schimburi de experienţă, autoinstruire şi activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogie.

Atestarea Cadrelor didactice Asigurarea cu materiale didactice şi tehnicomaterială a instituţiilor educaţionale şi dezvoltare timpurie a copiilor din raion Deschidea a 10 grupe de copii în grădiniţele existente din raion Aderarea la programe sociale complexe de ajutoare a copiilor defavorizaţi pentru a le asigura accesul la o educaţie de calitate

Nr. de reuniuni metodicoştiinţifice/conferințe/si mpozioane/ mese rotunde/ workshop-uri/ seminare practice/ schimburi de experienţă/ autoinstruire/ activităţi metodico-ştiinţifice/ psihopedagogie. Nr. de cadre didactice atestate

Materiale didactice şi tehnico-materială asigurat

10 grupe deschise

Nr. de programe sociale

310

AGRICULTURĂ

PROGRAME

PROIECTE Campanie de informare a producătorilor agricoli privind consolidarea terenurilor

Consolidarea terenurilor agricole

Dezvoltarea structurilor asociative în sectorul agroalimentar din raionul Orhei

Numărul seminarelor desfășurate Numărul structurilor asociative create Numărul grupurilor de producători agricoli create/ nr. contractelor de asociere semnate Echipament electromecanic înlocuit Rețeaua de distribuție a apei substituită cu țevi din polietilenă

Îmbunătăţirea infrastructurii de irigare

Reabilitarea sistemelor de irigare din raionul Orhei

Crearea şi reabilitarea bazinelor de acumulare a apei pentru irigare

Revitalizarea sectorului zootehnic

Promovarea antreprenoriatul ui rural

Sporirea competitivităţii producţiei animaliere prin aplicarea tehnologiilor avansate Crearea fermelor de prăsilă de bovine, ovine, caprine și păsări susținute de stat; Crearea oficiilor complexe intercomunitare pentru prestarea serviciilor zooveterinare Programe de instruire şi suport pentru organizarea şi

ȚINTA INDICATORULUI

INDICATORI DE MONITORIZARE

Reconstrucția clădirilor stațiilor de pompare Contoare mobile pentru determinarea volumului de apă instalate Echipamente electronice a regimului de lucru al pompelor instalate Numărul bazinelor reabilitate Numărul bazinelor noucreate Numărul fermelor de prăsilă nou-create Numărul oficiilor intercomunitare zooveterinare create

Numărul fermelor care aplică tehnologii avansate

Numărul seminarelor de instruire desfășurate

311

2016

2017

2018

2019

2020

4

4

6

7

7

dezvoltarea exploataţiilor agricole

Promovarea investiţiilor în valoarea adăugată a materiei prime agricole

Promovarea practicării agriculturii conservative

Program de stimulare a activităţilor de colectare şi comercializare a producției agricole locale

Program de conservare a calității solului și

Programe de instruire pentru tinerii agricultori în domeniul lansării şi gestionării afacerilor în agricultură

Numărul seminarelor desfășurate

Dezvoltarea infrastructurii postrecoltare prin crearea întreprinderilor de colectare, ambalare, procesare și păstrare a producție agricole

Numărul întreprinderilor de procesare a producției agricole create Numărul depozitelor frigorifice procurate, construite și reconstruite

Elaborarea unui studiu de specializare a profilului agricol pe localitățile raionului Orhei Crearea școlilor de cîmp pentru fermieri cu loturi demonstrative pentru instruire în domeniul agriculturii conservative Reabilitarea și înființarea fâșiilor forestiere; Dezvoltarea structurii raionale de colectare şi comercializarea a producţiei agroalimentare Informarea producătorilor agricoli privind procedurile de export Informarea antreprenorilor rurali despre oportunitățile noi de comercializare Susținerea producătorilor agricoli în efectuarea cercetărilor de marketing și promovarea ideilor noi de afaceri Informarea agricultorilor despre consecințele nerespectării

Studiu de specializare a profilului agricol realizat

Nr. de şcoli create

1

1

1

Nr. de localităţi

1

1

1

Suprafaţa, ha Numărul întreprinderilor de colectare a materiei prime create Numărul campaniilor de informare organizate

Numărul campaniilor de informare organizate

Numărul producătorilor agricoli consultați și asistați informațional Numărul campaniilor de informare organizate

312

păstrare a zonelor naturale

Implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor post-recoltare şi procesare

asolamentului şi lucrarea incorectă a solului Crearea spaţiilor verzi prin împădurirea zonelor erodate

Suprafața (ha) spațiilor verzi nou create

Crearea spaţiilor umede în valea rîului Răut

Suprafața (ha) spațiilor umede create

Procurarea echipamentului de sortare, procesare și ambalare a produselor agricole

Nr. echipamente procurate

1

1

1

2

2

Nr. caselor de ambalare construite

1

1

1

1

1

Nr. de echipamente frigidere instalate

1

1

1

2

2

Nr. de linii de procesareuscare-congelare a fructelor procurat

1

1

1

2

2

Nr. de echipamente de prelucrare/ambalare/pă strare a cărnii

1

1

1

2

2

Nr. de echipamente de păstrare/ambalare a laptelui

1

1

1

2

2

Extinderea reţelei caselor de ambalare şi frigidere de păstrare a fructelor, strugurilor şi legumelor Procurarea tehnicii de procesare, uscare şi congelare a fructelor, legumelor şi cartofilor Procurarea tehnicii de prelucrare primară, ambalare, refrigerare, congelare şi păstrare a cărnii, procesare, ambalare şi păstrare a laptelui

313

TURISM PROGRAME

PROIECTE

Integrarea turismului vitivinicol, de afaceri, rural, balnear, religios si de excursii în traseele turistice existente

Diversificarea portofoliului de produse turistice

Dezvoltarea traseelor de biciclete, hipism și drumeție ca mijloc de descoperire a zonelor turistice Organizarea concursurilor, festivalurilor şi altor manifestări socialculturale locale, regionale, naţionale şi internaţionale Deschiderea centrelor de meşteşugărit tradițional în spaţiul rural. Dezvoltarea turismului piscicol şi a zonelor piscicole în scop de agrement Dezvoltarea infrastructurii de comercializare a produselor ce ţin de promovarea turismului local Elaborarea programelor cultural artistice ale raionului Elaborarea „Hărţii Hramurilor”

Dezvoltarea capacității instituționale în domeniul turismului

Elaborarea planului strategic de dezvoltare a turismului raional Crearea la nivelul de APL I și II a structurilor specializate în dezvoltarea şi

INDICATORI DE MONITORIZARE Programul traseelor turistice tematice elaborat Numărul afacerilor care dezvoltă traseele turistice Program elaborat Numărul indicatorilor de marcaj instalați

Numărul evenimentelor organizate

Numărul centrelor de meșteșugări amenajate Program elaborat Numărul zonelor piscicole amenajate Numărul indicatorilor de marcaj instalați Sală/încăpere de expoziții locale a produselor turistice amenajată Program elaborat, consultat și aprobat Programele culturale elaborate, consultate și aprobate Plan strategic elaborat Numărul unităților specializate create și funcționale

314

ŢINTA INDICATORULUI 2016

2017

2018

2019

2020

promovarea turismului Calificarea și instruirea agenților economici specializați în domeniul managementului turistic Organizarea schimbului de practici și a vizitelor de studiu în localitățile înfrățite de peste hotare

Ameliorarea stării fizice a obiectelor de destinație turistică

Numărul vizitelor organizate

Inventarierea principalelor resurse turistice, expertiza / evaluarea tehnică a obiectelor turistice existente

Date referitoare la obiectivele turistice existente colectate, după următoarele categorii: resurse turistice, obiective turistice, structuri de primire turistică, trasee turistice, zone turistice, evenimente cultural turistice, meșterii populari și oamenii de artă Bază de date cu inventarul obiectelor turistice creată

Promovarea parteneriatelor public private cu scopul reabilitării obiectelor turistice

Numărul de PPP inițiate

Reabilitarea obiectelor de destinație turistică în stare nesatisfăcătoarea

Organizarea campaniilor de stimulare a localnicilor spre îngrijirea și reabilitarea obiectelor turistice

Promovarea turismului

Numărul seminarelor organizate

Dezvoltarea elementelor brandului turistic raional

Concepte de proiecte de finanțare a lucrărilor de reabilitare elaborate Surse de finanțare identificate și atrase Numărul obiectelor de destinație turistică reabilitate Concursul raional privind spiritul de incluziune civică la îngrijirea și reabilitare obiectelor turistice Campanii de crowdfunding desfășurate de către voluntari Broșura brandului turistic raional elaborată

315

raional

Dezvoltarea infrastructurii de suport turistic

Strategia de comunicare a brandului turistic elaborată Identitatea vizuală și sloganul brandului turistic elaborată Organizarea excursiilor de familiarizare pentru presa turistică Crearea a spoturilor publicitare despre potențialul turistic al raionului Elaborarea și actualizarea continuă a paginii web specializate în sector turistic al raionului Amplasarea indicatorilor de circulație cu indicarea locațiilor și obiectelor turistice Crearea unor zone de agrement turistic în apropierea obiectelor de destinație turistică Amplasarea panourilor informatice turistice Crearea unui Centru Raional de Informare şi Dezvoltare Turistică

Numărul excursiilor desfășurate

Spoturi video realizate

Pagină web specializată creată Numărul indicatorilor zonali de marcare instalați Zone de agrement marcate și amenajate Numărul panourilor de informare amplasate Centru de Informare creat

316

ASISTENȚA MEDICALĂ PROGRAME

Mobilizarea partenerilor sociali pentru a identifica și soluționa problemele de sănătate publică

PROIECTE Elaborarea Planului local intersectorial de acțiuni Sănătate 2020 orientate spre susținerea eforturilor individuale și celor de comunitate pentru fortificarea sănătății Elaborarea și aprobarea programelor teritoriale specifice orientate spre menținerea și fortificarea sănătății populației Elaborarea și aprobarea programelor teritoriale orientate spre controlul factorilor de risc ce pot periclita sănătatea

Atragerea, motivarea și dezvoltarea resurselor umane

Asigurarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilități la serviciile medicale

INDICATORI DE MONITORIZARE

Numărul de ședințe organizare pe marginea programului

2017

2018

2019

2020

10

12

15

17

20

4

8

12

16

20

38

Programul teritorial elaborate și aprobat Numărul de ședințe organizare pe marginea programului

38

Programul teritorial elaborate și aprobat Numărul vizitelor de studiu organizate

Instruirea medicilor și asistentelor medicale

Numărul seminarelor desfășurate

Oferirea facilităților sociale cadrelor medicale

Numărul tinerelor familia a căror copii au fost incluși gratuit în grupele de grădinițe Numărul tichetelor de masă acordate

Oferirea serviciilor de reabilitare şi incluziune socială psiho-neuromotorie

2016

Plan local intersectorial elaborat și aprobat

Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de studiu cu personalul din străinătate.

Asigurarea asistenţei medicale primare prin servicii programate şi flexibile Diagnosticarea precoce a maladiilor ce determină dezabilitatea

ŢINTA INDICATORULUI

Servicii medicale acordate Campanii de sensibilizare organizate Servicii de reabilitare oferite persoanelor cu dizabilități Numărul de plasamente temporare

317

Informarea, consilierea şi asistenta medicală de profil pentru tineri cu dizabilități

Modificarea comportamentu lui și adoptarea unui stil de viață sănătos

Numărul tinerilor cu dizabilități beneficiari Numărul sesiunilor de informare organizare

Elaborarea programului raional de promovare a modului sănătos de viață

Programul raional elaborat

Desfășurarea campaniilor de comunicare și de și de schimbare a comportamentului, adaptate vârstei și nevoilor beneficiarilor Susținerea derulării periodice a emisiunilor în aspecte de promovare a modului sănătos de viață

Numărul de acțiuni de comunicare organizate privind comportamentele sănătoase Numărul emisiunilor televizate locale desfășurate

318

7

11

15

20

24

PROTECȚIE ȘI VIAȚĂ SOCIALĂ

PROGRAME

Elaborarea mecanismelor pentru îmbunătățirea calității serviciilor sociale

PROIECTE Elaborarea unei baze de date sociale pentru persoanele și familiile aflate în stare de risc social. Elaborarea cercetării privind modului de viață și situației social-economică a persoanelor vârstnice. Elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor integrate de asistență socială. Adaptarea infrastructurii sociale pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la servicii comunitare și spații publice Organizarea campaniilor de promovare a voluntariatului în şcoli, biserici, instituţii publice: flash mob-uri, teatru social, în cadrul sărbătorilor, evenimentelor publice.* Organizarea seminarii/dezbaterii /întâlnirii de grup pentru copiii cu dizabilități privind educaţia, recuperarea, integrarea lor în societate. Elaborarea programelor de incluziune social – economică a copiilor cu dizabilități Extinderea serviciului social „Casa comunitară”

Extinderea și mediatizarea serviciul social în raion

Crearea unor ateliere protejate avînd drept scop desfășurarea de activități de formare, dezvoltare și perfecționare a abilităților

ȚINTA INDICATORULUI

INDICATORI DE MONITORIZARE 2016

2017

2018

35

20

40

15

25

40

2019

2020

65

80

Bază de date elaborată

Studiu efectuat

Strategie elaborată

Numărul pantelor de acces instalate

Numărul campaniilor de promovare organizate în 10 şcoli, 5 biserici, 5 instituţii publice Numărul voluntarilor recrutați

Numărul evenimentelor de informare organizate

Programe de incluziune social – economică elaborate anual Casa comunitară procurată

Ateliere protejate create

319

3

Numărul punctelor comunitare create

Asigurarea mobilității asistentelor sociali

Numărul cazurilor în proces de asistență a echipei mobile Numărul de biciclete achiziționate pentru echipa mobilă

Atragerea, motivarea și dezvoltarea resurselor umane în domeniul serviciilor sociale

Evaluarea competențelor resurselor umane existente și nevoilor de formare profesională Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de studiu în domeniul incluziunii sociale Instruirea personalului în domeniul serviciilor sociale

Susținerea creării unor întreprinderi sociale

Participarea persoanelor cu dizabilități în viața socialeconomică

Orientarea şi formarea profesională a persoanelor cu dizabilități

Sensibilizarea opiniei publice privind participarea comunitară prin metoda „Teatrului social” la nivel local Organizarea iarmaroacelor vocaţionale (or. Orhei, Ziua oraşului, Ziua familiei, alte sărbători).

Raport de evaluare realizat

Numărul vizitelor de studiu efectuate

3

5

7

7

11

Numărul sesiunilor de instruire

2

2

4

5

6

Numărul persoanelor vulnerabile beneficiare ale misiunii afacerilor sociale Numărul întreprinderilor create sau/și reorganizate cu misiune socială Nr. persoanelor cu dizabilități încadrate în procesul de orientare şi formare profesională Nr. instituţiilor şi tipul instituţiilor din raion şi din ţară în care sunt încadrate persoane cu dizabilități din r. Orhei 5 localităţi beneficiare de forumuri, spectacole de gen teatru social/ Nr. participanţilor la activităţile de teatru social Organizarea iarmaroacelor vocaţionale (or. Orhei, Ziua oraşului, Ziua

320

familiei, alte sărbători)

Elaborarea mecanismelor pentru îmbunătățirea modului de viață a copiilor din familii vulnerabile

Organizarea îngrijirilor la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități grave (serviciu încadrat în Echipa Mobilă pentru adulţi). - Asigurarea cu utilaje speciale a persoanelor nevăzătoare sau slabvăzătoare. - Asigurarea persoanelor cu dizabilități de auz cu aparate auditive. - Asigurarea cu utilaje ortopedice (bastoane, premergătoare, cărucioare). Crearea centrului de reabilitare pentru persoane în etate şi persoanele cu dizabilități în s. Ghetlova. Dezvoltarea programelor educaţional-ocupaţionale în centre de zi în vederea încurajării integrării sociale a copiilor din familii vulnerabile. Organizarea seminarii/dezbaterii /întâlnirii de grup pentru copiii din familii vulnerabile privind integrarea lor în societate

Numărul îngrijiților la domiciliu

10 persoane nevăzătoare asigurate; 25 persoane cu dizabilități asiguraţi; mijloace de transport asigurate (contracte la nivel local cu prestatori de servicii)

Centru creat

Programe educaționalocupaționale elaborate

Numărul evenimentelor organizate

321

12

15

19

22

26

CULTURA PROGRAME

PROIECTE

INDICATORI DE MONITORIZARE

ȚINTA INDICATORULUI 2016

Salvgardarea şi valorificarea patrimoniului cultural raional

Inventarierea şi documentarea patrimoniului cultural local (imaterial, mobil, război şi a complexelor comemorative). Formarea/actualizarea registrelor patrimoniului cultural local Elaborarea şi promovarea programului raional de conservare, restaurare a patrimoniului cultural Consolidarea parteneriatului cu agențiile și asociațiile de promovare și protejare culturală din RM (ex: Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor), etc. Elaborarea: „Atlasul etnocultural” în raion

Promovarea şi încurajarea parteneriatelor şi cooperării actorilor din sector

Organizarea bianuală a Tîrgului meșterilor populari în parteneriat cu alţi operatori culturali din alte regiuni sau ţări, în scopul dezvoltării capacităţilor meşterilor populari şi orientarea profesională a tinerei generaţii. Dezvoltarea programelor interculturale comune cu raioanele/regiunile ”înfrățite”. Dezvoltarea parteneriatelor publicprivat pentru asigurarea funcţionalităţii edificiilor culturale din raion.

Nr. de inventarieri efectuate

Registre formate şi actualizate

2017

2018

2019

1

1

1

1

1

1

2020

Program elaborat

Nr. de acorduri de colaborare

„Atlasul etno-cultural” editat Nr. de participanți la tîrguri şi expoziţii;

Nr. de tîrguri şi expoziţii organizate.

Nr. de programe în comun elaborate; Nr de vizite anual efectuate.

Nr de programe în comun elaborate.

322

1

1

1

1

1

1

1

Repararea şi ajustarea infrastructurii culturale la condiţiile moderne de funcţionare

Crearea parteneriatelor dintre meşterii populari locali şi diaspora moldovenească pentru promovarea produsului în ţările europene Aderarea şi participarea la programele UE, ”Creative Europe”, ”Horizon 2020”, Proiectul COMUS Revitalizarea monumentelor istoricoculturale cu înalt potenţial de atracţie turistică. Majorarea numărului de utilizatori de internet pentru dezvoltarea serviciilor culturale online. Reabilitarea şi refuncționarea edificiilor culturale în mediul rural Evaluarea stării tehnice a edificiilor culturale prioritare Promovarea unei campanii de colectare a fondurilor pentru reabilitarea edificiilor culturale Dotarea cu echipament necesar (instrumente muzicale, aparataj sonor şi costume naționale) a casele de cultură din raion

Perfecționarea managementului cultural din raion

Popularizarea şi promovarea

Instruirea personalului din domeniul managementului cultural prin organizarea seminarelor de instruire

Nr. de programe în comun elaborate; Nr de vizite anual efectuate.

Programe

Lista monumentelor istorico-culturale revitalizate Actualizarea informaţiei; Nr. de vizualizări. Lista Edificii culturale reabilitate Lista Evaluarea tehnică a edificiilor culturale

Companii organizate

Nu. de aparate sonore achiziţionate; Nr. de instrumente muzicale/ costume naționale achiziţionate; Nr de seminare, master clas, laboratoare de creație/ expediții folclorice. Nr. de participanţi la seminare.

Crearea centrelor de formare continuă pentru manageri şi pentru angajaţii instituţiile culturale la nivel raional.

Centre de formare creat

Organizarea Ziua

Nr. de premii acordate;

323

patrimoniului cultural raional

Națională a Culturii cu acordarea premiilor anuale conform domeniu de activitate. Atragerea populaţiei şi turiştilor în procesul de protejare a patrimoniului cultural prin editarea unei publicaţii „Orheiulambasadorul cultural al RM ” Elaborarea, publicarea materialelor promoţionale privind patrimoniul cultural local. Crearea unor magazine/ puncte de valorificare a produselor meşteşugăreşti şi de artizanat în localitățile raionului Informarea publicului cu privire la valorile patrimoniului cultural imaterial prin demararea unor campanii de informare şi promovare. Realizarea unor filme documentare şi scurt metraj, despre cultura tradiţională din raion. Promovarea tradiţiilor populare prin educarea şi familiarizării tinerei generaţii prin organizarea activităţilor culturalartistice (sărbătorilor populare, spectacolelor folclorice, expoziţiilor de meşteşuguri tradiţionale) în scopul Evaluarea stării tehnice a bibliotecilor

Valorificarea infrastructurii bibliotecilor din raion

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii bibliotecilor din raion. Dotarea bibliotecilor cu mobilier specific adecvat serviciilor prestate,

Ziua Culturii organizat.

Publicaţie editată

Materiale promoţionale editate.

Magazine create

Campanii de informare/anual.

Film documentar realizat

Sărbătorii populare, spectacole folclorice, expoziţii de meşteşuguri tradiţionale organizate.

Lista evaluării tehnice a bibliotecilor din raion Lista reabilitării şi modernizării bibliotecilor din raion Nr. de biblioteci dotate cu mobilier şi accesorii

324

1

1

1

1

1

Dezvoltarea serviciilor interactive de bibliotecă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor

activităţilor desfăşurate şi categoriilor de utilizatori. Realizarea programelor de dezvoltare a colecţiilor în fiecare bibliotecă, care să vizeze atingerea unui echilibru optim între achiziţia de documente, eliminarea documentelor şi mărirea colecţiei. Orientarea achiziţiei spre toate categoriile de documente purtătoare de informaţii (documente electronice (CD-Rom-uri, cărţi electronice, periodice electronice, baze de date, DVD-uri).

necesare

Dotarea bibliotecilor cu calculatoare.

Nr. de biblioteci dotate cu calculatoare

Instruirea specialiștilor din domeniu.

Sporirea potenţialului de cadre în domeniul bibliotecarilor din raion

Crearea programelor de instruire online pentru formarea continuă a personalului bibliotecii. Asigurarea accesului gratuit la calculatoare, Internet şi instruire prin participarea în continuu în cadrul Programului Biblioteci Globale Moldova (Novateca). Crearea unui mecanism viabil de alocare a fondurilor pentru achiziţie de carte.

Programe elaborate

Procurarea de achiziţii

Nr. de persoane instruite; Nr. de seminare. Program de instruire creat

Participarea în cadrul Programului Biblioteci Globale Moldova (Novateca).

Mecanism creat.

325

20

SPORT PROGRAME

PROIECTE

INDICATORI DE MONITORIZARE

ȚINTA INDICATORULUI 2016

Sporirea gradului de participare activă a populaţiei din raion cu un complex de măsuri de popularizare a modului sănătos de viaţă

Realizarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SPORTULUI în raion, care asigură pregătirea rezervelor sportive pe termen lung din raion Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor cultural-sportive dedicate Zilei Sporului în raion Elaborarea programelor desfășurării evenimentelor sportive la nivel de APL I Susţinerea sportului adaptiv, ca factor de integrare socială a persoanelor cu dizabilități şi a invalizilor Informarea publicului larg cu privire la evenimentele sportive prin demararea unor campanii de informare şi promovare. Participarea la Festivalul Național al Sportului Școlar

Accesul larg al populaţiei la spaţiile sportive pe teritoriul raional

Organizarea şi desfăşurarea „Jocurilor sportive ale Juniorilor”, prin impulsionarea tinerilor sportivi Dotarea şi procurarea echipamentului necesar pentru instituţiile din domeniul culturii fizice şi sportului Reabilitarea şi extinderea numărului de secţii sportive în raion

Strategie elaborată

Nr. de activităţi

Lista programelor şi manifestărilor aprobate

Companii realizate.

Companii de informare realizate.

Nr. de participanţi; Nr. de premii.

„Jocurilor sportive ale Juniorilor” organizat

Seturi de echipamente achiziţionate

Lista secţiilor sportive reabilitate.

Realizarea şi marcarea pistelor de bicicletă

Piste de bicicletă marcate

Asigurarea cu baza tehnico-materială sălilor

Lista sălilor sportive

326

2017

2018

2019

2020

de sport.

Asigurarea cu cadre în domeniul culturii fizice şi sportului

Ridicarea standardului de performanţă în raion

Amenajarea terenului de fotbal din cartierul „Lupoaica” Reconstrucţia terenului de fotbal a fostului gimnaziu internat Asigurarea metodicoştiinţifică a instituțiilor sportive din raion Crearea seminarelor de instruire pentru formarea continuă a sportivilor din raion Selecţionarea tinerilor sportivi pentru sportul de performanţă Susţinerea sportivilor de performanţă prin acordarea burselor pentru rezultate deosebite cît şi de comunitatea oamenilor de afaceri Stimularea tinerilor talente la acţiunile de formare şi perfecţionare a instructorilor sportivi din raion Elaborarea calendarului raional competiţional de performanţă Colaborarea între unităţile sportive din raion cu cele de înaltă performanţă

asigurate Teren amenajat Teren de fotbal reconstruit

Nr. de seminare

Burse/premii acordate

Burse/premii acordate

Nr de instructori sportivi

Calendar elaborat Acorduri de colaborare Organizarea competițiilor sportive

327

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR PROGRAME

Dezvoltarea unui sistem instituţionalizat de management a deşeurilor

Îmbunătăţirea infrastructurii de management al deşeurilor

Creșterea gradului de acoperire a serviciului de colectare a deșeurilor

Organizarea campaniilor de educare a populaţiei

ii

INDICATORI DE MONITORIZARE

PROIECTE

Crearea unor mecanisme de evidenţă a gestionării deşeurilor de către autorităţile publice locale şi agenţii economici

Elaborarea strategiei raionale de management integrat al deșeurilor Consolidarea capacităților instituționale ale fiecărei primării în domeniul gestionării deșeurilor Lichidarea gunoiştilor neautorizate Extinderea platformelor de colectare a deșeurilor zonal Construcția stațiilor de transfer și a facilităților de tratare a deșeurilor Extinderea serviciului de colectare a deșeurilor

Sesiuni de informare organizate cu instituțiile publice, agenții economici, autoritățile locale Numărul de localități care au oferit date cu privire la deșeurile locale Bază de date a statisticii teritoriale privind deșeurile creată

ȚINTA INDICATORULUI 2016

2017

2018

2019

2

3

15

23

7

21

38

38

7

20

38

7

9

11

2020

Strategie elaborată Numărul de primării instruite în domeniul gestionării deșeurilor Numărul primăriilor care au lichidat în totalitate gunoiștile neautorizate Numărul platformelor instalate Stație de transfer și facilități de tratare a deșeurilor instalate Numărul de localități acoperite de serviciul raional

Îmbunătățirea și dotarea tehnică a ÎM SCL Orhei

Autospeciale achiziționate

Educarea şi informarea populaţiei asupra efectului negativ al deşeurilor asupra mediului

Numărul de seminare organizate în localitățile raionului

Organizarea programelor de educare ecologică în şcoli

Numărul de școli raionale care au inclus programe de educație ecologică

http://or.md/?p=1907

iii Swedish Agency for Economic and Regional Growth http://www.mec.gov.md/ro/content/programe-de-asistenta-externa

328

5

38

13

iv

Unitatea pentru Implementarea Proiectelor Agricole (Agricultura Competitivă în Moldova, Continuarea proiectului RISP II) v Dezvoltarea afacerilor inovatoare pentru o creştere economică durabilă la nivel local vi

vii

Proiectul pentru competitivitatea agriculturii în Moldova practici conservative

http://edu.cts.md/sites/default/files/invatamint_pre-scolar.pdf Proiectul-parteneriat de instruire a meșteșugarilor ”Kreishandwerkerschaft Hersfeld-Rotenburg” (faza II), Aprilie 2013-noiembrie 2016, buget 950 mii Euro viii

ix

PROGRAMUL DE STAT DE STIMULARE A PARTICIPĂRII LA TÎRGURI ȘI EXPOZIȚII, detalii pe: http://finantare.gov.md/ro/content/programul-de-stat-de-stimulare-participarii-la-tirguri-si-expozitii x Proiecte de cooperare „Europa Creativă” detalii pe: http://www.mc.gov.md/ro/content/proiecte-de-cooperare-europacreativa xi http://finantare.gov.md/ro/content/programul-horizon-2020-al-uniunii-europene xii

European Youth Foundation (EYF), finanțator Consiliul Europei – Departamentul pentru Tineret şi Spor. Erasmus + Program al Uniunii Europene pentru Educație, Formare, Tineret și Sport, 2014 -2020, suport pentru activitățile din domeniul Sport, detalii pe: http://www.edu.gov.md/ro/content/erasmus xiii

329